Pustnicul Zosima: O s fie MARE MACEL IN ORASE.

O s fie mai ru
dect tia s!us !rintele Pustnic N." Com!letare la articolul PRO#E$IE:
MARE %ARSARE &E SAN'E" in ()** in Romania+"
Posted in APOCALIPSA, razboi, revolutie by saccsiv on iunie 30, 2010
Cite, din articolul Profe ie despre Romnia anului 2011: MCEL! :
Am -,ut !rima oar !e siteul fra ilor de la a!olo.eticum aceast !rofeie i mia dat fiori confirm/nd ceea ce !rofeise Printele Paisie
0 vremea spanacului. A!oi a fost !reluat i de SACCSI% . $otui eram nelmurit fiindc a-eam cartea 1n fa i fra.mentul li!sea cu
des-/rire. Am ,is: OK!, poate e o ediie mai nou. i a,i am .sit cartea 2Pustnicii e!"#ui ai $t%osului34 e o ediie com!letat (pe a
doua pagin scrie: Ediia a II-a Completat) i foarte recent iar !rofeia com!let arat astfel &p'( 1)0 * 1)+, (am pstrat elementele
importante, dar totul e foarte interesant):
Pustnici cu -ie5uire 1n.ereasc din Mun5ii Raru 6i 'iumalu 7 8ud. Sucea-a
Mun5ii Raru 6i 'iumalu (vrful untelui !aru are o "nl#ime de $%&$m, iar vrful untelui 'iumalul, de I(&)m) au fost4 din
str-ec9i tim!uri4 ale6i de !ustnici4 !entru si9strie 6i des-/r6ire4 fiind mai 1nde!rta5i de lume.
Pustnicul (
Pustnicul N. se ne-oia mai mult !e Muntele 'iumalu. A-ea darul lui &umne,eu4 de a se face ne-,ut. -n anul 2001. i/a spus fratelui 0(:
Peste dou s!tm/ni4 o s fie un e-eniment im!ortant *Este vor+a de atacul terorist din $$ septem+rie ,--$, asupra celor dou +locuri
turn gemene din .e/ 0or1, oare, dup cum spunea pre2edintele 3us4, au sc4im+at soarta lumii ("n mai ru pentru cre2tinii
ortodoc2i)5 1ntro 5ar 1nde!rtat. Efectul d"un"tor 1n Romnia !a fi 1n anul 2011. Ai s fii 1n Ia6i4 s nu te s!erii0 Roa'"/te lui
2umne#eu s" nu te prind" anul 2011 1n ora34 !entru c -a fi mare -rsare de s/n.e. O s r/nduiasc &umne,eu 6i o s stai !e Muntele
Raru4 1n ()**.
#ratele I. a-ea :) de ani 6i a 1ntre;at:
7 Mai este mult !/n 1n ()**. O s triesc !/n atunci+
7 O s trie6ti. O s m ro.4 ca s locuie6ti !e Muntele Raru.
Cu un an mai 1nainte de a se muta la -ia5a cea -e6nic (6ustnicul .7 s-a mutat la via#a cea ve2nic in anul ,--,, fiind in vrst de $-& ani)4
!ustnicul N. ia s!us fratelui I. ,iua 1n care s -in 6i cum sl 1nmorm/nte,e. <n ,iua !e care o !rorocise4 a fost .sit adormit 1ntru &omnul 6i
1n.ro!at de fratele I. 6i maica $.4 du! o;iceiul !ustnicesc4 !e Muntele 'iumalu4 1n loca6ul !e care 6i la s!at sin.ur. Pustnicul N. nu a -rut
s i s !un cruce !e morm/nt4 ca s nu 6tie nimeni locul unde este 1n.ro!at 6i ia dat canon fratelui I.4 s nui s!un nimnui numele.
Pustnicul Zosima
&es!re !ustnicul Zosima4 am aflat c a fost mona9 la Mnstirea Raru. La cunoscut !e !rintele &aniil $udor 7 Stare5 la Mnstirea
Raru4 1ntre anii *=>? 7 *=>@. A !lecat !e Muntele Raru4 fiind !ri.onit de autorit5ile comuniste.
#ratele I. la 1ntre;at 1n anul ())A !e Pustnicul Zosima:
7 P"rinte. ce o s" fie 1n Romnia 1n anul 20114
7 5 s" fie mare m"cel 1n ora3e6. 5 s" fie mai r"u dec"t ti/a spus p"rintele Pustnic ( Roa'"/te s" te p"#easc" 2umne#eu.
c" este 'reu de sc"pat de ce o s" fie(
#ratele I. a insistat s afle mai mult:
7 Ce o s fie4 re-olt4 r,;oi sau cutremur+
Zosima ia rs!uns:
7 O s trie6ti 6i o s -e,i. 7" te ro'i lui 2umne#eu ne1ncetat(
7i%astrul 8osima a spus s" nu lu"m documentele 9iometrice 6i c este foarte +ine c la mnstirile de pe untele !aru se
slu8e2te 9ilnic :fnta ;iturg4ie.
B Este canonul romnilor pentru cele peste 25.000.000 de avorturi i alte mari pcate7 Cri9a economic, foamea, pierderea
a sute de mii de locuri de munc, neplata integral a salariilor, a pensiilor, a medicamentelor compensate, pierderea a sute de mii de case
2i a multor ma2ini ac4i9i#ionate "n leasing, fr a li se restitui +anii plti#i< patimile 2i pcatele, vor scoate milioane de romni "n strad,
avnd loc acest mare mcel "n !ornnia7 Indrumm pe cre2tini no2tri, s mearg la 3iseric 2i la :fintele nstiri, s se roage pentru
pace 2i mntuire, s posteasc, s se spovedeasc 2i =mprt2casc 2i s nu participe la aceste revolte7 :unt 6rin#i care spun
c Romnia va fi att de distrus, nct nu va mai prezenta interes pentru a fi angrenat de marile puteri, care se vor
confrunta dup puin timp timp n cel de al III-lea Rzoi !ondial, care va "ncepe prin atacul armatei ruse asupra >urciei 2i
strmtorilor ?ardanele 2i 3osfor7
Conclu,ie:
$otul !are fr sc!are dar ultima fra, 1n.roat mia dat 1ncredere i consider c este ;inele din tot acest ru4 din toat aceast !edea!s
;inemeritat. %oi re-eni cu alte citate din carte4 citate de 1ntrire !entru -remurile de !e urm !e care4 cu -oia &omnului4 se !are c le -om
!rinde.
R"spunsuri
Subscrbe to comments wth RSS
orthodoxchristian707
Sa murim pentru Iisus Hristos caci cei care isi pierd viata pentru Mantuitor, o castiga
.
1. observatie said, on iunie 30, 2010 at 8:25 am
vremea spanacuu este prmavara, poate marte/apre/ma, daca razbou va ncepe DUPA dstrugerea Romane, rezuta ca necazure cee
mar vor f a nceputu anuu vtor, IARNA
Raspunde
o nea Anderthal said, on iulie 1, 2010 at 2:42 am
.a spus vreun mare duhovnc contemporan(pr.Arsene, pr. ustn ,pr. Adran Fageteanu) asa ceva?.Eu sunt cam sceptc a profet
neverfcate!O f exstat pr.Zosma dar nu poate f verfcat CA AR FI SPUS ASA CEVA s ma aes daca NU A FOST CU "DUH LUMESC"!Au
ma fopst profet de egnu asta a unor persoane respectate n ortodoxe dar nu s-au adevert pna acum.unee au fost postate char pe
acest forum!De|a dscuta a uat o tenta sectara/new-age cu ratacr de genu "Bucurest= nou Rusam"( or f numt cuhap carteru a
nord de Bucurest n care se vor refuga asa dar pna a ce scre IN APOCALIPSA este mare dferenta!Ma ntreb oare aceste profet nu
au fost nascocte de rusnac?At observat atacure ststor(coze de topor ae rusnacor n Romana) contra BOR s a caendaruu (de
ce acum?).Daca umea se va spera v-a urma partea a doua a "profete" n care ,BANUIESC, se va spune ca rusnac sunt POPORU
ALES,ca Rusa este "sfanta"(mda.no comment!) s ca prn autosugeste s submnae) era ma bne n genunch n fata mu|kuu
rapanos rus dect IN PICIOARE s cu Romana re-ntregta..etc
Raspunde
danutza said, on iulie 1, 2010 at 8:39 am
cteste" staret despre vremure de pe urma".
2. sil said, on iunie 30, 2010 at 8:39 am
http://webtv.money.ro/news/the-money-show-28-06-2010?autoPay=true
Raspunde
3. sil said, on iunie 30, 2010 at 8:40 am
va rog ascutat- pe pe omu asta (dorn ghdu) ; nu vorbeste e dn punctu de vedere a unu ortodox , dar consder ca ce spune e petee
fnancare de|a actoneaza . Urmart- s-o sa ramanet umt !!!
Raspunde
4. Musashi Takezo said, on iunie 30, 2010 at 8:42 am
revota armata, un puc mtar? doar asa se expca formuarea: "mace n orase", fndca n caz de razbo mace e pretutnden
PS: care sunt ace Parnt despre care se vb ac:
"Sunt Parn[ care spun ca Romana va f atat de dstrusa, ncat."
ma gandesc a Arsene Boca dar e vb de o nvaze armata s de pustrea Bucurestuu nu a tar ntreg
Raspunde
o Planemo said, on iunie 30, 2010 at 4:08 pm
revolta armata, un puci militar? doar asa se explica formularea: macel in orase, fiindca in caz de razboi macel e pretutindeni
PS: care sunt acei Parinti despre care se vb aici:
Sunt Prini care spun c Romnia va fi att de distrus, nct!
ma "andesc la #rsenie $oca dar el vb de o invazie armata si de pustiirea $ucurestiului nu a tarii intre"i
DOAR razbou va face mace n orase. Nu ma ft nav, n Romana nu va f revota armata sau puc mtar.
Razbou e snguru capab de mace n orase. Zonee rurae vor f ma putn afectate. Razbou az e n mare parte aeran, rachete,
avoane s bombardamente.
Cne crez tu ca bombardeaza Corogara? De ce sa o bombardeze?
Da o atomca n Bucurest s gata Romana. Asta nseamna "mace".
Pustrea Bucurestuu este extrem de posba. Daca a ceva cu Romana car n Bucurest arunc bomba. Pe de ata parte, de a no
peaca avoanee sraeene catre Iran. Iranu daca va raspunde cu un tr de rachete, n mod cert va avea n tnta s Bucurestu.
O sa stm asta cand va ncepe razbou cac poate ncepe dn ora n ora. Au adus de|a acoo trupee s sunt gata de razbo.
Iar no suntem parte actva n razbo.
Raspunde
5. boddyca said, on iunie 30, 2010 at 8:45 am
Focsanu e consderat oras?.
Raspunde
o ROrtodox said, on iunie 30, 2010 at 9:38 am
E oras, s nu uta ca avet un dtama obesc n m|ocu orasuu
Raspunde
boddyca said, on iunie 30, 2010 at 12:18 pm
Parcu cu obescu e nchs pentru renovar trebuau sa- termne prn 2009 dar cu prmaru pe care avem vne anthrstu
s centru orasuu ramane tot un santer
o Pustnicul Digital said, on iunie 30, 2010 at 11:25 am
Focan-u e un ora foarte frumos, ocu copare mee . a bunc. Ce vremur.
Raspunde
boddyca said, on iunie 30, 2010 at 12:24 pm
Ma bucur cand vad ca cneva vorbeste asa de Focsanca. Im pace mut de tot orasu asta s m-ar parea tare rau sa- vad
maceart Daca ma apuc sa- vad maceart
o mihaela said, on iunie 30, 2010 at 4:51 pm
Cand am pecat eu de acoo, acum 8 an, era oras. Intre tmp ce -at facut de te ndoest
Raspunde
Pustnicul Digital said, on iulie 1, 2010 at 12:37 am
Or f aes un PDL-st
6. c said, on iunie 30, 2010 at 9:53 am
*Apo s-a ntors catre ume a zs: ,Ma, sa t[ ca mu[ vor peca dn [ara, dar pu[n se vor ntoarce. Va ven vremea cnd ar dor sa se
ntoarca n-or ma putea, cac Romna va f ncon|urata de facar". Parntee nu prea era de acord sa-[ paraset [ara.
nante de revou[a dn 1989 Parntee ne-a spus ca mroase a praf de puca aa a fost. Ne-a ma spus ca o sa ne pasca un mare cutremur
bocure dn Bucuret vor a|unge ca cute de chbrtur.
Parntee Arsene a fost ramne n nme noastre ca un sfnt. Acum mergem a mormntu Parnteu Arsene ne rugam acoo de cte
or chemam n rugacune, e ne a|uta ne ocrotete. (Vorca Farca, 48 an, Voa)
* Odata m-a zs ca, ntr-o noapte, catre zua, ne vor ocupa tre [ar: Ungara, Bugara Rusa. Atunc eu am zs: ,Ungur or sa ne ocupe pe
no?", ar e m-a spus: , pe ce ce ne vor ocupa va ven poae de foc". (Ch Aurea, 93 an, com. Bou, |ud. Mure)
* M-a spus odata Parntee: ,Bucuretu are sa fe a doea Ierusam (dupa cee spuse n contnuare nu rezuta ca acest ucru este neaparat
bun, cac poate f Ierusamu - ora sfnt, dar poate f Ierusamu n care nu ma ramne ,patra peste patra"! ). Sa nu va fe frca, cac |ara
Fagarauu este pazta de Maca Domnuu. Sta Maca Domnuu n coate genunch se roaga pentru |ara Fagarauu". Iar eu -am spus:
,Va, Doamne, cum sa fm no aa de vrednc, no - nte pacato, ca sa stea Maca Domnuu n genunch sa se roage pentru no!?". m-a
raspuns: ,Ascuta ac, Sva, a vo e manastre a Smbata, se face manastre a Bucum, se face a Bervo, se face a De|an se ma face
una. Deasupra a mun[ votr ve[ vedea o stea cu coada. Cnd o ve[ vedea se va ntmpa ceva |atunc a nceput revou[a|. tot n Mun[
Fagarauu se va arata o cruce de stee, ar atunc va ma f ceva: un evenment mare. (Toace Sva, Copace)
* ,Ne-a marturst ca nu va ma dura mut tmp va peca spre mpara[a Tatau Ceresc, dar ca va paras aceasta ume datorta unu compot
meesc, a caru scop va f acea de a-1 otrav. Totu, e nu va mpedca aceasta, deoarece atunc msunea u sprtuaa pe pamnt va f de|a
termnata. Apo a scos dntr-un cufar o carte groasa foarte uzata, scrsa n greaca veche, care provenea de a sfn[ cretn de a Muntee
Athos. ,n ea - ne-a spus parntee Arsene - se gasete descrerea hdre cu rasufarea otravtoare, care va urmar prn toate m|oacee sa
mpedce umna von[a dumnezeasca. Ve[ vedea ve[ n[eege spurcacunea peste tot n |uru vostru: a servcu, n magazne, n
nsttu[e statuu, n conducerea u ma aes n potca. Dn nefercre, ea va ntra pe fur char n snu Bserc, murdarnd unee sufete
de ac. Aproape ca oamen vor perde speran[a. Doar ce care vor pastra credn[a adevarata vor f sava[ mare va f atunc Sava u
Dumnezeu peste e".
Apo, parntee Arsene a dezvotat subectu a spus ca aceasta ,ucrare davoeasca" nu este ceva ce a aparut n vremure noastre, c ea
dureaza dn antchtate, de m de an, pregatnd ncetu cu ncetu terenu pentru upta fnaa care se aprope. Panu ,ucrar davoet" este
mnu[os , prn puterea banor a vcor, ntre care mncuna, prefacatora, ntrga omoru sunt cee ma mportante, ce care o savresc
au a|uns destu de aproape de [eu or prncpa, care este controu domnarea ntreg um. Ac, nsa, parntee a facut o afrma[e
neateptata, care a avut daru sa ne ocheze ntr-o oarecare masura. E a spus ca, n mod paradoxa ntr-un nterva de tmp scurt, aten[a
um se va concentra asupra [ar noastre, datorta schmbaror extraordnare care vor avea oc a semneor specfce care vor depa cu mut
puterea mtata de n[eegere a cunoater materaste".
Raspunde
7. c said, on iunie 30, 2010 at 9:57 am
Odata vense o doamna de a Bucuret Parntee -a spus ca pe Bucuret s-a ,ouat" de doua or, referndu-se a bombardamente |dar a
cutremure|, ar cnd se va ,oua" a trea oara Bucuretu va f ters de pe fa[a pamntuu, deoarece acoo forfotesc pacatee.
Raspunde
8. c said, on iunie 30, 2010 at 9:59 am
Sunt mute de spus, |Parntee| are mare dar mare putere. Acum, de cnd a trecut dncoo, sm[m daru puterea. Ne povestea ca
,Romna va f Gradna Mac Domnuu, Bucuretu |reconstrut| va f nou Ierusam. care vor ramnea, ae u Dumnezeu, ca numa
acea vor ramnea, vor f ntr-o fercre nemapoment de mare. Dar numa Dumnezeu te care vor f ae". Apo m-a spus de baatu ce
mare. ca atunc cnd va f Bucuretu Nou Ierusam, e o sa fe un om mare, ca no ca parn[ nu suntem vrednc sa tm unde va f e.
L
Raspunde
9. c said, on iunie 30, 2010 at 10:01 am
Prea Sfn[tu Dan, a nmormntarea ParnteuArsene, a spus ca ar f zs Parntee Arsene aa: ,Vor ven necazur ma mar dect Mun[
Fagarauu". Ne-om duce a mun[ Fagarauu a deau Prsopuu sa se pravaeasca peste no ca nu ma putem rezsta (Atunc vor ncepe
sa spuna mun[or: Cade[ peste no!, deauror: Acoper[-ne! - Lc.23, 30). ne-om duce a mormnte sa asa afara sa ntram no de v
ca nu ma putem rezsta.
Raspunde
10. c said, on iunie 30, 2010 at 10:02 am
* Zcea Parntee Arsene, parca pentru to[ romn: ,m pare rau de vo ca sunte[ sab[ n credn[a. Ve[ cadea dn cauza frc. Frca- de a
davo; nu va fe frca pentru a va sava sufetee. Vor ven vremur foarte gree, dar toate sunt ngadute de Dumnezeu, Care este tovarau de
drum a fecarua, de a natere pna a moarte. Vor cadea ce ae. m pare rau ca sunte[ ce pe urma. Va vor cerne. Vor pune mpozte,
taxe ate ngradr. Vor ua totu!"
Raspunde
11. c said, on iunie 30, 2010 at 10:05 am
Parntee Arsene Papacoc: ,Dumnezeu ubete |ara Romneasca pe ea vrea sa o spee nt de pacate. La mu[ e-am zs: - Nu peca[ dn
[ara ca [ara noastra are destnu e va da ce ma mu[ mucenc. Sa va ruga[ sa nu vna peste vo necazure care vn pe oamen, ca vor
ven vremur foarte gree. Sa nu crede[ ca vo n-o sa rabda[ foamea. Sa va pregat[ pentru martra|. Rugacunea Tata nostru , nu ne duce
pe no n spta" se refera a epadare de Dumnezeu. Acesta este testamentu pe care trebue sa- urmam no. Unde ne merge bne, acoo nu
sporm. Unde- ma greu, acoo te cura[et ma sgur. Acoo unde nu et copt, et necopt".
Raspunde
12. c said, on iunie 30, 2010 at 10:10 am
"Incepe tmpu mucencor"
Nendoenc, parntee s cunostea sfarstu. Ucencu sau, Preasfnttu Dan, epscopu ortodox dn Varsetu Vovodne, s amnteste ca, n
decembre 1988, a utma or ntanre de a Prsop, parntee a pans pentru prma s utma oara, n fata obst adunate sa ceebreze
aproperea sfnteor sarbator de Cracun. Anu urmator, n prag de arna, parntee va cadea nemscat a pat s se va stnge sfenc s tacut, ca
paparea une umanar sufate de boarea unu vant. Nmen nu poate st cu anume erau adresate acrme de a Prsop. Cu sguranta, era
un semn de despartre, dar s de ntarre a ceea ce se spune ca profetse pentru utma oara poporuu roman, cu putn tmp nante de caderea
comunsmuu: "Im pare rau pentru vo. Frca e de a davo. Im pare rau pentru vo. Vor cadea mut dntre ce aes. Va vor pune mpozte,
taxe s ate dar. Nu vet ma putea f sfnt. Acum nu ma e tmpu sfntor. Acum ncepe tmpu mucencor".
Raspunde
13. CANTAT!M said, on iunie 30, 2010 at 11:03 am
foarte nteresant:
http://www.portaurevoute.ro/forum/ndex.php?topc=218.0
Raspunde
o """el said, on iunie 30, 2010 at 11:28 am
ha. tare, tare chesta asta:
// De asemenea, sfn[ Ie, Enoh apostou Ioan Evanghestu sunt ncarna[ n aceea [ara, ce are o msune sprtuaa deosebta //
s
// n cer s-a deschs o poarta am vazut un fr de egatura ar gasu Domnuu m-a zs: ACESTA ESTE FIRUL DE LEGATURA CU
PAMANTUL PRIN CARE SE TRANSMIT MESA|E PENTRU CREDINCIOII MEI //
tare, tare de tot.
ma rog, pe pamant s-a nventat wreesu, asa ca sa ma gumm putn.
