Fibrele carbon Fibra de carbon este considerat fibra cu un coninut de cel puin 90% carbon.

Pentru descrierea fibrei cu un coninut mai mare de 99% carbon se foloseste termenul de fibr grafitic. Fibrele Carbon sunt fibre de inalta rezistenta,cu modul inalt,folosite mai des in domeniul tehnic,in realizarea de compozite.Aceste fibre sunt obtinute prin degradarea pirolitica a precursorilor fibrosi organici.Prin incalzirea unei fibre polimerorganicesub tensiune,la temperaturi inalte,intr-o atmosfera inerta,se elimina constituientii volatili.Atomii de carbon reziduali tind sa se orienteze in lungul axei fibrei in cristalite de grafit si astfel,se formeaza fibra cu rezistenta inalta si modul inalt.Proprietatile acestor fibre sunt functie de compozitia precursorului si de profilul timp-temperatura a procesului pirolitic.In general,cu cat temperatura maxima de prelucrare este mai mare,cu atat mai mare este modulul fibrei.Din cauza cresterii sensibilitatii la fisurari(clivaj) acesta crestere in modul este acompaniata de o crestere in rezistenta. Majoritatea fibrelor de carbon aflate pe piata sunt obtinute prin piroliza poliacrilonitrilului(PAN).Pe plan mondial sunt mai mult de 12 producatori de fibre de carbon pe baza de PAN.Majoritatea producatorilor ofera produs de rezistenta inalta(fibra carbon tip I)si produs cu modul inalt(fibra carbon tip II).Unii producatori ofera de asemenea si produs cu modul ultrainalt(fibra carbon tip III).Proprietatile acestora sunt:

Proprietatea Continut de carbon,% gravimetric Densitate,g/cm3 Diametrul filamentului,nium rezistenta,GPa Alungire la rupere,% Modul tensional,Gpa Domeniul de finete

Tip 1 rezistenta inalta 92-94

Tip 2 modul inalt >99

Tip 3 modul ultrainalt >99,9

1,7-1,8 7-8 2,5-3,5 1,2-1,4 220-250 1-320

1,8-1,9 7-8 2,2-2,4 0,6-0,7 340-380 1-12

1,9-2,1 8-9 1,8-1,9 0,3-0,4 520-550 <1

 Aceast fibr a aprut n 1957, BarnebyCheney i National Carbon fiind primii productori de fibre n cantiti mici ns. n 1961, au fost produse pentru prima dat fibre de carbon din fibre poliacrilonitrilice (PAN). n 1967, Rolls Royce a anunat proiectul utilizrii fibrelor de carbon la componentele motorului cu reacie.

 Astzi, fibra de carbon este fibra cu cea mai mare rspndire n industria aerospaial. n ultimele dou decenii, proprietile fibrelor de carbon au crescut spectaculos ca rezultat al cererii de materiale ct mai rezistente i ct mai uoare. Ca i raport rezisten/greutate, fibra de carbon reprezint cel mai bun material ce poate fi produs la scar industrial n acest moment. Capacitatea mondial de producie nregistreaz o continu cretere de la apariia materialului pn n prezent, un salt spectaculos fiind nregistrat odat cu demarearea proiectului Boeing 787 Dreamliner.

 Ca i grafitul, fibra de carbon are la baz o structur atomic plan cu legturi foarte puternice ntre atomii de carbon, covalente. n cazul grafitului, planurile sunt paralele, legturile dintre ele fiind de tip Van der Walls ce pot fi uor rupte. n locul straturilor plane de atomi din carbon, care se gsesc n grafit, fibra de carbon este format din panglici de atomi de carbon, spiralate, aliniate paralel cu axa fibrei.

 Sinteza Pentru obinerea fibrei de carbon, se folosesc o varietate mare de materiale, numite precursoare. Acestea sunt filate n filamente subiri care sunt apoi convertite n fibr de carbon n 4 etape: stabilizarea (oxidarea) carbonizare grafitizare tratamentul suprafeei Fibrele continue sunt apoi bobinate i comercializate pentru esere sau pentru alte procedee de obinere a structurilor din fibr de carbon (filament winding, pultrusion). Astzi, materialul precursor predominant n fabricarea fibrelor de carbon este poliacrilonitrilul (PAN). Fibra de carbon astfel obinut are un diametru de 5 - 10 m.

