Enigma Otiliei de George Calinescu - argumentare roman interbelic/realist/obiectiv de tip balzacian Opera literara Enigma Otiliei de George Calinescu

a aparut n perioada interbelica (anul 1938) si este primul nostru roman citadin modern, obiectiv, de tip clasic si balzacian. Enigma Otiliei, este un roman realist de tip balzacian, cu elemente moderniste, apartinnd prozei interbelice. De asemenea, este un roman social si citadin. Opera literara Enigma Otiliei este un roman, avnd o actiune ampla, desfasurata pe mai multe planuri, un conflict complex, numeroase personaje si este realizata o imagine ampla asupra vietii. Enigma Otilieieste un roman realist balzacian prin prezentarea unor aspecte ale societatii bucurestene de la nceputul secolului XX, prin motivul mostenirii si al paternitatii, prin structura simetrica, circulara, nchisa, prin tehnica detaliul ui, importanta decorului, a vestimentatiei, a mijloacelor de caracterizare, real izarea personajelor ncadrabile n tipologii, veridicitatea, naratiunea la persoana a III-a, cu focalizare 0 si viziunea dindarat , narator omniscient si omniprezent. Tema romanului este prezentarea unor aspecte ale burgheziei bucurestene de la nce putul secolului XX, ceea ce determina caracterul citadin si social al operei. Ro manul prezinta formarea/maturizarea unui tnar care, nainte de a-si face o cariera, traieste experienta iubirii si a relatiilor de familie. Titlul initial a fost Parintii Otiliei , ntruct fiecare personaj se comporta oarecum patern cu aceasta, determinndu-i destinul. Sunt prezente toate modurile de expunere, cu diverse trasaturi si semnificatii: descrierea are functie simbolica si de anticipare; naratiunea este obiectiva si are functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii i ar dialogul sustine veridicitatea. Romanul este alcatuit din 20 de capitole iar prin tehnica planurilor narative pa ralele este urmarit destinul mai multor personaje: destinul Otiliei, destinul lu i Felix ct si destinul clanului Tulea. Secventele narative sunt prezentate prin a lternanta, iar succesiunea evenimentelor este redata prin nlantuire. Un plan urmareste lupta membrilor clanului Tulea pentru nlaturarea Otiliei si obt inerea averii lui Costache. Cel de-al doilea plan prezinta destinul tnarului Feli x Sima care, ramas orfan, vine la Bucuresti pentru a studia medicina, locuieste la tutorele sau si traieste iubirea adolescentina pentru Otilia Marculescu. Auto rul acorda interes si planurilor secundare, pentru sustinerea imaginii ample a s ocietatii citadine. Romanul este caracterizat de o simetrie ntre incipit si final datorita caruia rom anul are o strucutra circulara. Incipitul romanului realist fixeaza veridic cadr ul spatial si temporal al evenimentelor, prezinta principalele personaje, sugere aza conflictul si traseaza principalele planuri narative. Finalul este nchis prin rezolvarea conflictului si prezinta, n mod simetric, acelasi cadru, nsa ntr-un alt moment temporal (dupa aproximativ zece ani: dupa razboi ). Actiunea romanului ncepe cu venirea tnarului orfan Felix Sima, la Bucuresti, n casa unchiului si tutorelui sau, pentru a studia medicina. Costache Giurgiuveanu est e un rentier avar, care o creste n casa lui pe Otilia Marculescu, fiica sa vitreg a, cu intentia de a o nfia. Aglae o considera un pericol pentru mostenirea fratel ui ei. n expozitiune, realizata n metoda realist - balzaciana, sunt prezentate, cu execti

tate, principalele personaje, timpul si spatiul, ceea ce confera veridicitate ro manului realist. Caracteristicile arhitectonice ale strazii si ale casei lui mos Costache sunt surprinse de ochiul unui estet , din perspectiva naratorului special izat, desi observatia i este atribuita personajului. Familarizarea cu mediul, pri n procedeul restngerii treptate a cadrului, este o modalitate de patrundere a psi hologiei personajelor din acest spatiu, prin reconstruirea atmosferei. Strada si casa lui mos Costache sugereaza, prin detaliile surprinse, contrastul dintre pr etentia de confort si bun gust a unor locatari bogati si realitate acestia sunt