Nu zau, trebu Lu Dumnezeu fre de cupru ca sa tna egatura cu no ?
S nca ceva, de ce oare Dumnezeu s-ar descoper une fete s nu unu pusnc ?
Dar aa cu rencarnarea u Enoh s Ie e pe departe ce-a ma tare.
Bun, bun steu aa.
Raspunde
14. kosk said, on iunie 30, 2010 at 11:03 am
"Bucurestu are sa fe a doea Ierusam" "|Bucurestu reconstrut |va f Nou Ierusam" . Iertare, eu nu pot crede ca parntee Arsene a
spus asa ceva. Rog pe ce ma sport, sa spuna daca aceastaprofete este n duh ortodox sau o smnteaa a unora, atrbuta parnteu.
Raspunde
o Pustnicul Digital said, on iunie 30, 2010 at 11:27 am
Suna a a Sundar Sngh.
Raspunde
o Musashi Takezo said, on iunie 30, 2010 at 11:33 am
@kosk
nu sunt sport dar stu ca parntee Arsene a spus:
1 ca B va f ca Ierusamu
2. ca a vazut cum bocure dn B cadeau ca chbrture/cute de chbrtur
ergo=
nu va f Ierusamu dn magnaru shambaco-yogno-sectar c Ierusamu u Ttus: pustt.
Se ndoeste careva ca nu mertam urge s prgoana?
vedet cee 2 cartcee Mnun ae Pr Arsene Boca s No mnun. (parca a ed Agaps)
Raspunde
15. kosk said, on iunie 30, 2010 at 11:32 am
sunt convns..pe anumte satur ezoterce oreste gen, se bate moneda exact pe aceasta pseudo-profete.
Raspunde
16. kosk said, on iunie 30, 2010 at 11:59 am
Musash
n postarea u@c apare asa:
Romana va f Gradna Mac Domnuu , Bucurestu|RECONSTRUIT| va f Nou Ierusam. S ".ca atunc cand va f Bucurestu nou Ierusam,
e va f om mare.etc"
ma arta ca s chtbusar, dar o consder o smnteaa cumpta.. cu rscu sa-m sara n cap un. Dar poate nu nteeg o.
Raspunde
17. ovidiu said, on iunie 30, 2010 at 12:03 pm
.prn extense dn subectu de fata:cne ma are cura|u sa aduca pe umea asta cop avnd n vedere vtoru f. apropat?Cnste ceor care-
constent fnd-totus o fac.
Raspunde
o karenin said, on iunie 30, 2010 at 12:31 pm
deocamdata n-am auzt nc un parnte spunand ca n-ar ma trebu sa facem cop s nc nu cred ca va spune asa ceva vreodata un om
a bserc. orce trup cu o moarte- dator spre sava Domnuu.
Raspunde
o !on de la Chiuiesti said, on iunie 30, 2010 at 7:50 pm
Fa tu numa cop, ca "nu e a vostru a st an sau vreme pe care Tata e-a pus n stapanrea sa".
Raspunde
18. Musashi Takezo said, on iunie 30, 2010 at 12:06 pm
@kosk
NICIODATA nu a zs vreun Cuvos roman ca Romana este/va f "nou Ierusam" sau "Gradna Mac Domnuu"
asta utma papa a zs-o ar no, antecumenst feroce s patrot natona de feu nemurtoruu Gambeta, am uat-o de buna n condte n
care
1. Athosu e cu adevarat Gradna Mac Domnuu:
2. papa was |ust screwng wth us ca asa sunt e, papstas, cu smtu umoruu
Raspunde
19. kosk said, on iunie 30, 2010 at 12:21 pm
pretene, tu a ctt postarea u @c?
E pn netu de aceasta prorocre atrbuta zc eu, FALS, Par Arsene Boca. Am vazuto pe mute bogur ortodoxe s nu numa. Inteeg frate?
Stu ca shefu catocor a spus ce a spus, dar rogu-te ,cteste ma atent comentare.
Raspunde
o Musashi Takezo said, on iunie 30, 2010 at 12:42 pm
Da, am ctt postarea u @ c. dar m-am grabt cu utma ta postare. Scuze.
Partea fasa dn postare u @ c e cea de a 9:59 (cea cu Romana va f nou Ierusam).
Raspunde
o #eaceslav said, on iunie 30, 2010 at 2:08 pm
@kosk,
s eu cred ca sunt atrbute fas proroce Par. Arsene Boca. Nu am gast a nc un at sfant precum ca Bucurestu va deven a doea
Ierusam.
Raspunde
20. C$l$torul said, on iunie 30, 2010 at 12:52 pm
Ce-o sa fe, vom vedea daca Domnu vrea, ne va [ne ne va umna sau ne va ua. Da, tu, suna pocrt. Nu e. Ca orfan de a 10 an, am
expermentat destue, n prmu rnd gr|a Domnuu! Nu am a|uns a orfenat prntr-o mnune a spune eu. Observ, constat, mu[umesc ma
rog n contnuare. Atat!
Raspunde
21. danutza said, on iunie 30, 2010 at 1:07 pm
Turca, Rusa s Ucrana vor sa creeze Aanta de securtate a Mar Negre
http://uptapentruortodoxe.bogspot.com/2010/06/str-s-profet-despre-ce-de-a.htm
am adunat ma mute profet despre razbo s despre mpcarea rusor .
Raspunde
o danutza said, on iunie 30, 2010 at 1:19 pm
am utat sa postez s ac ntrebarea pe care am pus-o pe apoogetcum: rusa ar ntra n razbo aatur de turca? eu ntotdeauna am
nterpretat profete precum ca rusa ar ntra de partea grece n razbo mpotrva turcor. m-am nseat oare? as vrea sa stu s parerea
voastra, ca eu sngura pot f n eroare.Doamne-a|uta!
Raspunde
boddyca said, on iunie 30, 2010 at 1:31 pm
Rusa va ntra n razbo de partea Grece pentru ca va avea nterese n Greca (conducta de gaze sau asa ceva) - profete
Parnteu Pase
danutza said, on iunie 30, 2010 at 3:04 pm
asta nteeg s eu :"Greca va f uata de a turc, teatru |afuror s a dstrugeror. Poporu s ce care conduc se vor gas n
stramtoare. Dar dupa aceea un popor dn Rasart va ven spre parte de nord ae Grece. Unt revenndu-s n sne dn
tuburarea nvadatoror vor es cu toata armata mpreuna s vor aunga pe turc " (Ieromonahu Agatanghe)
s
"Turc ne vor ov dar Greca nu va sufer prea mut. Nu va trece mut tmp dup atacu turcor s rus vor ov pe turc s vor
csp. Asa cum rup o coa de hrte tot asa va f sfsat Turca. O treme dn turc vor f ucs, o treme se vor ncrestna, s o
treme va merge n adncure Ase" ( par Pase Aghortu)
dar atunc, ce e cu aanta asta?
saccsiv said, on iunie 30, 2010 at 3:13 pm
danutza
S Hter a avut un pact cu Stan .
cosmin mihai said, on iunie 30, 2010 at 5:26 pm
stat ca u.s. are da|a 3 portavoane n prea|ma Iranuu? Ma exsta acoo nave s submarne evreest s german? sursa:
debka.com
eugenia said, on iulie 1, 2010 at 1:48 pm
Cred ca pana a vorb de razbo, putem dscuta despre aantee economce s mpct, de aparare mtara. Strategc gasesc ca
este bne ca rus s grec sa tna"contra" amercanor s percunator ( cuvantu asta este percuos?). Totu este ca Greca sa
puna condt Turce n prvnta dreptuu a propretate funcara, de rdcare de acasur de cut ortodoxe, de bera exprmare s
dreptu de a studa n mba greaca. Adca sa nceapa rentoarcerea n Bzant. Papouas este vandut camataror dar ar putea n
pan extern sa faca o mscare storca fara precedent, benefca Grece s ortodoxe, n genera. O aanta ntre rus s grec
renstaat n tertore ce e apartn de drept, n Turca, ar f mnune de a Dumnezeu.
Pentru no va f naspa (pardon) dupa ce am acceptat de|ecte mtare ae amercanor s dopa|u ncutura s comerca a
bdergodzozor. Cum, n potcen roman nu putem avea ncredere, sa ne bzum pe ma s nteepcunea Sfnte Trem. In
fond, de ce sa ne temem? Vom avea ceea ce mertam. Sa ncepem prn a ne schmba auntrc, a ne asuma erore s sa nu
perdem nade|dea.
22. Cli%%ord said, on iunie 30, 2010 at 4:59 pm
Utat ce am gast pe un at ste, ntr-un artco dedcat proorocor despre Romana anuu 2011. Nu vreau sa fu carcotas s pst de patrotsm
dar nu v se pare ca utma parte a fragmentuu de ma |os aduce a nscaunarea Anthrstuu? (s prn urmare, ,prooroca" este fasa)=
Ce carua se spunea "fratee Aexandru" a fost un mstc ortodox, despre care se tu foarte pu[ne. A facut pucare potca n tmpu
comunsmuu, ar dupa eberare nu ar ma f fost prmt n rndu ceruu. Se pare ca ar f contnuat sa su|easca, acasa sau n ocun[ee
oamenor. A murt prn 1995, utm an dn va[a petrecndu- a Bucuret, n garsonera pusa a dspoz[e de o credncoasa.
Socanta e antcparea monede unce europene: "Va f un catacsm care va zgudu Amerca, apo, dupa cteva un, Europa va ntroduce
moneda unca mparateasca", scre caugaru. Aa s-a ntmpat. La nc 4 un dupa atentatee de a 11 septembre 2001, euro a devent
moneda Unun Europene! Toate aceste semne premerg, dupa fratee Aexandru, o catastrofa panet ara: "n curnd, pamntu va arde,
punndu -se n |oc cee ma nmctoare arme dn stora omenr, ar un sfert dn omenre va mur (.). Turca va per n cea ma mare parte,
Spana de asemenea, ar mute dntre nsuee de pe gob vor f cautate n zadar. Cetatea Vatcanuu va f amenn[ata, dar nu atacata.
Paestna va f pradata, dar nu de razbo".
Dupa acest haos se va forma o federa[e a stateor um, care, dupa ma mute ncerc ar de a- gas un sedu, se va nstaa n. Romna!
Lderu acestea ar urma sa fe un om "credncos, cu respect, corect, munctor, smert, bnd, bun n[eegator". La mca dstan[a de
Bucuret, "dn darmature trecutuu" (Trgovte) se va na[a prma captaa a um unte, ar centru e admnstratv sprtua se va
num" Nou Ierusam". Romna va nterzce, pe tertoru sau, vra|tora, fumatu be[a. Ce care n|ura de cee sfnte vor f pedeps[ prn
ege, ar dumnce zee de sarbatoare vor f rguros respectate.
http://www.fumsognz.nfo/n-romana-anor-2011-va-f-bae-de-sange/
Raspunde
o cri& '( said, on iunie 30, 2010 at 5:53 pm
aberat.
Raspunde
o danutza said, on iunie 30, 2010 at 7:11 pm
om "credncos, cu respect, corect, munctor, smert, bnd, bun n[eegator"
nteresant ca nu gasm un asemenea om sa- putem presednte, dar va f der monda. nu cred o astfe de profete. nu stu cne este
fratee aexandru, dar seamana a st cu baba vanga. ar n Apocapsa se spune ca anthrstu va f nscaunat n erusam ( vechu).cat
despre nterzcerea vra|tortuu, a cate tganc vra|taore sunt ac, nu cred sa avem vreo sansa..
Raspunde
23. #izitator said, on iunie 30, 2010 at 5:16 pm
Conform Reaatea TV, Parntee Savate Bastovo, un fotograf s nca o persoana au fost retnut n cursu ze de astaz de separatst cecen, n
tmp ce se depasau cu masna. Rog verfcarea aceste nformat de catre ce care au posbtatea (eventua numere de teefon de a
manastrea unde vetueste Parntee).
Raspunde
o #izitator said, on iunie 30, 2010 at 6:02 pm
http://www.reatatea.net/un-roman-a-fost-retnut-de-fortee-transnstrene_721206.htm
Raspunde
24. kosk said, on iunie 30, 2010 at 5:20 pm
mda, a exstat n an 90 s "fenomenu" nou Ierusam de a Pucoasa..o secta anatemzata. cred ca pe acoo este sursa "profetor" de acest
fe.
Raspunde
25. &utereortodoxa said, on iunie 30, 2010 at 5:22 pm
Un posb aspect bun ca Romna nu va ma avea puter pentru a ntra n |oc, evtata fnd de mare puter. Astfe va oco mpactu probab
va f un moment de ragaz.
Este fresc, dar nu avem de ce ne teme cac de va vrea Domnu vom trece peste, pentru ca Dumnezeu nu vrea sa ne parda c vrea sa ne
mntum, aadar no trebue sa ne pregatm sufetete n tot ceasu pentru a putea prm a|utoru Sau.
Raspunde
26. boddyca said, on iunie 30, 2010 at 5:23 pm
Eu nu cred ca are cum sa fe nscaunat anthrstu n Romana. Cum ramane cu a treea tempu care asteapta doar sa dspara moscheea aa,
cum ramane cu nscaunarea anthrstuu n Ierusam, Sfnt Prooroc Enoh s Ie care vor f asezat tre ze n pata mare dn Ierusam s cum
ramane cu cutremuru mare care va f dupa ce acesta do vor nva s care va dstruge mare parte dn Ierusam? Eu nteeg ca Israeu a
cumparat Romana, dar nc char asa.
Raspunde
o boddyca said, on iunie 30, 2010 at 5:23 pm
mesa|u era pentru @cfford
Raspunde
Cli%%ord said, on iunie 30, 2010 at 5:34 pm
De acord cu tne. Postarea mea a avut 2 scopur:
1. de a prezenta o ata pseudo-profete (dn astea cteam prn an 90 n carte unu ,doctor" Back-areanu;
2. de a ven n spr|nu ceor spuse ma sus de @kosk s de @musash takezo
o cri& '( said, on iunie 30, 2010 at 5:54 pm
anthrstu va f uns mparat n Tempu dn Ierusam pe care se tot chnue evre sa- reconstruasca
Raspunde
27. Ci&rian said, on iunie 30, 2010 at 5:52 pm
Carte n care se afa toate profete Parnteu Arsene sunt: "Martur dn Tara Fagarasuu despre Pr. Arsene Boca", "No Martur despre Pr.
Arsene Boca" s "Ate despre Pr. Arsene Boca" Aceste cart sunt FOARTE UTILE s pentru ntarrea Crednte, epadarea de pacat s nvatatura.
Ate doua cart ute ae Parnteu Arsene sunt "Lupta duhovnceasca umea trupu davou" s "Rdcarea casatore a natmea de Tana.
Indrumator duhovncesc" (foarte uta pentru toate categore, casatort, necasatort etc) Toate cee de ma sus sunt de a Edtura AGATON
Este o profete atrbuta Parnteu Arsene care "suna frumos", a fost preuata de Edtura AGATON dn "Vtor cu cap de mort" de a Edtura
Danska (dn domenu ezoterc) scrsa de Radu CINAMAR n care un agent a Departamentuu ZERO se ntaneste cu Parntee Arsene. o f
autentca ? E vorba despre cea cu "aten[a um se va concentra asupra [ar noastre, datorta schmbaror extraordnare".
Doamne A|uta!
Raspunde
o Ci&rian said, on iunie 30, 2010 at 5:54 pm
Carte Parnteu Arsene se pot achztona de ac: http://www.fundataarseneboca.ro/ndex.php?
opton=com_content&vew=category&ayout=bog&d=22&Itemd=94 sau ac http://www.brare.net/cautare-rezutate.php?
t=Arsene+Boca&pg=1
Raspunde
28. #eaceslav said, on iunie 30, 2010 at 5:54 pm
Oamen bun, nu va nseat, sfnt parnt ncusv s Par Pase ne spune car ca n curand va f reconstrut a 3 tempu n ocu mosche, s acoo
va f nscaunat anthrstu - a Ierusam.
Raspunde
29. andreic said, on iunie 30, 2010 at 6:18 pm
care suntet dn bacau ? ceret du meu sa vbm
Raspunde
30. &utereortodoxa said, on iunie 30, 2010 at 6:31 pm
Nouta[ egate de erom. Savate Batovo : http://putereortodoxa.wordpress.com/2010/06/30/de-utma-ora/
Raspunde
31. claudiu said, on iunie 30, 2010 at 7:55 pm
Dupa ce am ctt artcou asta s -am ctt s pe ce despre "vremea spanacuu" a Parnteu Pase, am a|uns a concuza ca varsarea de sange
anuntata n Romana s n speca n orase (s n speca n Ias, dupa cate se pare), n 2011, se va datora une nvaz a armate rusest, care, n
drum spre teatru de razbo dn Turca, va |efu s va ucde tot ce va ntan n cae. Romana este aata SUA s a Turce n NATO, Rusa a fost n
contnuu tnta ronor u Basescu nca de acum 6 an (recent Basescu a somat char Armata Rose sa-s retraga trupee dn Transnstra,
afrmand ca prezenta rusor acoo repreznta o amenntare pentru Romana). Se pare ca de ce ne e frca nu vom scapa: bocancu rusesc se
ntoarce. Vor ebera Constantnopou de turc dar ne vor face pe no praf s pubere.
Raspunde
32. )illy said, on iunie 30, 2010 at 8:31 pm
off topc http://news.bbc.co.uk/2/h/word/europe/10456956.stm
Raspunde
33. ines said, on iunie 30, 2010 at 9:15 pm
CONCLUZIA(a care saccsv a a|uns demut): Sa nu partcpat a revotee socae (care vor avea oc n 2011)cauzate de nfometarea romanor
prn masure de austertate mpuse de guvern, ca nu asta e souta! Atunc va f maceu. Souta e sa ne rugam nencetat s sa ne erte
Dumnezeu pacatee noastre s ae poporuu nostru,ca am a|uns pe prmee ocur n ucderea pruncor.
Raspunde
34. A*uarius said, on iunie 30, 2010 at 9:48 pm
Fara suparare frate Saccsv, dar e foarte demorazant artcou.
Raspunde
o Ci&rian said, on iunie 30, 2010 at 10:28 pm
Poate o prefer pe cea a u Mtar Tarabc, dn medu Ortodox, a fe de "optmsta". am a|uns a utmte 2 anate.
NADE|DEA TREBUIE SA FIE LA DUMNEZEU CACI "Atat cat ascut tu de Dumnezeu, atat ascuta s E de tne" Pr. Arsene Boca
Profet uutoare despre vtoru omenr
"Atunc oamen vor f n stare se traasca mut fara sa se cunoasca pre sne. Vor f mut oamen nvatat care vor crede ca toate carte
or e vor da voe sa ste s sa faca totu. Asta va f un mare obstaco pentru adevarata cunoastere. Cand oamen vor a|unge a
adevarata cunoastere, s vor da seama n ce mncuna -au dus asa-zs or nvatat, ar cand se va ntampa asta, oamen vor f trst ca
nu s-au dat seama ma devreme, deoarece cunoasterea este atat de smpa.
Sufetee oamenor nu vor f posedate de Satana, c de ceva mut ma rau. E vor crede ca vedene s mncune or sunt adevaru
adevarat. In capetee or nu va ma f oc pentru adevar. Oamen vor ncepe sa urasca aeru curat s frumusetea Dumnezeasca a
natur s se vor ascunde n orase urate cu aer otravtor. Nmen nu- va forta sa aeaga asta, c o vor face dn propre vonta.
Va f mposb sa- deosebest pe barbat de feme. Tot se vor mbraca a fe, femee vor avea pantaon preecum barbat. Acesta
nenorocre va ven dn ate tar s va sta mut a no. Un mre s va ua mreasa fara sa fe sgur ca e femee dn nastere. Se vor naste
dn ce n ce ma mut cop care nu vor st cne e sunt tat.
Intreaga ume va f potopta de o boaa nemavazuta s nmen nu va f nstare sa- gaseasca eacu. Tot doctor vor strga ca e stu, ca
sunt destept s nvatat, dar nu vor f n stare de nmc. Adevaratu eac vor gas cu a|utoru u Dumnezeu, nauntru or s peste tot n
|uru or.
Oamen vor caator n ate um, dar vor gas acoo doar desertur fara de vata, s vor gand n trufa or ca e cunosc ma mute decat
Domnu nsus. Oamen vor caator n |uru steeor s Lun, dar nu vor gas vata a fe de frumoasa ca cea de ac. Vor gas ate feur
de vata, dar e nu vor f n stare se e nteeaga.
Cu cat oamen vor cunoaste ma mute, cu atat va f ma putna dragoste ntre e. Ura dntre e va f atat de mare ncat e va pasa ma
mut de mce or masnar, decat de rudee s preten or ubt. Omenor vor avea ma muta ncredere n mce or masnar care e
vor fura bertatea, decat n frat s vecn cu care se ncon|oara.
Ce care vor ct s nvata cart cu numere, se vor crede ma nvatat s ma nteept decat restu oamenor. Acest asa-zs oamen
nteept s vor asa vete conduse de cacue s socote, s vor tra doar dupa cum e spun numeree. Prntre nvatat acesta vor f
deopotrva oamen bun s oamen ra. Acest nvatat ra vor face ucrur ree s groaznce, vor otrav aeru s apa s vor mprasta mzer
peste mar, raur s pamantur, ar mut oamen nevnovat vor mur de feurte bo necunoscute. Oamen bun s nteept vor vedea ca
munca s eforture or nu vaoreaza un sngur ban s vor prv neputncos a dstrugerea um. In oc sa caute nteepcunea n masn,
numere s socote, oamen bun se vor ndrepta spre rugacune s medtate.
