Triunghiul Apelor

triunghiul apelor mihai m`nescu
mihai m`nescu
triunghiul apelor
-arti[ti \n delt`-
triunghiul apelor
mul]umiri Ministerului Culturii [i al Cultelor pentru sprijinul material destinat tiparului
"Vederea este pentru pictor o na[tere continu`" Maurice Merleau-Ponty "Ochiul [i Spiritul", (Ed. Gallimard 1964, Paris)
triunghiul apelor
triunghiul apelor
Acest m`nunchi de pagini, propus ca o ini]iere \n tehnica de a sim]i peisajul [i bucuriile pescuitului este dedicat sculptorului VIRGIL MIHESCU, legendar mentor al escapadelor noastre \n Delta Dun`rii. "... din aproape \n aproape, se impune concluzia c` dac`, fa]` de muritorii de r~nd, pescarii reprezint` o categorie special`, c`tre cele mai \nalte paliere ale devenirii umane, ace[tia din urm`, pescarii-arti[ti sunt ne\ndoielnic reprezentan]ii de v~rf ale categoriei pescarilor. i, dat fiind c` nici un argument, nici cele mai bine alc`tuite pledoarii nu pot zdruncina, nu pot afecta bazaltul unor adev`ruri fundamentale, nimeni nu va cuteza vreodat` s` emit` \ndoieli \n ceea ce prive[te ]inuta privilegiat` a arti[tilor-pescari pe treptele perfec]iunii omene[ti." n egal` m`sur`, acele trìri [i acele bucurii nu pot fi imaginate \n absen]a unor arti[ti plastici, colegi [i prieteni precum: Alexi Nicolae Aurel, Aftenie Radu, Apostol Iulius, Atanasiu Crina, Buculei Mihai, Bulacu Aurel, Berdil` Ticu, Boeriu Anca, Chinschi Vasile, Contra[ Aurel, F`rc`[iu Alice, Firic` Gigi, Georgescu Sergiu, Iacob Costel, Ibser Alfred, Isar Iuri, Ivan Vasile, Lup[e Marcel, Matty Aslan, Micodin Ileana, Panaitescu Ion, Pietri[ Bogdan, Popescu Dan-Cristian, Popovici Petric`, Precup Mihai, R`dulescu Dumitru, Niculi]` Secrieru, S`ftoiu Nicolae, Stoica Radu, Stoiciu Florin, ~rdel Cristian, Geo Voican... Se cuvin, deasemeni, mul]umiri conducerii breslei noastre din aceast` toamn` a anului 2003 pentru str`duin]a de a tip`ri cartea.
triunghiul apelor
triunghiul apelor
cuprins
cuv~nt pentru amintire argumente preg`tiri [i convertiri arti[ti-pescari, amatori, profesioni[ti triunghiul de ape [i lumin` \nt~mpl`ri, patimi [i emo]ii pre]ul amintirilor
cuv~nt pentru amintire

Sculptorul VIRGIL MIHESCU cu o remarcabil` insisten]`, ne-a convins, prin anii 75, pe c~]iva arti[ti bucure[teni, tineri pe atunci dar marca]i deja de o rutin` a existen]ei noastre profesionale, s`-l \nso]im \n delt`. La plecare eram graficieni, pictori, cerami[ti, critici de art` [i sculptori. Peste c~teva zile eram tot at~]ia \mp`timi]i ai DELTEI, fanatici ai peisajului [i pescuitului. Atleticul coleg, sportiv cu medalii interna]ionale, ne era, \n egal` m`sur`, ghid, mentor \n delicata art` a pescarilor-plasticieni, conduc`tor necontestat, judec`tor al m`runtelor ne\n]elegeri dar, mai cu seam`, administrator al bucuriilor noastre. Lumina argintie, de neg`sit altundeva, peisajul de o rafinat` monotonie, cu raporturi mereu imprevizibile, cu sunete [i viet`]i fermec`toare, str`lucirea primelor noastre capturi, toate acestea ne-au otr`vit dulce dar irevocabil, ne-au f`cut dependen]i, au devenit drogul toamnelor noastre.
triunghiul apelor
triunghiul apelor
Neobositul mentor a izbutit \n scurt` vreme s` capaciteze o sum` de persoane, de la vicepre[edin]i ai breslei noastre [i colegi din Tulcea p~n` la secretari de jude], pentru \nfiin]area unei case de crea]ie a arti[tilor plastici. i astfel, \n principal datorit` lui, au devenit posibile taberele de la Partizani. Spectacolul oferit de Virgil la v~sle nu era numai o performan]` sportiv` ci, mai ales, o bucurie estetic` a[a \nc~t nu mi l-am putut niciodat` imagina stins din via]` ci doar v~slind, lunec~nd pe ape aurii [i \ndep`rtate... aprilie 2000
argumente - argument sentimental

Acesta, textul de mai sus, l-am in[irat in grab`, cu dou` seri \nainte de vernisajul unei expozitii dedicate taberelor de crea]ie de la Partizani, tabere ce au fiin]at in bun` parte prin priceperea [i d`ruirea colegului nostru. Dup` mai bine de un an, reg`sindu-ne \n curtea casei de acolo, c~]iva pictori, graficieni [i sculptori, ne-am putut feri de soare sub acoperi[ul unui chio[c construit prin h`rnicia unor colegi. Pe masa alc`tuit` din sc~nduri de stejar, fusese cioplit, de m~na acestora, numele lui Virgil, legat de anul ce suna at~t de rotund, 2000. Ating~nd cu buricele degetelor acel text gravat, am cochetat emo]ionat c~teva clipe cu ideea de a aduna pe o sum` de pagini, \ntr-o form` miz~nd mai degrab` pe evocare sincer` dec~t pe pricepere, amintiri despre el [i at~t de pre]ioasele aventuri trìte \n peisajul unic a deltei. Acesta, peisajul de acolo, este at~t de fluid \nc~t emo]iile acelor timpuri st~rnesc ast`zi unele z~mbete avizate [i glume pe m`sur` iar argintiul pe[tilor prin[i atunci se ascunde sub o cocleal` la fel de eficient` ca aceea care face ca str`lucitoarele linguri-momeli ale acelor zile s` fie aceste buc`]ele de tabl` la care m` uit ast`zi cu triste]e...
10
11
triunghiul apelor
triunghiul apelor
O plecare atent programat` dar ratat` spre delt`, din toamna anului 2001, mi-a prilejuit cùtarea unor obiecte necesare [i a unei h`r]i; printre ele am dat de textul din paginile dinainte, conceput pentru vernisaj. Spre pl`cuta mea surprindere, nu mi s-a p`rut de loc de circumstan]`. El mi-a r`scolit amintiri [i mi-a retransmis un soi de emo]ie incitant`. M-am sim]it astfel dator s` fac o tentativ` de a scrie despre noi, cei c~]iva arti[ti care ne aflam ritmic pe acolo, bucur~ndu-ne de \nt~mpl`ri alese, din meleaguri apar]in~nd unei lumi at~t de str`lucitoare [i nesigure, cu o frumuse]e fragil`, \ntocmai cu mirajul unor aripi de insecte, at~t de ferme [i sc~nteietoare odat`-atunci [i at~t de gri-pulverizate acum. Mediul deltei noastre reprezint` un peisaj cu rela]ii neobi[nuite \ntre reperele lui cele mai de seam`, uscatul, apa [i v`zduhul. Prin tainice legi ale locului, sf`tuirile [i \nso]irile acestor soiuri de medii sunt deosebite fa]` de alte p`r]i ale lumii, potrivirile [i \mpletirile acestora sunt lunecoase [i incerte, ne\ndoielnicul aspect de ast`zi va fi altul m~ine, ceea ce pare solid [i uscat, peste numai c~teva ceasuri poate deveni ml`[tinos, ce p~n` mai ieri reprezenta domnia atotputernic` a apelor, se v`de[te o p`[une vremelnic acoperit` de unde. Experien]a vizual` a unui artist, antrenat` s` citeasc` fermit`]i cu mas` ne\ndoielnic` \n lumea uscatului [i variet`]i fluide \n t`r~mul apelor, se confrunt` aici cu serii de uimiri, \n care temele sigure sau de b`nuit devin la fel de \n[el`toare ca acea lume a apelor... Un alt moment, mai pu]in pl`cut dar care mi-a dat un imbold \n plus, a fost acela \n care, r`sfoind un album cu imagini
fotografice ale aventurile noastre acolo, am inten]ionat s` pomenesc despre unul dintre colegii no[tri. Chiar dac` \l aveam \n fa]a ochilor, viu [i dr`cesc de activ cum \l [tiam, am avut oarecari ezit`ri \n g`sirea numelui sù. A[a mi s-a reimpus efortul de a \ncerca o amintire scris` a \nt~mpl`rilor cu acei colegi. Sunt \ns` con[tient [i de o dificultate suplimentar` \n aceast` delicat` \ntreprindere. Dup` cum se va pune \n lumin` mai departe, categoria arti[tilor-pescari are un specific cu adev`rat aparte. Aventurile pesc`re[ti, \n general, pot prilejui mari desc`tu[`ri pasionale sau exagerate implic`ri emo]ionale, pot st~rni bucurii \n`l]`toare dup` cum pot prilejui [i meschin`rii. Arti[tii sunt desigur structuri unde marile entuziasme, emo]iile cople[itoare, bucuriile frenetice dar [i irit`rile intens exteriorizate reprezint` st`ri curente. Pentru un artist, confruntat cu trìri suspendate \n incertitudine, ca cele de la cap`tul unei lansete, trecerile de la sublim la abjec]ie, de la control la derap`ri comportamentale, nu \nseamn`, mai ales \n lumea at~t de secret` a unui mic grup \n delt`, nimic condamnabil. Bucuria debordant` a unui coleg care tocmai a extras din ap` o viguroas` prad` argintie nu poate fi egalat` dec~t de furia sau frustrarea lui atunci atunci c~nd prada scap` sau c~nd, uneori pe fondul unor e[ecuri personale repetate, colegul de al`turi scoate pe[te dup` pe[te. Lumea frust` a deltei, \ndep`rtatele ei cotloane, reprezint` un mediu ostil adeseori, are provoc`ri [i \nt~mpl`ri neb`nuite, astfel c` cei mai previzibili colegi pot avea reac]ii surprinz`toare pe un larg evantai, \ntre cele mai distan]ate categorii, \ntre extaz [i c`dere nervoas`, \ntre tragic [i comic, \ntre sublim [i meschin.
12
13
triunghiul apelor
triunghiul apelor
Nu ne cunoa[tem \ntotdeauna limitele autocontrolului [i se \nt~mpl` ca, \n confrunt`ri cu mari emo]ii, s` d`m spectacole amuzante pentru ceilal]i dar jenante pentru noi. A[a se face c`, sf~[iat de tenta]ia de a-mi reaminti unele savuroase \nt~mpl`ri dar cu grija c` ar putea fi u[or nepl`cute pentru eroii lor, cu excep]ia colegului Virgil Mihèscu, c`ruia \i este dedicat \n principal acest text, numele celorlal]i vor fi numai cele curente, mici. Pentru grupul nostru de arti[ti, mai ales pentru participan]ii la \nt~mpl`ri, nici un detaliu nu va avea mistere, chiar \n situa]ii speciale, aventurile acelea vor st~rni, a[a cum spuneam, z~mbete avizate. Am \ns`, \n mod ne\ndoielnic, marea satisfac]ie s` recunosc, c` \n cea mai mare parte, \nt~mpl`rile din fabulosul triunghi al apelor, mi-au adus \n lumin` laturi omene[ti fermec`toare ale unor colegi care altfel, nu mi s-ar fi destìnuit \n lumea rela]iilor din existen]a curent`. i dac` unii dintre ei mi-au \nviorat spiritul \n cea]a acelor ani, este de datoria mea s` le \nviorez, la r~ndu-mi, amitirea, \n spiritul altora. Sunt sigur c` astfel \mi rezolv o par]ial` achitare a unei datorii cu dimensiuni de nem`surat pentru c`, \n firescul generozit`]ii sale, Virgil ne-a f`cut un bine, ne-a \nv`]at, printre altele, s` trìm mai adev`rat, s` fim mai buni [i mai lega]i. Pe de alt` parte, recunosc cu senin`tate c` prefirarea acelor imagini [i \nt~mpl`ri, \mprosp`tarea lor \n vederea not`rii scrise, \mi prilejuie[te st`ri pl`cute, \mi ofer` [ansa de a deveni con[tient c` sunt fericitul depozitar al unor amintiri pre]ioase, a unui fabulos inventar de imagini modelate de sim]ire, imagini de neg`sit altundeva \n lume.
argumente - mic argument [tiin]ific

A sim]i peisajul poate fi desigur rezultatul unui har \nn`scut dar a recepta plenar si profesional mediul, in cadrul procesului complex si misterios al percep]iei de tip artistic, reprezint` realmente un domeniu de cercetare si perfec]ionare, pentruc` percep]ia plasticianului este educabil` si orientabil`.
Condi]ia de profesor de mìestrie in cadrul unei importante universit`]i de art` bucure[tene, presupune adeseori deta[`ri fa]a de activit`]ile curente, nu numai fa]` de cele apar]in~nd crea]iei ci chiar [i fa]` de cele conexe str`duin]elor pedagogice. Aceste deta[`ri au ca ]el con[tientizarea unor factori fundamentali in complicatul proces al percep]iei [i f`ptuirii artistice, cu rostul de a le aduce \n situa]ia de a fi \n]elese, identificate, clasate, cu interesul final de a putea fi mai apoi comunicate studen]ilor. Temele dialogului cu lumea \nconjur`toare \ncep de la nivelul percep]iei.
14
15
triunghiul apelor
triunghiul apelor
ntre tipurile de percep]ii determinate de organele de sim] antrenate \n absorbirea [i \n]elegerea mesajelor stimulilor exteriori, percep]ia vizual` este pe departe cea mai important`. De pild`, prin compara]ie cu cea auditiv`, percep]ia vizual` are avantaje evidente pe cel pu]in pe dou` rute de interes: cantitativ, informa]iile receptate pe unitatea de timp sunt de [apte ori mai multe iar calitativ, repertoriul de nuan]e [i de tipuri de analizori ai reperelor vizuale se afl` la un nivel cu mult superior. n consecin]` va fi u[or de acceptat c` \n grupul de tipuri de percep]ie ce servesc interesele artelor plastice, percep]ia vizual` va avea un cov~r[itor loc \nt~i. De fapt, aceast` identificare simpl` ascunde un proces destul de complex, cu opera]iuni multiple [i diferite, cu o succesiune nu \ntotdeauna aceea[i, cu foarte multe subprocese simultane [i, mai ales \n cazul percep]iei de tip artistic, cu priorit`]i nu numai imprevizibile dar uneori inexplicabile... Chiar dac`, \n linii mari, psihologii domeniului au c`zut de acord asupra identific`rii a patru tipuri de percep]ie vizual` legat` de interese estetice: obiectiv`, fiziologic`-subiectiv`, asociativ` [i caracterizant`, nu e mai pu]in adev`rat c` \n perimetrul percep]iei de tip artistic se poate vorbi de un h`]i[ de posibile abord`ri, rute de cercetare [i interpret`ri subiective. Aceast` premiz` ne permite s` ne imagin`m lumea apropierii de vizibil [i a exploat`rii lui ca pe un labirint cu multe posibile intr`ri [i traseee sinuoase dar cu foarte pu]ine ie[iri, spre taina cea mare a \nf`ptuirii plastice... Unii psihologi ai formei sus]in c` formele nu exist` prin ele \nsele ci sunt doar percepute.