inculti, zgrciti, snobi si delasatori. Arhitectura sugereaza imaginea unei lumi n declin, care a avut cndva energia necesara pentru a se mbogati, dar nu si fondul c ultural. Ajuns n locuinta, Felix l cunoaste pe unchiul sau, pe verisoara Otilia si asista l a o scena de familie: jocul de table. Sunt realizate portretele fizice ale perso najelor cu detalii vestimentare si fiziologice. Atmosfera sugerata este neprimit oare, iar replicile Aglaei anticipeaza conflictul. Intriga se dezvolta pe doua planuri care se ntrepatrund: lupta membrilor clanului Tulea pentru obtinerea mostenirii lui Costache Giurgiuveanu si destinul tnarului Felix Sima. Competitia pentru mostenirea batrnului avar devine un prilej pentru observarea ef ectelor, n plan moral, ale obsesiei banului. Batrnul avar, bogat, din dorinta de a nu cheltui, nu asigura n nici un fel viitorul Otiliei. Clanul Tulea urmareste su ccesiunea totala a averii lui, plan pus n pericol, ipotetic, de nfierea Otiliei. D esi are o afectiune sincera pentru fata, batrnul amna nfierea ei, de dragul banilor si din teama de Aglae. Initial ntr-un plan secundar, Stanica Ratiu urmareste sa parvina, vizeaza averea clanului Tulea, dar smulge in final banii lui mos Costac he. El sustine n fond intriga romanului, pna la rezolvarea din deznodamnt. Planul destinului tnarului Felix, a formarii sale, urmareste experientele traite n casa unchiului sau, n special iubirea adolescentina pentru Otilia. Este gelos pe Pascalopol, dar nu ia nicio decizie, fiindca dorinta de a-si face o cariera pri meaza. Otilia l iubeste pe Felix, dar dupa moartea lui mos Costache i lasa tnarului libertatea de a-si mplini visul si se casatoreste cu Pascalopol, barbat matur, c are i poate oferi ntelegere si protectie. n epilog, aflam ca Pascalopol i-a redat c u generozitate libertatea de a-si trai tineretea, iar Otilia a devenit sotia unu i conte exotic; ea ramne pentru Felix o imagine a eternului feminin, iar pentru P ascalopol o enigma. La final, simetric, Felix se ntoarce pe strada Antim si reved e casa lui Mos Costache, lasata n paragina, amintindu-si de replica batrnului, acu m adevarata :"Aici nu sta nimeni". Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre celor doua familii nrudite, c ea a lui Costache Giurgiuveanu si cea surorii lui Costache, Aglae. Acestea suger eaza universul social prin tipurile umane realizate. Istoria mostenirii determina conflicte succesorale iar rivalitatea dintre adoles centul Felix si maturul Pascalopol pentru mna Otiliei isca un conflict erotic. Caracterul de fresca al romanului este dat de prezentarea diverselor aspecte ale societatii burgheze: avaritia, lacomia, parvenismul, ct si de prezentarea unor a specte ale familiei burgheze: relatia dintre parinti si copii, relatia dintre so ti, casatoria. Constructia personajelor este realizata prin tehnica balzaciana a descrierii med iului si fizionomiei pentru deducerea trasaturilor de caracter. Personajele repr coch ezinta tipologii: mos Costache - avarul sufletist, iubitor de copii; Otilia eta; Felix ambitiosul; Pascalopol aristocratul rafinat, Aglae baba absoluta si r ea; Aurica fata batrna; Simion dementul senil. Aceste tipuri realiste pornesc de la caracterele clasice pe care realismul le preia. Tot un element clasic este si

triunghiul amoros. Tehnicile de caracterizare a personajelor utilizate sunt caracterizarea directa, realizata de narator nca de la nceputul romanului cnd ne da lamuriri despre gradel e de rudenie, starea civila si biografia personajelor reunite la jocul de table ct si de personaje si caracterizarea indirecta ce rezulta din fapte, comportament e, limbaj, vestimentatie, relatii ntre personaje. Felix Sima este unul dintre personajele principale al carui destin este urmarit de-a lungul romanului. Orfan, el este definit chiar de George Calinescu ca martor si actor si cu el se deschide actiunea romanului, care ntr-unul din planurile nar ative urmareste formarea personalitatii acestui personaj. Felix a mostenit o casa si un depozit n bani, pe care urma sa le administreze tut orele sau Costache Giurgiuveanu.