Cand ce mut se vor apuca sa medteze, vor f ma aproape de nteepcunea u Dumnezeu, dar va f prea tarzu, pentru ca ce ra vor
otrav umea, ar oamen vor per pe capete. Atunc, oamen vor fug cu me dn orase napo a tara. Vor cauta munt cu tre cruc, s
acoo nauntru or, vor putea, n sfarst, sa bea apa s sa respre aer curat. Ce care se vor sava pe e s pe fame or, vor avea de
sufert, deoarece o mare foamete va apare. Va f mancare s bautura cu nemuta n orase, dar va f toata otravta. Mut o vor manca,
fndca foamea e va ua mnte, dar vor mur pe oc.
Ce care vor post pana a sfarst vor scapa cu vata, deoarece Domnu se va uta dupa e s e vor f aproape de Domnu. (Posb ca
munt cu tre cruc sa fe n egaa masura adapostur antatomce, pe usa adaposturor de acest fe este zugravt un semn asemanator
a tre cruc, a fe de bne pot f nste munt deasupra carora va apare semnu ceor tre cruc). Numa o sngura tara, afata a capatu
Pamantuu s ncon|urata de mare s a fe de ntnsa ca Europa, va tra n pace s fara de necazur. Ce care vor fug s se vor ascunde n
munt cu tre cruc, se vor afa a adapost s vor scapa cu vata, care ma apo, va f pna de fercre, bunastare s dragoste, pentru ca
nu vor ma f nccand razboae."
Raspunde
Pustnicul Digital said, on iulie 1, 2010 at 12:44 am
vor scapa cu viata, care mai apoi, va fi plina de fericire, bunastare si dra"oste, pentru ca nu
vor mai fi nicicand razboaie
Dn cate stu eu nmen nu scapa cu vata. Tot vom a|unge a |udecata nu o vom ua de a
capat ac, cand revne pacea. Nu vad nmc de manture, Mantutoru Isus Hrstos. nmc.
o danutza said, on iulie 1, 2010 at 11:59 am
frate, daca asta ne asteapta, ce vre, sa te mnta saccsv ca va bne s a vara cad? ca nu va ven apocapsa, asa cum ncearca
amercan sa ne ncura|eze n anumte fme, cand schwarzenegger mpedca venrea anthrstuu s saveaza oemnrea de a
apocapsa? trebue sa stm ce se va ntampa s sa ne pregatm duhovnceste, sa ne ntarm n crednta. asta e reatatea. astea sunt
faptee.
Raspunde
35. nea Anderthal said, on iulie 1, 2010 at 1:54 am
sautare,
..daca *vre vor nvada ("pasnc") ar Romana se prea poate.At vazut fmu "The eft behnd"? Acoo "nea-Ant"este ROMAN! I cheama
NICOLAI CARPATIA!.Sa faca oare papusar panetar asa cum scre cartea care TOT a comanda or s-a scrs.
PS:Sa nu fe astea doar o ata abureaa raspndta de "zvonac" s "raspndac" de a Seku ca sa cameze TURMA ptr. peroada de austertate
n care a ntrat tara!
Raspunde
36. daniel said, on iulie 1, 2010 at 6:00 am
Am scrs ca promt sa nu ma scru pe acest bog.
Daca m da voe admnstratoru acestu bog am sa spun numa cteva cuvnte.
@pustncu dgta,
Daca vez cmpu nante sa rasara prmee froare verz [ spu ca nu ma ese nmc dn pamnt? Tocma acoo unde nu vez nmc de
mnture taman acoo este ascunsa mnturea.
Nu to[ vom a|unge a |udecata.
Ne mram c[ oamen sunt ngh[[ de ape.
Dar de oseee mor[ c[ oamen? de drogur. de avortur. de be[e. de crme etc.
No vedem numa nunda[e facute de apa.
Dar trageda mare este facuta de nunda[e de spaare pe creere, mortfcarea contn[e, ncutura, de desfru, de bertna| tupeu.
reatatea va f cu totu dferta opusa cu ceea ce putem gnd no: ata dec ca, trebue sa ne rugam aa cum spune un cttor de ac: souta
e sa ne rugam nencetat s sa ne erte Dumnezeu pacatee noastre.
va mu[umesc,
Dane
Raspunde
37. Marian exNorvegia said, on iulie 1, 2010 at 7:26 am
Ba frate.vo char suntet de coma. Nu seros, acuma sunt putn revotat dn
prcna voastra. La un asemenea artco, a o asemenea profete de o
gravtate extrema.prvesc uut cum se cauta sout omenest, un ncep a
face cacue ca sa se nsteasca n prvnta neconformtat profete. At
nvoca pe parntee Arsene Boca ce a spus nu se ste n ce crcumstante ca
totus Bucurestu va f centru sprtua.ca tot och vor f atntt spre
romana. Ba at sunt optmst ca totus Dumnezeu ne va apara ca de.ac
este gradna Mac Domnuu. Ba frator.vo ma avet dreapta |udecata ?
de ceva vreme, pe ma toate st-ure, se pune ntrebarea despre ce va f cu
Romana a sfrstu vremuror.se nvoca tot feu de screr ae unor profet
ma mut sau ma putn autentc. Se tot cauta portte de scapare s |ustfcar
ae temeror voastre. Iata ca acum a vent aceasta profete.acest raspuns
de a Dumnezeu.asta ca sa ne nsteasca pe tot s sa nu ma avem dub.
Vom pat scump cu snge pacatee strgatoare a cer. Vad ca putn se
nghesue sa-s presare tarna n cap..ba vo va dat seama despre ce pacat
este vorba mah ? BAI.V-ATI TREZIT SAU BA ? 25.000.000 de prunc ucs,
adca nca o data popuata Romane. Vo nteeget ba frator ca 25.000.000
de sufete nevnovate strga razbunare de a Dumnezeu Puteror mpotrva
noastra ? Vo nteeget ca no, aes u peste pra|t, nnotam n sngee
copor nostr ? De ce v se pare cudat ? am prmt raspunsu de a
dumnezeu.asa ne vor f spaate pacatee acestea uutoare. Ca am vrut sa
ne debarasam cvzat de prunc nostr gandnd ca vom tra ma bne s
ata.Dumnezeu ne va perde s pe no. v se pare ca ma mertam sa
mncam roadee campuu ? V se pare ca ma avem sfntene n no ? Cautat
portte de scapare gandnd ca Dumnezeu ne va pune pe no a adapost
pentru ca suntem ma cu mot n frunte.de ce nu -ar pune s pe grec sau
srb ca ca s aa sunt ortodocs s au mertee or ? Gata cu attea
cacue..sau este greu de magnat scenaru care va urma datorta stuate
actuae ? Iata cate masur s-au uat de a nceputu anuu pna acum. Iata ce
rapd sa schmba stuata.ce este att de greu sa nteegem ca Dumnezeu
suna dn sure s trmbtze ca sa ne pregatm..s asta o face asa cum a
proms prn semnee sae care s-au ntett : furtun devastatoare, nundat,
cutremure, etc. In oc sa mutumt u Dumnezeu ca va descopert aceast
adevar s sa ncepet sa va pregatt pngand cu acrm amare pacatee
noastre s ae parntor nostr, vo va apucat de cacue. Saccsv.este bne
ca tu contnu sa rst s sa ne da toate aceste nformat ca sa stm n ce ceas
ne afam. Pentru aceasta Dumnezeu sa te bnecuvnteze pe tne s sa te
pomeneasca de-a dreapta sa. Dar m permt sa-t fac s o recomandare.
Transforma acest st ant-sstem, ntr-un st a aparar drepte crednte
ortodoxe s a adevaruu. Puncteaza ma mut pe factoru sufetesc s ma
putn pe ce de ordn tehnc cac tmp mut nu ma avem.
Raspunde
38. O%%lineblg said, on iulie 1, 2010 at 7:34 am
Acum asteptam sa vna 2011 s sa treaca. Daca nu va f nmc dn cee profette n 2011 putem num pe profet profet mncnos? Daca at
uta aceasta profete eu o tn mnte s revn pe 1 anuare 2012.
Raspunde
o danutza said, on iulie 1, 2010 at 12:06 pm
profet mncnos sunt nostradamus sau at ratact eretc. cum t permt sa numest mar sfnt sau duhovnc, care s-au nevot o vata
pt Hrstos, mncnos? crez ca spun zua ce vseaza noaptea? Duhu Sfant este ce care vorbeste prn profet s prooroc. de unde sa ste
betu om ce va f, daca nu- dezvau Dumnezeu? a, ca se poate ca DUmnezeu sa hotarasca sa nu mpneasca profeta, asa cum a fost
a nnve, asta e atceva, dar acoo s-au pocat ocutor. cum era sa faca Dumnezeu o asemenea nedreptate? nmc nu e batut n cue,
nu exsta SOARTA, DESTIN. toate s epetrec pt ca asa ngadue Dumnezeu. nc apocapsa nu are data fxa, tocma pt ca va ven n
functe de cate crednta va ma f pe pamant ,adca va ven cand va f apostaza-epadarea de crednta. cu cat suntem ma ra s
pacatos, va ven ma repede.
asa ca.nu uta ca vorbest despre Cuvantu Domnuu! ertare daca am fost prea categorca, dar cred ca est n mare eroare.Doamnea-
|uta!
Raspunde
39. Marian exNorvegia said, on iulie 1, 2010 at 7:35 am
ptr saccsv..spun ca dntr-un st ant-sstem sa transform ntr-un st a aparar drepte crednte ortodoxe s a adevaruu deoarece consder
ca orce este n acest moment ant-sstem, este de prsos. Stm ca e stapnesc acuma prn a|utoru stapnuu or carua s-au dat utm an a
um.stm ca nu ma putem face nmc mpotrva or deoarece Dumnezeu ngadue asta. Tnta noastra nu ar ma trebu sa fe e c sa fe
sufetee noastre care trebuesc mntute cu orce pret. Anma st-u acesta cu adevaratu duh asa cum este de ex. razbo ntr-u cuvnt.
Vorbeste ma mut despre smerene, nteepcune, ertare s IUBIREA cea adevarata. Ca nu prea am vazut aceasta pe ac. Ma este putn tmp.
Lucreaza ma mut a zdrea sufeteor decat a date de ordn tehnc. Cac usor-usor nu prea va ma avea mportanta vata aceasta
pamnteasca c vata vesnca.
Raspunde
40. cherie said, on iulie 1, 2010 at 8:42 am
Eu cred ca face bne Saccsv ste-u, scuza-ma Maran. Ste-ur crestne sunt, s s fac bne
treaba, s eu e aprecez enorm, dar ce se face ac scutura un pc ceeate constnte
pacatoase, cum a fost s a mea, constnte carora trebue sa e expc, argumentez,
exempfc, care sa nteeaga ucrarea davouu s a sugor sae, s trezte s frpte cu
durtatea adevaruu sa se ntoarca spre ADEVAR unu Isus Crstos.
Pentru mne asta a facut acest ste, m-a zdruncnat nestnta s m-a ntors cu fata catre
adevar, ar "Razbo ntru cuvant" s ste-ure asemanatoare m-au aratat cat de pacatos
sunt, s ce trebue sa fac, daca ma vreau sa repar ceva n vata asta.
M de mutumr or, Dumnezeu sa va ocroteasca s sa va ndrume pas
Raspunde
41. dan said, on iulie 1, 2010 at 10:01 am
Ca n orce poveste adevaru e undeva pe a m|oc.
Raspunde
o danutza said, on iulie 1, 2010 at 12:09 pm
daca tu crez ca e poveste ( care, apropo, este rodu magnate unu om), atunc a grest bogu. ( vez s comentaru meu de ma sus
despre profet).
Isus este Caea, Adevaru s Vata! asa ca adevaru este unde este Hrstos! Doamne -a|uta!
Raspunde
o Marian exNorvegia said, on iulie 1, 2010 at 12:14 pm
Avertsmentee astea t se par nste povest ? Semnee de a Dumnezeu care n
se dau s care ne rasuna n urech, t se par nste povest ? 25.000.000 de prunc
ucs t se par nste povest ? Dar epadarea n masa de a dreapta crednta t se
pare o poveste ? Spunet-m va rog.vo asteptat sa se mpneasca profeta
pentru a vedea daca ace ce au prooroct au spus adevaru ? sau prmt
prooroca s va pregatt sufetu ? Sa nu cumva sa fm prns de ape ca atunc a
potopu u Noe.
Raspunde
42. danutza said, on iulie 1, 2010 at 12:10 pm
http://uptapentruortodoxe.bogspot.com/2010/07/sfarstu-omuu-de-monah-zosma-pasca.htm
un fragment dn cartea monahuu Zosma. cred ca ar f bne de ctt aceasta carte!
Raspunde
43. Marian exNorvegia said, on iulie 1, 2010 at 12:23 pm
ptr.chere..s pe mne m-a zdruncnat acest st.m-a zdruncnat (n bne) constnta s m-a conectat a stuata reaa asa cum este ea c nu
cum n se preznta a str. Drept dovada ca am s ascutat sfatu u saccsv s m-am ntors n tzara. Dar eu zc ca trebue sa se dscute ma mut
ac despre sufet s mnturea sa n parae cu nformate date. Pentru ca s-a ma ntmpat ca umea sa afe adevaru de pe acest st apo au
ntrebat nedumert s char pancat ce trebue sa faca s nu au prmt un raspuns exact decat ce mut sout omenest. M-as dor sa se smta
ma mut haru ucrator a u Dumnezeu ac. Este adevarat ca saccsv a ndemnat totdeauna sa se mearga a bserca , a duhovnc dar
consder ca s ac am putea dscuta n ace duh bnd, despre mute ucrur egate de sufet, ma aes. Atfe se da mpresa ca este un st n
totatate ant-sstem. Poate gresesc eu..era o parere.
Raspunde
o saccsiv said, on iulie 1, 2010 at 1:11 pm
Maran exNorvega
Pa gresest. Acest bog este prntre prmee s actuamente prntre foarte putnee unde se tot strga: sout omenest nu sunt.
Mute as dor sa ma fac, de exempu, sa postez ma mute texte dn Sfnt Parnt s mar duhovnc, nsa sunt SINGUR. Iar sa renunt a
a dezvau cum functoneaza SISTEMUL, este o mare greseaa. Cac am facut acest bog spre trezre. Pentru a se aprnde n capu cat
ma mutor oamen oarece becuete. Sa- fac sa-s puna ntrebar. Sa se obsnuasca sa puna ucrure cap a cap. S foarte des arat s
souta reaa, nsa repet, n-am tmp s-o dezvot cum as dor.
Daca tu, de exempu, te-a trezt s vre sa af ma mute despre INVATATURA ORTODOXA, gasest atat de mute cart, ca nu-t a|unge o
vata sa e ctest. Insa, egat de SISTEM, ce fac? Te stradu sa trezest s pe at? Tu st, nsa INDUBITABIL, nu-m pot cere me sa
renunt a a o ma face, cac asta ar nsemna sa renunt a aceasta componenta.
Cttor pot nsa sa coaboreze a acest bog, trmtandu-m artcoe deosebte, pe care sa e postez ma apo spre foosu cat ma
mutora .
Raspunde
Marian exNorvegia said, on iulie 1, 2010 at 8:40 pm
atunc .ertare.tu st ma bne s a dreptate.
44. cherie said, on iulie 1, 2010 at 1:00 pm
Maran, nu stu s nc nu ma gandesc daca tu gresest sau nu, am postat, a fe ca s tne de atfe doar parerea mea, experenta mea
personaa.sper ca Dumnezeu sa ne umneze mntea s sa ne apere de nfuenta ceu rau, pentru ca tare vunerab suntem n upta asta.s
Da, caea este rugacunea s postu, scut Bserca s Duhovncu, s ce ma mportant nevonta noastra.
Raspunde
45. Ci&rian said, on iulie 1, 2010 at 1:40 pm
Tnand cont ca e vorba numa de orase tnd sa cred ca poate f vorba de muttunnea de antene GSM care au aparut ca cuperce dupa poae
anu acesta s care formeaza vertabe cuptoare cu mcrounde, ar a un semn. sa nu fe. dar ceva e putred cu ee, nu exsta boc unde sa nu
f aparut pe o raza de 500m sunt ZECI de antene ar no avem cred vreo 4-5 provder. Se poate sa nceapa umea sa moara pe capete s sa nu
ste de ce ar cand ne-om trez (care ne-om trez) va f prea tarzu(vor spune ca e de a razee soare de exempu.). Sa va spun s de ce e ma
suspect, tehncen roman monteaza antene prn tar ndepartate n tmp ce a no nu se ste cne e monteaza. In aceas tmp tot prn
antenee GSM se face s contro menta, acum ne tn beg ar cand e comvne ne fac furos s da batae frate.fara sa ne atace
nmen.. http://roam.net.tc/?a=artces&p=48 http://actve.nfo.ms/?a=artces&p=24 http://roam.co.nr/?a=artces&p=202 http://roam.net.tc
/?a=artces&p=99 http://roam.co.nr/?a=artces&p=225 Doamne Fereste!
Am afat s date ofcae egate de chemtras anu acesta au crescut afectune pumonare cu 15%, n speca astmu a cop ca partcuartate.
TREBUIE SA O CONSTIENTIZAM CA TOATE SE INTAMPLA CA URMARE A PACATELOR NOASTRE SI SA NE INDREPTAM PURTAREA, SA POSTIM
(LUNI, MIERCURI, VINERI SI POSTURILE), SPOVEDIM, SA PARTICIPAM LA SFINTA LITURGHIE SI SFANTUL MASLU SI SA RESPECTAM CELE ZECE
PORUNCI
Doamne, Isuse Hrstoase, Fu u Dumnezeu, mueste-ma pe mne, pacatosu
Raspunde
46. iulianalecu said, on iulie 1, 2010 at 6:39 pm
O profete despre ROMANIA care de|a s-a mpnt, ctez:
"O nformate senzatonaa a fost pubcata recent de catre revsta ,Noua arhva romaneasca", a Asocate Romane pentru Patrmonu. Este
vorba despre un document domnesc, descopert de Pau de Aep ntr-un spet a fostuu cneaz a Modove, Duma Negru, care ar contne o
profete cu prvre a destnu Tar Modove, mpct a Romane de astaz. Documentu ar proven de a Mtropotu Varaam, ce care a fost
trecut n randu sfntor n aceasta vara, adus de a pustnc de a schtu u Zosma dn Tnuture Neamtuu, cu ttu: "Proroc despre
vremure dn urma s caderea crestneasca a Modove".
Pau, arhdacon de Damasc, Aep s a tuturor taror arabe (1637-1667) sau, dupa numee arab, Buos bn az-Za m, nsottor s secretar a
tatau sau, Patrarhu Macare a Antohe (1647), a ntreprns n Tare Romane o unga caatore, ntre an 1653-1658, pentru a strange
a|utoare materae pentru Patrarha Antohe. Aceasta datora turcor 13.000 de pastr. Cu acest pre|, Pau de Aep ar f descopert
documentu amntt.
In document se spune ca ,dupa pecarea mtropotor fanarot vor urma oamen nevrednc a scaunu Modove, care vor ncerca sa vnda
dreapta crednta", amestecata cu ,cee papstasest s pagnest". Vorbeste apo despre tradare dntre oamen s ,taer de sabe ntre frat
pentru putere s rangur pamntest". ,Modova va f rupta s mpartta dupa bunu gust a puter de a Rasart, prn sfatur mrsave s
tcaoase, ar ,a vremea dn urma, o fara rose cu mute capete va nght ntreaga Europa crestna."
Strcarea obceuror
Documentu face referre a nrarea oamenor, care ,vor strca obceure pamntuu, nmutndu-se ntre e ca dobtoacee fara nc o rusne,
epadnd Sfnta Tana crestna a nunt" s care ,vor defama obceure crestnest, dedn-du-se a tot feu de obceur strane, ar pagn se
vor amesteca cu sngee crestnesc". Despre ,domn pamantuu" se spune ca ,vor f oamen vndut satane, care nu vor ma purta gr|a
poporuu drept-credncos", ar ,mose stramosest vor f cacate cu |apca s uate de stran dupa bunu or pac".
Lepadarea egor stramosest
,Bserca stramoseasca va f rusnata de noe obceur pagnest s papstasest, aduse cu sa de vadc or cu apucatur satancest. Oamen
aferost u Hrstos cu su|ba vesnca vor epada sfntu chp s fagadunta nantea u Hrstos, dedndu-se a vata umeasca dnante", se ma
arata n senzatonau artefact. La vremea cea dn urma, ,pamnture nu-s vor ma da roada or, padure vor f taate, azure vor f secate,
oamen vor vnde mose fara rusne, utnd ca stramos or e-au pastrat cu saba", se arata n contnuare. Lege stramosest vor f epadate
,hrsoavee voevodae vor f uate n rs, ar conducator netrebnc vor face egamnt cu fara apocaptca.". Vorbnd despre apucature
barbator s femeor, se spune ca e se ,vor acoper cu strae femeest, ar femee vor umba precum barbat", ar "adunare dn sarbator s
toate obceure pamntuu vor f schmbate n obceur s apucatur sabatce, pagnest".