Dup` vechi [i prestigioase concepte, forma, o aleas` proprietate de abstragere a spiritului uman, devine \n ultim` instan]` un model la care se vor raporta viitoarele percep]ii. Coinciden]a \ntre acel model [i forma perceput` ar fi \n ordinea lucrurilor iar absen]a modelului ar frustra privitorul de \n]elegere. Cu at~t mai de invidiat este \n consecin]` condi]ia artistului care, desennd, poate \n]elege o nou` form` propus` de real, \i poate extrage volumele fundamentale sau descifra traseele ce o structureaz`. Pe lng` acestea \ns`, prin forma sesizat` [i \n]eleas`, limpezit` [i luminat` de harul artistic, prin alc`tuirea plastic` ce o propune, el poate crea modele \n vreme ce un spectator obi[nuit apreciaz` ceea ce vede numai posednd un model anterior. Desigur c` s-ar putea schi]a un rapid inventar al unor tipuri de medii cu care se confrunt` un artist plastic: "mediul obiectiv" \n care componentele formei plastice se afl` \n oferta vizibilului cu reperele: form` geometric` obiectiv`, culoare, structur`, textur`; "mediul real"unde am putea identifica pe cele: cosmic, terestru, acvatic, mineral, vegetal, animal, referitor la morfologia uman`, natural-social, haotic, dar [i medii ca elemente fundamentale: apa, focul, p`m~ntul, lumina. "mediile deformate"de tipurile structurilor biologice, mental` [i senzorial` [i de aici, viziunile: liniar` sau pictural`. "mediile impuse", zon` \n care determin`rile de tip istoric, socio-
16
17
triunghiul apelor
triunghiul apelor
cultural, politic, estetic, vor face legea, ]in~nd seama de faptul c` receptorul este un subiect al unei epoci, al unei categorii sociale, al unei educa]ii cu limitele acestor categorii. Receptarea lui va fi \n consecin]` amprentat` de reperele de mai sus; deloc surprinz`tor, at~t forma "obiectiv`", c~t mai ales forma plastic`, depind de limitele acestei apartenen]e... "mediul f`ptuirii plastice", unde reeducarea, orientarea [i perfec]ionarea percep]iei sunt nu numai posibile dar [i necesare. Aten]ionarea receptorului asupra aspectelor de mai sus \nseamn` [anse sporite de acuitate percep]ional`, \nseamn` solu]ii mai avizate de op]iune, con[tientizarea unor procese din categoria celor intuitive, toate acestea \n slujba unei percep]ii st`p~nite, perfec]ionate, profesionale, artistul devenind nu numai un ghid \n \n]elegerea [i sim]irea vizibilului dar [i interpretul autorizat al acestuia. i daca cititorul va acuza acest al doilea tip de argument de ariditate [i \n]epeneal` [tiin]ific`, autorul va recunoa[te ca discrepan]a fa]` de primul argument nu este de loc \nt~mplatoare. Cineva, trebuie sa aibe totu[i t`ria de a afirma c` artistul nu este numai un copil mare, bucur~ndu-se cu candoare de mesajele fermec`toare ale vizibilului, ci, \n primul r~nd, un \ncr~ncenat cercet`tor, un neostenit cùt`tor spre unele concluzii de cunoa[tere sistematic`, dob~ndite chiar pe cale intuitiv`. De multe ori relax`rile sale \n fa]a ofertelor lumii vizibile ascund o parte a mecanismului percep]iei care continu` s` recepteze, primind, compar~nd, select~nd, insist~nd, elud~nd, anul~nd, sintetiz~nd, creind misterioasa materie prim` pentru un viitor peisaj s`
spunem, poate \nc` nev`zut, dar ale c`rui repere se coaguleaz` \n aceste nevinovate momente... Nu \nt~mpl`tor, a[a cum se va vedea, artistul-pescar, r`m~ne o specie anevoie de creionat, poate pentru faptul c`, \n principal, d`ruirile sale pesc`re[ti r`m~n \ntotdeauna supuse d`ruirilor sale fundamentale, cele creatoare. n cele mai neb`nuite fa]ete ale unei aventuri \n delt`, chiar cu recunoscute ]eluri plastic-pesc`re[ti, se vor putea identifica obsesii estetice. Teme ca: frumuse]ea pur` a formelor reale, tema mi[c`rii [i a nemi[c`rii, cea a tensiunii, a ritmului [i simetriei, a rela]iei ordine-dezordine, cea a formelor \nchise [i deschise, ca [i multe altele, se pot reg`si \n cele mai terestre preocup`ri. Toate. dar absolut toate aceste teme vor ordona mai mult sau mai pu]in v`dit alegerea momentului plec`rii, op]iunile pentru scule, organizarea preg`tirilor, manufacturarea unor instrumente, preferin]a pentru anumite locuri de pescuit, d`ruirea pentru anumite \nt~mpl`ri, aprecierea [i filtrarea unor aventuri... Tipurile de teme men]ionate mai sus pot fi percepute de artist \n categoriile mediului real, dar mai apoi, abstrase, epurate prin harul de observator, pot deveni elemente fundamentale de expresie plastic`, cu prestigiu autonom [i cu forme extrem de variate de existen]`, amprentate de marca autorului manevr`rii lor. Nu putem s` trecem cu vederea un cuplu dintre cele mai nobile [i generoase rosturi pe care le are artistul plastic \n istoria culturii umane. Pe de o parte el va observa, va percepe cu sensori [lefui]i de exerci]iu, cu sensibilitate \n`l]at` profesional, anumite repere ale mediului real care nu se ofer` cu u[urin]` oamenilor obi[nui]i dar
18
19
triunghiul apelor
triunghiul apelor
care pot c`p`ta valori ridicate sub aspectul cunoa[terii sau al \nc`rc`turii estetice. El devine astfel un soi de ghid al percep]iei. Pe de alt` parte artistul, ca explorator al acestui mediu al f`ptuirilor plastice, este cel mai \ndrept`]it traduc`tor, intermediar, interpret al mesajelor de for]` ale lumii vizibile, nu \ntotdeauna u[or de \n]eles, dar at~t de necesare semenilor sì. Nu trebuie ocolit un adev`r mai pu]in insistent enun]at dar pe care majoritatea creatorilor [i-l asum`: bucuria posesiunii vizibilului prin pictur` \[i are explica]ia \n ideea c` a vedea \nseamn` a avea de la distan]` . La fel de adev`rat este c`, de cele mai multe ori, pictura d` consisten]` vizibil` acelor repere pe care ochii profanului le consider` invizibile. Artistul d` glas, d` expresie trìrilor sale, proiecteaz` ceea ce se vede \n el, nu red` ceea ce este comun vizibil. Acesta este motivul pentru care acela[i peisaj v`zut de mai mul]i pictori \nseamn` tot at~tea peisaje deosebite. Nu \nt~mpl`tor, \n sc~nteitorul eseu "Ochiul [i Spiritul", (Ed. Gallimard 1964, Paris) Maurice Merleau-Ponty afirm`: "Pictorul trebuie s` se lase p`truns de natur` [i nu s` p`trund` ceea ce vede, peisajul n`sc~ndu-se prin el". i tot lui, prin aceea[i lucrare, \i dator`m aceast` poetic` defini]ie: "Vederea este pentru pictor o na[tere continu`"
unu - preg`tiri [i convertiri

Pentru un neavizat pare desigur ciudat` rezervarea unui capitol pentru preg`tirile plec`rilor. n ceea ce ne prive[te \ns`, pentru noi, \mp`timi]ii deltei, toate acele stufoase opera]iuni de notare atent` a listelor de materiale sau de alimente, de cùtare a celor mai potrivite scule pentru un anume sezon, de recondi]ionare a performan]elor lor, de programare atent` a caz`rii [i a conexiunilor legate de deplas`ri, \nsemnau ceasuri obositoare dar pierdute cu entuziasm, consumate cu \nfiorate delicii. De altfel, avem nenum`rate confirm`ri, prin m`rturisirile altor asem`n`tori nou`. Chiar [i \n afara rasei at~t de alese de arti[tipescari, de cele mai multe ori, preg`tirile unor evenimente prilejuiesc emo]ii [i pl`ceri care le \ntrec, vai, pe cele de la fa]a locului [i a faptei. i este firesc, pentru c` \n timpul preg`tirilor, toate speran]ele sunt permise, ca de pild` dreptul legitim de a-]i imagina c` de r~ndul acesta vremea va fi de partea ta, c` locul cel bun va fi liber, c` misterioase conexiuni solunare vor gira capturi neobi[nuit de consistente. Lucrurile nu sunt foarte diferite de a[teptarea unui cadou b`nuit,
20
21
triunghiul apelor
triunghiul apelor
adev`ra]ii speciali[ti \n emo]ii, \n sl`biciuni omene[ti, garanteaz` c`, de cele mai multe ori, a[teptarea unui dar este mai pl`cut` dec~t primirea lui, uneori frustrant` prin sub]irimea con]inutului. nainte \ns` de a puncta cele mai proeminente laturi ale preg`tirii expedi]iilor \n delt` se cuvine s` punem \n lumin` delicatul specific al acestor preparative \n lumea arti[tilor-pescari. n general, tentativa de a alc`tui un program serios, cu garan]ii pentru toate reperele unei deplas`ri \n lumea apelor, \nseamn` un grad destul de important de dificultate \n sine. Planificarea atent` a mi[c`rilor pe uscat [i mai ales pe nesigurele canale, asigurarea combustibilului [i a alimentelor vitale, a unei caz`ri \n condi]ii decente, a deciziilor ce se impun \n cazul unor surprize meteorologice, toate aceste dau m`sura importan]ei acestor preocup`ri. A pune \n ecua]ie f`pturi at~t de \nalt personalizate cum sunt arti[tii plastici, cu identit`]i uneori imposibil de p`truns, cu dorin]e imprevizibile [i rapid schimb`toare, cu tot at~tea variante despre adev`r c~]i membri are expedi]ia, reprezint` un act de temeritate [i de mare r`spundere. Toate acestea fac, din personajele pomenite, entit`]i at~t de aparte [i distincte, a[a \nc~t al`turarea lor \n echipe disciplinate [i supuse, spre respectarea unui program comun, tinde sa devin` o tem` cu adev`rat inconfortabil`. Cu at~t mai meritorii pot fi apreciate acum eforturile acelor colegi care au izbutit s` adune \ntr-un singur m`nunchi credibil, aspira]iile, chefurile, punctele de vedere deosebite ale unor arti[ti porni]i s` ajung` \n delt` \mpreun` [i, mai mult dec~t at~t, dorind s` pescuiasc` \mpreun`.
Ultimele decenii ale secolului care tocmai s-a \ncheiat nu au fost pentru rom~ni chiar agreabile. Ne putem aminti de o existen]` marcat` de austeritate ostentativ`, cu aproape toate aspectele vie]ii personale supuse unei supravegheri iritante [i nu \n ultimul r~nd, cu abjecte preocup`ri pentru hran`. Raportat la aceste extrem de comune repere ale existen]ei, plec`rile noastre \n delt` p`reau, pentru majoritatea semenilor, fie preocup`ri frivole, fie riscante aventuri. Sub aspectul aprob`rii autorit`]ilor pentru subven]ionarea unei tabere de crea]ie, lucrurile nu erau deloc u[oare. Am la \ndem~n` un odios exemplu de situa]ie care, \ntr-o anumit` perioad`, chiar constituia o problem` ce-[i impunea rezolvarea. ntre anii 80-83, se ra]ionaliza cu at~ta stricte]e consumul de p~ine \nc~t \n multe ora[e nu putea fi cump`rat` dec~t cu prezentarea buletinului de identitate [i chiar atunci \n cantit`]i minu]ios limitate. Aveam obiceiul. firesc de altfel, de a ne aproviziona cu lucruri mai proaspete sau din categoria celor grele, chiar \nainte de \mbarcare pe [alup`, din Tulcea, ca s` evit`m un transport obositor de la Bucure[ti. Situa]ia de mai sus ne-a f`cut s` pierdem c~teva ceasuri bune, rug~nd trec`tori, \mbl~nzind v~nz`tori, pentru a izbuti, \n cele din urm`, s` complet`m cantitatea de p~ine necesar` unui grup de 7-8 oameni pentru o s`pt`m~n` \n delt`, departe de alte centre de aprovizionare. Se impun [i ast`zi respectului nostru, pe de o parte, resursele de sensibilitate omeneasc`, de rudimente ale interesului pentru art` reg`site la personaje at~t de t`b`cite emo]ional cum erau "cadrele" ce guvernau domeniile de care depindeau aprob`rile fondurilor, ale caz`rii [i deplas`rii, ale accesului \n anumite zone ale deltei.
22
23
triunghiul apelor
triunghiul apelor
Se pare c`, pe de alt` parte, ca urmare a unei legende mai vechi, privind o anume pondere a arti[tilor \n general \n delicatele probleme ale propagandei, \ntr-un regim care se slujea copios de virtu]ile ei, politrucii, cadrele de decizie, \n special cei ce serviser` puterea \n deceniile anterioare, erau aten]i din instinct la unele interese ale arti[tilor. A[a se face c` unii secretari de partid ai jude]elor [i-au f`cut o glorie, de multe ori binemeritat`, din a g`zdui simpozioane [i tabere de crea]ie pe mo[ia ce o guvernau. Pe umerii unor dealuri sau pe paji[tile unor parcuri au crescut alc`tuiri sculpturale din lemn [i piatr`, pere]ii unor muzee locale sau depozitele lor s-au \nc`rcat cu picturi [i gravuri [i desigur, patrimoniul artistic al unor provincii s-a \mbog`]it \n consecin]`. De altfel, pentru cei aviza]i, era evident c` ansamblul acestor aranjamente [i \nt~mpl`ri reprezenta o cheltuial` nu prea important` pentru visteria propagandei dar se dovedea \n final o afacere profitabil`. Costurile \nsumate ale motorinei deplas`rii, ale a[ternuturilor sp`late [i ale ciorbelor pentru arti[ti erau departe de a concura cu valoarea operelor de art` l`sate de ace[tia \n urma taberei, dat fiind c` \n zilele noastre o bun` parte din muzeele ]`rii datoreaz` acestor aranjamente importante repere ale colec]iei lor. Cu toate acestea, pentru mul]i dintre noi, \n]elegerea autorit`]ilor acelor timpuri, acceptarea sus]inerii unor asemenea aventuri au reprezentat [i mai reprezint` \nc` motive de pl`cut` uimire. i dac` pe l~ng` acestea, am mai avea onestitatea s` apreciem ce pricepute eforturi de ini]iativ` [i convingere au dus unii dintre colegii no[tri pe l~ng` acele autorit`]i, atunci sentimentele noastre pentru ei ar trebui s` fie de respect [i recuno[tin]`.
Doi dintre conduc`torii breslei noastre, ai acelor timpuri, pictorul Viorel M`rgineanu [i directorul tirbu, au reu[it s` \mbine, \n cel mai fericit chip, calit`]ile de buni gospodari cu cele de capacitare ale autorit`]ilor politice, pentru ini]ierea taberelor de crea]ie. Virgil Mihèscu a fost un campion al acestor demersuri. n ceea ce m` prive[te, fiind, \n general, un beneficiar al acestor aranjamente, \ncerc, \n[ir~nd aceste r~nduri, s` m` achit, fie [i par]ial, de ap`s`torul sentiment de recuno[tin]` fa]` de cei care mi-au prilejuit bucuriile din delt`. M` mai simt dator \ns` [i cu un alt preambul la acest capitol privind lumea preg`tirilor [i a convertirii. n ceea ce prive[te o anume tem`, a posibilit`]ii de reorientare, de convertire a unui subiect uman c`tre un nou tip de activitate, de zon` de interes ce are mari riscuri de a deveni pasionant`, acaparant` sau chiar devoratoare, lucrurile sunt oarecum mai u[or de acceptat \n cazul unor profesiuni cu implic`ri emo]ionale distincte, uneori divergente. Astfel, \n]elegem u[or pasiunea de colec]ionar de pipe \n cazul unui func]ionar care este obligat s` \mpart` acte zilnic, f`r` a avea vreodat` posibilitatea de a se lega de vreunul. La fel putem accepta d`ruirea unui medic internist, at~t de nepl`cut [i insistent informat asupra detaliilor sordide ale biologiei umane, pentru un instrument muzical sau o palet` agrementat` cu vopseluri pentru pictur`. Ba chiar accept`m f`r` rezerve posibilitatea ca oricare dintre ace[tia doi s` alunece pe panta at~t de tentant` a deliciilor pesc`re[ti. Se pare c` ]ine de cel mai omenescul cel mai firesc
24
25
triunghiul apelor
triunghiul apelor
nevoia ca ostenelile activit`]ii curente, plictiseala str`duin]elor cotidiene, nuan]ele terestre sau sordide ale existen]ei sau, de ce nu, prea plinul de st`ri poetice s` construiasc` un teren prielnic derap`rilor c`tre pasiuni compensatorii. Poate c`, de cele mai multe ori, rezervele de emotivitate, poftele neconsumate de aventur`, sensibilit`]ile vitregite de un mediu prielnic desf`[ur`rii lor plenare, nasc victimele cele mai potrivite, subiectele cele mai coapte pentru convertire. Cu totul altfel stau \ns` lucrurile cu arti[tii. n marea lor majoritate ace[tia \[i construiesc profesia pe suportul unor trìri intense, concentrarea lor presupune suprasolicitarea rezervelor emo]ionale iar satisfac]iile realiz`rilor nu au egal \n gradele bucuriilor omene[ti comune. Pentru un sculptor de pild`, indiferent c` tocmai a terminat o sculptur` de doi metri sau ca lustruie[te o alta c~t o clan]`, credin]a c` se afl` \n miezul unui extrem de important proces de crea]ie este cert` [i inalterabil`. Situa]ia este identic` [i \n cazul altor arti[ti [i nu are nici o determinare \n tipul de art` sau \n dimensiunea obiectului. n mod sigur, orice alc`tuire artistic` a acelora este, din propriul punct de vedere, lucrul cel mai important, de care omenirea nu se poate lipsi, a[a \nc~t eforturile, trìrile, sacrificiile ce au concurat la \mplinirea lui, \i justific` \n`l]`torul destin. Bine\n]eles c`, raportat la aceste ne\ndoielnice adev`ruri, este greu de imaginat c` orice alt tip de activitate ar putea tenta pu]inul timp liber al unui artist. Aceasta ar reprezenta, pe de o parte, dificultatea major` a convertirii unuia c`tre desfr~urile pesc`re[ti. n \nc`p`]~nata lui
necunoa[tere, un artist va protesta zgomotos atunci c~nd i se va propune s`-[i sacrifice pre]iosul sù timp de crea]ie, cu un destin at~t de glorios trasat, pentru o nedemn` ocupa]ie, pentru ceasuri consumate cu un rost at~t de incert [i u[uratic. Ceea ce nu se cunoa[te \ns` este faptul c`, de cele mai multe ori, corup`torii lor sunt tot arti[ti, iar argumentele pe care le folosesc ei sunt nu numai deosebite ci, mai ales, manevrate cu o avizat` for]` de seduc]ie. Dat fiind \ns` c` mai toat` substan]a acestei scrieri se bazeaz` \n principal tocmai pe acest tip de argumente, dezvoltarea lor nu \[i are rostul aici. Este foarte important de re]inut \ns`, c`, pe de alt` parte, un artist convertit c`tre pescuit, se va ad~nci c`tre bucuriile acestuia cu un consum pasional antrenat de activitatea lui de baz`, cu priceperi [i d`ruiri at~t de alese \nc~t el va urca spre culmi de perfec]iune practic imposibil de atins de c`tre al]i muritori... Pentru anali[tii comportamentului uman, pentru cei interesa]i s` aduc` \n lumin` tocmai fa]etele cu elemente speciale, uneori contradictorii ale acestuia, este deosebit de pasionant [i, desigur, instructiv s` afle c`, aproape invariabil, marii adversari ai pescuitului devin, dup` convertire, cei mai conving`tori exponen]i ai acestuia. Pus \n fa]a unui public neutru, sub aspectul interesului pentru pescuit, un artist ne-pescar nu este numai dezinteresat, nu este numai un simplu adversar al acestei nevinovate preocup`ri, el devine f`r` nici un efort, un aprig detractor, un c~t se poate de priceput avocat al acuz`rii. Colegii vor fi [oca]i s` afle c~te vicii se ascund \n perimetrul acestei pasiuni, c~t de erodat` va fi personalitatea creatoare a unui individ dispus s`-[i piard` \n mod ru[inos ceasuri \ntregi pe
26
27
triunghiul apelor
triunghiul apelor
malurile b`l]ii, c~t de stupid` este plictiseala ca fruct al unui timp irosit f`r` rost.. Mai cu seam` \ns`, se va pune \n balan]` c~t poate pierde civiliza]ia, v`duvit` de opere majore, ratate ca urmare a ocup`rii, a bloc`rii spiritului unui artist cu nedemne concentr`ri. Ascult`torii se vor cutremura, ru[ina]i c` au putut trece cu vederea, at~ta amar de vreme, revolt`toarea preocupare. Dispre]ul lor, dorin]a lor de \nfierare vor fi sentimente sincere, \nfl`c`rate spontan. T`ria acestor sentimente nu va putea fi \ntrecut` nicicum. Poate doar, numai asist~nd la o pledoarie a unui artist-pescar, care ar ridica \n sl`vi virtu]ile nobilei lui pasiuni secundare. For]a argumentelor lui, puterea de evocare a detaliilor oferite de el vor realiza, f`r` nici o \ndoial`, tot at~]ia partizani ai pescuitului c~]i auditori se vor afla \n preajm`. ntr-adev`r, nimeni nu poate aspira la for]a de convingere, la nivelul de seduc]ie a enun]ului unui artist-pescar care \[i ap`r`, care \[i pune \n lumin` dragostea pentru neb`nuitele delicii ale artei pescuitului... --Preg`tirile pentru o plecare \n grup spre delt` au desigur aspecte variate [i nuan]ate, generatoare de preocup`ri \ncr~ncenate dar [i de trìri entuziaste. Mai toate aceste organiz`ri de tabere de crea]ie, \n ciuda aparen]elor, nu se pornesc \n cadrul unor [edin]e ale unor consilii de conducere ale breslei noastre [i \n limitele unor programe de crea]ie sau planuri expozi]ionale. n orice caz, cele programate astfel sunt departe de a deveni reu[ite ale domeniului, cap`t` o aur` oficial`, iar momentele cu adev`rat pozitive sunt doar rodul \nt~mpl`rii.