Caracterizarea directa este realizata de catre autorul nca de la nceput, din momen tul sosirii lui Felix n Bucuresti: un tnar de vreo optsprezece ani, mbracat n uniform a de licean . Portretul fizic ilustreaza, prin detaliile descrierii directe, trasa turile morale ale tnarului, care rezulta n mod indirect: fata i era juvenila si prel unga, aproape feminina sugereaza delicatetea sufleteasca. Nasul de o taietura elen ica i da o nota voluntara , iar mbracamintea, desi o uniforma de licean , i da un aer b atesc si elegant. Caracterizarea indirecta rezulta din comportamentul, gesturile, atitudinile, fap tele sale si denota o fire rationala, lucida, cu o mare nevoie de certitudini, o fire analitica si un spirit de observatie foarte dezvoltat. Drama erotica a lui Felix provine din faptul ca, desi vede n Otilia o fata admira bila, superioara, el n-o poate ntelege n momentele sale de luciditate, cnd opereaza ratiunea si nu sentimentul. Daca pe plan sentimental el esueaza, el se va realiza, n schimb, pe plan profesio nal, iar experienta erotica i este benefica, determinnd o oarecare maturizare pe p lan afectiv. Otilia Marculescu este personajul principal feminin al romanului si unul din cel e mai complexe personaje feminine din literatura romna. Autorul spune despre ea c a Otilia este eroina mea lirica, proiectia sa n afara, o imagine lunara si feminin a . Otilia este fiica vitrega a lui mos Costache, pe care acesta vrea sa o nfieze. Prin caracterizare directa este realizat portretul ei fizic, din perspectiva lui Felix, care sugereaza tineretea, delicatetea si distinctia: parea sa aiba optspr ezece-nouasprezece ani , Fata maslinie, cu nasul mic si ochii foarte albastrii , trupu l subtiratic, cu oase delicate . Otilia este caracterizata si prin prisma celorlalte personaje cheie ale romanulu i: Felix o vede ca pe o femeie exceptionala, culta, atragatoare, idealul feminin ; Pascalopol o vede ca o mare strengarita cu un temperament de artista ; mos Costac he o numeste fetita mea si o soarbe umilit din ochi, Stanica o elogiaza si crede c a i leaga nevoia de libertate si lipsa de prejudecati, iar Aglae o considera o str icat , Otilia reprezentnd pentru ea un pericol n calea obtinerii averii lui Costache . Otilia nsasi se autocaracterizeaza astfel: Sunt foarte capricioasa, vreau sa fiu l ibera! , Eu am un temperament nefericit: ma plictisesc repede, sufar cnd sunt contra riata . Caracterizarea indirecta este realizata printr-o serie de trasaturi contradictor

ii: copilaroasa si matura, expansiva si interiorizata, rationala si impulsiva. C omportamentul ei este derutant att pentru Felix ct si pentru Pascalopol. Otilia es te fascinanta, dilematica prin comportament. Rolul substantivului enigma din titlul romanului este de a nfatisa enigma eterna a feminitatii, receptata din perspectiva lui Felix. Fire complexa, plina de neprev azut, ea are o influenta magica asupra celorlalti. Relatia dintre Felix si Otilia este cea mai interesanta relatie ntre personajele romanului. Ea este constituita de povestea de dragoste dintre cei doi tineri. Ac estia alcatuiesc un cuplu de personaje care ilustreaza tema iubirii, n acest roma n realist. Cocheta si ambitiosul, din tipologia clasica, fata exuberanta si tnarul rational, personaje ce pun n evidenta antiteza romantica, dar si atractia contrariilor, au n comun conditia sociala adolescenti orfani care au nca nevoie de protectori - si statutul intelectual superior. ntre cei doi