Brur s pe aeru de a Dumnezeu
Se ma spune ca a vremea de apo, ,pe pamnture Modove, va domn saraca, |aea, moarte, spama, frca s omu nu va ma f stapn n
batatura u", ar ,domn pamntuu vor pune brur s eg cum n-au ma fost" char s ,pe aeru asat de Dumnezeu.
Oamen se vor strnge un nga at n tot feu de nascocr, epadnd truda satuu, munca va f o rusne, rusnea va ramne un obce, ar
ce drept vor f socott nebun. Se vor nsea un pe at, creznd ca asta e egea u Dumnezeu.
S n cee dn urma, utma rnduaa a pamntuu: se vor dezgropa oasee stramosor s parntor nostr, vor f darmate bserce, vor f
epadate rnduee crestnest s vor es un so de oamen, care tot n numee u Dumnezeu vor face bserc fara cruce, vor nesocot Sfnta
|ertfa s n cee dn urma o vor amesteca n su|re cu pagn". Prorocrea ma vorbeste despre nmutrea razboaeor, ,epadarea pruncor dn
pantecee femeest", despre pecarea oamenor dntr-un oc n atu s amestecarea grauror, a vremea cea de pe urma, cand caderea
Modove ,va f ma grea dect caderea Constantnopouu a vremea martuu nostru domn Stefan ce Mare s Sfnt".
Sursa: http://www.topcgratut.com/13052291538-vremure-apocapse-o-profete-despre-epadarea-de-crestnsm-a-romane
Raspunde
47. Catalin said, on iulie 2, 2010 at 2:08 pm
Urmarnd stuata economca ce putn pe pan "oca" adca n Romana, nu trebue sa f mare profet sa pot antcpa mar mscar socae, ce
se pot soda cu numeroase vctme, eu unu ma astept sa ncea pa toate aceste mscar de anu acesta , pe a sfrastu toamne, cand toate
taere de saar, s crester de taxe se vor acutza, asa cum spuneam n nceputu artcouu daca antcpez un ucru nu nseamna ca est s
profet.
ines said, on iulie 3, 2010 at 10:34 pm
&in !rorocirile !ustnicilor Zosima si N. re,ulta ca noi 4romanii 4-om
dis!area ca natie in ()** 2!t. ca -om fi macelariti34 ceea ce e
ins!aimantator4 si ca marile !uteri nu -or mai fi interesate sa ne an.rene,e
in cel del Clea Ra,;oi Mondial 4daca !rofetia e autentica.
Pai ce mai aste!tam 4fratilor+ nu mai e tim! de stat !e internet4 ca doar o
informatie nu ne !oate mantui.Sa mer.em la Diserica4 sa ne ru.am4sa
im!loram mila lui &umne,eu4 sa ne s!o-edim4 sa ne im!artasim4ca mai
a-em !utin tim! de trait.
Eu4una4 nu ma simt !re.atita sa mor.#iind tanar4 simti ca nu tiai inc9eiat
misiunea !e !amant.
&ar !oate &omnul daca -a -edea !ocainta noastra4-a mai amana sfarsitul
nostru si !oate !entru cati-a dre!ti -a cruta intrea.a cetate.
iulie 2, 2010 la 11:02 am
Ciprian spune:
Tinand cont ca e vorba numai de orase tind sa cred ca poate fi vorba de multitudinea de antene GSM care au aparut ca ciupercile dupa ploaie anul acesta
si care formeaza veritabile cuptoare cu microunde, iar la un semn sa nu fie dar ceva e putred cu ele, nu exista bloc unde sa nu fi aparut pe o raza de
500m sunt ZE! de antene iar noi avem cred vreo "#5 provideri$ Se poate sa inceapa lumea sa moara pe capete si sa nu stie de ce iar cand ne#om
trezi (care ne-om trezi) va fi prea tarziu %vor spune ca e de la razele solare de exemplu&$
Sa va spun si de ce e mai suspect, te'nicienii romani monteaza antene prin tari indepartate in timp ce la noi nu se stie cine le monteaza !n acelasi timp
tot prin antenele GSM se face si control mental, acum ne tin ble(i iar cand le convine ne fac furiosi si dai bataie frate fara sa ne atace nimeni noi intre
noi de foame si din cine stie ce motive
http://roaim.net.tc/?a=articles&p=48
http://active.info.ms/?a=articles&p=24
http://roaim.co.nr/?a=articles&p=202
http://roaim.net.tc/?a=articles&p=99
http://roaim.co.nr/?a=articles&p=22
)oamne *ereste+
,m aflat si date oficiale le(ate de c'emtrails anul acesta au crescut afectiunile pulmonare cu -5., in special astmul la copii ca particularitate$
!"#$%&# '( ) C)*'!&#*!&+(, C( !)(!# '# &*!(,-.( C( %",("# ( -(C(!#.)" *)('!"# '& '( *# &*/"#-!(, -%"!("#(, '(
-)'!&, 0.%*&, ,&#"C%"&, 1&*#"& '& -)'!%"&.#2, '-)1#/&,, '( -("!&C&-(, .( '3&*!( .&!%"45&# '& '3(*!%. ,('.% '& '(
"#'-#C!(, C#.# +#C# -)"%*C&.
/ Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul
!ontro" menta" cu microunde
1. Telefonia mobil
!a cercet#tor $n domeniu" arme"or cu microunde %o"osite pe scar# "arg# asupra mase"or de oameni, am
descoperit c# re&eaua de te"e%onie mobi"# de tip 'SM (00 )i 'SM 1*00 +ca ce"e %o"osite de operatorii
,range, !onnex, -app, etc. repre/int# un perico" ma0or pentru s#n#tate1 2gen&ii"e )i Servicii"e de
Inte"igen&# )i 2p#rare din &#ri"e %oste comuniste +din 3uropa )i 2sia. dispun de documente despre e%ecte"e
bio"ogice cau/ate de radia&ii"e e"ectromagnetice de radio%recven&# )i microunde $n care se arat# c#
%recven&e"e de tipu" microunde"or %o"osite $n te"e%onia mobi"# 'SM produc o mu"&ime de prob"eme de
s#n#tate $n urm#toare"e domenii4 sistemu" cardiovascu"ar, sistemu" nervos centra", sistemu" digestiv,
compo/i&ia s5nge"ui, %unc&ionarea ce"u"e"or, metabo"ismu", reproducerea, sistemu" vi/ua" )i auditiv1
3chipamente"e %o"osite "a testarea te"e%oane"or mobi"e arat# c# %recven&a )i intensitatea microunde"or
produse de acestea sunt simi"are cu ce"e din cuptoare"e cu microunde1 6e exemp"u, dou# te"e%oane
mobi"e testate +un mode" mai vechi )i un a"tu" de u"tim# genera&ie. arat# un nive" de 100 m78cm2 )i
respectiv 90 m78cm21 :ive"u" maxim admis pentru cuptoare"e cu microunde este de numai 9 m78cm2 iar
cercet#torii ru)i care se ocup# cu arme de distrugere %o"osesc un nive" de numai 10 m78cm21 ;n simp"u
ca"cu" aritmetic ne arat# c# te"e%onia mobi"# este de ce" pu&in 10 ori mai pericu"oas# decat orice cuptor cu
microunde sau orice arm# super<so%isticat# de u"tim# genera&ie Mobi"u" dvs este un adev#rat =ca" troian=
!ercet#torii austra"ieni au descoperit c# re&eaua de te"e%onie mobi"# +de tip 'SM. este responsabi"#
pentru producerea canceru"ui "a )oareci +$n "aborator.1 6ocumente"e respective arat# c# microunde"e trec
prin pie"e )i a0ung $n corp unde a%ectea/# negativ g"ande"e interne )i creieru"1
!ercet#ri"e rea"i/ate de servicii"e de in%orma&ii din anii 1(79<1(7> arat# ca perico"e"e generate de %o"osirea
microunde"or erau cunoscute $nc# de acum 29 ani1 Spionii sovietici %o"oseau arme cu microunde de 1*00
MH/ )i (00 MH/1 ;na din regu"i"e servicii"or secrete este de a ascunde anumite adev#ruri1 ?rebuie s#
recunoa)tem c# mascarea +deghi/area. arme"or cu microunde, %o"osite pentru contro"u" comportamentu"ui
uman, sub %orma te"e%oane"or mobi"e a %ost o idee genia"#1 6ar s# %aci ca prostu" s# )i p"#teasca pentru
aceste arme de contro" menta" +care deteriorea/a creieru" )i schimb# comportamentu" omu"ui pentru a<"
%ace mai doci" )i u)or de contro"at., este pur )i simp"u diabo"ic
2. Serviciile de securitate i controlul mental cu microunde
2rme cu microunde, care trans%orm# oamenii $n vite stresate, ame&ite )i ascu"t#toare, sunt %o"osite $n
toate mari"e ora)e1 6e/vo"tate de comuni)ti, arme"e cu microunde simi"are cu ce"e din cuptoare"e cu
microunde sunt %o"osite $nc# din 1(*0 asupra cet#&eni"or1 2ceste arme transmit semna"e de %oarte 0oas#
%recven&# care sunt identice cu ce"e din creier +a)a<numite"e unde cerebra"e.1 Se cunoa)te de0a c#
%recven&a )i %orma acestor unde cerebra"e determina comportamentu" uman1 2st%e", "a simp"a ap#sare a
unui buton, cei care se g#sesc $n ra/a de ac&iune a acestor transmi&#toare devin adev#rate vite umane
doci"e )i ascu"t#toare, stresate, obosite, apatice )i care vor s# "eneveasc# $ntreaga /i %#r# s# %ac# nimic1
@a ora actua"#, aceste transmi&#toare montate pe ce"e mai $na"te c"#diri din ora)e pot %i v#/ute de oricineA
mai mu"t, cu a0utoru" detectoare"or specia" construite, e"e pot %i g#site imediat 2st%e", contro"u" menta" a"
mase"or de oameni este demonstrat, pentru c# semna"e"e de %oarte 0oas# %recven&# sunt $n mod o%icia"
%o"osite numai pentru comunicarea pe submarine"e nuc"eareA v# da&i seama ce )oc au avut cercet#torii
no)tri c5nd au detectat ast%e" de semna"e $n toate mari"e ora)e 2ceste semna"e sunt transmise cu
a0utoru" sta&ii"or de radio )i te"evi/iune, a" re&e"e"or de te"e%onie mobi"# )i a" radare"or aeriene pre/ente pe
tot cuprinsu" &#rii1
!re)terea masiv# a num#ru"ui de abona&i "a re&e"e"e de te"e%onie mobi"# a permis servicii"or de securitate
s# %o"oseasc# aceste transmi&#toare pentru a direc&iona semna"e de contro" menta" c#tre /one $ntinse1 !a
s# v# %ace&i o idee, studia&i orice hart# ce arat# aria de acoperire a re&e"e"or de te"e%onie mobi"# +!onnex,
,range, -app, etc.1 ?e"e%oane"e mobi"e %o"osesc microunde modu"ate pu"satoriu ast%e" $nc5t aceste
semna"e trec dinco"o de craniu )i a0ung "a creier unde schimb# comportamentu" uman datorit# semna"e"or
de %oarte 0oas# %recven&# pe care "e con&in1 2st%e", transmi&#toare"e de microunde %o"osite $n te"e%onia
mobi"# sunt %o"osite din p"in pentru a contro"a menta" $ntreaga popu"a&ie1
!ercet#torii sunt de p#rere c# evenimente"e din decembrie 1(*( care au dus "a c#derea regimu"ui
comunist +)i care au %ost spontane < necontro"ate de o"igarhie. au determinat punerea $n practic# a
p"anu"ui de contro" tota" a" popu"a&iei, p"an rea"i/at cu a0utoru" mari"or companii de te"e%onie mobi"# )i a"
ce"or de radio<te"evi/iune1 6e a"t%e", acesta este motivu" pentru care ast%e" de companii sunt $ncura0ate s#
se de/vo"te, de)i toate o%er# ace"ea)i servicii
!ercet#ri"e privind arme"e cu microunde )i %o"osirea "or pentru contro"u" menta" au $nceput $n anii 1(90 "a
Institutu" ?avistocB din Marea Critanie, care este %aimos pentru subordonarea tota"# %a&# de %or&e"e ocu"te
%rancmasononice mondia"e1 Institutu" c#uta moda"it#&i de a contro"a popu"a&ia %#r# ca aceasta s#<)i dea
seama1 S<au g#sit ast%e" %orme de und# cerebra"e care corespundeau comportamentu"ui doci", ascu"t#tor1
2ceste %orme de und# au %ost %o"osite u"terior ca mode" pentru toate semna"e"e emise de toate
transmi&#toare"e cu microunde1 Marea Critanie a %ost prima descoperitoare a tehno"ogii"or cu microunde,
%o"osite atunci +1(D0. pentru radar, )i a avut un ro" de conducere $n acest domeniu1
2nii 1(70 au adus ve)ti proaste4 sovieticii proiectau microunde asupra ambasadei americane din
Moscova1 , treime din persona"u" ambasadei a murit de cancer din aceast# cau/#1 En 1((7, cercet#torii
austra"ieni au demonstrat c# semna"e mu"t mai mici dec5t ce"e %o"osite de te"e%oane"e mobi"e au produs
cancer "a )oarecii de "aborator1 Primu" eveniment pub"ic cunoscut $n care %or&e"e de ordine britanice au
%o"osit microunde asupra popu"a&iei a %ost protestu" 'reenham !ommon1 !u aceast# oca/ie, %or&e"e de
securitate britanice au %o"osit do/e morta"e de microunde asupra protestatari"orA unii dintre ei au )i murit
de cancer1
!ercet#ri"e %#cute "a Institutu" ?avistocB au permis guvernu"ui britanic s# %o"oseasc# pe scar# "arg#
tehno"ogia de contro" menta" cu semna"e de %oarte 0oas# %recven&# emise de re&e"e"e de radio )i
te"evi/iune, de te"e%onie mobi"# )i de radar pentru ca $ntreaga popu"a&ie urban# s# poat# %i contro"at#1
Feamintim c# aceste semna"e de %oarte 0oas# %recven&# nu se %o"osesc o%icia" dec5t $n comunica&ii"e pe
submarine nuc"eare Pre/en&a acestor unde $n mediu" acoperit de re&e"e"e de te"e%onie mobi"#
demonstrea/# c# arme"e de contro" menta" sunt %o"osite din p"in asupra pub"icu"ui1 2utoru" are acces "a
documente )tiin&i%ice care atest# e%ecte"e devastatoare asupra omu"ui, cau/ate de microunde )i
semna"e"e de radio )i te"evi/iune1
Gaimosu" cercet#tor ita"ian Marconi a %ost ce" care a pus $n practic# pe scar# "arg# aceast# tehno"ogie cu
microunde1 , echip# de 30 de a"&i cercet#tori )i persona" mi"itar care au $nceput s# pun# $ntreb#ri au %ost
=sinuci)i= $n condi&ii suspecte1
!ercet#ri"e me"e au ar#tat c# arme"e cu microunde sunt %o"osite $mpotriva persoane"or de c"as# medie
care pun prob"eme o"igarhiei conduc#toare1 !ercet#ri"e ruse)ti )i americane demonstrea/# c# o ast%e" de
arm#, care %o"ose)te microunde ce modu"ea/# un semna" simi"ar unde"or cerebra"e din creier, poate
schimba comportamentu" victimei aproape instantaneu1 !oncret, sunt %o"osite %recven&e de (1, 1D7, 193,
1(7, DD7, D9>, *93, (12, 1*30 MH/, etc1 Fecunoa)te&i aici at5t spectru" %o"osit $n radio )i te"evi/iune c5t )i
pe ce" din te"e%onia mobi"#1 Simptome"e pot %i4 depresie, g5ndire $nceat#, con%u/ie menta"#, pierderi de
memorie, stres, prob"eme de adaptare, comportament maniac, schi/o%renie, cri/e nervoase, co"aps %i/ic,
distrugeri "a nive"u" creieru"ui )i a" sistemu"ui nervos, dureri de inim#, in%arct, cancer, moarte1
2m contactat )i a"&i cercet#tori $n domeniu, )i cu to&ii acu/au simptome de atac cu microunde4 puternice
dureri de cap, grea&#, ame&ea"#, vedere s"ab#, au/ de%ectuos1 2m testat cu detectoru" de radia&ii )i am
constatat c# servicii"e de securitate %o"osesc spectru" de 790 < 1000 MH/ pentru a induce co"aps nervos )i
%i/ic1 Feamintesc c# %recven&a semna"u"ui dintr<un cuptor cu microunde este de 1000 MH/1
;n a"t cercet#tor a pre/entat descoperiri"e sa"e pe aceasta tem# "a te"evi/iune, $ntr<o emisiune
$nregistrat#1 En /i"e"e precedente $nregistr#rii, pre/entatoru" )i cercet#torii imp"ica&i $n emisiune s<au p"5ns
de puternice dureri de cap1 ;"terior acest cercet#tor a %ost arestat iar detectoru" i<a %ost con%iscat, de)i nu
$nc#"case "egea1 2partamentu" acestuia este =bombardat= continuu cu microunde de (00 MH/ pentru a
determina co"aps neuro"ogic )i tumori canceroase1
!hiar )i te"e%oane"e obi)nuite de u"tima genera&ie au $n componen&a "or sisteme pentru re<transmisia
unde"or de %oarte 0oas# %recven&# prin receptor1 ?oate te"e%oane"e digita"e de u"tim# genera&ie +mobi"e sau
%ixe. sunt ast%e" %o"osite pentru contro" menta"1 6e exemp"u, un te"e%on mobi" promovat pe scar# "arg# de
ma0oritatea %irme"or de te"e%onie mobi"# emite un semna" de *D7 MH/ cu o putere de 100 m78cm2 ceea
ce este echiva"ent cu aprinderea a patru becuri de 100 7 $n corpu" uman1 2ceasta $nseamn# c# te"e%onu"
mobi" poate %i %o"osit pentru a reduce "a t#cere sau a ucide o persoan# care pune prob"eme o"igarhiei
conduc#toare1 !ercet#ri $n domeniu" mi"itar arat# c# "a un nive" de microunde de numai 1 m78cm2
ce"u"e"e nervoase sunt arse tota"
3ste deci evident c# se %o"osesc radia&ii de tip radio, te"evi/iune )i te"e%onie mobi"# +microunde. pentru a
&ine sub contro" popu"a&ia, pentru a o %ace mai doci"#, ascu"t#toare, $ntr<o stare menta"# pasiv# )i a o
trans%orma $ntr<o turm# de vite umane1 Iar cei care $ndr#/nesc s#<)i pun# $ntreb#ri sau s# %ac# cercet#ri
sunt iradia&i cu microunde pentru a deveni schi/o%renici sau pentru a<i ucide1
Pe D iu"ie 1(7>, )apte transmi&#tori uria)i din ;craina, a"imenta&i de centra"a nuc"ear# de "a !ernob5", au
emis un semna" de 100 megaHatt de %recven&# radio $nspre europa de vest, care con&inea un semna" de
%oarte 0oas# %recven&# de 10 H/ %o"osit $n tehno"ogia de contro" menta"1 2ndri0a Puharich, om de )tiin&#
american, )i Cob CecB, au ar#tat c# transmisii"e sovietice erau o arm#1 , %recven&# de >,9D H/ determin#
depresie iar 11 H/ conduce "a comportament maniac1 Fadia&ii"e penetrau $n creieru" uman )i induceau
modi%ic#ri de comportament, ast%e" c# oamenii pot %i contro"a&i $n mas# %o"osind semna"e de %oarte 0oas#
%recven&#1 En p"us, e" a descoperit c# aceste semna"e pot induce cancer prin modi%icarea %unc&ion#rii
acidu"ui ribonuc"eic +2F:. din ce"u"e, ast%e" $nc5t secven&e"e genetice sunt de/organi/ate )i %#cute s#
produc# proteine toxice cancerigene1
icrounde i oameni iradia!i
=Soare"e este sursa noastr# natura"# de microunde cea mai puternic#1 Ia"oarea "imit#, impus# de c#tre
birou" pentru s#n#tate radio"ogic#, pentru intensitatea radia&ii"or sc#pate din cuptoare cu microunde, este
de aproximativ un mi"iard de ori mai mare dec5t va"oarea intensit#&ii radia&ii"or din $ntregu" spectru de
microunde emis de Soare1
3ste revo"t#tor %aptu" c# se permite un asemenea nive" de pierderi de radia&ii "a cuptoare"e cu microunde,
iar )i mai scanda"os este %aptu" c# $n rec"ame copiii no)tri sunt $ncura0a&i s# $nve&e s# %o"oseasc# aceste
