INTRODUCERE

Pentru piata de consum, se disting 4 tipuri de segmentare: Segmentarea pe criterii socio-demografice dupa varsta, sex, venit, profesie, situatie geografica,religie etc; Segmentarea prin avantaje cautate divizarea consumatorilor dupa avantajele pe care le cauta in cumparaturile lor; Segmentarea psihografica dupa stilul de viata si activitatile consumatorului; Segmentarea comportamentala analiza comportamentului de cumparare. Pentru BtoB, segmentarea poate fi impartita in: Segmentarea geografica impartirea pietei in mai multe unitati sectoriale (tara, regiune, judet, etc); Segmentarea sectoriala diferentiaza comportamentul de cumparare in functie de apartenenta la un anumit sector de activitate (bancar, chimic, petrolier, metalurgic, etc); Segmentarea pe dimensiune este pertinenta daca dimensiunea companiei (masurata dupa cifra de afaceri, numar de angajati, etc) conditioneaza comportamentul de cumparare. Sursa: http://www.ellipse-marketing.ro/segmentare-piata.html

EXEMPLE DE SEGMENTE(+PROFILUL CONSUMATORULUI)

I.
Cercetarea asupra stilurilor de viata din Romania face parte dintr-un program lansat de Leo Burnett in Europa Centrala si de Est. Aceasta cercetare s-a desfasurat in 8 tari din Europa Centrala si de Est, si in Germania ca etalon. In Romania datele au fost colectate si analizate de catre Daedalus Consulting. Rezultatele cercetarii au fost facute publice de catre Leo Burnett la sfarsitul anului 1999. .Au fost identificate 3 categorii de stiluri de viata, incluzand 8 segmente: 1.Stilul de viata orientat spre trecut: Supravietuitorii (19%) si Traditionalistii Pasivi (21%).Persoanele care au acest stil de viata apartin mai degraba generatiei varstnice care intampina dificultati de adaptare la schimbarile curente. Inertia si pasivitatea caracterizeaza aceste persoane. Acestia au venituri mici si le este greu sa supravietuiasca intr-

o lume in care vechile lor valori (legate de propaganda comunista) par lipsite de sens. Multi dintre ei au nostalgia vremurilor bune ale socialismului. 2. Stilul de viata orientat spre prezent: Atemporalii (12%), Familistii Traditionalisti (7%) si Familistii Sofisticati (10%).Acest stil de viata include persoanele concentrate asupra prezentului, incercand rezolvarea problemelor imediate. Aceste persoane au facut fata schimbarilor pana acum, desi stilul lor de viata s-a depreciat oarecum in ultimii ani. Familia si Dumnezeu sunt cei care ii ajuta sa-si gaseasca echilibrul interior. Manifesta un optimism moderat, dar au un sentiment de neliniste fata de viitor. 3. Stilul de viata orientat spre viitor: Aspirantii (10%), Imitatorii (9%), Ambitiosii (12%).Acest stil de viata include persoanele care privesc schimbarea ca pe o oportunitate de evolutie personala in plan social. Acestia sunt destul de tineri, increzatori si adaptabili. Banii, cariera si succesul sunt principalii factori motivatori ai actiunilor lor. Exprima opimism cu privire la viitorul lor. Sursa: http://www.daedalusmb.ro/ro/index.php?P=281

II.
Modul n care populaia american a fost afectat de criz a determinat apariia unor segmente noi de pia. Astfel, conform studiului Marketing to the Post-Recession Consumers realizat de firma de cercetare i strategie de marketing Avem patru categorii,noi ,de consumatori : Steadfast Frugalists sunt extrem de prudeni i sunt foarte concentrai pe ideea de a face economii i de a se abine de la cheltuieli inutile, fiind chiar entuziasmai de aceste idei. Reprezint aproximativ o cincime din totalul consumatorilor, indiferent de venit sau de vrst. Dr. Val Srinivas, director al Decitica, observ c acest grup de consumatori reprezint o adevrat provocare, din moment ce sunt cel mai puin loiali fa de brand i cel mai puin nclinai s fie influenai de mesajele publicitare. Mai mult dect att, 80% dintre Steadfast Frugalists declar c nu-i vor schimba noul comportament generat de criz pentru nc mult timp de acum ncolo, spre deosebire de doar 24% dintre Apathetic Materialists, care adopt o poziie similar. Involuntary Penny-Pinchers reprezint aproximativ 29% din populaie i au fost grav afectai de recesiune. n aceast categorie intr gospodrii cu venituri de sub 50 000$ pe an i cuprinde mai multe femei dect brbai. Acest segment de consumatori a fost forat s