Nu, expedi]iile adev`rate, cu aventuri [i bucurii pe m`sura normelor noastre, sunt cele n`scute spontan, la o agap`, \n momentele \n care se prefir` amintiri despre altele de acest tip, ba chiar c`tre finele unei alte tabere cu performan]e sub a[tept`ri. Subiectul, de multe ori lansat \n glum`, este adoptat, corectat, rotunjit c`tre realitate, relansat, despicat \n componente care vor fi destinate spre rezolvare, unor colegi. Dintr-o ampl` experien]`, pot m`rturisi c` perioadele ideale pentru na[terea unor asemenea proiecte sunt cele \n care plecarea ar fi practic imposibil`. Exemplele cele mai la \ndem~n` ar fi miezul unei ierni cu z`pezi mari sau mijlocul unei veri \n care oricum pescuitul este prohibit, perioadele \n care majoritatea colegilor sunt antrena]i \n proiecte personale profesionale care nu pot fi am~nate, \n care o bun` parte dintre noi, angrena]i \n activit`]i didactice, avem obliga]ii de \nceput sau sf~r[it de semestru. De fapt, \n timp mi-a devenit evident adev`rul c` un proiect situat \n centrul celei mai ingrate perioade pentru plecare, celei mai pu]in credibile sub aspect calendaristic, are [i [ansele cele mai mari de reu[it`. n egal` m`sur` se pare c` asemenea \ndep`rt`ri fa]` de realismul faptei nasc [i cele mai detaliate proiecte, cele mai realiste intocmiri de plan. Cu fiecare discu]ie, cu fiecare relansare a am`nuntelor deplas`rii, reperele proiectului cap`t` contururi tot mai clare, se fac liste cu participan]i, se \ntocmesc planuri scrise cu sensurile [i perioadele mi[c`rilor \n lumea canalelor deltei. ngrijor`rile legate de posibilele costuri exagerate ale alimentelor [i bùturii sunt risipite cu calcule c~t se poate de conving`toare, participan]ii la discu]ie devin perfect con[tien]i c` \n fiecare din ei zace un perfect expert al consumului zilnic de m`lai, o]et, ceap` sau votc`.
28
29
triunghiul apelor
triunghiul apelor
Socotelile devin copil`ros de simple: se \nmul]esc aceste foarte precise consumuri zilnice cu num`rul de zile, se \nmul]e[te rezultatul cu pre]ul unit`]ii, se corecteaz` evident cu un mic sau mai mare indice al infla]iei, se adaug` un plus pentru mai mult` siguran]` [i ansamblul costurilor are apoi o expresie c~t se poate de real`. Mai to]i avem z~mbete superioare [i suspin`m exceda]i de timpul pe care \l pierdem cu calcule at~t de simple, cu adev`ruri at~t de evidente. Asta nu ne \mpiedic` \ns` s` relu`m toate socotelile, cu detalii [i mai terestre, cu remodel`ri care \ndep`rteaz` orice risc, atunci c~nd vreunul dintre noi aduce \n discu]ie nepl`cuta \nt~mplare de anul trecut c~nd, \n baza unor calcule la fel de infailibile, apa mineral` s-a terminat \n primele trei zile, votca pu]in mai \nainte [i \n schimb, cu bulionul [i orezul r`mas, puteam deschide un mic magazin alimentar pe vitregitele maluri ale canalelor unde poposeam. C~nd \n fine detaliile sordide ale nevoilor trupe[ti sunt adoptate de majoritate, se reiau, cu pasiuni sporite, traseele [i popasurile, at~t de importante \n realizarea temei majore a expedi]iei, cantitatea [i calitatea capturilor noastre. Invariabil, c`tre aceste momente, discu]iile devin dificile, argumentele ajung tìoase ca briciul, se emit adev`ruri de necontestat, se traseaz` schi]e de m~n` sau se noteaz` pe h`r]i tip`rite locurile sigure, superverificate, se aduc \n fa]` experien]e personale \n afara oric`rei \ndoieli. Din fericire, mai \ntotdeauna, toat` deplasarea pl`nuit` este mai mult sau mai pu]in meritul interven]iei unuia dintre noi, a[a c` acesta \[i va impune punctul de vedere [i subiectul va fi dep`[it. Dat fiind c`, a[a cum spuneam, discu]iile de acest tip se lanseaz` cu predilec]ie \n perioade \ndep`rtate de data real` a plec`rii, ele
se vor relua, detaliile vor fi din nou retu[ate iar trupa arti[tilor participan]i este reconsiderat` pentru c` locurile de cazare sau pe [alup` sunt din nefericire limitate. Aceste relu`ri \n discu]ii prelungite nasc din p`cate \ndoieli asupra realismului expedi]iei, readuc f`r` de voie \n actualitate rat`ri trecute, promisiuni nerespectate, anul`ri vinovate, tr`d`ri de ultim ceas. Din fericire exist` modalit`]i bine verificate pentru a dep`[i momentele de sl`biciune, se pronun]` jur`minte solemne, se scriu promisiuni semnate ap`sat [i agrementate cu blesteme sau \njur`turi copioase, se fac leg`minte inatacabile... i astfel, cu aproximativ o lun` \naintea plec`rii, expedi]ia, cu absolut toate detaliile ei sub aspect organizatoric, devine o realitate at~t de apropiat` \nc~t pare deja trìt`, devine un soi de duioas` amintire iar \n via]a noastr` se n`pustesc alte obliga]ii [i realit`]i care ne \ndep`rteaz` de promisiunile frenetice de mai ieri. A[a se face c`, printr-o nepl`cut` ironie a sor]ii, tocmai cele mai \ndelung dezb`tute proiecte, cel mai bine puse la punct, cele mai credibile [i ne\ndoielnice plec`ri, au esuflat cu pu]in timp \n preajma consum`rii lor, prilejuind iritate r`bufniri, identific`ri de vinova]i [i, \n mod invariabil, ini]ieri de alte proiecte, absolut sigure, absolut inalterabile... Nu putem ocoli \ns` bl~ndul adev`r c` tocmai aceste lungi [i pasionate discu]ii, tocmai etal`rile de variate [i mereu perfectibile detalii fac deliciul domeniului preg`tirilor. Aceste preambuluri serioase, date pe m~na eficient` a unor indivizi pragmatici, ar \nsemna desigur planuri clare [i seci, strict reale, total previzibile, lipsite de cea mai elementar` emo]ie, v`duvite de pl`cerea nesiguran]ei... Din fericire, \n lumea noastr`, a arti[tilor plastici-pescari, pragmaticii sunt indivizi singulari, iar \n tumultoasele noastre aventuri
30
31
triunghiul apelor
triunghiul apelor
\n delt`, nu se reg`se[te picior de pragmatic. Adev`rul este c` pu]ini oameni sunt capabili de lunec`ri benevole pe pantele nesigure ale unor proiecte improbabile dar care \ns` pot c`p`ta, prin harul [i for]a de convingere a unui artist, cele mai realiste aspecte. Pu]ini sunt muritorii care au for]a de d`ruire c`tre ipotetice \nt~mpl`ri, c`tre reverii cu ochii deschi[i, c`tre mari entuziasme tipice unor v~rste mult mai fragede. Bine\n]eles \ns` c` numai priceperea avizat` a unui profesionist \n manevrarea detaliilor imaginare poate construi virtualit`]i conving`toare chiar [i pentru oamenii obi[nui]i, c`ci pentru noi, cei lua]i \n studiu, toate aceste alc`turi au atributele realului. Ca s` dep`[im, \n linii mari, evocarea elementelor ]in~nd de aspectele organizatorice ale deplas`rilor \n delt`, se cuvin punctate c~teva adev`ruri, care \ns` nu vor epuiza subiectul, ci doar \i vor avantaja relieful. n mod necesar, detalii apar]in~nd acestei teme vor mai ap`rea pe parcursul istorisirii, pentru c`, a[a cum spuneam, preg`tirile pentru pescuit reprezint` o preocupare prea serioas` [i prea \nc`rcat` emo]ional ca s` poat` fi expediat` \n c~teva fraze dup` cum nici nu poate fi l`sat` pe m~na unor oameni obi[nui]i. O anume experien]` mi-a oferit ocazia s` constat c` un plastician, cu c~t este mai rupt de realitate, prin natura firii lui reflexive, boeme, cu at~t nutre[te convingerea mai ferm` c` poate controla realitatea. Aceasta este explica]ia c` din r~ndurile acestora se recruteaz` cei mai ferven]i candida]i pentru a rezolva absolut toate problemele de organizare. n consecin]`, nu este deloc u[or pentru acela dintre noi, care este \ntr-adev`r capabil de a st`p~ni
reperele incerte ale aventurii, s` apuce fr~ul conducerii. Virgil era f`r` \ndoial`, cel care, cu un firesc inalterabil, devenea [eful echipei [i, poate c` cel mai remarcabil lucru consta \n faptul c` niciodat`, niciunul dintre noi nu \l contesta. Pe de alt` parte, trebuie s` recunosc c`, printr-o miraculoas` compensa]ie, \n confrunt`ri nu totdeauna comode, cu natura sau cu \nt~mpl`ri vitrege, o anume intui]ie a pericolului, un anume instinct al dep`[irii lui prin solu]ii nea[teptate, au venit din partea unora dintre noi care p`reau eticheta]i definitiv ca persoane prea pu]in ancorate \n real. Am proaspete \n minte c~teva e[u`ri sau avarii evitate cu promptitudine de colegi cu reflexe mai iu]i dec~t ale celor care, prin obliga]iile profesionale, trebuiau s` o fac`. Trec~nd adeseori \n revist` aventuri mai aspre, din care am ie[it nev`t`ma]i, mi-a pl`cut s` cred, cu o vinovat` suficien]`, c` poate am avut [ansa, ca \n toate aceste deplas`ri, s` pluteasc`, \ngrijindu-ne, deasupra b`rcilor noastre, un \nger, sensibil [i el la candoarea [i v`dita noastr` bucurie de a ne afla acolo. --Desigur \ns` c` pentru un pescar, categoria cea mai important`, pe departe, a preocup`rilor ]in~nd de preg`tiri, este cea legat` de sculele pasiunii sale. Undi]ele, lansetele, mulinetele, inelele segmentelor, rolele cu fir, c~rligele, ancorele, lingurile, strunele, twisterele, plumbii, ca [i carabinele [i v~rtejele, forfacurile [i chiostecurile, minciogurile [i juvelnicele, cr`canele sau supor]ii, momelile speciale, cizmele, cu]itul [i p`l`ria, toate acestea, reprezent~nd o modest` parte din arsenalul vital al pescarului, sunt subiecte de aten]ie [i \ngrijorare
32
33
triunghiul apelor
triunghiul apelor
\n preajma plec`rii \n delt`. Trebuie s` recunosc \ns` c`, dac` acum am reu[it s` \n[ir f`r` efort aceast` mic` list` de scule [i accesorii, nu a[a st`teau lucrurile [i \n urm` cu c~]iva ani. mi amintesc ru[inat cum m` g`seam adeseori \n dificultate atunci c~nd aveam nevoie s` cer v~nz`torului un anume obiect, mai cu seam` dintre cele asem`n`toare sau cu nume relativ greu de re]inut. De[i dup` un an-doi de insistente apropieri de instrumentele respective, reu[isem s` le deslu[esc rostul, nu izbuteam \ntotdeauna s` le numesc \n fa]a raftului din magazin. A[a se f`cea c`, av~nd nevoie de micile \mpletituri asem`n`toare dar cu destina]ii distincte, ezitam s` le numesc juvelnic sau minciog [i, de teama confuziei, preferam s` le ar`t cu degetul, sub privirile dispre]uitoare ale v~nz`torului. mi este proasp`t` \n minte o asemenea jenant` aventur`, dat fiind c` s-a petrecut relativ recent, \n urm` cu c~teva veri. Observ~nd \n trusa bine asortat` a colegului meu Nicu mici obiecte din plastic moale, tremur`tor, a c`ror imagine \mi era familiar` de pe tarabele din t~rg, i-am cerut l`muriri. Am aflat c` se numesc c~rc~ieci [i c` sunt momeli foarte apreciate de r`pitori. Cu prima ocazie, aflat \n pia]`, am poftit s`-mi cump`r unul dar \ntruc~t nu eram foarte sigur de modul cum are singularul: c~rc~iac sau c~r~iec, am cerut autoritar femeii care le vindea s`-mi dea doi c~rc~ieci. Ochii negri ai ]ig`ncii s-au \ntunecat [i mai tare la auzul unei dovezi at~t de scandaloase de incultur` [i cu un ton sec [i ferm mi-a scandat numele corect al obiectului: "tuist`r, domnule, v` rog frumos!". Iar dac` aceast` nesemnificativ` \nt~mplare tinde s` trezeasc` la unii dintre cititori primele \ndoieli \n leg`tur` cu dreptul autorului de a aborda teme ale unei arte at~t de serioase, am de comunicat dou` lucruri \nainte de a prelungi aceste posibile reflec]ii. n primul r~nd, aproape sigur [i alte asemenea \nt~mpl`ri sau
amintiri ar putea provoca \ngrijor`ri similare. n al doilea r~nd \ns`, cu tot respectul pentru prezumtivii mei critici, am convingeri nestr`mutate \n leg`tur` cu competen]ele mele pesc`re[ti, mai presus de orice nelini[te, dat fiind c` fac parte, a[a cum spuneam dintr-o categorie aleas` [i privilegiat`, a arti[tilorpescari, despre ale c`ror virtu]i, se va ocupa o sec]iune \ntreag` din alt capitol. n asemenea situa]ie este evident c` m` situez mult deasupra oric`ror \ndoieli iar acelea vor trece pe l~ng` mine la fel de lunecos precum undele apelor din delt` pe sub lotc`... ntorc~ndu-m` la acea mic` list` de obiecte, care \n sezoanele vitregite de posibilitatea de a merge la pescuit, zac de-a valma \n rucsacuri u[or mucegìte, cu fire [i c~rlige temeinic \mpletite, cu m~nerele mulinetelor r`t`cite sau \ncurcate, cu rulmen]i \n]epeni]i [i inele cr`pate, ei bine, toate acestea cap`t` un sens vital, pretind urgente repara]ii [i reglaje, cur`]`ri atente, chiar minu]ioase. Este perioada cea mai periculoas` pentru preocup`rile de la atelier, de multe ori plan[eta se acoper` cu variate componente ale obiectelor pesc`re[ti, paleta r`m~ne necur`]at` de vopselele de ulei dar \n schimb mulinetele cap`t` str`luciri pe care nu [i le cuno[teau nici \n vitrin`. Se ini]iaz` opera]iuni delicate de reglaj, de cur`]are, de \ndep`rtat rugin`, de f`cut suduri [i lipituri pe care un bijutier ar fi gelos, se desfac [i se ung subansambluri care v`d pentru prima [i poate pentru ultima oar` lumina zilei, pentruc` o remontare corect`, la parametri de func]ionare nu este mereu o certitudine... Este perioada \n care, cu oarecare nepl`cere, se poate recunoa[te c` [i ceea ce face un reparator de mulinete se poate chema meserie, c` strungul este totu[i un utilaj destul de necesar [i c` o colec]ie de c~teva sute de [uruburi [i piuli]e nu este chiar cea mai
34
35
triunghiul apelor
triunghiul apelor
nebuneasc` idee. Telefonul este la r~ndu-i un alt instrument foarte necesar pentruc` se cer [i se dau sfaturi tehnice, se schimb` re]ete de araldit sau alte cleiuri de tip cianoacrilat, se dau adrese sau repere ale unor tarabe unde se pot g`si inele sau tamburi de rezerv`... A[a cum spuneam \ns`, manualitatea exersat` a unui artist plastic nu \i permite s` se coboare la situa]ia de a apela la serviciile unui reparator specialist, chiar atunci c~nd se confrunt` cu situa]ii noi [i necunoscute. Toate resursele de ingeniozitate, de creativitate, de r`bdare, de \ndem~nare [i putere de concentrare sunt puse \n slujba acestui segment al preg`tirilor pentru plecarea \n delt`, verificarea sculelor. Nici un efort nu este precupe]it pentru c`, a[a cum vom vedea, fiecare dintre noi se va afla \n fa]a unei provoc`ri deloc confortabile, cea a prezent`rii pentru compara]ie a inventarului personal, a ultimelor achizi]ii, a performan]elor distincte a unor anume scule, a aportului inventiv personal \n ceea ce prive[te func]ionarea altora. n m~inile unor creatori, obiectele curente sau cu cele mai verificate [i tradi]ionale aspecte, se v`deau uneori imperfecte. Astfel, chiar acele de pescuit, pretindeau corec]ii. Au fost situa]ii \n care curbura sau geometria lor, dep`[it` de confrunt`rile cu realitatea, a trebuit \mbun`t`]it`, ascu]i[ul lor, perfectat. Nu trebuie pierdut din vedere c` \n anii 75-80 oferta de scule [i accesorii pesc`re[ti era foarte modest` \n socialista noastr` patrie, cu importuri atent controlate. Sub acest aspect, ne putem aminti c` lingurile-momeli cele mai ar`toase oferite \n comer] erau cele ruse[ti, invariabil butuc`noase, din o]el inoxidabil [i [tan]ate in maximum patru sau cinci variante. Pentru un utilizator de ast`zi al acestor preten]ioase obiecte, evantaiul amplu al modelelor ce se pot g`si
acum la nenum`ratele magazine, dintre care unele chiar de lux, \n nenum`rate forme [i greut`]i, pare cel mai firesc lucru, iar vestigiile acelor modeste alc`tuiri din deceniile trecute sunt prezente doar pe fundul unor cutii cu scule. Din acest motiv, nu \nt~mpl`tor, unul din cele mai spectaculoase repere ale preg`tirilor pentru delt` din acei ani era cel al fabric`rii lingurilor pentru echip`. Colegul nostru Virgil, lucra pe atunci, printre altele la restaurarea unui important teatru din Brìla. ntre componentele obliga]iilor sale erau [i fastuoasele candelabre ale s`lilor a[a \nc~t atelierul sù se g`seau materiale [i utilaje greu de g`sit \n mod curent: table de diferite grosimi din alam` [i aram`, bì de cuprat [i argintat, polizoare [i foarfeci profesionale pentru metal, aparate de sudur`. n consecin]`, pe l~ng` alte virtu]i care f`ceau din el, a[a cum spuneam, liderul nostru de necontestat pentru plec`rile \n delt`, avantajul evident al unor asemenea comori de materiale la atelier, \l puneau \n condi]ia fireasc` de a coordona [i confec]ionarea lingurilor. Dat fiind c` atelierul meu de crea]ie se afla cu c~teva etaje deasupra celui unde lucra, devenisem, prin for]a \mprejur`rilor, unul din principalii executan]i ai acestor dorite obiecte. n acele timpuri, competen]ele mele extra-plastice erau destul de serioase \ntr-un domeniu conex, fotografia [i la fel, relativ ample \n alt domeniu vitregit prin rigorile autorit`]ilor, muzica de jazz. n foarte scurt timp, ucenicind la Virgil, tìerea curb` a limbilor de alam`, [lefuirea muchiilor, gùrirea [i unduirea lor iar mai apoi cuprarea [i argintarea, nu au mai avut nici un secret pentru mine. Aceste opera]iuni au l`rgit deci aria priceperilor mele [i miau cizelat manualitatea.