cuptoare1=
!onc"u/ia de mai sus apar&ine doctoru"ui M1M1 -aret de "a Gacu"tatea de Medicin# a ;niversit#&ii din :eH
JorB )i a %ost pre/entat# $n %a&a unei comisii a senatu"ui State"or ;nite, $n anu" 1(73, $n urma unor
cercet#ri privind ac&iunea microunde"or1 En acea vreme, nive"u" intensit#&ii microunde"or arti%icia"e de
comunica&ie )i a" unde"or radio de $na"t# %recven&# era apreciat $n une"e ora)e a"e S1;121 ca %iind de 100<
200 mi"ioane de ori mai mare dec5t intensitatea radia&ii"or de %ond de %recven&# $na"t#, provenind de "a
Soare1
6in anii K70 $ncoace, de/vo"tarea aparaturii ie%tine pentru producerea de microunde a dus "a o r#sp5ndire
)i o ap"ica&ie "arg# a acestor aparate, $nsoti&e imp"icit de o cre)tere ne$ncetat# )i amenin&#toare a acestei
invi/ibi"e po"u#ri deosebit de grave, desemnate uneori prin sintagma =smog e"ectronic=1
2cest =smog= invi/ibi" a a0uns de0a s# %ie pre/ent pretutindeni < ne p#trunde case"e, "ocuri"e de munc# )i
ce"e de odihn# )i este absorbit de organismu" uman $n propor&ie important#, nu %#r# consecin&e $n ceea ce
prive)te s#n#tatea1
@iteratura care s<a str5ns p5na acum $n "eg#tur# cu acest %enomen, aduce o conste"a&ie $ntreag# de indicii
)i de argumente care arat# c# va"ori"e curente a"e intensit#&ii radia&ii"or de microunde, %iind cu mu"t mai
mari dec5t ace"ea a"e radia&ii"or natura"e, sunt %oarte d#un#toare s#n#t#&ii1
;na dintre prime"e uti"i/#ri a"e microunde"or a %ost pentru aparate"e radar din timpu" ce"ui de<a" doi"ea
r#/boi mondia"1 6e atunci, microunde"e )i<au g#sit o r#sp5ndire "arg# $n di%erite domenii4 insta"a&ii de
securitate a /boru"ui, radare mi"itare )i de po"i&ie, insta"a&ii de emisie ?I, dot#ri de te"e%onie mobi"#,
aparate medica"e de diatermie )i cuptoare cu microunde1 ?otodat#, num#ru" de ap"ica&ii industria"e a
crescut permanent )i a"armant1 Microunde"e sunt %o"osite pentru $nc#"/ire $n insta"a&ii"e de pre"ucrare a
cauciucu"ui, precum )i $n ce"e de producere a h5rtiei )i a cartonu"ui1
Iradierea "n mediul ambiant
Microunde"e sunt re%"ectate de conductorii e"ectrici )i de anumite obstaco"e1 !a urmare, cu a0utoru"
antene"or specia"e )i a" ghiduri"or de microunde, acestea +microunde"e. pot %i concentrate $n ra/e intense,
care au o $na"t# capacitate de direc&ionare1 Microunde"e nu urmea/# curbura P#m5ntu"ui, )i de aceea,
atunci c5nd sunt necesare transmisii pe distan&e mari, trebuie %o"osite re"ee de microunde sau, cu a"te
cuvinte, amp"i%icatoare care captea/# semna"u", $" amp"i%ic# )i apoi $" retransmit1
En mod norma", amp"i%icatoare"e de microunde sunt po/i&ionate "a o distan&# de aproximativ 90 Bm1 !hiar
conductorii de curent ai rete"ei na&iona"e de e"ectricitate )i st5"pii acestora pot vibra $n re/onan&# cu
radia&ia de $na"t# %recven&#, ac&ion5nd ast%e" ca amp"i%icatori care radia/# din nou energia $n mediu1
$n anumite %abrici, puterea radia&ii"or de microunde a0unge p5n# "a 1 mi"ion de 7a&i1 Industrii"e de
ceramic#, de producere a materia"e"or sintetice )i de pre"ucrare a pie"ii %o"osesc, de asemenea,
microunde"e $n procesu" de produc&ie1 En a%ar# de aceste ap"ica&ii, microunde"e se mai %o"osesc )i pentru
uscarea ba"oturi"or de sto%#, a %ructe"or sau pentru steri"i/area a"imente"or
,amenii absorb radia&ii"e de microunde care produc o $nc#"/ire anorma"# )i nes#n#toas# a corpu"ui %i/ic1
Posibi"itatea apari&iei iminente a unor perico"e, ca urmare a radia&ii"or cu microunde, a determinat "a
$nceputu" ani"or L90 pe unii cercet#tori s# trase/e directive )i norme cu privire "a nive"uri"e intensit#&ii de
radia&ie maxim acceptate1
#alori de si$uran! determinate %e baza unor sim%le %resu%uneri
En anu" 1(93, H1P1 SchHan, de "a ;niversitatea din Pennsy"vania, a propus ca nive"u" maxim admis de
iradiere cu microunde a omu"ui s# se "imite/e "a o densitate medie de putere de 100 Hati8m2 sau, cu a"te
cuvinte, 10 m78cm21 Propunerea "ui SchHan, care era adresat# ;1S1 Marine, re/u"t# dintr<un ca"cu"
con%orm c#ruia iradierea, prin %or&a ei de impact, nu ar trebui s# m#reasc# temperatura corpu"ui cu mai
mu"t de 1M!, deoarece se arat# c# densit#&i a"e puterii de 10 ori mai mari ar putea provoca omu"ui, prin
$nc#"/ire, prob"eme grave de s#n#tate1 Institutu" :a&iona" 2merican pentru Standarde +2:SI. a adoptat $n
1(>> aceast# "imit# maxim<admisibi"# pentru nive"u" de radia&ie )i, dupa aceea, numeroase &#ri vestice au
adoptat standarde asem#n#toare1
6in p#cate, aceast# "imit# maxima"# a iradierii, care mai este $nc# r#sp5ndit# $n ma0oritatea &#ri"or, nu a
"uat $n considera&ie posibi"itatea ca microunde"e sa exercite )i e%ecte aterma"e asupra s#n#t#&ii1 En
principa" $n 3uropa, cercet#torii raportau, $nc# din anii K90, e%ecte aproape de neobservat "a prima vedere,
dar cu consecinte grave )i de "ung# durat# chiar )i $n ca/u" unor va"ori mici a"e intensit#&ii radia&ii"or de
microunde, e%ecte care nu provin direct $n urma unei $nc#"/iri1 Ens# aceste rapoarte au %ost trecute cu
vederea, $n cea mai mare parte, de c#tre cercet#torii americani1 =En orice ca/, scepticismu" )i bigotismu"
unora nu constituie un motiv su%icient de puternic pentru stabi"irea de norme=, sub"iniau =eminen&ii=
cercet#tori americani F1 CoHers si N1 Grey1
3ste reve"ator %aptu" c# $n %osta ;niune Sovietic# au %ost "uate $n considera&ie )i e%ecte"e atermice, din
moment ce aceast# &ar# a stabi"it c# "imita maxim# de iradiere a densit#&ii medii de putere 10
microHatt8cm2 pe /i de "ucru, prin urmare, o va"oare de 1000 de ori mai mic# dec5t va"oarea impus# de
State"e ;nite a"e 2mericii )i de ce"e"a"te &#ri europene, printre care )i Fom5nia1
;n adversar $nver)unat a" "imitei inacceptabi" de mari a nive"u"ui de radia&ii din S1;121 este pro%esoru" S1M1
Michae"son, de "a Gacu"tatea de Medicin# a ;niversit#&ii Fochester1 !ercet#ri"e pro%esoru"ui Michae"son
au %ost sus&inute de ;1S1 2ir Gorce1
F1 I1 CecBer si '1 Se"den ar#tau urm#toare"e4 =3xist# motive economice conving#toare pentru care
va"oarea maxim admisibi"# a densit#&ii medii de putere stabi"it# "a 100 7ati8m2 sau 10 m78cm2 s# %ie
ap#rat# cu orice pre&1 , cobor5re a va"orii "imit# ar reduce extinderea %o"osirii mi"itare a radaru"ui )i ar t#ia
pro%ituri"e %irme"or care "ivrea/# aparatura corespun/atoare1 , va"oare "imit# cobor5t# ar repre/enta, $n
u"tim# instan&#, o veritabi"# recunoa)tere a %aptu"ui c# vechea va"oare este pericu"oas#, iar acest %apt ar
deschide drumu" pentru nenum#rate so"icit#ri de compensare pentru daune, din partea %o)ti"or "ucr#tori
din armat# )i industrie1
Care sunt consecin!ele dunatoare ale microundelor&
3ste evident %aptu" c# prin iradierea "a o va"oare mai mare a intensit#&ii c5mpu"ui de microunde,
organismu" uman este adus )i e" "a o stare de =%ierbere=, $ntr<un mod asem#n#tor a"imente"or dintr<un
cuptor cu microunde1 !uptoare"e cu microunde %o"osesc o %recven&# menit# s# $nc#"/easc# )i s# p#trund#
$n pro%un/ime a"imente"e1 En sisteme"e de comunica&ie care inc"ud te"e%onia mobi"# de tip 'SM, se
%o"ose)te un spectru "arg de %recven&e, iar gradu" de absorb&ie a" acestor radia&ii varia/# $n %unc&ie de
%recven&#1
6e)i e%ecte"e microunde"or asupra s#n#t#&ii au %ost studiate $nc# din anii KD0, abia "a mi0"ocu" ani"or K>0 au
%ost disponibi"e su%iciente date pentru a a"arma cercet#torii1
En anu" 1(>D, M1M1 -aret raporta generarea de cataracte capsu"are de c#tre radia&ia de %recven&# $na"t#1
!5&iva ani mai t5r/iu, au ap#rut rapoarte cu privire "a a%ectarea testicu"e"or )i $n genera" a g"ande"or
sexua"e at5t "a b#rbat, c5t )i "a %emeie, dup# o iradiere repetat# cu microunde1 2mbe"e ca/uri se re%ereau
"a intensit#&i mari a"e radia&ii"or de microunde, care dep#)eau "imita de 10 m78cm2, situa&ii care apar
curent "a radare"e mi"itare1
Mai a"armant este $ns# %"uxu" continuu de rapoarte )tiin&i%ice, con%orm c#rora chiar )i nive"uri"e reduse de
iradiere cu microunde provoac# diverse simptome ma"adive, "egate de sistemu" nervos )i de vase"e
sanguine1 2cestea au %ost eviden&iate $nc# din anu" 1(73, de c#tre dr1 M1:1 SadchiBove, "a un simpo/ion
$n Iar)ovia, )i pub"icate c5&iva ani mai t5r/iu1 SadchiBove a pre/entat date"e re/u"tate $n urma unui studiu
%#cut pe 11*0 de muncitori, care erau supu)i constant "a o radia&ie de microunde de o intensitate de p5n#
"a 3m78cm2, $n compara&ie cu o grup# de contro" %ormat# din 200 de persoane, care nu %usese supus#
nici unei iradieri cu microunde1 Fe/u"tate"e ar#tau c# printre muncitorii expu)i radia&ii"or se $nregistra o
cre)tere important# a a%ec&iuni"or neuro"ogice, ca de exemp"u sen/a&ia de greutate $n cap, obosea"#,
iritare, st#ri de %ric#, insomnii )i pierderea par&ia"# a memoriei1
2ceia)i muncitori su%ereau )i de o cre)tere important# a simptome"or ma"adive a"e sistemu"ui circu"ator,
precum )i de o activitate redus# a inimii1 2ceste simpome, de0a tipice pentru ceea ce se mai nume)te
=boa"a microunde"or=, au %ost cau/ate de cantit#&i a"e radia&iei de microunde mu"t mai mici de 10 m78cm2,
va"oare considerat# $n &#ri"e europene )i $n Fom5nia ca %iind sigur# )i "ipsit# de perico"e1 'radu" redus de
siguran&# a" acestei va"ori<"imit# a devenit evident $n ca/uri"e $n care unii membri ai persona"u"ui mi"itar au
%ost expu)i accidenta" "a radiatii"e radar care au avut, pentru o perioad# scurt# de timp va"ori de numai >
p5n# "a ( ori mai mari dec5t grani&a de siguran&# )i care au dus totu)i "a consecin&e deosebit de grave1
Entr<un asemenea ca/, un b#rbat s#n#tos, de 9D de ani, a %ost supus radia&iei radar pentru numai *0 de
secunde1 Imediat au ap#rut dureri puternice $n /ona pieptu"ui )i $n /ona capu"ui1 Pie"ea %e&ei sa"e a %ost
ro)ie timp de 3 /i"e )i au ap#rut crampe stomaca"e %oarte puternice1 2"te simptome nep"#cute au mai
continuat c5teva s#pt#m5ni dup# aceea1 En a%ar# de aceasta, e" a su%erit de insomnie "uni de /i"e )i s<a
con%runtat cu st#ri de nervo/itate1 @a 3 "uni dup# iradiere, starea "ui a devenit extrem de critic#, iar "a un
contro" medica" i<a %ost pus diagnosticu" de hipertonie arteria"# +tensiune crescut#.A 9 "uni mai t5r/iu, o
consu"ta&ie medica"# am#nun&it# nu ar#ta nici o cau/# secundar# pentru tensiunea sa arteria"# %oarte
mare1
$ntr<un a" doi"ea ca/, un b#rbat s#n#tos, de 21 de ani, a %ost supus de mai mu"te ori, timp de 79 de
secunde, "a o radia&ie de o intensitate asem#n#toare1 2 re"atat simptome de $nceput aproape identice, iar
D "uni mai t5r/iu s<a constatat )i "a e" o tensiune arteria"# m#rit#1
!u un deceniu mai $nainte, M1M1 -aret a0unsese )i e" "a conc"u/ia c# exist# o "eg#tur# %oarte str5ns# $ntre
iradierea radar )i tensiunea arteria"# m#rit#1
En "eg#tur# cu un a"t ca/ de iradiere radar, M1M1 -aret spune4 =!eea ce nu este recunoscut pe dep"in este
%aptu" c# iradierea repetat# "a va"ori subc"inice +subc"inic O care nu provoaca e%ecte c"inice. poate duce
totu)i "a situa&ii pato"ogice care nu sunt vi/ibi"e dec5t dup# un anumit timp=1
Entre timp, experimente"e pe anima"e au eviden&iat un $ntreg spectru de e%ecte provocate de microunde,
inc"usiv perturb#ri a"e bioritmu"ui, sinte/a m#rit# a proteine"or de c#tre %icat, timus )i sp"ina, precum )i
capacitatea de a percepe direct radia&ii"e de microunde, sesi/ate ca un /gomot puternic $n cap1 Se
re"atea/#, $n p"us, c# p5n# )i va"ori sc#/ute a"e intensit#&ii radia&ii"or de microunde au cau/at apari&ia
canceru"ui "a anima"e"e pe care se e%ectuau aceste experien&e1
'fecte $enetice
3%ecte"e poten&ia"e ce"e mai $ngri0or#toare a"e =smogu"ui e"ectronic= sunt totu)i ce"e genetice, provocate
de radia&ia de %recven&# $na"t#1
En 1(9(, N1H1 He""er si 2121 ?eisceira Pinto au eviden&iat pentru prima oar# %aptu" c# microunde"e conduc
"a a%ectarea cromo/omi"or1 3xperimente"e au %ost %#cute pe v5r%uri de c#&ei de usturoi, %o"osind impu"suri
%oarte scurte de radia&ie, care au dus "a o component# termic# minima"#1 3%ecte"e observate au %ost
aproape identice cu ace"ea provocate de radia&ia ioni/ant#1 !ercet#ri"e u"terioare, e%ectuate de He""er, au
ar#tat c# radia&ii s"abe de microunde puteau provoca muta&ii a"e ce"u"e"or de mami%ere )i insecte1 En anii
K>0 si K70, ace)ti cercet#tori au ar#tat c# $n ca/u" bacterii"or din genu" Proteus +bacterii $n %orm# de
bastona)e, po"imor%e., 26:<u" )i 2F:<u" "or absorb radia&ii"e de >9<79 'H/ )i c# microunde"e sunt $n
stare s# perturbe mecanisme"e de reproducere "a bacterii )i chiar s# provoace muta&ii a"e gene"or1
En aceea)i perioad#, S1 CaransBi )i co"aboratorii s#i au ar#tat c# $n ce"u"e umane expuse "a microunde de
3'H/, de intensit#&i mai 0oase dec5t grani&a acceptat# ca sigur#, de 10 m78cm2, au "oc v#t#m#ri a"e
cromo/omi"or1
, gri0# sup"imentar# este provocat# de %e"uri"e de m5ncare preg#tite specia" pentru cuptoare"e cu
microunde )i care pot %i preparate chiar de copii, unii dintre ace)ti mici buc#tari neav5nd mai mu"t de 9<>
ani1 En timp ce pia&a ce preg#te)te %e"uri"e de m5ncare pentru copii, preparate "a cuptoare"e cu microunde,
rea"i/ea/# pro%ituri de peste 100 mi"ioane do"ari pe an, costuri"e pentru s#n#tate care se nasc de aici se
ridic# "a mu"t mai mu"t1 2 expune copiii a%"a&i $nc# $n cre)tere, chiar )i "a nive"uri reduse de radia&ii care
provin din imper%ec&iuni"e cuptoare"or, constituie totu)i un risc mu"t prea mare1
En p"us, nu sunt cunoscute riscuri"e consum#rii $nde"ungate de c#tre copii )i chiar de c#tre oamenii maturi,
a a"imente"or preparate cu microunde, iar acest %apt poate duce "a o a"t# catastro%# a s#n#t#&ii, $n nume"e
cre)terii economice )i a" g5ndirii comercia"e oarbe1
2v5nd $n vedere variabi"e"e necunoscute din acest domeniu, consider#m c# parin&ii ar trebui s#<)i
$mpiedice copiii +)i s# evite chiar )i ei $n)i)i. s# %o"oseasc# cuptoare"e cu microunde, a"imente"e supuse
microunde"or, )i mai a"es radiote"e%oane"e mobi"e +tip 'SM.1
!at cost# via&a ta
S<au extins amp"asamente"e antene"or de emisie < recep&ie 'SM +microunde. pe b"ocuri"e de "ocuin&e )i,
mai a"es, "a nive"u" apartamente"or1
2coperirea c5t mai bun# cu semna" $n /one"e "ocuite este o prob"em# %oarte comp"icat# pentru inginerii
care r#spund de p"ani%icarea re&e"ei operatori"or mobi"i4 nimic din ceea ce este pe h5rtie nu se potrive)te
sut# "a sut# $n teren unde apar re%"exii, perturba&ii, toata gama de bruia0e posibi"e1 , so"u&ie "a prob"ema
"or este cobor5rea antene"or spre nive"uri"e (,*,7 a"e b"ocuri"or pentru o mai bun# =penetrare= a c"#diri"or
din 0ur1
Pentru c# $n Fom5nia nu sunt reg"ement#ri $n privin&a amp"asamentu"ui
antene"or 'SM, ca $n &#ri"e civi"i/ate +distan&a minim# de 190 m de )co"i,
de spita"e, )i nu se amp"asea/# pe b"ocuri de "ocuin&e, etc. companii"e
de te"e%onie mobi"# de pe pia&a rom5neasc# "icitea/# cu administratorii
de b"oc )i contra unor chirii grase +)i probabi" a unor )p#gi "a %e" de
grase., permit amp"asarea unor CS<uri +unit#ti compuse din mai mu"te
antene de recep&ie )i emisie a microunde"or. $n detrimentu" tuturor
"ocatari"or, pentru c# e%ectiv acestea sunt un mic !ernob5" pentru %iecare "ocatar1
Sfaturi(
:u cump#ra&i apartamente care au ast%e" de CS<uri pe b"oc )i nici chiar $n b"ocuri vecine care au antene
pe e"e1
3vita&i s# "ocui&i $n construc&ii care sunt vi/ate direct de "a mic# distan&# de aceste insta"a&ii1
Fe%u/a&i<"e orice $ncercare %irme"or de te"e%onie mobi"# care doresc amp"asarea insta"a&ii"or "a
dumneavoastr# pe "ocuin&# sau $n apropiere1
3 s#n#tatea dumneavoastr# $n 0oc1
En ce" mai mare campus universitar din &ar#, $n Fegie, !osmorom a insta"at pe c#minu" P7 c5teva antene1
@umea a $nceput s# se p"5ng# +nu mai merg te"vi/oare"e, radiouri"e, obosea"# excesiv#., $ns# conducerea
Po"itehnicii a re%u/at orice discu&ie $ntr<un mod %oarte categoric1 Entrebarea e4 c5t de mare a %ost )paga
pentru a p"asa aceste antene $n mi0"ocu" a 20 < 221000 studen&iP
,amenii #ia sunt chiar incon)tien&iP
Acum s trecem la cifre.