se naste, nca de la nceput, o afectiune delicata. Impulsiv si nca imatu r, Felix percepe dragostea la modul romantic, transformnd-o pe Otilia ntr-un ideal feminin. El are nevoie de certitudini, iar comportamentul derutant al fetei l de scumpaneste. Ultima ntlnire dintre Felix si Otilia, naintea plecarii ei din tara cu Pascalopol, este esentiala pentru ntelegerea personalitatii celor doi tineri si a atitudinii lor fata de iubire. Felix este tnarul intelectual ambitios, al carui tel n viata e ste reusita n cariera si care considera ca femeia trebuie sa-i fie un sprijin n at ingerea telului. Otilia, nsa, este de parere ca rostul femeii este sa placa, n afar a de asta neputnd exista fericire . Felix este dispus sa astepte orict daca la un mo ment dat se va casatorii cu Otilia, n timp ce tnara concepe iubirea n felul aventur os al artistului, cu daruire si libertate absoluta. Otilia, realiznd aceasta dife renta, dar si faptul ca ea ar putea reprezenta o piedica n calea realizarii profe sionale a lui Felix, fata l paraseste pe tnar si alege siguranta casatoriei cu Pas calopol. Prin urmare, caile celor doi ndragostiti se despart. Ctiva ani mai trziu, Felix afl a de la Pascalopol ca acesta i-a redat libertatea Otiliei, aceasta devenind soti a unui conte exotic, undeva n Argentina. La rndul sau, Felix si realizeaza ambitiil e profesionale, devenind un medic renumit si profesor universitar si ntemeindu-si o familie. Naratorul obiectiv si lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile n momente de nco rdare, consemnndu-le gesturile, limbajul, prezentnd relatiile dintre ele. Se remarca limbajul uniformizat, utilizarea frazei ample, preferinta pentru epit etul neologic (fata juvenila, aspect bizar) si a procedeelor artistice utilizate mai ales n descrieri. Precizia notatiei are uneori rolul didascaliilor si sustin e mpreuna cu dialogul sau monologul caracterul scenic al secventelor. Toate aceste trasaturi prezentarea unor aspecte ale societatii bucurestene de la nceputul secolului XX, motivul mostenirii si al paternitatii, structura simetric a, tehnica detaliului, importanta decorului si a vestimentatiei, a mijloacelor d e caracterizare si realizarea personajelor ncadrabile n tipologii, veridicitatea s i naratiunea la persoana a III-a conduc la concluzia ca opera literara Enigma Ot iliei de George Calinescu este un roman realist balzacian, care se nscrie, prin v aloarea sa, n seria capodoperelor literaturii romne. Opinii: - roman n opinia mea, Enigma Otiliei de George Calinescu, este, datorita prezentarii unor

aspecte ale societatii burgheze de la nceputul secolului ct si prin realizarea pe rsonajelor ncadrabile n tipologii, o creatie originala, un roman fundamental al li teraturii romne. - caracterizare Otilia n opinia mea, Otilia da dovada de maturitate, n parte dobndita de-a lungul romanulu i, atunci cnd, dndu-si seama ca ea reprezinta o piedica n calea realizarii profesio nale a lui felix si ca ea si doreste o alta viata, pleaca, parasindu-l pe Felix s i casatorindu-se cu Pascalopol. - relatia Felix Otilia Consider ca n relatia Felix-Otilia, femeia este cea care dovedeste ca are puterea de a decide pentru amndoi si forta de a face un sacrificiu din iubire, oferindui lui posibilitatea de a se mplini profesional. Nici ei nu i s-ar fi potrivit via ta modesta pe care ar fi fost obligata sa o duca alaturi de studentul Felix. Moa rtea lui mos Costache si pierderea mostenirii impune acest deznodamnt.