36
37
triunghiul apelor
triunghiul apelor
Lingurile f`cute de noi cu c~teva zile \nainte de plecare acopereau o arie larg` de preferin]e, erau mai mari sau mai mici, \nguste sau late, cu greut`]i variind dup` necesitatea de a se strecura mai la suprafa]` sau \ntre ape, cu grade diferite de luciu sau satinaj. Auriul alamei sau lucirea ro[cat` dup` cuprare, sclipeau deosebit dup` cum se [lefuia argintul cu care unele erau acoperite. Pe paturi de lemn cu alveole anume se realizau [i concavit`]i mai lejere sau mai ample, a[a \nc~t nu e de mirare c` lingurile noastre iscau invidii tenace [i st~rneau pofte greu de st`p~nit. Din fericire, \n c~teva zile, se realizau sute de asemenea mici obiecte, care acopereau aceste pofte, rezolvau [i riscurile inerente de pierderi prin ag`]are, ajungeau [i pentru darurile catre echipajele [alupelor [i b`rcilor noastre, ba erau suficiente [i pentru invariabilele [i ritmicele furturi din partea acelora[i echipaje. Bine\n]eles c` \n anii urm`tori, chiar [i dup` dispari]ia prietenului, mi-am mai f`cut singur linguri, mi le-am manufacturat chiar [i dup` ce pe pia]` au ap`rut unele f`r` cusur, ba chiar mi-am instruit unii colegi plasticieni sau pe copiii lor, la r~ndu-le arti[ti plastici, s` [i le confec]ioneze. Am deopotriv`, \n bagajele mele pesc`re[ti, linguri f`cute cu Virgil [i altele mai recente, nici primele, nici acestea nu mai au parc` luciul acela minunat, nu mai sunt \ngrijite cu aten]ia deaunci. Ele [i-au pierdut deopotriv` harul [i rostul... Prin tradi]ie, \mp`r]irea lor se f`cea pe puntea [alupei, \n r`stimpul celor c~teva ore c~t dura drumul p~n` la Mila 23 de unde, dup` obiceiul instaurat cu mul]i ani \nainte, urma s` \nchiriem cele dou` sau trei lotci cu ajutorul c`rora urma s` ne deplas`m \n balt`, pe grupuri mai mici de pescari. Fiecare dintre noi primea
suficiente linguri pentru a-[i putea permite s` piard` cu lejeritate o bun` parte din ele prin arunc`ri neatente, sau prin ag`]`ri \n locuri de unde nu mai puteau fi recuperate. Eram desigur de]in`torii unor teorii sigure asupra modului \n care trebuiau folosite. Greutatea, dimensiunea, curbura [i nu \n ultimul r~nd culoarea [i luciul reprezentau termenii unei ecua]ii foarte precise \n care celelalte elemente erau gradul de \nsorire al zilei, culoarea mai \nchis` sau mai deschis` a apei, gradul ei de limpe-zime, viteza v~ntului... Toate aceste elemente, dup` o atent` evaluare, trebuiau s` conduc` la o foarte precis` alegere a unui anumit tip de lingur`, a c`rei geometrie, greutate [i culoare conduceau \n mod cert la performan]e deosebite. Printr-o insistent` ironie a soartei, dup` tentative fidel supuse acestor teorii, ne opream la primul obiect care reu[ea s` atrag` din ad~ncuri dorita [tiuc` [i continuam s` folosim acea unic` lingur` indiferent de indica]iile [tiin]ifice, mai ales c` atributele aceleia contraziceau cu insolen]` verificatele teorii. Am avut confirmarea acestei ciudate ironii c~nd l-am urm`rit pe un coleg, cunoscutul caricaturist Matty, cum \[i alegea lingura pentru primele \ncerc`ri. M`sura cu ochi exper]i cantitatea [i calitatea luminii, a vitezei v~ntului [i remarca \n cuvinte conving`toare transparen]a apei, a[tept~nd s` se usuce umezeala de pe deget din direc]ia mi[c`rii v~ntului, ajungea la concluzia de necomb`tut sub aspect [tiin]ific c` cea mai potrivit` era aceea pe care ne-o prezenta. Mai apoi \ns`, cu un z~mbet vinovat, ne m`rturisea c` nu se poate st`p~ni [i ca se va folosi de aceea[i lingur` cu care lanseaz` de ani de zile de c~nd vine pe aceste canale [i cu care prinde [i pe[ti... Poate c` [i o anumit` not` sentimental` determina op]iunea
38
39
triunghiul apelor
triunghiul apelor
final`, poate c` [i supersti]ia, o component` aproape obligatorie a structurii pescarului, f`cea acela[i lucru. Cert este c` gestul avea o semnifica]ie subliniat` [i de ]inuta colec]iei sale de linguri. ntr-o foarte \ngrijit` l`di]` de plastic cu nenum`rate compartimente, erau g`zduite cu tandre]e peste 150 de linguri, variate [i elegante, dat fiind c` st`p~nul lor beneficia de [ansa unor cadouri din strìn`tate, Cea aleas` era pe departe cea mai uzat`, cu luciul p`tat, t`b`cit` de t`v`leal`, [tirbit` [i oxidat`. O alt` nepl`cut` confirmare a vulnerabilit`]ii teoriilor venea [i din partea unor membri ai echipajului, care ne priveau cu condescenden]` \ncerc`rile, dup` care ne cereau ostentativ lingura pe care am fi dorit s-o arunc`m. La fel de ostentativ echipau cu ea o lanset` incredibil de simplist` [i uzat` [i, \n mod iritant, precarul lor echipament scotea la lumin` trofee argintii. Nimic \ns` nu reu[ea s` clinteasc`, \n fiecare dintre noi, con[tiin]a valorii de sine. Ca s` ne demonstr`m superioritatea, ini]iam tradi]ionala prezentare a sculelor din acel sezon. Cei mai boga]i dintre noi sau cei care aveau [ansa unor ie[iri \n strìn`tate afi[au, \n fa]a privirilor \nce]o[ate de invidie ale celorlal]i, obiecte elegante, scandalos de scumpe, pe a c`ror geometrie savant` cu mi[c`ri perfecte [i silen]ioase scria "performan]`, succes garantat"... Seria acestor expuneri instructive a fost \ns` o dat` umbrit` de un mic accident. Unul din colegii no[tri, fericit beneficiar al unui drept de autor mai consistent, [i-a permis s`-[i cumpere din magazinele de consigna]ie o lanset` de excep]ie, englezeasc` parese, echipat` cu o mulinet` pe m`sur` [i care costase, din c~te \mi amintesc, echivalentul a dou` sau trei salarii ale acelor timpuri.
Dup` ce a despachetat-o cu gesturi religios de cump`tate a o f erit-o privirilor noastre pe acoperi[ul cabinei de pe punte [i s-a \ndep`rt`t pu]in ca s` o poat` privi mai bine. Nu am izbutit s`-i admir`m mai mult de c~teva secunde incredibila frumuse]e, pentru c` o u[oar` leg`nare a navei a rostogolit-o \n Dun`re \nainte ca vreunul dintre noi sau proprietarul s` poat` schi]a cel mai mic gest de re]inere... Fostul proprietar \ns` a avut t`ria de caracter s` nu \[i tr`deze suferin]a [i s` mimeze chiar un soi de mirare fa]` de neascunsa noastr` dezolare... Asemenea expuneri comparate, \nso]ite de argumente sc~nteietoare, continuau [i \n serile destul de lungi, pentruc` \n sezoanele pe care le preferam, zilele erau scurte. Pe de alt` parte nici unul dintre noi nu avea inabilitatea s`-[i prezinte \ntregul arsenal deodat`; invariabil, lucruri demne de invidia celorlal]i erau l`sate "pour la bonne bouche", \n dup`-amiezele [i serile lipsite de evenimente. n linii mari, aceste prezent`ri aveau un model cu repere puse la punct prin tradi]ie. Astfel, obiectele vechi, f`r` alte calit`]i, \ncepeau s` aibe virtu]i legate numai de vechimea lor, deveneau fie antichit`]i, fie arhetipurile sculelor de ast`zi, fie apar]inuser` unor persoane celebre. Cele mai cunoscute tipuri de mulinete, cu formule structurale p`r`site \n zilele noastre, cu feluri cel pu]in ciudate de a recupera firul, principalele soiuri de lansete, din materiale [i cu solu]ii constructive p`r`site ast`zi, se aflau evident, desigur spre disperarea marilor muzee tehnice ale lumii, \ntre m~inile colegilor no[tri. Amuzant este c` nimeni dintre noi nu punea la \ndoial` acele repere istorice, nu numai pentru c` asemenea \ndoieli ar fi putut mina \ncrederea celorlal]i \n provenien]a [i
40
41
triunghiul apelor
triunghiul apelor
vechimea propriilor scule ce urmau a fi expuse dar [i pentru c` [alupa \ns`[i unde eram caza]i [i pe care aveau loc aceste prezent`ri avea, la r~ndu-i o fascinant` istorie. Dat fiind c` acest trecut al ambarca]iunii noastre \[i va g`si o binemeritat` dezvoltare \n paginile urm`toare, este suficient acum s` punct`m faptul c` pe puntea unde p`[iser` cizmele lui Hitler [i ale mare[alului Antonescu, asemenea r`d`cini istorice ale propriilor scule deveneau cele mai fire[ti lucruri. O a doua mare rut` a interesului se \ndrepta desigur c`tre sculele noi [i foarte noi, mai ales c`tre cele \nc` nev`zute pe meleagurile noastre. Unii dintre colegi, mai noroco[i, \[i putuser` cump`ra din strìn`tate obiecte elegante [i scumpe sau primiser` de la prieteni sau rude asemenea minun`]ii. n general, \n leg`tur` cu aceste obiecte, cele mai indr`zne]e specula]ii erau posibile, lansetele sau mulinetele expuse cu aceste ocazii aveau componente [i formule de func]ionare \n care subansambluri electronice de ultim` or` sau reglaje prin satelit erau lucrurile cele mai fire[ti. Pe fondul faptului c` marea noastr` majoritate avea \n aceste domenii ale tehnicii de v~rf cuno[tin]e foarte precare, detaliile de asemenea natur` contau prea pu]in [i erau, \n linii mari, acceptate f`r` rezerve, \n m`sura \n care prezentarea lor se f`cea cu aplombul necesar. F`r` \ndoial` c` existau [i limite, anumite excese erau sesizate [i amendate, doar c` uneori, atunci c~nd era vizat` o anumit` victim`, demersul era concertat, prezentarea unor detalii se f`cea cu o atent` regie, se baza pe unele confirm`ri, devenea chiar credibil`, \n ciuda unor detalii destul de greu de \nghi]it. Astfel, dat fiind c` irit`rile unui coleg sculptor fa]` de posesorii unor asemenea scule aduse din strìn`tate, deveniser` frecvente [i
sup`r`toare, doi dintre noi au pus la punct un scenariu destinat s`-l nec`jeasc` [i mai tare. Colegul nostru Petric`, angajat al ministerului, avea, prin natura func]iei, numeroase prilejuri de a-[i cump`ra din strìn`tate instrumente de pescuit de ultim` or`, practic cu totul \n afara posibilit`]ii noastre de a le cunoa[te. ntr-o sear`, \ntre 10 [i 12 noaptea, ]inta aranjamentului lor, sculptorul Radu, juca table cu mine [i mima destul de bine neaten]ia pentru a anumit` discu]ie ce se \nfiripase \ntre Petric` [i Virgil. Cel din urm`, p`rea foarte interesat s` verifice calit`]ile de excep]ie ale unei lansete foarte noi, echipat` cu o mulinet` \ntradev`r de o form` mai ciudat`, \n orice caz \nc` nev`zut` pe la noi. Din c~te \mi amintesc, numele acestui miracol al tehnicii, imaginat de cei doi, era "Super-Eoliana Nuova". Instrumentul avea un manual imens pentru folosire, obositor de consultat, avea performan]e incredibile, putea fi folosit chiar [i noaptea, se baza parc` pe magnetismul terestru [i avea corec]ii func]ie de condi]ia lunii, avea reglaje ce o f`cea compatibil` cu anumite soiuri de pe[ti [i cu greutatea lor, una dintre virtu]ile de baz` fiind aceea c` putea electrocuta captura prin fir, u[ur~nd aducerea la suprafa]`... Sceneta miza pe interesul manifest al lui Virgil de a verifica eficien]a lansetei confruntat cu lenea lui Petric` de a consulta manualul, de a opera acele corec]ii obligatorii, legate de sezon, de ora \naintat`, de condi]ia lunii, pentru a o face operabil`. Toat` discu]ia se purta pe un ton lejer [i firesc iar comoditatea proprietarului p`rea s` fi \nvins interesul lui Virgil. Pentru majoritatea dintre noi, totul p`rea o glum`, calit`]ile lansetei erau totu[i de necrezut, totul suna enorm [i, \n linii mari, nu d`deam prea mare importan]` discu]iei. n ciuda aparen]elor, cel mai interesat era chiar victima vizat`.