6up# %recven&e"e p"ani%icate, un CS poate s# aib# de "a un singur transceiver
+partea de amp"i%icare pentru o singur# %recven&#. p5n# "a 1> ast%e" de
%recven&e1 ;n tranceiver are ca putere maxim# de emisie D0 7 pentru rete"e"e
de 1*00 MH/ )i circa 3> 7 pentru (00 MH/ +%recven&e"e genera"e de operare a
rete"e"or de te"e%onie mobi"#.1
6ac# $nmu"&im 1> cu D0 avem o putere de emisie ame&itoare de >D0 7, pentru
un singur CS1 ?otu)i, $n ora)e o asemenea putere nu se %o"ose)te pentru c# re%"exii"e, perturba&ii"e )i
%aptu" c# nu se dore)te o propagare extins#, ce"u"e"e re&e"ei %iind apropiate, se %ace un management strict
a" emisiei din punct de vedere a" puterii1
Pe )ose"e, unde se %o"osesc de regu"# maxim 3 %recven&e +respectiv 3 transceivere., c5te una pe %iecare
din ce"e 3 /one sectoria"e +de 120 de grade. $n care se $mparte c5mpu" geometric de 3>0 grade, puterea
a0unge p5n# "a 900 7 pe %recven&#, pentru c# se dore)te o acoperire %oarte mare )i de obicei se %o"osesc
)i antene combinate, adic# transceiver<u" se a%"# montat $n anten#1
:orme"e de protec&ie pentru cei care $ntre&in sau montea/# ast%e" de echipamente speci%ic# c"ar s# nu se
intervin# "a un CS %#r# a %i tota" oprit1 !5nd e"e sunt $n %unc&iune nu se st# sub nici o %orm# $n %a&a
antene"or, iar in spate"e "or "a minim 1,9 m, dar aceast# distan&# este pur specu"ativ# %iindc# aria de
acoperire rea"# a c5mpuri"or pericu"oase este mu"t mai $ntins#
2m urcat pe un b"oc unde sunt D insta"a&ii sectoria"e de "a !onnex )i o a"ta ce rea"i/ea/# o "eg#tur# dub"#
de "a !osmorom1 :u am putut sta aco"o mai mu"t de 10 minute1 :u pot s# descriu cum m# sim&eam1
@ocatarii de aco"o spun c# de c5nd au %ost puse antene"e, au $nceput s# se de%ecte/e %rigidere"e,
te"evi/oare"e, )i acu/a tot %e"u" de dureri ciudate1
Pre!ul snt!ii
3xemp"u4 2000 Q pe an +$n Cucure)ti. pentru o anten# !onnex pus#
pe un b"oc p"in cu "ocatari1
St#team "a stop "a :erva ?raian )i m# uitam "a c"adirea !,::3R, )i
ce v#d euP :I!I , 2:?3:2, 63 :I!I ;: G3@ pe c"adirea "or )i nici
$n apropiere Hmmm, am /is, ia s# vedem nu cumva )e%ii sunt aco"o
)i se prote0ea/# de radia&iiP 2m veri%icat, )i, pe "5nga Managementu"
superior Mobi%on, tot aco"o este )i partea de I5n/ari )i MarBeting1
!onc"u/ia este c"ar#4 ei )tiu perico"u" "a care s<ar expune dac# ar
avea echipamente de transmisiune pe c"#dire )i v# %entea/# pe voi
to&i, ba chiar mai mu"t, )i pe proprii anga0a&i1
S# vedem ce<i cu anga0a&ii1 Mobi%on are $n Cucure)ti 3 sedii mari, unu" din e" este ce" de care v<am vorbit
mai sus iar ce"e"a"te sunt4 2vrig mai precis "5ng# ,bor, )i Ia"ea !ascade"or pe Cu"evardu" P#cii1 2cestea
din urma au turnuri de transmisiuni, destu" de bine echipate, "a prima vedere ce" din P#cii pare mai
=ocupat=1
,ricum, ideea e c# sunt =tunuri= de microunde de putere %oarte mare )i o serie de re"ee cu puteri re"ativ
asem#n#toare, ?,2?3 concentrate pe un singur st5"p, "a o $n#"&ime de ce" mu"t 30 m $n /on# "ocuit#,
ast%e" $nc5t bate pu&in deasupra b"ocuri"or1 @a ,bor, st5"pu" este mai $na"t doar pentru c# sunt b"ocuri turn
$mpre0ur1
I# da&i seama c# cei care stau pe aco"o sunt practic ni)te mici %iin&e radioactive de
"a at5ta expunere, %ie c# sunt simp"i "ocatari "a b"oc sau anga0a&i $n birouri"e
!onnex1
Probabi" c# anga0atii !onnex de "a tehnic, cei ce se a%"# $n sedii"e astea, vor %i cei
care vor avea ce"e mai mu"te prob"eme cu s#n#tatea $n viitor )i copiii "or, 6oamne %ere)te, ar putea %i )i ei
a%ecta&i1 :u este de g"um# cu radia&ii"e, turnuri"e ce g#/duiesc =p#durea= cu antene de microunde
+adev#ra&i copaci arti%icia"i. S3 P,? M;?2, dar nu este voin&#1 :u "e mut# nimeni, ca ar $nsemna bani
pentru investi&ii, pe care nici<o %irm# nu este dispus# sa $i dea1 3i se g5ndesc doar "a pro%it1
Prob"ema este %oarte grav#1 Si mai grav, guvernu" nu %ace nimic pentru a reg"ementa aceast# situa&ie1 En
1((7, c5nd a $nceput amp"asarea intensiv# a acestor antene pe b"ocuri, oamenii au %ost $nc5nta&i c# vor
avea mai pu&in de p"at# "a $ntre&inere1 3i nu )tiau +)i nu )tiu nici acum. ce cancer o s# $i a)tepte peste
c5&iva ani1 2sta dovede)te $nc# o dat# c# $n Fom5nia nimeni nu are vreun respect pentru via&# )i
s#n#tatea oameni"or1
)n alt %arte* se %oate...
2gen&ia Grance Presse anun&a c# =Parisu" )i a"te ora)e din Gran&a urm#resc reducerea num#ru"ui de
antene a"e te"e%oniei mobi"e1 2ntene"e %o"osite de companii"e de te"e%onie mobi"#, $n num#r de 301000 $n
Gran&a, sunt contestate de mai mu"te asocia&ii )i prim#rii, printre care )i cea din Paris, care cer reducerea
emisii"or de unde e"ectromagnetice, suspectate c# ar %i pericu"oase pentru s#n#tate1
Printr<un decret din 3 mai 2002, "egis"a&ia %rance/# autori/ea/# operatorii de te"e%onie mobi"# s#<)i
insta"e/e antene"e peste tot, %iind su%icient s# g#seasca un proprietar care s# "e $nchirie/e terenu"1
,peratorii nu mai trebuie s# cear# aprobarea nici a prim#riei )i nici a vecini"or, nici chiar s#<i in%orme/e pe
ace)tia1
Singura ob"iga&ie pentru operatori este o cantitate maxim# de emisii de unde e"ectromagnetice, criticii
consider5nd c# aceasta este prea ridicat# )i contrar# principiu"ui precau&iei1 !onsider5nd decretu" din 3
mai insu%icient, prim#ria din Paris, ca )i din a"te ora)e, de a"t%e", a hot#r5t s# $ncheie un %e" de acord de
bun# conduit# cu trei operatori de te"e%onie mobi"# +,range, SGF, Couygues ?e"ecom. pentru "imitarea
num#ru"ui de antene )i reducerea cantit#&ii emisiei de microunde1
Prim#rii"e nu pot b"oca prin intermediu" instan&ei insta"area antene"or1 !u toate c# circa D0 de comune au
avut o ast%e" de ini&iativ#, operatorii ob&in $n genera" c5)tig de cau/# $n %a&a tribuna"u"ui administrativ, iar o
dispo/i&ie a prim#riei nu poate %i ap"icat# retroactiv pentru a cere de/membrarea antene"or de0a insta"ate1
!onsi"iu" de Stat, cea mai $na"t# instan&# administrativ#, a dat c5)tig de cau/#
companiei SGF care se a%"a $ntr<o disput# cu prim#rii"e din Ii""eneuve<@oubert )i
Ia""auris, "oca"it#&i din sud<estu" &#rii1
2socia&ia Priartem, care se ocup# cu reg"ementarea situa&iei p"as#rii antene"or
de te"e%onie mobi"#, cea mai activ# mi)care din domeniu, a cerut ministru"ui
s#n#tatii s# revad# norme"e %rance/e a"e emisii"or de unde e"ectromagnetice1 En
mai 2001, actua"u" ministru s<a a%"at "a originea unui proiect de "ege care "imita
num#ru" antene"or1
2socia&ii"e sper# ca, ocup5nd acum %unc&ia de ministru, acesta va reu)i s#
abroge decretu" din 3 mai1 2cest decret, unu" dintre u"time"e a"e %ostei guvern#ri
a "ui @ione" Nospin, nu a supus operatorii dec5t "a anumite norme %oarte "e0ere, cu un num#r maxim de
emisii de D1 de vo"&i pe metru p#trat +I8m2.1 2socia&ia sub"inia/# c# mai mu"te &#ri )i regiuni din 3uropa, )i
chiar !hina, au stabi"it un ast%e" de barem de trei vo"&i pe metru p#trat1
Priartem citea/# numeroase rapoarte a"armante re%eritoare "a e%ecte"e unde"or e"ectromagnetice asupra
s#n#t#&ii, cu toate c# nu a %ost pub"icat nici un studiu )tiin&i%ic re%eritor "a e%ecte"e unde"or emise de
antene"e operatori"or de te"e%onie mobi"#1
,range s<a dec"arat =%oarte surprins#= de atitudinea prim#riei din Paris1 !ompania SGF s<a ar#tat mai
prudent#1 =,peratorii nu au "egitimitate pentru a %ixa norme"e dup# care s# %ie ap#rat# s#n#tatea pub"ic#,
acesta este ro"u" statu"ui=, a dec"arat compania, care este o %i"ia"# a Iivendi ;niversa"1=
Atentat la sntate
3ste evident )i de bun sim&, pentru oricine a %#cut pu&in# %i/ic# $n )coa"#,
c# orice dep#)ire a nive"u"ui natura" a" radia&ii"or $&i va a%ecta s#n#tatea1
?o&i anga0a&ii %irme"or de te"ecomunica&ii care "ucrea/# $n mediu $nc#rcat
e"ectromagnetic au, prin contractu" co"ectiv de munc#, a"ocate sporuri de
tot %e"u" < inc"usiv cei din vechi"e centra"e e"ectromagnetice, sta&ii de
%recven&# )i radiore"ee1
!ei din Ministeru" 2p#r#rii care "ucrea/# exact cu echipamente"e de transmisiuni au spor de toxicitate )i
concediu sup"imentar, cei care $ntre&in re"eu" de pe !o)ti"a $)i ba/ea/# a"imenta&ia %oarte mu"t pe "apte )i
br5n/eturi )i nu urc# "a antene dec5t dac# sunt oprite1 2m un prieten care a muncit $n :eH JorB ca
a"pinist uti"itar )i care monta antene pe /g5rie<nori unde existau de0a a"te echipamente 'SM, care nu erau
oprite c5nd e" executa "ucr#ri1
;n co"eg de<a" "ui american +mai vechi. a %#cut o %orm# rar# de cancer buca" )i "a ora asta este mort, un
a"tu" are o prob"em# cu %icatu" iar chiar prietenu" de care spuneam se sim&ea s"#bit )i %#r# v"ag# )i s<a
$ntors $n Fom5nia s# %ac# a"tceva dec5t aco"o1 6ac# "<a&i vedea cum arata acum, v<a&i schimba opinia
despre ce v# spun eu, este $mb#tr5nit )i %oarte obosit, arat# de 39 ani c5nd e" are $n 0ur de 2>1
@a ?5nc#be)ti este sta&ia de emisie a Fadio 6i%u/iunii Fom5ne care emite cu 790 T7, putere m#surat# "a
anten#1 @ocuitorii de aco"o mai nu %ac copii, mai %ac $n schimb c5te un cancer, iar neoane"e "a ei $n cas#
nu se pot stinge datorit# radia&ii"or1
6ac# ave&i o vi"# "a &ar#, "5ng# care este un st5"p de te"ecomunica&ii, e timpu" s# vinde&i casa sau s#
muta&i st5"pu"1
@a P#"tini) $n 0ude&u" Sibiu )i "a 6umbr#vi&a de !odru $n 0ude&u" Cihor sunt montate re"ee a"e ?IF care
emit "a peste 700 T71 ?e"emobi" are montate pe ace"ea)i re"ee antene"e pentru :M?8Sunte" care emit de
asemeni "a o putere incredibi"# +>90 T7. pentru a acoperi cu un singur echipament $ntreaga /on# a
mun&i"or Fete/at, respectiv 2puseni
Mai nou, pe "5ng# antene"e :M?, ?e"emobi" montea/# acum )i antene !6M2 "a %recven&a de D90 MH/
pentru -app1 Enchipui&i<v# ce se va a"ege din P#"tini) )i 6umbr#vi&a de !odru111 Ior deveni din sta&iuni
turistice < sta&iuni de $mb#tr5nire rapid#1
'5di&i<v#, vre&i >00 < *00 Q acum, sau s# prinde&i a doua 0um#tate a vie&iiP 6e %apt, c+t cost via!a
voastrP 2sta e $ntrebarea "a care trebuie s# r#spunde&i atunci c5nd !onnex, ,range, -app sau
!osmorom vin cu =o%erta= "or1
?unu" de microunde 3'
=?his is @ondon= din > august 2007 anun&# c# ,range a acceptat s# renun&e "a turnu" de antene montat
pe acoperi)u" unei c"#diri de 9 eta0e din @ondra, dup# ce )apte din "ocatarii b"ocu"ui au %ost diagnostica&i
cu cancer1
Fata de $mbo"n#vire cu cancer $n r5ndu" "ocatari"or de "a u"timu" eta0 a" c"#dirii este de 20 U +de 10 ori mai
mu"t dec5t nive"u" na&iona" de 2 U din Marea Critanie.1
?urnu" de antene, un adev#rat =tun de microunde=, a %ost montat $n anu" 1((D, odat# cu un a"tu" ce
apar&ine companiei Ioda%one1 6e atunci, re/ide&ii din c"#dire se "upt# cu canceru", migrene"e, )i a"te
prob"eme de s#n#tate care sunt cau/ate de radia&ia cu microunde a turnu"ui1 ?rei dintre "ocatari au murit
de cancer, $n timp ce a"&i patru sunt diagnostica&i cu cancer1
2t5t ,rgani/a&ia Mondia"# a S#n#t#&ii c5t )i a"te agen&ii au a%irmat c# nu exist# niciun risc de radia&ie de "a
ast%e" de turnuri de antene, ast%e" $nc5t companii"e nu au niciun %e" de ob"iga&ie de a renun&a "a e"e1
En august 2007, dup# o "ung# =b#t#"ie= prin tribuna"e, ,range a acceptat s# $)i ia turnu" de pe c"#dire )i
s#<" mute $ntro a"t# /on# "ocuit#, $n apropierea unei bib"ioteci pub"ice )i a unei )co"i1
Ioda%one nu are de g5nd s# renun&e "a turnu" s#u, )i chiar per%ectea/# un nou acord de "ung# durat# cu
"ocatarii b"ocu"ui
=!u execp&ia ca/u"ui $n care "ocuie)ti $ntro /on# incredibi" de $ndep#rtat#, )anse"e sunt %oarte mari pentru
ca )i tu s# %ii bombardat /i"nic, non<stop, cu unde radio sau microunde care poart# in%orma&ie =negativ#=
ce subminea/# %unc&ionarea optim# a corpu"ui tau=, a%irm# dr1 Merco"a1
2ceste emisii de unde radio s<au intensi%icat $n u"timii ani $n mod exponen&ia", at5t datorit# te"e%oniei
mobi"e, dar )i noi"or tehno"ogii 7iGi, 7iMax, C"ue?ooth, etc1 Pentru ma0oritatea oameni"or, stric#ciuni"e
datorate acestei expuneri non<stop "a unde"e radio vor apare dup# ani sau chiar /eci de ani, e"e nu sunt
imediate1
En ca/u" expus, semne"e canceru"ui au ap#rut pe parcursu" ce"or * ani de "a construc&ia turnu"ui si p5n# "a
prima ac&iune "ega"#1
Probabi" c# nici nu rea"i/e/i c# "ocuie)ti $n apropierea unui ast%e" de turn1 2st%e" de construc&ii pot ar#ta ca
atare, sau pot %i camu%"ate sub o aparen&# de copac1 6ac# prive)ti atent, vei g#si ast%e" de turnuri pe )co"i,
b"ocuri, case sau chiar $n parcuri1
:umai $n S;2 exist# peste 1791000 de ast%e" de turnuri, dar acest num#r este preconi/at s# creasc# cu
D* U p5n# $n 2010, con%orm !?I2 +2socia&ia Interna&iona"# pentru Industria ?e"ecomunica&ii"or %#r# %ir.1
,e ce astfel de turnuri sunt %ericuloase&
?oat# "umea este $ngri0orat# de e%ecte"e radia&ii"or de microunde emise de ast%e" de dispo/itive, %ie c# sunt
te"e%oane mobi"e sau insta"a&ii de antene1 3xper&ii sus&in $ns# c# e%ecte"e termice generate de nive"e"e
actua"e de emisie sunt abso"ut neg"i0abi"e, sau chiar nu exist#1
!eea ce nu se spune este $ns# c# :; radia&ia $n sine a%ectea/# corpu" uman, pentru c# ar %i nevoie de
nive"e %oarte mari, ca $n ca/u" cuptoare"or cu microunde1
2proape toate e%ecte"e distructive observate asupra bi"ogicu"ui provin de "a I:G,FM2VI2 care este
transmis# av5nd ca suport semna"e"e radio sau de microunde1 2ceste modu"a&ii a"e unde"or
e"ectromagnetice re/onea/# cu ce"e produse de corpu" uman1
Grecven&e"e =de "ucru= a"e oric#rui organism viu pot %i detectate $n condi&ii de "aborator cu o aparatur#
per%ormant# de specia"itate1 2ceste %recven&e au un nive" a" semna"u"ui %oarte mic, abia detectabi", )i prin
urmare, orice emisie venit# din exterior perturb# %oarte u)or )i duce "a o %unc&ionare de%ectuoas# a
$ntregu"ui sistem bio"ogic1
2ceste %recven&e =str#ine= de corpu" uman inter%erea/# cu ce"e proprii +bi"ogice. )i stimu"ea/a sup"imentar
ce"u"e"e vii cau/5nd o $ntreag# gam# de e%ecte pato"ogice care cu"minea/# cu obosea"#, anxietate )i
cancer1
Situa&ia existent# este deosebit de $ngri0or#toare pentru c#, dac# nu cumva "ocuie)ti $ntro /on#
$ndep#rtat# de =civi"i/a&ie=, e)ti expus "a ast%e" de unde e"ectromagnetice non<stop, indi%erent dac#
%o"ose)ti sau nu un te"e%on mobi"1
:umeroase studii au ar#tat "egatura dintre expunerea "a radia&ii"e e"ectromagnetice )i prob"eme de
s#n#tate1 !hiar )i a)a, este %oarte posibi" s# nu<&i dai seama c# simptome"e de care su%eri sunt $n "eg#tur#
cu unde"e radio, pentru c# ast%e" de simptome sunt adesea atribuite a"tor cau/e1
En a%ar# de cancer )i tumori pe creier, emisii"e de unde radio pot provoca4 boa"a 2"/heimer, seni"itate )i
demen&#, boa"a ParBinson, autism, migrene, insomnie )i obosea"#, s"#birea memoriei, "ips# de
concentrare )i o proast# orientare spa&ia"a1
Acum m auzi& Adevrul %e care industria de telefonie mobil nu vrea s-l tii
;nu" dintre exper&ii incontestabi"i $n siguran&a te"e%oane"or mobi"e este 6r1 'eorge !ar"o1 !eea ce am a%"at
m# %ace s# spun c# sistemu" te"e%oniei mobi"e este cu mu"t mai pericu"os dec5t %umatu"1
En anii 1((0 dr1 !ar"o a primit o burs# de 2* de mi"ioane de do"ari de "a industria de te"e%onie mobi"#
pentru a =$nchide gura= ce"or care a%irmau c# te"e%oane"e mobi"e d#unea/# s#n#t#&ii1 6in p#cate, ceea ce
a descoperit nu era de"oc ceea ce a)teptau s# g#seasc# cei care "<au p"#tit1 ?e"e%oane"e mobi"e d#unea/a
%oarte mu"t s#n#t#&ii1
2 primit o o%erta de 1 mi"ion de do"ari pe an ca s# tac#, dar e" a re%u/at )i a pus ba/e"e unui institut non<
pro%it numit =Sa%e 7ire"ess Initiative= pentru a in%orma oamenii asupra perico"u"ui demonstrat1
Ii/itea/# http488HHH1sa%eHire"ess1org pentru a te convinge1
Encerc5nd s# anun&e pub"icu" $n "eg#tur# cu e%ecte"e negative asupra s#n#t#&ii cau/ate de unde"e radio,
dr1 !ar"o a %ost participat "a un interviu care s<a materia"i/at $n 20 de minute de $nregistrare $n care arat#
eviden&e"e %#r# niciun dubiu1 !u toate acestea, s<au di%u/at numai patru secunde, )i acestea scoase din
context )i cen/ur5nd comp"et probe"e1
Sfaturi %entru a limita distru$erea snt!ii cauzat de undele radio
G#r# oco"i)uri, nu exist# nicio "imit# sigur# dinco"o de care unde"e radio devin pericu"oase, contrar a ceea
ce se spune1 2st%e" $nc5t nu "e po&i evita 100 U1
!u toate astea, po&i s# %aci ceva4
11 @imitea/# timpu" petrecut "a te"e%onu" mobi" sau "a ce" %#r# %ir +de tip 63!?.A
21 Go"ose)te te"e%onu" mobi" pe %unc&ia de di%u/or, ast%e" $nc5t $" vei putea &ine c5t mai departe de capA
31 6ispo/itive"e C"ue?ooth trebuie evitate cu orice pre&A
D1 @imitea/#<&i expunerea $n vecin#tatea dispo/itive"or 7iGi1 @oca"i/ea/#<"e )i stai c5t mai departe de e"eA
91 @imitea/# convorbiri"e $n interioru" c"#diri"or, pentru c# te"e%onu" dispune de un semna" mai s"ab )i este
nevoit s# creasc# puterea de emisie a microunde"orA
>1 Go"ose)te te"e%onu" doar atunci c5nd e nevoie, )i cu prec#dere $n spa&ii deschiseA
71 @imitea/# %o"osirea te"e%onu"ui de c#tre copii )i ado"escenti, sau +)i mai bine., inter/ice<"e %o"osirea
te"e%onu"ui mobi"1
Aadar* ce facem&
Iia&a pe aceast# p"anet# a evo"uat $n mi"ioane de ani, iar acum este amenin&at# datorit# incon)tien&ei =$n
mas#= Pe de<o parte avem "#comia ce"or extrem de boga&i )i puternici din industria te"e%oniei mobi"e1 6e
cea"a"t# parte avem prostia, $ng5m%area )i egoismu" "a nive" de mas# a ce"or care sunt at5t de dependen&i
de mica "or =arm# de distrugere $n mas#= +te"e%onu" mobi". $nc5t re%u/# s# se descotoroseasc# de ea1
G#r# s# exagere/, $mpotriva $ntregii vie&i de pe aceast# p"anet# se petrece o crim# inimaginabi"# prin
%o"osirea tehno"ogiei te"e%oniei mobi"e1 Singura so"u&ie rea"# este s# renun&#m "a aceste 0uc#rii
e"ectromagnetice )i s# cerem demo"area turnuri"or de antene1
Ens# depinde de nive"u" de con)tien&# a" popu"a&iei dac# aceasta se va produce sau nu1 6ac# dorim o
via&# mai bun#, schimbarea trebuie s# vin# chiar de "a tine, cititoru"e1 Giecare suntem responsabi"i de
situa&ia creat#1 '5nde)te<te dac# nimeni nu ar mai cump#ra te"e%oane mobi"e, dac# nimeni nu "e<ar mai
%o"osi, ce ar %ace companii"e gen ,range sau Ioda%oneP
?u trebuie s# %aci acest pas1 6oar un iresponsabi" se a)teapt# ca a"tcineva s# vin# )i s#<i re/o"ve
prob"eme"e1 !hiar trebuie s# sc#p#m de aceste dispo/itive a"e mor&ii, p5n# c5nd se vor g#si so"u&ii mai
sigure care nu ne a%ectea/a s#n#tatea, cum ar %i comunica&ii"e pe %ibr# optic#1
2)a cum a"bine"e )i p#s#ri"e au $nceput s# dispar#, nici noi nu mai avem mu"t p5n# o "u#m pe urma "or,
dac# nu %acem nimic1
6ac# tot $&i p"ace s# a%"i in%orma&ii interesante de pe internet, %o"ose)te 'oog"e pentru a c#uta artico"u" cu
tit"u" =2re ?he MicroHaves Ti""ing the Insects, Grogs, and CirdsP 2nd 2re 7e :extP= +traducere4
Microunde"e chiar ucid a"bine"e, broa)te"e )i p#s#ri"eP Si noi urm#mP.