 Clasificare n funcie de proprietile mecanice ale fibrelor de carbon, acestea pot fi clasificate n: Fibre de Carbon High Modulus (HM sau Tipul I) fibre cu modul de elasticitate mare Fibre de Carbon High Strength (HS sau Tipul II) fibre cu rezisten la traciune ridicat Fibre de Carbon Intermediate Modulus (IM sau tipul III

Materialul compozit reprezinta un ansamblu de materiale distincte, care are caracteristici pe care nu le detin materialele constituente n parte. Aceste materiale au fost dezvoltate n industria aerospaial, din necesitatea controlrii i mbuntirii proprietilor materialelor, n conformitate cu cerinele impuse de destinaie . Un material compozit reprezinta o combinaie ntre dou sau mai multe materiale diferite din punct de vedere chimic, cu o interfa ntre ele. Materialele constituente i menin identitatea separat (cel puin la nivel macroscopic) n compozit, totui combinarea lor genereaz ansamblului proprieti i caracteristici diferite de cele ale materialelor componente n parte. Unul din materiale se numete matrice i este definit ca formnd faza continu. Cellalt element principal poart numele de armatura (ranforsare) i se adaug matricei pentru a -i mbunti sau modifica proprietile. Armatura reprezint faza discontinu, distribuit uniform n ntregul volum al matricei. Fibrele sunt elementul care confer ansamblului caracteristicile de rezisten la solicitri. n comparaie cu matricea, efortul care poate fi preluat este net superior, n timp ce alungirea corespunztoare este redus. Matricea prezint o alungire i o rezilien la rupere mult mai mari, care asigur c fibrele se rup nainte ca matricea s cedeze. Trebuie insa subliniat faptul c materialul compozit este un ansamblu unitar, n care cele dou faze acioneaz mpreun, aa cum sugereaz curba efort alungire pentru compozit. Clasificare Considerate global, principalele categorii de compozite armate cu fibre sunt urmtoarele : 1. Compozite cu matrice polimeric de obicei sunt rini termorigide (epoxidice, poliimide sau poliesterice) sau termoplastice, armate cu fibre de sticl, de carbon, de bor sau aramidice (Kevlar), cu monocristale ceramice sau, mai recent, cu fibre metalice. Sunt folosite mai ales n aplicaii care implic temperaturi relativ joase de lucru (ajungnd, n mod excepional, pentru termoplastice fabricate prin injecie, la nivelul maxim de 400 C). 2. Compozite cu matrice metalic cel mai frecvent se bazeaz pe aliaje de aluminiu, magneziu, titan sau cupru, n care se introduc fibre de bor, de carbon (grafit) sau ceramice (de obicei de alumin sau carbur de siliciu). Temperatura de lucru (uzual de cel mult 800 C) a unui astfel de compozit este limitat de nivelul punctului de nmuiere sau de topire care caracterizeaz materialul matricei. Dac aplicaia avut n vedere implic temperaturi mari, atunci se recomand folosirea ca matrice a unor aliaje pe baz de nichel sau a unor superaliaje. Dezavantajul acestora este c au greuti specifice mari, ducnd la creterea masivitii structurii finale. 3. Compozite cu matrice ceramic au fost dezvoltate n mod special pentru aplicaiile cu temperaturi foarte ridicate de lucru (peste 1000 C); cele mai utilizate materiale de baz sunt carbura de siliciu (SiC), alumina (Al2O3) i sticla, iar fibrele de armare uzuale sunt tot de natur ceramic (de obicei sub form de fibre discontinue, foarte scurte). 4. Compozite carbon-carbon cu matrice de carbon sau de grafit i armare cu fibre sau esturi de fibre de grafit; sunt foarte scumpe, dar i incomparabile cu alte materiale prin rezistena la temperaturi nalte (de pn la 3000 C), cuplat cu densitatea mic i coeficient mic de dilatere termica. Cele mai rspndite sunt compozitele armate cu fibre sunt fibra de carbon, fibra de sticla si Kevlar-ul.