42
43
triunghiul apelor
triunghiul apelor
Cu o grimas` care sugera clar c` nici nu putea fi vorba s` ia de bune basmele celor doi, Radu \ncepu s`-i provoace totu[i s` fac` dovada nemaipomenitelor calit`]i ale lansetei. Excedat, f`r` s` dea prea mare importan]` faptului c` provocatorul continua s` stea cu spatele, Petric` p`ru c`-[i consult` manualul [i, \n cele din urm`, \mpreun` cu Virgil, plec` \n noapte, spre ipoteticul pescuit. Repet c` pentru to]i cei de fa]` toat` \nt~mplarea nu putea avea nici cel mai mic raport cu realitatea, era doar un joc pe care \l acceptam firesc. n egal` m`sur` \ns`, sim]eam la partenerul meu de table o oarecare crispare, \n a[teptarea celor doi, stare care transp`rea \n mici sc`p`ri la joc. Dat fiind c` administratorul cabanei unde eram caza]i avea la orice or` exemplare frumoase de pe[ti \n plase, destul de bine ascunse \n locuri [tiute totu[i de Virgil, nu a fost prea greu pentru cei doi s` se \ntoarc`, dup` un r`stimp credibil, obosi]i [i murdari dar tr~ntind pe podea un crap care trecea de 10 kg. De[i lanseta p`rea folosit` [i pe[tele avea urma de c~rlig pe buza inferioar`, repet c` pentru noi to]i, toate aceste f`ceau parte dintr-un joc. Nici colegul nostru, sculptorul, nu p`rea c` g~nde[te altfel, dar asta nu l-a \mpiedicat s` ridice mari semne de \ntrebare \n leg`tur` cu greutatea pe[telui, c`ruia, cu o competen]` ferm`, nu i-a dat mai mult de 8-9 kg. Tocmai primise de la mine un mic instrument care putea c~nt`ri, m`sura [i tìa, un soi de briceag factotum, cadou de la v`rul meu din America, obiect pe care nu m` \ndurasem s`-l folosesc eu \nsumi, \ntr-at~t era de cochet [i nepotrivit locului. Bine\n]eles c` limita micului c~ntar cu arc era de 10 kg. iar pe[tele, trec~nd bini[or de 12, a rupt delicatul instrument, fapt care nu a \mbun`t`]it starea de spirit a colegului sculptor. Seara s-a \ncheiat cu glume [i cu repetate \ndoieli \n leg`tur` cu
credibilitatea aventurii. n noaptea urm`toare ne aflam la o minunat` r`scruce de canale, un loc unde ne mai oprisem [i \n alte r~nduri [i unde era obiceiul s` punem de un foc de tab`r` [i de o petrecere s`n`toas`. Locul, frumuse]ea focului [i masa copioas` ne creaser` o stare bun`, se spuneau glume, se c~nta [i totul p`rea c` se desf`[oar` cum nu se poate mai bine. Pe nea[teptate, colegul sculptor, sensibilizat pesemne [i de cele c~teva g~turi de votc` cu care ne cinstiser`m to]i, gesticul~nd frenetic [i cu glas mare, \ncepu s` atace grupul VirgilPetric`, beneficiar nemeritat al unor instrumente care nu aveau ce cùta \ntre ni[te oameni cinsti]i. Spre uimirea noastr` se auzir` critici cu nuan]e politice, deveni evident pentru fiecare faptul c`, \n mod nedrept, colegul Petric` beneficia de avantaje de partid, c` plec`rile lui \n strìn`tate erau determinate de un bun dosar de securitate, c` [ansa lui de a-[i aduce scule de ultim` or` cu care s` ne umileasc`, reprezenta cel mai jignitor lucru [i c` un asemenea coleg nu avea ce s` caute \ntre noi... C~nd r~setele s-au mai potolit, am remarcat totu[i c` \n ochii lui erau lacrimi de frustrare iar sup`rarea era expresia celei mai sincere trìri. Toate \ncerc`rile noastre de a-i pune \n lumin` datele glumei, de a-l l`muri asupra evidentelor neadev`ruri, faptul c` nu era nicicum sezon de crap, c` \n nici un caz prin gut` nu putea trece un fir electric cufundat \n ap`, c` o mulinet` nu avea cum s` fie acordat` fa]` de condi]ia lunii, c` toate aceste enormit`]i nu puteau fi luate \n seam`, toate aceste au dat gre[. Colegul nostru p`rea c` luase de bune toate prostiile scenetei [i, abia dup` o bun` perioad` [i consum de r`bdare, de vorbe bl~nde [i apeluri la ra]iune, lucrurile s-au \ntors pe f`ga[ul normal. Prin for]a \mprejur`rilor, o a treia categorie de obiecte erau cele
44
45
triunghiul apelor
triunghiul apelor
nici foarte vechi nici cele performante, de ultim` or`, ci doar unele descurajant de obi[nuite, h`rt`nite de folosirea fireasc` \n sezoanele anterioare. Era evident c` singura [ans` a acestora la o apreciere respectoas` era valoarea sentimental`, prilejuit` de serii de capturi de excep]ie. Cu vocea sugrumat` de emo]ie dar cu accentul de net`g`duit al adev`rului, cu detalii impecabil evocate [i cu situ`ri clare \n timp [i \n locuri precise, proprietarul lor ne amintea dimensiunile [i calit`]ile trofeelor ce aduseser` acea lanset` sau mulinet` la condi]ia de obiect venerat. Devenea astfel str`lucitor de clar pentru fiecare dintre noi c` nu neap`rat o firm` de r`sunet sau performan]e depinz~nd de noutatea obiectelor de lux ale domeniului construiau eficien]a [i gloria lor, ci un misterios dar ferm destin. Acesta, prin conlucr`ri astrale, \nvelea obiectul \n aura unei glorii nepieritoare; odat` ajuns, deloc \nt~mpl`tor, \n m~na unui profesionist talentat, garanta performan]` dup` performan]`, devenind astfel at~t de pre]ios \nc~t orice compara]ie cu echivalentele lui de serie, chiar din categoria de lux, era rizibil de nepotrivit`... n fine, o a patra [i ultim` categorie \n expuneri era reprezentat` de obiectele manufacturate de \ns`[i proprietarii lor. Dat fiind c` ace[tia erau arti[ti plastici, micile obiecte cizelate manual deveneau evident lucr`ri de art` iar obligatoria lor perfec]iune servea performan]e pe m`sur`... n primele cazuri men]ionate, valoarea acelor instrumente era "adùgat`" fie prin talentul de a fabula al proprietarului fie prin for]a lui de convingere sau numai prin detaliul meschin c` era vorba de un obiect strìn [i scump. n aceast` din urm` situa]ie, a obiectelor de autor, aveam de-a
face cu o valoare intrinsec`, rezultat al harului unor arti[ti. Astfel, se prezentau ochilor no[tri umezi, str`lucite alc`tuiri, din lemne [i metale semipre]ioase, cu forme [i trasee spa]iale neb`nuite, cu impecabile decup`ri, cu [lefuiri amintind de bronzurile lui Br~ncu[i, cu adaosuri nea[teptate de paiete [i strasuri, cu al`tur`ri coloristice sus]inute profesional, cu matis`ri sau noduri av~nd o geometrie perfect`. n ceasurile t~rzii ale unor nop]i, am avut privilegiul s` \mi bucur privirile cu o serie restr~ns` de linguri, divin manufacturate de m~inile colegului pictor, Ticu. n accep]ia autorului, erau dev`rate bijuterii. Pentru el, micile forme [i str`luciri erau dincolo de frumos, cu adaosuri ce v`deau tr`s`turi de geniu [i aveau ca rost unic acela de a fi admirate. Evident c` nu oricine merita aceast` bucurie, eu \ns` f`ceam parte, se pare, din categoria privilegiat`. Bine\n]eles c` perfec]iunea lor nu le permitea s` se coboare la condi]ia comun` de a fi utilizate, nu li se putea admite s` ajung` la nivelul de func]ionalitate imediat`, nu puteau fi jignite prin cufundarea \n ap`, eficien]a lor trebuia doar imaginat`, iar nivelul acesteia nu se putea situa dec~t la ame]itoare \n`l]imi... Dup` ce m~inile profane le m~ng~iau [i le c~nt`reau, erau puse cu respect la locul lor, \ntr-un cuf`ra[ cu alveole dublate cu satin ro[u [i apoi atent ferecate... Se pare c` acest ritual al prezent`rilor patrimoniului de specialitate crease tradi]ii at~t de temeinic cimentate c`, dac` ar fi s` c~nt`resc acum, cu un firesc recul istoric, procentul obiectelor cu adev`rat necesare fa]` de acelea expozabile, primele nu reprezentau dec~t o mic` parte. Pentru majoritatea dintre noi, cele [ase-opt zile care constituiau de regul` durata expedi]iei, puteau fi exce-
46
47
triunghiul apelor
triunghiul apelor
lent acoperite, sub aspect pesc`resc, cu dou`-trei lansete [i mulinetele aferente, cu ceva rezerve sau componente de \nlocuit [i cu restul de obiecte indispensabile acestor situa]ii. n realitate \ns`, \n loc de bagajul cu dimensiuni rezonabile care ar fi asigurat transportul acestora, mai to]i ap`ream cu volume triplate, con]in~nd scule care serveau acel rost cu adev`rat important: de a putea fi expuse [i admirate. De pild`, acele [i ancorele necesare unui asemenea sejur, puteau \nc`pea cu u[urin]` \ntr-o cutie-dou` de chibrituri. Practic \ns`, numai pentru ace, carabine [i v~rtejuri, se deschideau adev`rate fort`re]e din plastic, cu sertare supraetajate, cu zeci de spa]ii de depozitare, \n care puteau fi admirate sute [i sute de ace, de absolut toate m`surile, mul]umind orice preferin]` [i pentru orice sezon sau balt` de pescuit. Sau dac` un coleg tocmai \[i perfectase m~nerul de la o secure minunat echilibrat`, nu mai conta faptul c` tab`ra se baza pe butelia de gaze sau pe plita electric` de la caban`, obiectul, c~nt`rind c~teva kilograme bune, era c`rat acele sute de kilometri, cu abnega]ie, numai pentru bucuria de a fi admirat de ceilal]i. i de fapt, trebuie recunoscut c` una este s` extragi un ac dintr-o meschin` cutie de medicamente [i cu totul altceva s` ini]iezi ceremonialul de a ridica, gem~nd de efort, complexa caset` de un sfert de metru cub, s`-i decapsulezi capacele oferind urechilor acele delicioase pocnete care sugereaz` garan]ia unei perfecte \nchideri, s` r`scole[ti mai apoi delicat dar ferm cu penseta \ntre sutele de mici obiecte, pentru a-l scoate pe acela unic [i necesar. Alegerea acelui ac, nici prea mic, nici prea mare, cu o anume curbur` determinat` de sezon, de tipul de pe[te, de locul \nt~mpl`rii, determina [i mici comentarii explicative care ajutau propria decizie [i luminau pe cei din jur aupra motivelor...
O alt` rut` de \nflorire a capacit`]ilor creatoare a colegilor no[tri era aceea a truselorbagaj, specializate pentru transportarea \n condi]ii de maxim` siguran]` a lansetelor, cu delicatele [i pre]ioasele lor v~rfuri la ad`post de vitregiile drumului. Suluri din p~nz` de cort, rulate dup` misterioase legi, se desf`ceau \n fa]a noastr` precum un covor fermecat permi]~nd astfel accesul la zeci [i zeci de buzunare, de toate formele, \n care st`teau fest, segmentele lansetelor precum [i alte repere ale vastului instrumentar pesc`resc. Pentru a avea m`sura d`ruirii cu care se accepta povara acestor bagaje cu nobil` destina]ie, e suficient s` le compar`m cu dimensiunile celor pentru ustensilele pentru desen [i pictur`. Acestea din urm`, se g~ndeau [i erau alc`tuite cu parcimonie, dup` rigorile unui maxim profesionalism, \n ideea strictului necesar, \n care orice proiect plastic avea mijloacele vitale de realizare dar unde nici un obiect suplimentar nu era tolerat. Diferen]a de dimensiune \ntre aceste dou` tipuri de bagaje se constituia \ntr-o patetic` m`rturie a pasiunii diferit gradate: una pentru rezolvarea obliga]iilor profesionale [i cea de a doua, pentru asigurarea terenului vital al devoratoarei pasiuni secundare. Un spirit mali]ios ar fi tentat s` aprecieze aceast` diferen]` [i s` o compare cu satisfacerea obliga]iilor de rutin` ale unui b`rbat pentru so]ie, raportat la cele pentru o nou` [i t~n`r` amant`... Am subliniat deja c` desfacerea, etalarea [i admirarea \n grup a elementelor fiec`rui inventar personal era o tradi]ional` surs` de satisfac]ii, un model de bucurie \n grup. Nu trebuie pierdut` din vedere \ns` o alt` fa]et`, cea a unei
48
49
triunghiul apelor
triunghiul apelor
bucurii pu]in comune, a eforturilor anterioare, personale, de alegere [i \mpachetare a obiectelor. Preocuparea, extins` uneori pe parcursul unor zile \ntregi [i prelungit` [i \n ceasurile nop]ii dinaintea plec`rii, \nseamn` reflec]ii laborioase, op]iuni dificile, r`zg~ndiri spectaculoase [i reveniri, scenarii imaginate rapid, anticip`ri curajoase, speran]e oferite generos. Firul de 0,35, rupt \n sezonul trecut de un somn nev`zut, pentru c` nu a putut fi tras la suprafa]`, va fi \nlocuit acum cu unul de 0,40, lingurile \nguste, at~t de lùdate dar care s-au comportat lamentabil \n toamn` vor fi \nlocuite \n aceast` prim`var` cu twister-ele gri, cu care un coleg a scos patru [tiuci, pe de alt` parte \ns` nu se [tie dac` tocmai acele linguri \nguste nu vor deveni campioanele sezonului acestor zile... La fel, chiar dac` acea mulinet`, nu-[i g`se[te rostul, din cauza dimensiunii, pentru deplasarea de acum, cei patru rulmen]i \i asigur` o func]ionare at~t de lin` [i egal` \nc~t va constitui un obligatoriu reper de admira]ie; va trebui deci inclus` pe lista cu minimumul necesar. E mai pu]in important dac` absolut toate mulinetele sunt echipate cu fir; cele trei role noi, vacumate \n cutii de plastic [i cu etichete spectaculoase au un aer at~t de profesional, sugereaz` un bel[ug at~t de avizat , \nc~t e p`cat de Dumnezeu s` nu poat` [i ele st~rni invidia colegilor. Strunele mai mari, cele de 40 de cm, au creat ceva probleme, zbaterea ondulat` a lingurii a fost oarecum afectat` a[a c` vor fi \nlocuite cu altele mai scurte; ]in~nd \ns` seama de faptul c` ar putea mu[ca exemplare mai mari, sunt repuse \n bagaj [i primele. S`cule]ul de aproape dou` kg., cu mai multe tipuri de plumbi, salt` la aproape trei kg., prin completarea cu c~]iva mai grei [i pla]i, ca s` se evite tragerea lor de un curent \nt`rit de rev`rs`ri... Toate aceste reflec]ii, decizii [i r`zg~ndiri \nseamn` ceasuri de
\nfiorate bucurii, reprezint` evoc`ri ale unor succese trecute dar mai ales dilatate speran]e ale altora posibile. Amintirea unor rat`ri mai mici sau mai mari din deplasarea trecut` va fi \ndulcit` cu certitudinea \n performan]e programate mai atent. Cele mai \ndr`zne]e vise sunt acum permise, nimic nu \l poate \mpiedica pe eroul preg`tirilor de plecare s`-[i imagineze aceast` deplasare ca pe cea mai reu[it`. i dac` latura sa poetic` a avut p~n` acum prilejul l`rgit de manifestare, \n faza urm`toare a preocup`rilor, cea a \mpachet`rii, o alt` fa]et` a personalit`]ii sale are [ansa realiz`rilor plenare. Este desigur vorba de priceperile gospod`re[ti, de iste]imea sa practic`, de g`sirea celor mai inteligente solu]ii de ambalare, de spa]ii mici care pot con]ine \n schimb cele mai mari cantit`]i posibile. Obiectele vor fi manevrate cu duio[ie [i \n]elegere, pentru c` geometria lor e destul de capricioas` iar solu]iile de comasare sunt multiple; efortul de a o g`si pe cea optim` presupune opera]iuni succesive de a[ezare, testare, reflec]ie, comparare, \nlocuire. Iat` deci alte ceasuri de fermec`toare preocup`ri. Problemele acestei categorii nu trebuie \n]elese simplist, pentru c` nu avem de-a face cu unica tem` a unei \mpachet`ri \n]elepte, asigur~nd un transport sigur \ntr-un spa]iu mic ci, \n egal` m`sur`, \nseamn` con[tiin]a faptului c` s-a realizat un ambalaj elegant. Este vorba de un num`r mic de gesturi, simple dar eficiente, care au realizat un culcu[ sigur pentru pre]iosul obiect. Despachetarea lui nu va \nsemna numai fireasca reintroducere \n circuitul utilitar ci un prilej de a demonstra celor din preajm` perfec]iunea solu]iei de \mpachetare. Ei bine, onestitea condi]iei de comentator impar]ial, pe care mi-
50
51
triunghiul apelor
triunghiul apelor