recurg la strategii severe de reducere a cheltuielilor i comportamentul lor n prezent nu difer foarte mult de cel al grupului Steadfast Frugalists. Cu toate acestea, ei manifest o aversiune fa de eforturile i economiile pe care trebuie s le fac, spre deosebire de Steadfast Frugalists, care sunt entuziati atunci cnd vine vorba de economii. Astfel, doar 17% dintre Involuntary Penny-Pincherssunt mulumii de produsele anonime sau mrcile de magazin pe care sunt nevoii s le cumpere, spre deosebire de 59% dintre Steadfast Frugalists. Mai mult dect att, criza a avut un impact emoional negativ extrem de puternic asupra lor: 77% dintre Involuntary Penny-Pinchers recunosc c sunt mai speriai, 81% mai stresai i 87% mai ngrijorai n ceea ce privete viitorul lor. Pragmatic Spenders Reprezint cel mai atractiv grup pentru marketeri, datorit puterii lor mari de cumprare. Chiar dac i ei i-au redus cheltuielile, reprezint, att din punct de vedere psihologic, ct i financiar, consumatorii cei mai capabili s-i reia vechile obiceiuri de achiziionare, observ Dr. Val Srinivas. Acest grup reprezint aproximativ 29% din totalul consumatorilor. Veniturile lor mari i-au ferit de efectele grave ale crizei financiare. Doar 28% dintre Pragmatic Spenders consider c recesiunea le-a afectat comportamentul de achiziionare pe viitor, comparativ cu 55% dintre Steadfast Frugalists. Apathetic Materialists par cel mai puin afectai de recesiune. Nu au adoptat aceeai atitudine fugal ca restul consumatorilor i au satisfacii minime de pe urma unor astfel de comportamente. Doar 6% dintre membrii acestui grup sunt satisfcui de compararea preurilor, spre deosebire de 85% dintre Steadfast Frugalists. Grupul Apathetic Materialists include mai muli brbai (55%) i tineri (72% dintre ei au vrsta sub 40 de ani). Sunt consumatorii cel mai puin afectai de pre: doar 8% declar c sunt foarte ateni la aceast vaolare comparativ cu 30% dintre Pragmatic Spenders i 52% dintre Involuntary Penny-Pinchers. Datele pentru acest studiu au fost colectate prin intermediul unui sondaj online realizat n perioada 5-12 august 2009, pe un eantion de 1.055 de respondeni din categorii de vrste diferite i cu venituri diferite. Sursa: http://www.pr-romania.ro/pr-news-tendinte-a-cercetari/422-criza-determin-apariiaunor-noi-tipuri-de-consumatori.html

III.

Segmentarea socioeconomic Segment A

Descriere general Clasa mijlocie superioar: nali manageri, administratori i profesioniti; le plac produsele de calitate i de lux. Clasa mijlocie: manageri i administratori cu vechime medie i mare, profesioniti cu perspective, posibil iniiatori ai unor tendine. Clasa mijlocie inferioar: manageri tineri, supraveghetori; i copiaz pe cei ce stabilesc tendine i i depesc limitele financiare. Clasa muncitoare calificat: lucreaz de obicei n manufacturi.

Exemple de servicii bancare Cerere mare de produse i servicii financiar-bancare, n special servicii de investiii.

Au nevoie de servicii bancare i pentru investiii; manifest o cerere crescut pentru servicii de asigurare. Utilizare minim a serviciilor pentru investiii, cri de credit, mprumuturi personale. Utilizare limitat a serviciilor bancare; n principal conturi curente, depunerea ctorva economii i numr redus de credite. Utilizare limitat a serviciilor bancare. Economii, gestiunea capitalului.

C1

C2

Clasa muncitoare: muncitori semicalificai i necalificai. Pensionari i vduve.

Sursa: http://www.edumark.ase.ro/RePEc/rmko/44/5.pdf