Tipuri de esturi esatura este una din cele mai rspndite forme in care se pot gsi materialele compozite textile. Principalele tipuri de esturi de carbon sunt: 1. Plane Acest mod de estur aterizeaz o alternant simpla. Fiecare fir de urzeala trece alternativ peste i pe sub fiecare fir de bttur. Orice tip de fir realizat din orice tip de fibr poate fi utilizat pentru o astfel de estur. Avantajele acestei esturi sunt stabilitatea i porozitatea rezonabil. Ca i dezavantaje se numra draping -ul slab, nivelul nalt de ncreire al fibrelor care provoac valori relativ joase ale proprietilor mecanice comparativ cu alte esturi. Prin draping se nelege proprietatea unui material textil de a se mula pe o suprafaa complex. 2. Twill Unul sau mai multe fire de urzeala se es alternativ peste i pe dedesubtul a doua sau mai multe fibre de bttur, ntr-o secven regulat i repetat, astfel ncat sa se obin efectul vizual al unei linii diagonale drepte sau ntrerupt, pe fata sau chiar pe dosul pnzei. Avantaje: datorit increirii reduse, pnza are o suprafa plan i proprieti mecanice mai bune. 3. Satin estura satin este n principiu o estur diagonal modificat pentru a produce cteva intersectri ntre urzeala i bttur, pentru a obine un aspect neted, deoarece punctele de legatur nu sunt aranjate continuu. Ca rezultat al asimetriei, o fata a pnzei are mai multe fire de urzeal, in timp ce cealalt are mai multe fibre de bttur. estura crowfoot este o forma de estur satin cu diferite zig-zaguri ntr-o figura repetat. Avantaje: estura satin conduce la producerea de pnze cu greutate mare pe unitatea de suprafa, foarte netede, cu un bun draping. Dezavantaje: trebuie avut grij al asamblarea mai multor straturi ale acestei pnze pentru a evita acumularea de tensiuni n produs datorit asimetriei.

Descoperirea faptului ca petrolul nu este o resursa regenerabila a fortat omenirea sa regandeasca modul in care il folosim Industria auto , una din cele mai mari consumatoare mondiale de petrol , a fost nevoita sa se gandeasca la metode pentru a folosi petrolul mai eficient Motoare mai eficiente , surse alternative de energie si scaderea greutatii autovehiculelor sunt doar cateva din solutiile propuse Deoarece motoarele cu ardere interna au inceput deja sa-si atinga randamentul maxim , urmatorul pas pentru producatori a fost reducerea greutatii Desi inca la un stadiu incipient , folosirea fibrei de carbon poate fi solutia industriei auto pentru eficientizarea masinilor Polimerul ranforsat cu fibra de carbon (sau mai simplu fibra de carbon) este un material incredibil de usor , cele mai performante fibre avand o rezistenta la rupere de pana la 1 miliard kPa. Comparat cu fierul , cel mai utilizat material in industria auto , care are o rezistenta la rupere de pana la 200 milioane kPa , fibra de carbon este de 5 ori mai rezistenta , de 2 ori mai rigida si cu toate acestea este cu 30% mai usora Acesta a fost introdusa in anii 1950 ca o ranforsare pentru componentele plastice ale rachetelor Primele fibre au fost produse prin carbonizarea unor fire de rayon , aceasta metoda fiind ineficienta deoarece materialul rezultat continea numai 20% carbon si prezenta carateristici slabe de rezistenta Aceste dezavantaje au dus la inlocuirea fibrei de rayon cu poliacrilonitrilul (C3H3N) , fibra rezultata continand 55% carbon si fiind mult mai performanta , aceasta fiind si metoda folosita si in ziua de azi Fibra de carbon este un material compozit , format dintr-un polimer , de obicei rasina epoxidica (cel mai des utilizata , alternative fiind poliesterul , vinil esterul si nylon-ul ) si un compozit din fibra de carbon O fibra de carbon este un fir cu un diametru cuprins intre 0.005-0.010 mm ,compus in marea majoritate din atomi de carbon Atomii de carbon sunt legati in cristale microscopice aliniate paralel cu axa longitudinala a fibrei Compozitul poate sa contina si alte materiale , cum ar fi Kevlar , aluminiu si fibra de sticla Un aditiv care confera fibrei de carbon o rezistenta deosebita sunt nanotuburile de carbon dar pretul ridicat al materialului rezultat limiteaza gama de utlizare a acestuia Polimerul ranforsat cu fibra de carbon poate fi produs prin mai multe metode , in functie de numarul de piese produs , de finisarea exterioara necesara si de piesa produsa Printre metodele cele mai utilizate sunt matritarea si impletirea pe masini de impletit filamente Materia bruta utilizata la producerea fibrei de carbon se numeste precursorul 90% din fibre sunt produse din poliacrilonitril , restul de 10% fiind pe baza de rayon si petrol Toate aceste materiale sunt polimeri organici , caracterizate prin siruri lungi de molecule legate intre ele de atomi de carbon

 Bibliografie: Vasile Blascu-Fibre textile cu destinatii speciale si inalt performante volum1,ed.tehnopress Alan Backer, Stuard Dutton, Donald Kelly Composite Materials for Aircraft Structures; 2. LUPESCU, Mihai Bogdan Fibre de Armare pentru Materialele Compozite