Su%liment
!5mpu" e"ectromagnetic de radio%recven&# 3' +;M?S, 1(90 MH/. induce e%ecte genotoxice in vitro $n
%ibrob"aste"e umane, dar nu $n "im%ocite +1> %ebruarie 200*.
Sistemu" universa" de te"ecomunicatii mobi"e +;M?S. a %ost recent introdus ca standard $n 3uropa cu
nume"e comercia" =3'=, %#r# niciun test sau cercetare asupra e%ecte"or bio"ogice )i genotoxice a acestor
emisii e"ectromagnetice de $na"t# %recven&#1 6e/am#gitor, pentru c# standardu" precedent 'SM +a%"at $nc#
$n %unc&iune $n mu"te &#ri., are e%ecte genotoxice demonstrate1
!e"u"e %ibrob"aste de provenien&# uman# reco"tate de "a 3 donatori di%eri&i au %ost expuse "a radia&ii tip
;M?S +3'. de 1,(9 'H/ +$n gama de microunde. "a nive"e a%"ate sub "imita o%icia"# de absorb&ie S2F de 2
78Tg1 !a metodo"ogie, s<au m#surat e%ecte"e genotoxice prin testu" micronuc"eu"ui )i ce" a"ca"in1
!5te cinci sute de ce"u"e din %iecare "ame"# de observa&ie au %ost eva"uate vi/ua" "a testu" a"ca"in, iar c5te
o mie de ce"u"e au %ost eva"uate $n testu" micronuc"eu"ui1 ?oate eva"u#ri"e s<au des%#)urat %#r# "umin#
ambienta"#, $n condi&ii de "aborator1
Fe/u"tate"e arat# c# expunerea ce"u"e"or umane "a radia&ii ;M?S a deteriorat starea acestora, at5t $n
testu" a"ca"in c5t )i $n testu" micronuc"eu"ui1 @a o va"oare S2F de 0,09 78Bg prime"e semne genotoxice au
ap#rut dup# 2D de ore1 @a o va"oare S2F mai mare, de 0,1 78Tg, aceste e%ecte au ap#rut dup# numai *
ore
!onc"u/ia este evident#4 expunerea "a radia&ii"e de microunde generate $n sistemu" de te"e%onie mobi"#
3' +;M?S. determin# a"ter#ri genetice +genotoxicitate. $n ce"u"e"e %ibrob"aste umane1
thepar"iament1com anun&# c# nive"u" de cancer european a atins cote epidemice, cit5ndu<" pe britanicu"
Nohn CoHis1 6eputatu" eng"e/ a%irm# c# =un mi"ion de cet#&eni europeni mor anua" de cancer=1 2cesta s<a
pronun&at pentru a"ocarea de %onduri sup"imentare $n bugete"e &#ri"or ;3 pentru prevenirea canceru"ui,
a%irm5nd c# =o treime din cancere pot %i prevenite, con%orm ,rgani/a&iei Mondia"e a S#n#t#&ii=1
2ntonios ?raBate""is, europar"amentar grec, a spus c# =prevenirea )i diagnosticarea precoce a canceru"ui
sunt e"emente"e esen&ia"e $n strategia de "upt# cu aceast# boa"#=1
Cu%torul cu microunde
En ce"e ce urmea/# vom pre/enta pe scurt c5teva din teste"e %#cute asupra ac&iunii microunde"or %o"osite
$n aparate"e e"ectrocasnice +cuptoare cu microunde.1 6intre aceste experimente une"e sunt destu" de
simp"e )i pot %i %#cute de oricine1
6ac# v<a&i $ntrebat vreodat# $n "eg#tur# cu propriet#&i"e a"imente"or g#tite "a microunde, acesta este un
experiment pe care $" pute&i %ace acas#4 pune&i semin&e de p"ante +gr5u, %aso"e, etc., $n dou# ghivece1 En
aceste ghivece pute&i %o"osi $n "oc de p#m5nt < vat#, sau a"t materia" pe care s# pune&i semin&e"e, %#r# s#
"e $neca&i $n ap# )i %#r# s# stea uscate1 Iata permite observarea mu"t mai bun# a %enomene"or1
;nu" dintre ghivece va %i udat cu ap# obi)nuit#, iar ce"#"a"t 6,2F cu ap# din acea)i surs# ca )i primu", dar
care a %ost mai $nt5i &inut# $n cuptoru" cu microunde, )i apoi "#sat# s# se r#ceasc# "a temperatura
camerei1
Fe/u"tate"e testu"ui sunt uimitoare )i se va constata %aptu" c# semin&e"e care au %ost udate doar cu ap# de
"a microunde, $n marea "or ma0oritate, nu vor cre)te aproape de"oc )i, de %apt, mu"te dintre e"e nici nu vor
$nco"&i1
Vin5nd cont de %aptu" c# $ntr<un organism norma" mai mu"t de >3U din greutate o repre/int# apa, iar $n
ca/u" copii"or mici procentu" este )i mai mare, oricine $)i poate da seama de e%ecte"e de/astruoase a"e
microunde"or asupra st#rii de vita"itate )i s#n#tate1
, posibi"# exp"ica&ie a acestui %enomen este %aptu" c# $n mod norma" apa pur# de i/vor, sau apa care nu a
%ost pre"ucrat# prea mu"t, are mo"ecu"e"e cu orientare "evogir#1 2pa po"uat#, $n schimb, precum )i apa
care a %ost &inut# "a microunde, are mo"ecu"e"e cu orientare dextrogir#1 S<a constatat c# orientarea
"evogir# a mo"ecu"e"or apei este %oarte s#n#toas# pentru organism, iar cea dextrogir# < dimpotriva < are
e%ecte de $mb#tr5nire prematur#, pierderea vita"it#&ii, $ncetinirea activit#&i"or ce"u"are, )i cancer1
En 1(*(, bio"ogu" e"ve&ian 6r1 Hans Herte" +$n ace"a)i timp )i cercet#tor$in domeniu" a"imenta&iei., a studiat
e%ecte"e m5nc#rii preparate "a microunde1 @a acest studiu au participat * persoane1 Pentru opt s#pt#mani,
ei au "ocuit $ntr<un mediu contro"at )i $n anumite interva"e de timp "i s<au dat diverse m5nc#ruri4 m5ncare
nepreparat#, m5ncare g#tit# conven&iona", )i m5ncare g#tit# "a microunde1 6up# %iecare mas# "i s<au "uat
probe de s5nge1
S<a constatat c# atunci c5nd se m#n5nc# m5ncare g#tit# "a microunde, $n timp, apar urm#toare"e
schimb#ri semni%icative $n chimia s5nge"ui4 o sc#dere a va"ori"or hemog"obinei )i a co"estero"u"ui H6@
=co"estero"u" bun=, $n compara&ie cu =co"estero"u" r#u=1
S<a mai constat sc#derea nive"u"ui imunit#&ii, )i $n ace"a)i timp, cre)terea nive"u"ui "eucocite"or, ceea ce $n
genera" indic# o otr#vire )i o deteriorare a ce"u"e"or s5nge"ui, condi&ii"e necesare apari&iei bo"i"or
degenerative )i a canceru"ui1
6r1 Cernard C"anc, care a asistat "a studiu, a dec"arat4 =e%ecte"e m#surabi"e "a om re"ativ "a ingestia
m5nc#rii preparate "a microunde, spre deosebire de cea care a %ost g#tit# prin mi0"oace obi)nuite, sunt
a"ter#ri a"e s5nge"ui care pot %i de asemenea recunoscute $n etape"e premergatoare apari&iei bo"i"or )i
care indic# $nceputu" unui proces cancerigen=1
!uptoare"e cu microunde =pr#0esc= m5ncarea prin supunerea mo"ecu"e"or "a o vibra&ie %oarte rapid#, de
mi"iarde de ori pe secund#, ceea ce %ace ca acestea s# se $nc#"/easc# prin %recare1 En procesu" de
vibrare, mo"ecu"e"e sunt a"terate, de%ormate sau chiar rupte )i $n ace"a)i timp apar compu)i noi, numi&i
=componente radio"itice=, care nu se g#sesc $n natur#1
icroundele distru$ via!a
En mod semni%icativ, microunde"e sunt %o"osite $n ingineria genetic# pentru a neutra"i/a %or&a vita"# a unei
ce"u"e, pentru ca aceasta s# poata %i manipu"at#1icroundele distru$ vitalitatea )i propriet#&i"e nutritive
a"e a"imente"or1 !5nd aceast# vita"itate este distrus#, microorganisme"e penetrea/# mu"t mai u)or, )i
m5ncarea se a"terea/# )i muceg#ie)te mu"t mai repede1
@a $nceputu" "ui 1((1, un proces a %ost intentat unui spita" din ,B"ahoma, deoarece un pacient a murit
dup# o trans%u/ie cu s5nge tratat "a microunde1 En mod norma", spita"e"e $nc#"/esc s$nge"e %o"osit $n
trans%u/ii, dar nu "a microunde1
Pro%esor 6octor Nohn Terner )i Pr1 6r1 Fichard Wuin de "a ;niversitatea Stan%ord, au testat e%ecte"e
microunde"or asupra "apte"ui de mam#1 !onc"u/ia este c# =tratarea cu microunde a "apte"ui, chiar "a va"ori
sc#/ute, poate distruge une"e dintre componente"e acestuia %o"osite $n "upta $mpotriva $mbo"n#viri"or
+componenta imunitar#.=1 6up# mai mu"te cercet#ri, Terner a pub"icat $n 2pri"ie 1((2 conc"u/ii"e con%orm
c#rora =tratarea cu microunde prin ea $ns#)i poate cau/a "apte"ui anumite %rocese distructive dinco"o de
procesu" obi)nuit de $nc#"/ire=1
En p"us, "a o emisiune de radio a ;niversit#&ii din Minnesota, s<a ar#tat c# =microunde"e nu sunt
recomandate pentru $nc#"/irea stic"e"or cu "apte pentru copii1 Enc#"/ind "apte"e "a microunde, apar anumite
schimb#ri a"e acestuia1 2st%e" se constat# pierderea unor vitamine sau distrugerea unor propriet#&i
protectoare=1
;n a"t studiu "a Iiena averti/ea/# c# $nc#"/irea "a microunde a "apte"ui poate duce "a =modi%ic#ri
structura"e, %unc&iona"e )i imuno"ogice=, )i ca#microunde"e trans%orm# aminoacidu" @<pro"in# $n 6<
pro"in#, o to.in recunoscut# care a%ectea/# sistemu" nervos, %icatu" )i copiii1
En Fusia, microundele au fost interzise $n 1(7> din cau/a consecin&e"or "or negative asupra s#n#t#&ii,
dup# ce mai mu"te studii au %ost rea"i/ate pentru aceasta1 Iat# $n continuare c5teva din re/u"tate"e "or1
M5ncarea preparat# "a microunde pierde $ntre >0U )i (0U din energia ei vita"# )i $n ace"a)i timp i
se acce"erea/# procese"e de de/integrare structura"#A
Substan&e"e nutritive e"ementare sunt a"terate, ceea ce duce "a bo"i digestiveA
!himia m5nc#rii este a"terat#, av5nd ca e%ecte dis%unc&iona"it#&i a"e sistemu"ui "im%atic )i sc#derea
capacit#&ii organismu"ui de a "upta $mpotriva procese"or canceroaseA
!re)te numaru" de ce"u"e canceroase din s5ngeA
!5nd vegeta"e"e crude, g#tite sau $nghe&ate au %ost supuse "a microunde, chiar pentru un timp
scurt, compo/i&ia "or nutritiv# a %ost a"terat# )i $n ace"a)i timp au ap#rut radica"i "iberi +compu)i
toxici, r#spun/#tori de procese"e de degenerare )i $mb#tr5nire.A
M5ncarea g#tit# "a microunde cau/ea/# cre)terea num#ru"ui de cancere stomaca"e )i intestina"e,
o degradare genera"# a &esuturi"or ce"u"are peri%erice )i o sc#dere gradua"# a %unc&iona"it#&ii
sisteme"or digestive )i excretorii "a un procent ridicat din cei testa&iA
Scade capacitatea organismu"ui de a metabo"i/a )i %o"osi vitamine"e din comp"exu" C, !, 3
precum )i anumite microe"emente )i hormoniA
6e asemenea, chiar simp"a apropiere a corpu"ui de un cuptor cu microunde, a generat o serie de
prob"eme de s#n#atate1
;n a"t gen de re"at#ri a venit din partea ce"or care au ar#tat ce resimt atunci cand m#n5nc# m5ncare
g#tit# "a microunde1 Tinetoterapeuta Stephanie Fe"%e s<a sim&it =r#u )i obosit#= $ntr<o /i, )i a constatat c#,
de %apt, consumase "a restaurant m5ncare preg#tit# "a microunde1 En practica ei, Fe"%e a descoperit c# to&i
pacien&ii au avut semna"e a"ergice de reactie a corpu"ui "a m5ncarea de "a microunde1 ;n a"t
Binetoterapeut, 6avid Cridgeman, a dec"arat4 =6intre to&i cei pe care i<am testat pentru a"ergii, ((1(U au
avut o sensibi"itate sever# "a m5ncarea g#tit# "a microunde=1
La ce folosesc microundele
6epartamentu" de 2p#rare a" S;2 dispune de arme cu microunde care provoac# o arsur# de nesuportat4
=Pie"ea se $ncinge, oamenii nu pot suporta durerea, )i atunci trebuie s# se mi)te < )i se mi)ca $n %e"u" $n
care dorim noi s# o %ac#=, a dec"arat co"1 7ade Ha""1 -iaru" @ondon ?e"egraph scria c# este posibi" ca
aceste arme s# %ie %o"osite $mpotriva demonstran&i"or, pentru a<i dispersa1
2rtico" adaptat dup# =?he Idaho ,bserver=, ,ctombrie 200D )i pre"uat de 2IM de "a /ambo..net
Mesa0e"e apei
2pa are un mesa0 %oarte important pentru noi1 2pa ne spune s# privim %oarte ad5nc $n noi $n)ine1 2tunci
c5nd %acem asta prin intermediu" og"in/ii apei, mesa0u" devine %oarte c"ar1 Stim de0a c# via&a omu"ui este
direct dependent# de ca"itatea apei, at5t cea din noi c5t )i cea din a%ara noastr#1
Gotogra%ii"e )i in%orma&ii"e din acest artico" re%"ect# munca "ui Masaru 3moto, un cercet#tor creativ )i
vi/ionar care a pub"icat cartea =Mesa0e"e apei= ca re/u"tat a" descoperiri"or sa"e1 6ac# te $ndoie)ti c#
g5nduri"e ta"e te a%ectea/# +dar a%ectea/# )i pe cei din 0uru" t#u., re/u"tate"e "ui Masaru 3moto, pe care "e
expunem aici, $&i vor schimba p#rerea )i convingeri"e, de%initiv1
3moto ne dovede)te prin experimente )tiin&i%ice c# energia vibra&iona"# uman# +g5nduri, cuvinte, idei,
mu/ic#. a%ectea/# pro%und structura mo"ecu"ar# a apei, aceea)i ap# care compune corpu" uman $n
propor&ie de peste 70 U1 Interesant este )i %aptu" c# supra%a&a oceane"or de pe p"anet# este aproximativ
70 U din cea tota"#1 2pa este sursa vie&ii pe ?erra, iar ca"itatea )i integritatea ei sunt vita"e pentru toate
%orme"e de via&#1
2pa este o substan&# care ia %orma mediu"ui $n care se a%"#1 Pune&i ap# $ntr<un pahar )i ve&i observa c#
apa ia %orma paharu"ui1 6ar acest comportament a" apei, de a re%"ecta %ide" mediu" $n care se a%"#, se
ap"ic# )i "a nive" mo"ecu"ar, iar 3moto a demonstrat<o cu prisosin&#1
Prin intermediu" unor tehnici extrem de simp"e, a%"ate "a $ndem5na oricui, 3moto a %o"osit %otogra%ierea "a
microscop a crista"e"or de ap# care se %ormea/# "a de/ghe&area mostrei de ap# ana"i/ate1 Giecare dintre
noi a v#/ut crista"e de ap#4 se numesc %u"gi de /#pad#1 -#pada cade pe p#m5nt de mi"ioane de ani1
Giecare %u"g de /#pad# are o %orm# )i structur# unic#1
Napone/u" a descoperit c# apa din i/voare"e curate de "a munte are o structur# geometrica crista"in#
%oarte simetric# )i bine %ormat#1 2pa din /one"e po"uate industria" )i apa din ba/ine"e de stocare are o
structura evident distorsionat# )i nesimetric#1
3moto a studiat de asemenea )i e%ecte"e mu/icii asupra %ormei crista"e"or de ap#1 2poi a %#cut ace"ea)i
experimente )i pentru a vedea in%"uen&a cuvinte"or scrise pe o bucat# de h5rtie care a %ost "ipit# de
recipientu" ce con&inea mostra de ap# de ana"i/at1
Harris 7a""men de "a Photo Maga/ine a scris un exce"ent editoria" despre re/u"tate"e ob&inute de Masaru
3moto, artico" pe care $" reproducem mai 0os1
=Iubesc %otogra%ia1 6e<a "ungu" timpu"ui, mi<a o%erit de nenum#rate ori pri"e0uri de exa"tare, de inspira&ie $i
contemp"are1 6e c5nd am descoperit, de cur5nd, experimente"e %otogra%ice a"e doctoru"ui 0apone/ Masaru
3moto, am un nou motiv de bucurie1 6e %apt, bucurie e un cuv5nt s#rac1 Imagini"e descoperite )i
povestea "or au %unc&ionat ca un %e" de i"uminare, o epi%anie care con%irm# )tiin&i%ic un cre/ mu"t mai vechi
de<a" meu1
!e a %#cut, de %apt, dr1 Masaru
3motoP Pe scurt, a "uat o mostr# de
ap# dintr<un i/vor 0apone/, a
$nghe&at<o p5n# "a <29 de grade, $n
condi&ii de "aborator, dup# care, sub
un microscop puternic, $n timp ce
ghea&a se topea, i<a %otogra%iat
structura mo"ecu"ar#1 2poi, aceea)i
mostr# a o%erit<o unui preot buddhist, care a binecuv5ntat<o, )i a repetat experimentu"1 Fe/u"tate"e au %ost
tota" di%erite1
2 repetat u"terior experimentu" $n nenum#rate %e"uri, chiar cu apa introdus# $n stic"e pe care a "ipit di%erite
etichete inscrip&ionate cu cuvinte precum =iubire=, =mu"&umesc=, dar )i =mi<e si"# de tine= sau =2do"% Hit"er=1
Spre surpri/a "ui, apa din stic"e"e inscrip&ionate cu cuvinte %rumoase a produs crista"e abso"ut superbe, $n
timp ce apa din stic"e"e pe care au %ost scrise cuvinte ur5te a produs crista"e tota" de%ormate )i hidoase1
Fe/u"tate"e muncii "ui au produs
o carte cu un succes incredibi"
$n Naponia )i State"e ;nite,
numit# =?he message %rom the
Hater=1 !artea a inspirat u"terior
)i un documentar care are ca
tem# centra"# %i/ica cuantic#,
=7hat the b"eep do He BnoHP=1
I# ve&i $ntreba ce "eg#tur# au
toate acestea cu PH,?,
maga/ine1 ?oate "eg#turi"e
posibi"e1
En primu" r5nd, sunt bucuros c# %otogra%ia e aceea care a de/v#"uit "umii acest mesa0 ame&itor1 2poi,
imp"ica&ii"e re/u"tate a%ectea/# tot ceea ce ne $ncon0oar#, modu" $n care privim )i ne re"a&ion#m cu
"ucruri"e )i, nu $n u"timu" r5nd, propria noastr# persoan#1 6ac# apa poate %i modi%icat# "a nive" ce"u"ar de