am impus-o, m` oblig` s` recunosc c` [i aici, codi]a ironic` a soartei tulbur` limpezimea lucrurilor drepte [i binef`cute. Cele mai sigure [i inteligente solu]ii de a evita \ncurcarea forfacurilor, alegerea materialelor proprii, cu interesul de a feri ancorele s` p`trund` medii din care s` nu mai poat` fi apoi extrase sau desp`r]irea unor mici elemente metalice care au tendin]a natural` de a se aduna \n lan]uri [i \mpletituri trainice, sunt \nvinse de jocul stupid al hazardului. A[a se face c`, \n modul cel mai nedrept, alc`tuiri ce aveau ca rost s` demonstreze limpezimea [i eficien]a unor concepte de ambalaj, s` devin` adev`rate teste de r`bdare, de putere de a st`p~ni ie[iri violente, de limbaj [i nu numai, de alfel justificate. Faptul c`, \n febra ac]iunilor de pe balt`, manevrarea componentelor nu se mai poate face cu grija [i \n tihna cu care au fost preg`tite acas` [i c`, la finele unei dimine]i de pescuit, toate acelea au construit un ghem temeinic str~ns, cu mai multe capete [i nici un sf~r[it, nu \mbun`t`]e[te nicicum lucrurile. Aici putem identifica \nc` o dovad` a t`riei de caracter a arti[tilor-pescari, dat fiind c` pentru a doua zi [i cu at~t mai mult pentru un sezon viitor, tot inventarul este din nou preg`tit impecabil, \mpachetat f`r` cusur. --n preambulul capitolului am punctat c~teva date specifice legate de convertirea spre pescuit a arti[tilor, ale dificult`]ilor legate de structura lor, at~t de delicat diferit` de a celorlal]i oameni. Activitatea lor de baz` presupune un nivel \nalt de pasiune [i consum emo]ional iar acceptarea unui al doilea mariaj ar \nsemna pe de o parte un soi de tr`dare a primei iubiri [i, \n orice caz, identi-
ficarea unor resurse sentimentale suplimentare pentru noul flirt. Este foarte adev`rat \ns` c` un artist, odat` inoculat cu dulcele dar eficientul virus al pescuitului devine nu numai un fanatic al domeniului. El nu se transform` doar \ntr-un artist al acestor noi preocup`ri ci [i, \n egal` m`sur`, \ntr-un expert al unui prozelitism c~t se poate de eficient. Trebuie s` recunosc c` am mai fost \n situa]ia de a fi tentat c`tre acest tip de aventur` de c`tre al]i prieteni, vecini, prezumtivi coechipieri de pescuit. Niciodat` \ns` nivelul argumenta]iei lor nu a putut atinge culmile de convingere ale unui coleg de breasl`, niciodat` detaliile lor apetisante nu au putut avea savoarea acelora susurate de un coleg pictor sau sculptor... Frumuse]ea unor a[tept`ri, elegan]a unor gesturi, calit`]ile plastice ale peisajului sau perfec]iunea formelor unui [alù nu pot fi descrise de oricine, nu sunt la \ndem~na oric`rui muritor. Discu]iile-comentariu pe marginea acestor detalii constituie ample teritorii de satisfac]ii. Faptul c` ele se pot desf`[ura \n preajma unui personaj care nu face parte din clubul select al arti[tilor [i care se face vinovat de neaten]ia de a prinde mai mul]i pe[ti, ar fi doar un detaliu nesemnificativ sau poate \nc` o dovad` a nedrept`]ii lumii... Dat fiind c`, a[a cum am mai spus, artistul este \n general posesorul unor adev`ruri absolute, de]in`torul unor argumente de necomb`tut, se impune adev`rul c` opera]iunea de convertire \n cazul acestuia nu are cum s` fie confortabil`. Cel ce se \nham` la aceast` dificil` sarcin` nu poate fi dec~t un maestru al retoricii, un rutinat manipulator al argumentelor apar]in~nd unor domenii variate: vizuale, complex-senzoriale, mentale, cu for]` de evocare. E adev`rat \ns` c` un consum de eforturi at~t de \nalt specializate
52
53
triunghiul apelor
triunghiul apelor
este pe deplin justificat. Cel \n curs de convertire este, a[a cum spuneam, nu numai un poten]ial geniu al universului pesc`resc ci, va deveni cu certitudine la r~ndu-i [i un avizat corup`tor, \n sensul cel mai frumos al cuv~ntului. Categoric \ns` c` aceste opera]iuni de atragere, cu etape [i grade nuan]ate de efect, nu au modele unice, nu au o fluiditate previzibil` [i banal` ci reprezint` \nc` un domeniu al discern`m~ntului [i al fine]ii de op]iune. Uneori se impun avalan[e de informa]ii [i nuan]`ri, alteori numai o economic` serie de elemente asigur` for]a de convingere. A[a se face c` unul dintre mentorii mei pentru pescuitul sta]ionar, sculptorul Radu, nu mi-a dezv`luit utilitatea unui mic component, \n primii doi-trei ani de pescuit \mpreun`. Aveam, sup`r`tor de ritmic, necazuri cu firul, care se r`sucea aproape la fiecare aruncare. ntr-una din ie[irile noastre, la rug`mintea mentorului meu, l-am luat cu noi pe un alt distins artist pescar, un grafician mai \n v~rst`. Acesta, iritat de defec]iunile iscate la firele mele, mi-a ar`tat un obiect abia vizibil, numit v~rtej, [i care, odat` instalat la cap`tul forfacului, reu[ea s` evite r`sucirile cu care m` confruntam. n mod firesc. l-am \ntrebat pe colegul Radu cum de a neglijat s`mi comunice o informa]ie at~t de elementar` dar at~t de important`. La fel de firesc, mentorul meu a explicat c` nu era drept s` aflu prea cur~nd, mistere ale domeniului, care ar fi putut face din mine un prea gr`bit performeur, cu trucuri care m-ar fi pus \n situa]ia nepl`cut` de a-mi \ntrece profesorul... Se \nt~mpl` \ns` c` o bun` majoritate dintre noi sunt profesori la [coli [i universit`]i de art`, munca pedagogic` \n domeniul aces-
ta av~nd, \n linii mari, un num`r restr~ns de rute ideale. C~nd ace[tia devin mae[tri \n artele pescuitultui, modelele lor pedagogice sunt fundamental diferite, mai mult dec~t at~t, deseori po]i afla c` un adev`r esen]ial emis de un onorabil coleg cu o zi \nainte, poate fi expresia celui mai [ocant neadev`r, poate fi o norm` prostesc`. Mai po]i de exemplu s` fii fericitul destinatar al unui fluviu de informa]ii, toate la fel de importante, comasate pe parcursul unui singur ceas, dar vitale pentruc` reprezint` experien]a ultimilor cinci ani ai profesorului. Puterea ta de absorb]ie este cu mult cople[it` de volumul informa]iilor [i de rapiditaea emiterii lor dar nu te po]i hot`r\ dac` aceast` formul` este mai rea dec~t cea evocat` mai devreme, cu sfaturi sub]iri care se strecoar` la doi-trei ani. Dar poate c` tocmai misterul lunecos al acestor cursuri. tocmai incertitudinea re]etelor de predare fac farmecul domeniului. Ca [i \n artele frumoase, poate c` \n lumea pescuitului nu se poate vorbi de legi [i re]ete concrete ci doar de adev`ruri cu trepte diferite de \n]elegere, unele la \ndem~na spiritelor mediocre, altele filtrate prin grile din ce \n ce mai complexe, accesibile numai celor d`rui]i cu har. A[a se explic` desigur c` unii colegi, cu o foarte precar` preg`tire \n domeniu, se a[eaz` pe malurile canalelor [i, cu o superb` deta[are, au performan]e [ocante l~ng` al]i mae[tri care-[i etaleaz` cu dicre]ie priceperea. Pentru ace[tia nu dispunem dec~t de dou` rute explicative: avem de-a face fie cu un talent brut, substan]ial dar \n a[teptarea [lefuirii, fie cu unul din jocurile capricioase ale soartei care pune la \ncercare t`ria de caracter a celor mai pu]in noroco[i dar con[tien]i de valoarea lor. Cu accea[i onestitate pe care mi-am impus-o \nc` de la \nceput,
54
55
triunghiul apelor
triunghiul apelor
trebuie s` recunosc totu[i c` nu se pot neglija [i firele incerte ale \nt~mpl`rii \n ]es`tura oric~t de atent g~ndit` a unei opera]iuni de convertire. Pe acest traseu de reflec]ie \mi amintesc cum, elev de liceu fiind, [i \nc` al unui liceu sportiv unde activam \ntr-o echip` de handbal, am fost tentat de un coleg s` m` bucur de spectacolul fascinant al unui meci de fotbal, pe viu. S-a \nt~mplat din nefericire c` acel anume meci s` fie plat [i neinteresat, a[a c` interesul meu fa]` de acest fabulos sport, s` r`m~n`, pentru tot restul vie]ii, temperat. n schimb, s-a \nt~mplat ca la o v~rst` nu tocmai fraged`, dup` 34 de ani, dup` o existen]` \n care nu avusesem nici cea mai mic` leg`tur` cu pescuitul, s` am [ansa unei prime partide cu \nt~mpl`ri fabuloase. Componentele acestei \nt~mpl`ri, ]in~nd de noutatea unui peisaj \nc` neadulmecat, de spectaculosul unor foarte noi emo]ii, de capturi \nc` nepipìte, s-au \mpletit \ntr-un m`nunchi de argumente care mi-au capturat o bun` parte din rezervele de sensibilitate pentru un domeniu necunoscut. Datele acelei prime aventuri merit` pu]in expuse pentru a pune \n lumin` [i importan]a hazardului \n trasarea destinului unui p`tima[ artist-pescar dar, a[a cum se va vedea, [i importan]a aliajului sufletesc al subiectului \n aceast` devenire. mp`r]eam c`tre finele cutremuratului an 77 atelierul [i cea mai mare parte a comenzilor profesionale cu colegul Radu, graficianul [i ne aflam relativ osteni]i, dup` o serie nu tocmai pl`cut` de comenzi de grafic`. Am cedat capricios invita]iei insistente a sculptorului Virgil [i, \ntrun iure[ de evenimente, ne-am reg`sit pe cheiul portului Tulcea, cu bagaje modeste din care nu lipseau blocul de desen [i ceva culori.
Obiceiul acelor tabere [i desigur ca urmare a str`duin]elor lui Virgil, era ca fiecare dintre participan]i s` beneficieze de o sum` de bani pentru culori [i h~rtie, echival~nd pe atunci cu un salariu mediu. Tocmai reflectam \mpreun` cu Radu asupra celor mai potrivite materiale pentru desen pe care le puteam cump`ra din libr`ria din port. n vremea aceea magazinele cu astfel de materiale aveau ca firm` "sport, foto, muzic`" [i \ntr-adev`r ofereau spre v~nzare articole acoperind aceste pasiuni [i chiar cu prisosin]`. Cu o autoritate greu de contrazis, conduc`torul nostru, Virgil, nea reamintit c` avem suficiente materiale pentru desen, aduse din Bucure[ti, ne-a cerut absolut to]i banii [i, f`r` nici o ezitare, ne-a cump`rat c~te o lanset` - austriac` sau german`, dac` nu m` \n[el, aproape sigur \ns` numele ei era "Germina" - [i c~te o mulinet` onorabil`, \n acele timpuri nivelul acesta fiind acoperit de scule ruse[ti. Nu se punea nici o problem` a riscurilor de decontare, magazinul emitea chitan]e la fel de valabile pentru materiale de desen [i fotografice, muzicale sau de pescuit. n cele dou` ceasuri care s-au mai scurs p~n` la \nc`rcarea [i plecarea [alupei, cei doi novici am deprins tainele \nc`rc`rii cu fir a tamburilor mulinetelor, bine\n]eles dup` depunerea unui strat de fire de bumbac, pentru economie. Am exersat apoi lans`ri cu lingura \n larg, concentr~ndu-ne asupra folosirii pick-up-ului [i a modului subtil de recuperare, cu \ncetiniri controlate. i astfel, \n dup` amiaza celei de a doua zile, ap`sat` de o amenin]are de furtun`, pe valurile deja iritate ale lacului Fortuna, ne g`seam, cei doi, \ntr-o lotc` \mpins` de mecanicul [alupei noastre, Floric`, un t~n`r sub]ire, cu ochi verzi. n ceeea ce m` privea, eram pentru prima oar` \ntr-o lotc`, pe o balt` \ncruntat`, sub un cer foarte jos [i plumburiu; nu \mi este
56
57
triunghiul apelor
triunghiul apelor
greu s`-mi reamintesc pentruc` detaliile pomenite [i cele ce vor urma au fost cu totul noi [i spectaculoase. nainte de toate, acea lumin` dinaintea furtunii crease o atmosfer` de teatru, cu un plafon aproape negru [i cu o gean` alburie c`tre orizont, iar apa de o transparen]` negru-verzuie p`rea uleioas` sub presiunea a[tept`rii ploii. Primisem de la Virgil c~te dou`-trei linguri pe care, ata[~ndu-le firului. le-am lansat. cu incon[tien]a \ncep`torilor, la c~]iva metri de barc`. Foarte cur~nd a urmat momentul \n care am avut certitudinea ca am ag`]at o r`d`cin` cu lanseta, smuciturile de mai apoi, asem`n`toare cu cele pe care le-ar face o m~n` din ad~ncuri, neau amintit de indica]iile lui Virgil, dar abia c~nd am z`rit pe sub undele \nvolburate corpul lung, auriu-verzui al pe[telui, am acceptat ideea c` ar putea fi vorba de o [tiuc`... i nu a fost una, ci au fost scoase [apte sau chiar opt, pentru c`, pe parcursul a unei jum`t`]i de ceas, la fiecare c~teva lans`ri, aduceam \n barc` c~te un minunat exemplar, puternic [i alunecos, c`ruia \i scoteam ancora dintre din]i cu ajutorul unui patent, la indica]iile sumare ale barcagiului nostru. Eram at~t de fascina]i de aceast` nemai\ncercat` aventur` \nc~t nu am remarcat cum lumina se f`cea tot mai stranie iar vocea lui Floric` devenea tot mai sugrumat`. Pe lacul deodat` pustiu, [alupa noastr` era un punct la orizont [i \n general, am realizat un soi de tensiune parc` tot mai ap`s`toare. Eram surexcita]i, vorbeam tare [i ne ar`tam unul altuia [tiucile care \nc` izbeau coastele b`rcii, prea pu]in calmate de r`stimpul de c~nd fuseser` scoase din valuri a[a c` nici nu am realizat c~nd am ajuns la [alup`. Acolo ne a[tepta un perdaf serios din partea c`pitanului [i a lui Virgil, adresat nu at~t nou` c~t mecanicului. Am \n]eles motivul abia c~nd, nici peste trei minute s-a st~rnit o
furtun` serioas` care, dac` ne-ar fi prins \n larg, ne-ar fi creat serioase probleme. A reie[it c` bietul om, barcagiul nostru, fusese at~t de \nduio[at de primele noastre succese \nc~t nu se \ndurase s` se gr`beasc` spre [alup` atunci c~nd furtuna devenise chiar amenin]`toare. De altfel efortul lui, tardiv [i exagerat, de a trage la rame \n ultimele minute \l secaser` de puteri, pentru c` a z`cut mai apoi, c~teva ceasuri bune, scuturat de frisoane. Cu nesim]irea or`[enilor, prea pu]in sensibili la asemenea detalii, le-am dep`[it cu u[urin]`, dar am avut \n alte r~nduri nepl`cuta ocazie de a sim]i pe pielea noastr` [i de a le m`sura prin propriul efort, asemenea pericole. n acea dupàmiaz` \ns`, impresoina]i peste m`sur` de primele noastre capturi, le pipìam fascina]i corpurile lungi, le admiram punctele aurii din apropierea spatelui [i albul sidefat al bur]ii. Eram pescari iar acele prime trofee ne permiteau s` vis`m la o str`lucit` carier` viitoare. ntorc~ndu-m` la tema pe care o doream subliniat`, trebuie s` spun c` impactul acestei aventuri a fost diferit pentru cei doi. Pentru colegul de atelier, Radu, ea a r`mas o memorabil` \nt~mplare dar suficient` ca unic` trìre. Pentru mine a fost \nceputul unei serii de aventuri a[teptate, cùtate insistent, repetate cu trìri tot mai ample... Acea atmosfer` stranie, cu o lumin` polarizat` orizontal datorit` norilor amenin]`tori, gama coloristic` str~ns` dar dramatic contrastant`, ap`sarea tensionat` dinaintea furtunii au constituit o prim` dar substan]ial` "depunere" la o banc` de imagini ce avea s` m` slujeasc` \n viitoarele mele f`ptuiri plastice din perimetrul peisajului sau al ambientului \n general.
58
59
triunghiul apelor
triunghiul apelor
A fost inocularea, a fost prima injec]ie cu un drog at~t de ame]itor, c` nu m-am mai putut lipsi \n urm`torii ani, de be]ia lui... Nu e mai pu]in adev`rat c` aceste convertiri c`tre lumea fabuloas` a pescuitului nu se bazeaz` exclusiv pe \nt~mpl`ri at~t de spectaculoase, at~t de direct [i intens trìte, ele se pot sprijini [i pe evenimente mai discrete, cu un farmec mai subtil, pe lucruri povestite sau pe detalii ale acestora puse \n eviden]` de priceperea unor corup`tori rutina]i. De multe ori, primele partide de pescuit nu au fost \n sine copioase, ele \ns` au profitat de o vecin`tate benefic` [i chiar dac` recolta de mici fiin]e argintii a fost modest`, ceva anume te putea \mbog`]i suflete[te. A pescui l~ng` graficianul Nae nu \nsemna \n mod obligatoriu un juvelnic plin dar prilejuia cu siguran]` mai multe amintiri dec~t puteai duce; harul lui anecdotic, credibilitatea \nt~mpl`rilor trìte de el [i neistovitul repertoriu te cople[eau. Ritmul aventurilor istorisite, reliefarea unor aspecte prin figuri de stil atent alese, manevrarea rafinat` a detaliilor, suculen]a unor argumente, limbajul viu [i colorat, toate acestea f`ceau din colegul nostru un ne\ntrecut povestitor. n consecin]` nu era prea greu s` \]i asumi o parte din acele \nt~mpl`ri, s` \ncepi \n cur~nd s` le sim]i ca ale tale, s`-]i creezi un fond emo]ional cu amintiri strìne. n orice caz, ace[ti dibaci povestitori [i minunatele lor istorii au constituit temeinice fonduri pentru convertire. La fel, amintirile unui coleg, chiar u[or agrementate dar confirmate de m`rturiile unui membru al echipajului, marcat de un
entuziasm \n bun` parte etilic, erau suficiente pentru a ne incita, pentru a ne trezi pofte vii. n asemenea momente se construiau proiecte rapide de refacere a acelor aventuri, [i chiar dac` realitatea ulterioar` nu confirma marea speran]`, nu eram afecta]i peste m`sur`, cele povestite intrau, f`r` prea multe scrupule, \n patrimoniul de legende al fiec`ruia.