g5nduri, de cuvinte, de emo&ii )i sentimente, g5ndi&i<v# doar "a %aptu" c# omu" e 70U ap#1
'5nduri"e despre propria noastr# persoan#, emo&ii"e noastre, aspira&ii"e noastre, toate in%"uen&ea/# starea
de s#n#tate, direc&ia $n care ne dep"as#m at5t $n p"an %i/ic, c5t )i spiritua" )i inte"ectua"1 !uvinte"e pe care
"e adres#m ce"or din 0ur, modu" $n care ne re"a&ion#m "a ei prin sentimente, au un impact inc"usiv "a nive"
mo"ecu"ar1 !5t de incredibi" e acest "ucru
'5ndi&i<v# doar pentru c5teva c"ipe "a imp"ica&ii"e acestei descoperiri, "a responsabi"itatea pe care o avem
asupra noastr#, asupra ce"or din 0ur, asupra mediu"ui1 ,mu" e un creator, inc"usiv cu puterea g5ndu"ui, dar
nu am cre/ut niciodat# cu adev#rat acest "ucru despre noi1 Persona", mi se pare una dintre ce"e mai
incredibi"e descoperiri a"e seco"u"ui RRI, iar pentru cei care $n&e"eg cu adev#rat imp"ica&ii"e, aceast#
reve"a&ie poate %i trans%ormatoare1=
En&e"eg c# unii oameni nu con)tienti/ea/# semni%ica&ia cuv5ntu"ui sau conceptu" de =6umne/eu=1
Subiectu" principa" a" acestei c5r&i este apa1 !u c5t vei $n&e"ege mai mu"t apa, cu at5t iti va %i mai greu s#
negi existen&a unui 6umne/eu1 Mi<ar p"#cea s# medite/i asupra sim&iri"or ta"e "egate de acest subiect $n
timp ce prive)ti "a %otogra%ii"e crista"e"or ce "e vei descoperi $n aceasta carte1
!eea ce )tii cu inima ta c# se poate, este $ntr<adev#r posibi"1 Ioin&a noastr# %ace s# se poat#1 !eea ce ne
imagin#m $n mintea noastr# devine "umea noastr#1 2cesta este doar unu" din nenum#rate"e "ucruri pe
care "e<am $nv#&at de "a ap#1
Giecare dintre noi are puterea magic# de a schimba "umea1 !u to&ii am %ost $n/estra&i de c#tre 6umne/eu
cu puterea de a crea1 6ac# ne %o"osim "a maximum aceast# putere, vom putea schimba "umea $ntr<o
singur# c"ip#1 2c&iunea de a rosti cuvinte are aceast# putere, deoarece cuvinte"e sunt o expresie a
su%"etu"ui1
2pa, og"indind %ide" con)tiin&a )i su%"etu", are un mesa0 pentru umanitate4 ="umea este unit# prin iubire )i
recuno)tin&#=1 !uvinte"e =iubire= )i =recuno)tin&#= a"c#tuiesc principa"e"e %undamente )n cadru" "egi"or
naturii )i a"e %enomenu"ui vie&iiA e"e produc ce" mai %rumos crista" dintre toate1
=Mesa0e"e ascunse din ap#= pre/int# munca revo"u&ionar# a omu"ui de )tiin&# de renume interna&iona",
0apone/u" Masaru 3moto, care a demonstrat )tiin&i%ic c# apa are puterea de a re%"ecta g5nduri"e,
cuvinte"e, rug#ciuni"e, sentimente"e )i mu/ica1
Prin cercet#ri"e sa"e, )tiin&a con%irm# ceea ce traditii"e spiritua"e sus&in de mi"enii4 suntem responsabi"i de
Faiu" sau de In%ernu" $n care tr#im1 Entrucat oamenii )i P#m5ntu" constau $n mare parte din ap#, mesa0u"
autoru"ui este unu" a" s#n#t#&ii persona"e, a" revigor#rii mediu"ui "a scar# mondia"# )i a" p#cii universa"e
care apare cu a0utoru" %iec#ruia dintre noi1
Entr<o con%erin&# excep&iona"# pe care Masaru 3moto $nsu&i a sus&inut<o $n Fom5nia, i"ustr5nd prin imagini
re/u"tate"e experimente"or sa"e, a spus4 =2pa are puterea magic# de a da na)tere tuturor "ucruri"or )i de a
p#stra in%orma&ia1 En stadiu" de %#t, suntem aproape $n tota"itate ap#, dup# na)tere suntem peste *0 "a
sut# ap#, apoi suntem 70 "a sut# ap#, pentru ca, dup# virsta de >0 de ani, s# devenim ap# tot mai pu&in1
!e se $nt5mp"# c5nd suntem doar 90 "a sut# ap#P :e ridic#m "a111 ceruri1 6e ce nu putem tr#i %#r# ap#P
Pentru c# ea trans%orm# energia )i in%orma&ia=1 3xperimente"e "ui 3moto demonstrea/# %aptu" c# apa
ascu"t# rug#ciuni"e noastre, modi%ic5ndu<&i structura1
=3u sunt budhist, nu am cre/ut niciodat# $n rug#ciune, p5n# c5nd am %#cut aceste experimente care mi<
au schimbat via&a=, a mai spus Masaru 3moto "a con%erin&a sus&inut# $n Fom5nia1 6ar, ace"ea)i
experimente demonstrea/# c# apa ascu"t# )i mu/ica, a)a cum reproduce structura emo&iona"a a
cuvinte"or, precum )i %orma )i structura emo&iona"a a imagini"or1
3moto a pre/entat un e)antion de ap# care a ascu"tat sim%onia a IR<a a "ui Ceethoven, precum )i @acu"
@ebede"or a "ui !eaiBovschi1 =!5nd apa din corpu" nostru ascu"t# o mu/ic# %rumoas#, se schimb# corpu"
nostru1 Mu/ica este o %orma de vindecare, este medicamentu" ce" mai bun pe care "<a inventat specia
uman#1 Ia veni o vreme $n care vom cump#ra de "a %armacie mu/ic# vindec#toare=, a mai spus 3moto1
2)adar, trebuie s# bem mai mu"ta apa, trebuie s# vedem imagini c5t mai
p"#cute $n 0uru" nostru, s# ascu"t#m mu/ic# vindec#toare )i s# au/im < at5t
de "a propria noastr# con)tiin&#, c5t )i de "a cei din 0ur < c5t mai mu"te
cuvinte vindec#toare1 ?rebuie s# re&inem c# ace"ea)i extraordinare
experimente au ar#tat c# apa reproduce %orme"e emo&iona"e a"e
a"imente"or pe care "e m5nc#m1
6ar, s# vedem ce este apa, ce "eg#tur# are apa cu rug#ciunea, ce
"eg#tur# are ea cu trupu", con)tiin&a sau cu mediu" $ncon0ur#tor, a)a cum
au %ost pre/entate de Fa"ph Iornehm1 En 1((>, 0apone/u" Masaro 3moto a
%#cut un experiment extraordinar pe un "ac %oarte po"uat, $ntr<o /on#
puternic industria"i/at# din Naponia1
!5teva mii de oameni s<au rugat, s# vad# ce e%ect are rug#ciunea asupra
apei, ce se $nt5mp"# cu apa $n timpu" rug#ciuniiP ,amenii s<au adunat $n
grupuriA unii s<au rugat $ntr<un temp"u, a"&ii pe "ac, $n b#rci )i a"&ii pe ma"u"
"acu"ui1 S<a %#cut )i o ceremonie cu "um5n#ri, exact ca $n ritua"uri"e cre)tine1
Masaru 3moto a pre"evat apa din "ac $nainte de rug#ciune )i dup# dou# ore de rug#ciune a v#/ut "a
miscroscop care era structura apei $n ambe"e situa&ii1 2pa po"uat# era %ormat# din particu"e haotice )i
stranii, pe c5nd apa pre"evat# dup# dou# ore de rug#ciune avea structura unor crista"e minunate, pure, $n
%orm# de %"ori1
Grumuse&ea )i per%ec&iunea acestor crista"e de ap# puri%icata prin rug#ciune este abso"ut extraordinar# $n
imagini"e pre/entate1 ?este"e au mers mai departe )i Masaru 3moto s<a $ntrebat ce durat# de via&# are
apa puri%icat# prin rug#ciune1 !onstatarea extraordinar# a %ost aceea c# structura crista"in# a apei se
p#strea/a )i timp de o "un# dup# rug#ciune1
;n a"t experiment a %ost %#cut pe un "ac po"uat din Cra/i"ia1 2 %ost "uat# o mostr# de ap# din "ac )i pus#
$ntr<o stic"#1 Mai mu"&i oameni s<au concentrat asupra stic"ei )i s<au rugat $n 0uru" ei1 6up# rug#ciune, s<a
constatat c# se puri%icase )i apa din "ac, nu doar aceea din stic"#, cu toate c# oamenii se concentrasera
doar asupra stic"ei1 Structura crista"e"or de ap# din "ac era chiar mai pura dec5t aceea din stic"#, asa $nc5t
constatarea a %ost aceea c# apa a%"at# $n condi&ii natura"e se puri%ic# mai bine1
Cum trebuie s ne ru$m %entru a fi sntoi
Napone/u" 3moto s<a $ntrebat apoi4 !um trebuie s# ne rug#m pentru ca apa s# aiba un e%ect maxim
asupra corpu"ui omenescP ?este"e %#cute de e" arat# c# m#ini"e trebuie &inute $mpreunate $n dreptu"
pieptu"ui, cum &in preo&ii m5ini"e $n ritua"u" de rug#ciune, iar rug#ciunea care a creat cea mai $na"t#
puritate a apei a %ost aceasta4 =?e rog s# %ii bun#=1 ?este"e arat# c# m5ini"e )inute $n a"t mod dec5t
$mpreunat creea/# a"t# structur# a apei, precum )i a"te tipuri de rug#ciune1
Ce observm "n aceste e.traordinare testri&
2pa r#spunde rug#ciunii noastre, deci con)tiin&a uman# poate schimba structura materiei1 Gaptu" c# peste
70 "a sut# din organismu" omenesc este compus din ap# este re"evant )i extraordinar, $n ace"a)i timp1
Pentru c#, devine "impede %aptu" c#, at5ta vreme c5t se puri%ic# apa dintr<un "ac, iar structura ei devine
crista"in# )i vindec#toare, )i rug#ciunea noastr# poate avea e%ecte puri%icatoare asupra noastr# sau
asupra persoane"or pentru care ne rug#m1
Iat# de ce este %oarte important %e"u" $n care ne g5ndim "a a"&i oameni )i %e"u" $n care ne g5ndim "a noi
$n)ine1 !#ci )i g5ndirea noastr# este o %orm# de rug#ciune, iar aceasta poate crea %orme vindec#toare
pentru noi )i pentru cei din 0uru" nostru1
S# nu "#s#m de i/be"i)te mintea )i sentimente"e noastre, s# %acem tot posibi"u" pentru a ne schimba
modu" de g5ndire, =modu" de rug#ciune= )i de sim&ire atunci c5nd )tim c# e"e sunt $nso&ite de %ric#, de
su%erin&#, de ur#1 S# ne asum#m responsabi"itatea de %iin&e creatoare )i s# $n&e"egem c# putem %i c5ntecu"
)i bucuria noastr# )i a ce"or din 0ur atunci c5nd $n&e"egem c# sim&im, g5ndim )i %#ptuim < nu doar pe noi
$n)ine, ci )i pe cei din 0uru" nostru1
Mai departe, experimente"e "ui 3moto au ar#tat c# c"oru" $mpiedic# apa s# %orme/e crista"e1 ?otu)i, prin
rug#ciune, vibra&ia negativ# a c"oru"ui a %ost $ndep#rtat#, iar crista"e"e s<au %ormat $n mod obi)nuit1
2ceasta nu $nseamn# c# rug#ciunea $ndep#rtea/a c"oru" ori $" distruge111 3ste $ndep#rtat# doar in%orma&ia
distructiv# pe care c"oru" o are asupra corpu"ui1 Fa"ph Iornehm atrage aten&ia asupra %aptu"ui c# =nu doar
compo/i&ia chimic# a hranei sau a apei contea/#, c5t )i vibra&ia, adic# in%orma&ia pe care o consum#m
prin e"e=1
Pare "impede %aptu" c# o m5ncare preparat# cu dragoste, cu p"#cere, cu bucurie nu produce dureri
abdomina"e, ori a"te %orme de tu"bur#ri "a nive"u" corpu"ui %i/ic, pe c5nd cea preparata cu toate g5nduri"e
negre are nevoie < dac# nu de schimbarea sentimente"or )i a g5nduri"or gospodinei < de rug#ciunea de
puri%icare a apei )i a hranei1
A%a deseneaz structura emo!ionala a unui cuv+nt
Mai mu"t, s<a constatat experimenta" c# =apa memorea/# mesa0e"e scrise pe stic"#= )i "e tran%orm# $n
crista"e care imit# $n mod extraordinar structura emo&ioa"a a cuv5ntu"ui1 Pe c5teva pahare cu ap# au %ost
"ipite etichete, pe care au %ost scrise cuvinte"e4 =cre)tinism, is"amism, hinduism )i budism=1 2pa a %ormat $n
toate ca/uri"e crista"e de o %rumuse&e indescriptibi"#, dar di%erite1 :ici unu" nu sem#na cu ce"#"a"t, $ns#
%rumuse&ea )i puritatea "or erau deosebite1 Mesa0u" apei a %ost acesta4 =?otu" este %rumuse&e, dar cu
aspecte di%erite1 Grumuse&ea se a%"#, de %apt, $n ochii ce"ui care o prive)te=1
En mod asem#n#tor, au %ost scrise cuvinte"e =!r#ciun %ericit= $n "imba eng"e/# )i $n ita"ian#1 !rista"e"e de
ap# a"e !r#ciunu"ui eng"e/esc ar#tau o %rumuse&e distins#, dar rece, pe c5nd crista"e"e ita"iene)ti erau ca
$ntr<un dans, ca $ntr<o /v#p#iat# ne"ini)te )i bucurie1 2pa a desenat $n sine temperamentu" vu"canic a"
ita"ieni"or )i temperamentu" r#coros a" eng"e/i"or1
3xtraordinare"e experimente a"e "ui Masaru 3moto i<au adus o recunoa)tere mondia"#, care va r#m5ne,
probabi", $nscrisa pentru totdeauna $n memoria umanit#&ii1 3" a demonstrat c# rug#ciunea nu este doar un
e%ect p"acebo, c5t %aptu" c# ea, p"ecat# din con)tiin&a noastr#, schimb# structura materiei )i, $n consecin&#,
nu doar apa singur# este un medicament extraordinar pentru corpu" nostru, c5t mesa0u" pe care i<"
transmitem apei prin rug#ciune1
2pa nepuri%icat# transmite corpu"ui mesa0u" pe care $" con&ine, de0a1 Iar structura apei po"uate sau a apei
de "a robinet, a)a cum a %ost pre/entat# $n imagini, poate transmite corpu"ui mesa0e"e haotice )i < probabi"
< nepro%itabi"e pentru s#n#tatea corpu"ui nostru1
0esa1ele ascunse din a%0
!artea aceasta are puterea de a v# schimba radica" vi/iunea asupra
"umii1 Go"osind tehnici %otogra%ice de mare vite/#, pro%esoru" Masaru
3moto a constatat c# crista"e"e ce se %ormea/# $n apa $nghe&at# se
trans%orm# atunci c5nd c#tre e"e sunt $ndreptate g5nduri speci%ice,
concentrate1 2 descoperit c# apa din i/voare"e "impe/i )i cea expusa
cuvinte"or de iubire pre/int# mode"e de crista"e str#"ucitoare, %rumoase,
comp"exe )i viu co"orate, $n %orma %u"gi"or de /#pad#1
En schimb, apa po"uat#, cea toxic# din /one"e industria"e, cea din /one"e
intens popu"ate, cea st#tut# din conducte"e de apa )i din amonte"e
bara0e"or de re&inere sau cea expusa g5nduri"or negative %ormea/#
mode"e nedesav5r)ite, asimetrice, $n cu"ori "ipsite de str#"ucire1
Imp"ica&ii"e acestor cercet#ri nasc o nou# con)tiin&# a modu"ui $n care
putem avea o in%"uen&# po/itiv# asupra P#m5ntu"ui )i a propriei noastre
s#n#t#&i1
#ia!a secret a a%ei
!#ut5nd %ericirea, ne c#utam, de %apt, pe noi $n)ine1 , putem c#uta pe t#r5muri $ndep#rtate, dar o vom
g#si, $n ce"e din urm#, doar $n propria pa"m#1 , inim# p"in# de iubire )i recuno)tin&# este ca"ea spre
%ericire ?oate acestea sunt $nv#&#turi"e i/vor5te din =Iia&a secret# a apei=4 ump"e&i<v# su%"etu" cu iubire )i
recuno)tin&#A ruga&i<v# pentru aceast# "ume a noastr# )i $mp#rt#)i&i mesa0u" iubirii ce"or din 0urA doru" de
pace )i rug#ciuni"e $ntru iubire nu pot %i $ndiguiteA $n&e"eg5nd c# g5nduri"e )i cuvinte"e noastre au e%ect
asupra "umii, atunci, vom $n&e"ege, c# de&inem toate mi0"oace"e pentru a ne schimba via&a in bine1
En =Iia&a secret# a apei=, autoru" Masaru 3moto ne poarta de<a "ungu" %antasticei c#"#torii a apei pe
aceast# p"anet#, continu5nd, prin aceast# carte, s# de/v#"uie omenirii via&a secret# a apei1 3" ne arat#
cum s# ap"ic#m $n&e"epciunea apei $n proprii"e noastre vie&iA ne arat# c#, $nv#&5nd s# respect#m )i s#
pre&uim apa, vom reu)i s# %acem %a&# provoc#ri"or seco"u"ui a" RRI<"ea X vom reu)i s# ne regener#m
p"aneta1 2pa are o memorie proprie, $n care ne sunt p#strate g5nduri"e )i rug#ciuni"e1 !u to&ii suntem ap#,
ast%e" $nc5t, oriunde ne<am a%"a, rug#ciuni"e noastre vor %i r#sp5ndite $n $ntreaga "ume1
=6ac# ve&i c#uta destu" de bine prin amintiri, ve&i da peste o perioada $n care a&i tr#it o stare de candid#
binecuv5ntare1 Iia&a avea sens )i tr#ia&i at5t de intens $nc5t timpu" %usese, pur )i simp"u, dat uit#rii1 2
urmat apoi maturitatea, c5nd a&i "#sat de o parte tot ce v# preocupase p5n# atunci )i a&i $ncuiat u)a $n
urm#1 Se poate chiar s# %i uitat unde a&i pus cheia1
6ar ace"e sentimente de %ericire nu s<au pierdut, $ns#, de tot1 !u pu&in# str#duin&#, a&i putea descuia u)a,
a&i putea scoate din nou "a ivea"# ace"e "ucruri despre care a&i cre/ut c# vor r#m5ne pentru totdeauna o
parte a trecutu"ui vostru1 6ac# vei %i sincer cu tine $nsu&i )i vei c#uta s# %ii )i s# %aci ceea ce dore)ti cu
adev#rat, via&a $)i va re"ua cursu" %iresc1
,dat# ce ai descoperit ceea ce )tii s# %aci ce" mai bine )i $&i dai seama c# $n direc&ia aceea trebuie s# $&i
$ndrep&i aten&ia, te a%"i de0a pe drumu" ce duce $napoi "a starea de %ericire bincuv5ntat#1 Iar de aici nu mai
este mu"t p5n# s# sim&i c#, $ntr<adev#r, o mare schimbare are "oc $n via&a ta=1 2dic#, Gericirea1
Structura a%ei ne arat contiin!a noastr
Fe/u"tate"e extraordinare a"e "ui Masaru 3moto ne pot schimba de%initiv percep&ia asupra vie&ii )i a "umii
$n care tr#im1 Privind %otogra%ii"e ob&inute de e", $&i pui "egitim $ntrebarea4 =6ac# g5nduri"e pot %ace asta
apei, atunci ce e%ecte au aceste g5nduri asupra noastr#P=
2cum dispunem de probe c"are c# noi ne putem vindeca )i trans%orma pe noi $n)ine )i $ntreaga p"anet#
prin g5nduri"e pe care a"egem s# "e avem1