60
61
triunghiul apelor
triunghiul apelor
doi - arti[ti-pescari, amatori [i profesioni[ti

Acum cinci sute de ani, Dame Juliana Berners, referindu-se la rafinata art` a pescuitului cu musca, spunea: piscator non solum piscatur. Printr-o fireasc` extindere a citatului asupra acestei preocup`ri \n general, vom fi [i ast`zi de acord c`, \ntr-adev`r, pescuitul nu \nseamn` numai prinderea pe[tilor. i poate c`, l`s~ndu-ne purta]i de undele unui justificat orgoliu de breasl`, am mai spune c` mai ales \n cazul arti[tilor-pescari, adev`rul emis de acest citat e mai proeminent ca \n orice alte situa]ii. Pentru ace[tia, f`r` nici o \ndoial`, activit`]ile [i emo]iile conexe prinderii pe[tilor sunt cu adev`rat importante. nfrigurarea proiectelor, duioasele [i atentele preg`tiri, elegantele manufacturi at~t de aproape de art`, trìrile din lumea apelor [i mai ales absorb]ia avizat` a peisajului reprezint` adev`rata substan]` a preocup`rii... Pe de alt` parte \ns`, a[ da dovad` de suficien]` pretinz~nd c` sar putea defini corect oricare din categoriile numite mai sus. Pentru fiecare grup exist` citiri distincte, accep]ii colorate deosebit \n func]ie de structura celui ce apreciaz`, de cultura sa [i, \n bun` m`sur`, de buna sa credin]`.
Se [tie de pild` ce rol important au, pentru judecarea unui aspect, obiectivitatea, nivelul de toleran]` sau corectitudinea unor informa]ii. Dat fiind \ns` c` tocmai aceste trei atribute constituie lipsuri de baz` ale lumii zilelor noastre, nu e de mirare c` problema aprecierii corecte a categoriilor amintite este aproape insolubil`. De[i, \n baza unei vaste experien]e \n domeniu, a[a cum probabil am reu[it cu modestie s` conving, ar trebui s`-mi acord dreptul la o epuizare a subiectului, am decen]a s` punctez doar unele aspecte esen]iale. Primul mare adev`r este c` punctele de vedere cele mai avizate, cele mai corecte despre oricare din categoriile puse \n discu]ie \l de]in celelalte dou`, niciodat` cea analizat`. Un al doilea adev`r ne\ndoielnic este c`, nu at~t cei mai mari apologe]i ai zonei \n discu]ie se g`sesc \n s~nul categoriei ci, mai ales, cei mai de temut detractori. Cine are de g~nd s` umileasc` acea categorie, s` o pun` cu fa]a \n ]`r~n`, trebuie s`-[i caute campionul care o poate desfiin]a, printre membrii confreriei respective. Iat` \n pu]ine fraze c~teva argumente spre limpezirea adev`rurilor pomenite mai sus. Pentru arti[tii-pescari celelalte dou` categorii reprezint`, \n ordine, fie o p`tur` scandalos de consistent` de subiecte umane care [i-au pierdut instinctele fundamentale de supravie]uire, fie o alta, care poate fi tolerat` totu[i pentruc` trìe[te prin practica profesiei. Pentru arti[tii-pescari, amatorii sunt ni[te oameni obi[nui]i, muncitori sau func]ionari care au ajuns s`-[i neglijeze obliga]iile curente, de a-[i c~[tiga existen]a, de dragul unei pasiuni pentru care nu au, mai degrab` nu pot avea, nici cea mai mic` chemare.
62
63
triunghiul apelor
triunghiul apelor
Eforturile lor \nduio[`toare de a mima priceperi strìne firii lor, de a se servi de instrumente comune, indiferent c~t de scump ar fi fost achizi]ionate, de a aduna cantit`]i chiar impresionante de pe[ti f`r` a avea nici un alt drept \n afara unei [anse nemeritate, nu pot st~rni dec~t dispre] [i iritare. A pretinde pentru nechema]i dreptul la o nobil` petrecere a timpului, la subtile bucurii estetice, la prelungite reflec]ii asupra unei lumi de neatinse rafinamente, reprezint` pe de o parte o insolen]` iar pe de alta un atentat la echilibrul societ`]ii umane. Pe scurt, cei lipsi]i de har [i g`si]i pe malurile apelor, ocup~nd cu plat` locuri de drept rezervate pentru adev`ra]ii a[tepta]i, nu pot avea, ca cea mai bl~nd` soart`, dec~t alungarea. S-ar impune, nu at~t de dragul echilibrului, c~t [i pentru aspectele instructive ale temei, s` punct`m de pild` [i unghiul de vedere al profesioni[tilor fa]` de celelalte categorii. nainte de toate este bine de [tiut c` pentru profesioni[ti nu exist` dou` sau mai multe categorii de pescari. Pentru ei lucrurile sunt foarte simple, toat` suflarea omeneasc` se \mparte \n dou` categorii: un grup restr~ns de persoane pricepute, avizate [i restul, adic` o uria[` mas` de civili. Pe scurt deci, putem vorbi de pescari [i restul lumii. Partea nepl`cut` pentru ei este c` \n acest unic segment al "restului" se afl` o grupare care ar fi trebuit st~rpit` de mic`, o grupare format` din indivizi a c`ror principal` tr`s`tur` este o naivitate foarte aproape de prostie dar care, din nefericire, e dublat` de o arogan]` f`r` limite. Ifosele cu care membrii acestei grup`ri se a[eaz` pe malul b`l]ii sau \n barca \nchiriat`, suficien]a cu care \[i scot la lumin` scule scumpe dar caraghios de ineficiente, modul st~ngaci \n care le manevreaz` [i mai ales emo]ia exagerat`, aproape de infarct, atunci c~nd salt` din ap` un pe[ti[or, \i scot
din s`rite pe pescarii profesioni[ti, dar, mai cu seam`, le st~rnesc o mil` dispre]uitoare. i, dat fiind c` uneori invazia nechema]ilor devine agresiv`, profesioni[tii, ap`r`ndu-se, scot din teac` dou` arme, batjocura [i sfaturile. Prima este \ntr-adev`r o b`taie de joc dar nu una la \ndem~n`, u[or de identificat [i de comb`tut, ci sub]ire [i ipocrit`, de cele mai multe ori cu masca inocen]ei pe fa]`. Principalele categorii predilecte ale batjocurii, sunt cam trei: calitatea sculelor amatorilor, priceperea celor viza]i [i frumuse]ea capturilor. Astfel, este suficient s` \l auzi pe un localnic lùd~ndu-]i sculele pentru a avea m`sura ipocriziei la cele mai \nalte cote. Uimirea [i admira]ia lui, expresiile inten]ionat naive ca s` poat` sugera candoarea, greutatea de a g`si epitete pe m`sur`, toate acestea, dac` s-ar desf`[ura \n fa]a unei comisii de admitere la Universitatea de Teatru [i Cinematografie, ar face din el un candidat f`r` probleme. O formul` deosebit`, mai degrab` o variant` josnic` practicat` de acesta, ascuns` sub masca umilin]ei sau chiar tacit` este folosirea ostentativ` a unor jafuri de scule, c~t mai decrepite posibil dar care \n m~inile lui experte fac minuni, tocmai pentru a reliefa ne\ndoielnic meritele profesionistului. n cazul ridic`rii \n sl`vi a priceperii amatorilor g`si]i ocazional pe balt`, nu se adopt` un ton deferent cum ar fi de a[teptat, pentru c` am avea de-a face cu o form` simplist`, u[or de demascat. Dimpotriv`, se adopt` un ton colegial, ca de la egal la egal, ca \ntre cunosc`tori, se strecoar` \n mod firesc ceva detalii tehnice, ca [i cum ar fi binecunoscute de am~ndoi, se cere chiar un sfat \ntr-o problem` delicat`...
64
65
triunghiul apelor
triunghiul apelor
Pe scurt, amatorul, cople[it, sim]indu-se cooptat \n breasla pescarilor adev`ra]i, i-ar m~nca din palm` interlocutorului. i astfel el devine victima f`r` nici o [ans` pentru cea de a treia form` de batjocur`. n aceast` situa]ie el poate afla tremur~nd de orgoliu c` pe[tele lui, nici prea mare, nici prea mic la o privire neatent`, este de fapt reprezentantul unui soi extrem de rar [i mai ales imposibil de pescuit, sau c` m~rli]a svelt` din fundul b`rcii este pre]ioas` mai ales pentru faptul c` de zile \ntregi, nimeni dintre pescari nu a mai izbutit s` scoat` vreuna, c` a am`gi pe[te \n sezonul `sta e chiar un lucru mare... Fr`gezit de atacuri at~t de bine puse la punct, bietul amator cade sub efectul altei arme a profesionistului, cea a indica]iilor, a sfaturilor. Pe nimica toat`, doar pentru dou` sticle de votc` sau pentru o lanset` mai veche cu o mulinet` dep`[it` tehnic, el cap`t` informa]ii extrem de pre]ioase cum ar fi groapa cu somni, l`ca[ul unei [tiuci care a sc`pat ani de zile, intrarea secret` \ntr-o balt` \nc` neb`tut`... Perfidia sf`tuitorului este f`r` margini pentru c` aproape \ntotdeauna indica]iile ascund nepl`cute capcane, funduri m~loase care blocheaz` lotca, plase invizibile care, odat` ag`]ate atrag dup` sine repro[uri violente ale unor pescari [i altele. n cazul momelilor fierte, coapte sau g`tite sunt indicate cu t`rie ingrediente fie imposibil de procurat, fie unele \n general accesibile dar inapte pentru starea de coeziune. Re]eta [optit` fluent, cu detalii vii [i concrete atinge cote at~t de \nalte de credibilitate, \nc~t victima vede, miroase [i simte efectiv gustul acelor momeli. Cu at~t mai demoralizante sunt cele dou` trepte ale dezmeticirii. Prima, ar fi cea \n care se realizeaz`, \n baza unor elementare
tres`riri de bun sim], c` acele componente, at~t de luminos identificate, nu se pot alia fizic sub nici o form`. Cea de a doua, destul de ipotetic`, dat fiind c` s-ar accepta o neaten]ie din partea versatului batjocoritor, ar fi c` minunatul produs, nu numai c` nu a reu[it s` cheme vreun pe[te dar chiar a alungat definitiv micile viet`]i de pe acel mal pentru \ntreg sezonul... Tema \[i poate afla o nepl`cut` paralel` \n prezentarea televizat` a unei re]ete simple de mici [ni]ele chineze[ti, cu ulei fumeg~nd \n acel vas emisferic de inox, tipic buc`t`riei lor. Chiar dac` toate, dar absolut toate detaliile sfaturilor, susurate cu inegalabilul lor accent [i subliniate sincer de privirea direct` a ochilor oblici ai prezentatorului, ajung la \ndem~na amatorului, niciodat`, dar absolut niciodat`, micile buc`]ele de carne nu vor ajunge la a[teptatele forme de orhidee ci la altele, pentru care epitetul de obscen ar fi cel mai nevinovat... ntr-adev`r nem`surate sunt puterile profesionistului fa]` de naivitatea amatorului. A r`mas de pomina o \nt~mplare [ocant de nedreapt` a c`rei victim` a c`zut un coleg, pictorul Niculi]`, a c`rei unic` vin` a fost amabilitatea [i generozitatea fa]` de un localnic. Eram \n drum spre un bazin, undeva l~ng` Sulina, iar traseul traversa un c~mp nisipos, pres`rat cu ochiuri de ap` [i c~teva tufe de stuf. De[i bazinul, destina]ia noastr`, era o ]int` cert`, verificat` [i \n alte sezoane, colegul a avut sl`biciunea s` spere c` ar putea c`p`ta ponturi mai suculente de la un localnic. Acesta, un ghiuj cu ochii sp`l`ci]i [i o expresie impenetrabil`, care se pare c` e un dar al locului, \[i fuma plictiseala l~ng` o epav` metalic`, pe la mijlocul traseului spre bazin.
66
67
triunghiul apelor
triunghiul apelor
n lumina acelei priviri, se pare c` pictorul a citit marea [ans` a unui loc de pescuit miraculos, pentru c` ne-a [optit c` inten]ioneaz` s` r`m~n` \n zon` o vreme, renun]~nd la aventura \n echip`. Cu pu]in \nainte de asfin]it, c`nd am ajuns din nou la locul caz`rii, ne-am g`sit colegul demoralizat dar par]ial anesteziat cu binecuv~ntata t`rie; am izbutit s` afl`m de la d~nsul reperele umilin]ei c`reia c`zuse victim`. n momentul desp`r]irii de grup, Niculi]` p`rea c` de]ine atuurile \nt~mpl`rii, const~nd \n principal dintr-o sticl` de un litru de palinc`, abia atins`. ngerul cu ochi alba[tri a acceptat s` fie cinstit cu primele g~turi, exact cu acea re]inere [i modestie care i-a sugerat colegului un suflet curat, un om dintr-o bucat`. Abordarea temei s-a f`cut cu grij`, \n etape c~nt`rite temeinic, pentruc` pictorul era un h~r[it cunosc`tor al localnicilor, a[a c` subiectul ca atare, a fost atins abia atunci c~nd, \n sticla ce netezise \mprietenirea, nu mai era dec~t o palm` de palinc`. Pe scurt, rezultatul acestei delicate opera]iuni de apropiere, a fost informa]ia c` adev`rata balt`, cea cu exemplare demne de interesul unui adev`rat pescar, se afl` chiar la picioarele celor doi. Singura problem` cu adev`rat serioas` era aceea c`, dat` fiind ]inuta ei special` [i faptul c` practic nimeni n-o mai cuno[tea, pictorul trebuia s` promit` solemn c` va p`stra pentru sine secretul. O a doua chestiune se referea la modul de operare; era un loc care pretindea re]inere, adev`ratele rezultate se iveau abia dup` c~teva ceasuri de momeal` [i r`bdare. Colegul nostru a acoperit absolut toate temele: promisiunea, momeala [i mai ales r`bdarea. Probabil c` ar fi respectat ultimul reper [i dup` asfin]it dar a avut norocul c` un t~n`r, nepescar, deci eliberat de rùt`]ile speciei \n
discu]ie, l-a aten]ionat c` [i-a lansat pre]ioasele lansete \ntr-o balt` cu un trecut foarte recent, un ochi de ap` ca rezultat al ploilor de s`pt`m~na trecut`... Nu trebuie exagerat \ns` \n ideea c` acest tip de perfidie ]ine numai de conflictul \ntre pescarii amatori [i profesioni[ti. Cei dintre noi care, afl~ndu-se pe balt`, au sl`biciunea s`-i \ntrebe pe vecini, indiferent c`rei categorii apar]in ace[tia, la ce mu[c` pe[tele, primesc invariabil r`spunsuri mincinoase. Acesta e motivul pentru care, cei versa]i, afl~nd c` merge de exemplu r~ma, se folosesc f`r` ezitare de viermu[i sau m`m`lig` [i evident, \n cazul altui r`spuns, utilizeaz` f`r` ezitare orice momeal` cu excep]ia celei indicate... --Tema at~t de dificil` a identific`rii categoriei arti[tilor-pescari, a definirii celor mai specifici parametri, a sublinierii elementelor ce o personalizeaz`, nu poate fi nici m`car atins` \nainte de a puncta timid cel pu]in c~teva repere ce dau identitate speciei arti[tilor, \ntre celelalte. Punctul de vedere a unui artist despre un anume subiect, din sfera problemelor profesionale este \ntotdeauna sigur, f`r` cusur, inatacabil [i reprezint` categoric expresia adev`rului absolut. Acest adev`r se clameaz` [i se ap`r` cu din]ii [i unghiile, abord`rile unor teme din jurul lui se fac cu un consum pasional de neimaginat. Un anumit crez artistic [i o op]iune estetic` formulat` de un artist reprezint` alc`tuiri f`r` de cusur, sunt expresia unui adev`r
68
69
triunghiul apelor
triunghiul apelor
orbitor de evident [i sunt at~t de blindate cu argumente \nc~t orice alt` opinie este strivit` fie sub un dispre] mu[c`tor, fie demolat` cu frenezie. Spectacolul unei asemenea confrunt`ri este \ntradev`r pasionant pentru un spectator din afara domeniului plastic dar nu trebuie neglijat` posibilitatea ca schimbul aprigelor replici [i temperatura la care se consum` duelul s` nu poat` fi suportate [i de firile mai slabe de \nger. Desigur, cu un discern`m~nt mai superficial, s-ar putea presupune c` opiniile asupra unor subiecte din afara acelui teritoriu intim [i at~t de vulcanic ar putea fi mai pu]in cimentate, mai tolerante. Ar fi \ntr-adev`r un punct de vedere superficial. Adev`rul este c` aproape orice subiect component al existen]ei noastre, intrat \n unghiul de interes al unui artist, poate deveni vital, poate fi inc`lzit \ntre argumente p~n` la incandescen]`. Specificul cel mai curent al firii unui artist este s` se implice plenar \n orice fa]et` a \nt~mpl`rilor omene[ti, oricare din acele subiecte, v`duvite de punctul lui de vedere, de aportul lui, nu poate avea dec~t o condi]ie precar`. Cu at~t mai mult un subiect at~t de special cum este pescuitul, lipsit de repere logice sau de grile de apreciere comune altor activit`]i umane, poate atinge cote \nalte de abord`ri pasionale. S-ar putea spune c` pescuitul de amatori, pescuitul ca pl`cere, nu poate avea norme, formule definitive de eficien]` sau succes [i c`, sub acest aspect, ar fi permise abord`ri mai putin crispate, mai relaxate. Ei bine nu, membrii acestui club sunt de]in`torii unor re]ete ale succesului, pe c~t de infailibile, pe at~t de personale. i dac` pentru un muritor obi[nuit aceste lucruri sunt deja greu de acceptat, \n situa]ia \n care subiec]ii de mai sus ar fi pe deasupra [i arti[ti plastici, nivelul acelei accept`ri poate atinge cote de neimaginat.
ntr-adev`r, un comportament deja bizar, deja aflat sub semnul unei pasiuni nu tocmai u[or de \n]eles cum ar fi pescuitul, grefat pe o structur` de artist, aduce la lumin` nuan]e [i mai speciale. Concentrarea pe un subiect unic, puterea de sacrificiu pentru un ]el inconsistent la nivelul marii majorit`]i a muritorilor, bucurii intense prilejuite de evenimente aproape inexistente, singur`tatea \ntr-un peisaj monoton prin for]a \mprejur`rilor sau ostil de cele mai multe ori, toate acestea, beneficiind de un suport psihic apar]in~nd unui artist, cap`t` consisten]e [i valori multiplicate. Pe de alt` parte se cunoa[te ponderea \ndem~n`rii, a unor priceperi avizate, a unei manualit`]i mereu pus` la \ncercare de necunoscutele evenimentelor pesc`re[ti. Aparenta aten]ie bleag`, pe un subiect unic [i inert este de fapt o \ncordare de mare fine]e, \nseamn` o aten]ie distributiv` [i mai cu seam` sensibil` la nuan]e aproape insesizabile, la detalii ce scap` percep]iei majorit`]ii subiec]ilor umani. Pentru un artist, care opereaz` in mod natural \n lumea unor asemenea \ncord`ri, provoc`rile suplimentare lansate de rigorile pescuitului sunt floare la ureche. Pentru el tema concentr`rii totale, ca [i pentru un practician yoga, este moned` curent`, posibilitatea de a discerne nuan]e [i detalii acolo unde un receptor uman este opac, ]ine de firescul activit`]ii sale profesionale. Pe de alt` parte, nu \n ultimul r~nd, a se d`rui unor bucurii f`r` limite, justificate de subtile si monocorde alc`tuiri peisagistice, reprezint` raiul p`m~ntesc. n egal` m`sur` exersata lui manualitate \n st`p~nirea celor mai variate materiale, de la lemn, p~nz`, s~rme, fibre textile p~n` la materiale plastice [i adezivi tradi]ionali sau de ultim` or`, antrenamentul [lefuit continuu \n opera]iuni de \ncheieri, suduri, topiri
70
71
triunghiul apelor
triunghiul apelor
[i \ncleieri, reprezint` tot at~tea atu-uri fa]` de muritorii comuni, fie ei chiar membri ai clubului pescarilor amatori. i, poate c` abia acum, cu o vinovat` \nt~rziere, putem face o aten]ionare fa]` de un subiect l`sat prea mult` vreme \n ce]urile necunoa[terii. Absolut toate reperele manufacturate ale inventarului pesc`resc cum ar fi lingurile-momeli, plutele, alc`tuirile cu fire [i c~rlige, mu[te artificiale, au desigur extrem de importante virtu]i func]ionale. Ele trebuie s` aibe volume [i mi[c`ri \n ap` riguros determinate de rostul lor, greut`]i [i vioiciuni certe, maleabilit`]i [i rezisten]e \n afara oric`rui risc, s` fie apetisante atunci c~nd este cazul [i aprige \n opera]iunile de capturare. Pe de alt` parte \ns`, micile obiecte pomenite trebuie s` fie [i frumoase, nu numai \n sensul imediat [i simplist la \ndem~na oricui, ci profund agreabile, ca aspect, pentru c` anii cei mul]i petrecu]i \n facultate la cursurile de estetic` au creat pun]i indestructibile \ntre aspect [i func]ionalitate. Din acest punct de vedere se poate spune c` nu exist` obiecte frumoase \n sine ci doar unele at~t de bine f`cute \nc~t nu pot func]iona dec~t irepro[abil. Bine\n]eles c` pe acela[i traseu logic, obiectele care func]ioneaz` f`r` de gre[, nu pot fi dec~t frumoase... Iat` deci cum devine evident c~t de circumspect pot fi apreciate performan]ele unor institu]ii sau firme specializate care prezint` spre v~nzare, cu garan]ii sforìtoare de eficien]`, mici obiecte de serie, atent cosmeticizate [i neru[inat puse \n lumin`. Bine\n]eles c` aici se impune \nc` o precizare. Nu avem de-a face cu problema simpl` a obiectelor-momeal`, confec]ionate pentru a am`gi poftele [i ochii imperfec]i ai pe[tilor, cum ar fi o dung` ro[ie trasat` pe treimea inferioar` a lin-
gurii sau o mic` perl` fals` inserat` in fa]a c~rligului, ci de ceva cu adev`rat profund. Un asemenea obiect, duios manufacturat de m~na unui sculptor, adus la acea condi]ie de perfec]iune plastic` pe care numai membrii breslei o pot sesiza, va provoca, pe l~ng` scr~[netele de invidie, [i aprecierea unanim` c`, \n domeniul cu repere at~t de greu de surclasat, s-a impus o nou` er`. Astfel, nu se poate ocoli adev`rul c` cele c~teva inele colorate ce ar agrementa o plut` sau un element constructiv al unei lansete, executate de m~na sigur` [i asistate de ochiul expert al unui grafician sau pictor, nu pot fi dec~t culmi de raporturi armonic-cromatice, fericite alian]e \ntre ergonomie [i frumuse]e, garan]ii de rezisten]` \n slujba unei confortabile manevrabilit`]i. F`r` \ndoial` deci c` o gril` estetic` at~t de avizat promovat` va asigura [i performan]e pesc`re[ti pe m`sur`. Iat` cum, din aproape \n aproape, se impune concluzia c` dac`, fa]` de muritorii de r~nd, pescarii reprezint` o categorie special`, c`tre cele mai \nalte trepte ale devenirii umane, ace[tia din urm`, pescarii-arti[ti sunt ne\ndoielnic crestele cele mai \nalte ale categoriei pescarilor. i dat fiind c` nici un argument, nici cele mai bine alc`tuite pledoarii nu pot zdruncina, nu pot afecta bazaltul unor adev`ruri fundamentale, nimeni nu va cuteza vreodat` s` emit` \ndoieli \n ceea ce prive[te ]inuta privilegiat` a arti[tilor-pescari pe treptele perfec]iunii omene[ti... n acest moment al dezvolt`rii capitolului, trebuie s` recunosc c` m-am confruntat cu un moment dramatic: am realizat complexi-
72
73
triunghiul apelor
triunghiul apelor
tatea, dificultatea de a g`si grila identific`rii celor mai importante repere ale atributelor categoriei \n discu]ie. M`sur~nd importan]a momentului [i cu grija de a nu m` r`t`ci pe c`r`rile nesigure ale unei prezent`ri extinse, am schi]at cu rapiditate un punctaj vital al unui plan de acoperirire a acelor repere. Ar fi vorba de d`ruirea pasional`, de rezervele de concentrare [i r`bdare, de har [i \ndem~nare, manualitate, experien]` a manufactur`rii, ar mai trebui luate \n calcul [i resusele de imagina]ie, inventivitate, creativitate \n formularea de legende [i, nu \n ultimul r~nd, capacitatea de a recepta mediul, peisajul. i dac` cineva va fi tentat s` identifice \n reperele acestui plan unele obsesii de natur` pedagogic`, va avea dreptate. Ad~nci, vechi modalit`]i de analiz` sistematic` at~t de curente \n experien]a delicatei profesiuni de a preda artele plastice, s-au impus poate \n acest punctaj. O bun` majoritate a p`m~ntenilor cunosc sau intuiesc consumurile emo]ionale ale arti[tilor prilejuite de na[terea operelor [i au, m`car \n linii mari, m`sura trìrilor acestora, arz~nd \ntre agonie [i extaz. Pu]ini dintre ei \ns` au avut [ansa anume de asista pe viu la profunzimea chinului unui artist confruntat cu nereu[ita sau la culmile satisfac]iei sale prilejuite de un succes. C~teodat`, unii dintre noi, am cedat sl`biciunii de a accepta s` \ncepem sau s` \ncheiem, \n fa]a unor martori, un desen sau o pictur`. Este \nduio[`tor s` remarc`m c~t de des se repet` \n atelier o \nt~mplare cu repere identice: ocazionalul privitor are uimiri consistente \n fa]a unor decizii de corectare sau chiar de anulare a traseelor plastice. Abia a apucat s` ofteze \nc~ntat, apreciind
puterea expresiv` a unor tu[e, c` artistul, condus de misterioase comandamente, le anuleaz` cu aplomb. n egal` m`sur`, spectatorul nici nu apuc` s`-[i exprime consternarea fa]` de o interven]ie dezastruoas`, din punctul lui de vedere, pentru expresivitatea unei forme, c` autorul suspin` extaziat datorit` oportunit`]ii gestului [i calit`]ilor sale expresive... L`s~nd la o parte aleatorul unor decizii ale artistului, respect~nd sau emi]~nd rezerve fa]` de op]iunile sale, nimeni nu va \ndr`zni vreodat` s` dea fr~u liber unor \ndoieli \n leg`tur` cu intensitatea trìrilor legate de acele alc`tuiriri plastice. Irit`rile [i bucuriile pictorului, chinul sù, particip`rile sale se consum` la un voltaj ridicat, intensitatea emo]iilor sale nu se reg`se[te pe scala unor sentimente umane comune, a[a precum cutremurele terestre dispun, favorizate, chiar de dou` asemenea scale. pentru aprecierea magnitudinii... Iat` deci cum, firescul unor asemenea d`ruiri fa]` de evenimente relativ inconsistente, reprezint` nu numai un teren fertil na[terii unor pasiuni speciale, ci chiar cel ideal pentru \nflorirea acestora. ntre ele, pasiunea pentru pescuit va dispune \n consecin]`, \n cazul arti[tilor plastici, de cel mai favorizant mediu de implantare, a[a \nc~t, victimele ce au consim]it la convertire, vor fi oric~nd gata de a depune m`rturie c` noua pasiune nu numai c` nu le-a afectat destinul creator ci, dimpotriv`, le-a rotunjit rostul. Un mai vechi film american se folosea de o imagine cutremur`toare pentru a pune \n eviden]` stupiditatea confrunt`rilor puterilor terestre duse la limit`, prin folosirea armelor nucleare. Un membru al echipajului unui submarin, aparat salvat ca prin minune de t`v`lugul nuclear, cere colegilor
74
75
triunghiul apelor
triunghiul apelor
sì s`-l debarce pe malurile pustiite ale oceanului, pe "un ultim ]`rm", pe un chei de unde [i-ar fi putut lansa, \n apa definitiv contaminat`, undi]a. O face, sub privirile dezolate ale colegilor, \[i exprim` decizia de a r`m~ne acolo [i. la \ntreb`rile acestora, r`spunde patetic c`, de fapt, pe[tele nu a \nceput \nc` s` mu[te. Nu avem confirm`ri \n ceea ce prive[te condi]ia acelui personaj, poate c` ne confrunt`m cu o lacun` \n domeniul cercet`rilor filmografice dar acest prim contur al portretului sù psihic ni-l define[te ca un posibil membru al distinsei bresle al arti[tilor plastici-pescari. Acea t`rie de se d`rui unui crez \ndoielnic, acea obstina]ie de a trì un entuziasm incert, produs \n totalitate de un ]el cu totul personal, reprezint` cele mai curente atribute ale unui plastician, convertit la pescuit. n ceea ce prive[te al doilea reper al punctajului pe care mi l-am impus mai devreme, o fireasc` familiarizare cu domeniul m` va ajuta \n g`sirea argumentelor. Aplecarea asupra unui subiect, [lefuirea lui cu interese mereu relansate, a[teptarea unor rezultate niciodat` sigure, reluarea unor teme subtil secundare fa]` de cea principal` dar cu rostul de a o pune \n lumin`, sunt desigur fa]ete ale unui modus operandi extrem de curent \m lumea crea]iei plastice. Virtu]ile curente ale practicienilor fa]` de asemenea chipuri de a lucra sunt, evident, o r`bdare dep`[ind limitele omene[ti [i o capacitate de concentrare la fel de rar`. Nu este deci greu de imaginat cum, acest patrimoniu comportamental, pus la dispozi]ia unei pasiuni proaspete, dar n`zuind la aceste atribute, va servi plenar performan]ele ei. R`bdarea [i puterea de concentrare, at~t
de firesc [lefuite [i puse \n lumin` de practica realiz`rilor plastice se vor g`si la ele acas` \n exerci]iile pesc`re[ti. Cel capabil, prin nenum`rate taton`ri, s` ating` perfec]iunea unui ton limpezind un detaliu figurativ, cel care are t`ria sufleteasc` s` a[tepte ca un insesizabil relief s` dea personalitate unei anume forme, dup` sute [i sute de gesturi [lefuitoare, va fi, f`r` nici o umbr` de \ndoial`, cel mai chemat dintre muritori s` r`spund` preten]ioaselor norme ale clubului pescarilor-arti[ti. El va fi unul dintre campionii categoriei, el va deveni acea siluet` cu putere de emblem` care, \ntocmai unui [ef indian, va putea fi z`rit, pe malul unui canal, nemi[cat ca o roc`, din zori p~n` spre lumina asfin]itului, cu netocite reflexe, gata de gestul fluid, nu totdeauna spectaculos, de \n]epare [i scoatere a pe[telui... Acest har al r`bd`rii, al concentr`rii pe termen nelimitat, nu este o calitate ce poate fi dob~ndit`, nu este un atribut accesibil prin rutin` ci, mai \nainte de toate, un dar, perfectibil desigur prin exerci]iu, apt de a fi ridicat pe culmi pu]in accesibile muritorilor de r~nd. Examenele de admitere la academiile sau universit`]ile de arte vizuale includ \n mod implicit [i exerci]ii care probeaz` manualitatea, \ndem~narea candida]ilor da a construi din materii comune -c`rbune, h~rtie, culori [i lut- alc`tuiri care pot evoca forme conving`toare. Din acest punct de vedere, talentul \nseamn` darul unora fa]` de al]ii de a manevra creator substan]e comune, de a figura cu ele \ntrup`ri emo]ionante. Viitorii arti[ti, dispun~nd de acest dar [i instrui]i corespunz`tor, vor fi capabili s` dea via]` celor mai sprin]are proiecte mintale din te miri ce materiale. Iat` deci de ce e u[or de imaginat cum, \n m~inile lor, uria[ul inventar de mici obiecte din lemn, plastic [i metal devine o uria[` mas`
76
77
triunghiul apelor
triunghiul apelor
de posibilit`]i creatoare. Pescarii amatori, folosind aici termenul \n sensul cel mai firesc, adic` cel peiorativ, cel care eticheteaz` definitiv nivelul activit`]ii lor, achizi]ioneaz` extazia]i articole de pescuit de la magazine de lux, ademeni]i de atribute mai ales cosmetice. Sensibilitatea lor la detaliile de suprafa]`, la str`lucirea de serie, la perfec]iunea rece a lucrului realizat mecanic \n mii [i mii de exemplare, nu ne poate st~rni dec~t dispre] [i mil`. n schimb, o lingur`, un forfac sau o plut` realizate prin rafinatul exerci]iu manual al unui plastician sunt expresii ale unui crez artistic, sunt mesaje subtile ale unei pasiuni alese, reprezint` desigur depozite concentrate de culmi creatoare... S` lu`m de pild` un nod. Desigur, rostul principal al acestuia, cel pu]in din punctul de vedere al majorit`]ii oamenilor, este de a lega dou` p`r]i, de a bloca o component`. Ei bine, din punctul de vedere al unui artist, chiar f`r` a fi neglijat, nu acel rost este important. Toate reperele func]ionale, num`rul de r`suciri, sensul buclelor, tensiunea str~ngerilor vor fi respectate. Pe l~nga acestea \ns`, un simplu nod va c`p`ta \n m~inile unui artist atribute de excep]ie. Ini]iat \n pre]ioase taine de breasl`, st`p~n al sec]iunii de aur [i altor elemente de geometrie secret` a formelor, cunosc`tor al elementelor de estetic` a numerelor [i a for]ei de mesaj a ritmurilor, plasticianul va realiza nodul care, prin toate componentele sale, r`suciri [i repet`ri de bucle, va r`spunde [i rigorilor pomenite mai sus. Va fi nodul care va respira perfec]iunea, va fi "nodul-obiect de art`" care va acoperi armonios at~t normele func]ionale c~t [i cele
estetice... Bine\n]eles c` un c~rcota[ ar putea s` susure rùvoitor c` oricare nod, realizat [i cu ochii \nchi[i, ar putea sus]ine un c~rlig capabil s` aga]e un pe[te [i c` toate detaliile \n[irate mai devreme sunt ap` de ploaie. Acest tip de enun] l-ar situa pe acela \n categoria f`r` [ans` a amatorilor iar demnitatea unui artist-pescar nu i-ar permite s` dea curs unei provoc`ri at~t de simpliste, at~t de copil`re[ti. Perfec]iunea alc`tuirilor sale nu are nevoie de alte puneri \n lumin` dar nici de ap`rare, pentruc` este infailibil`, se impune cople[itor prin propria ei expresie... Doar cine a avut [ansa de sim]i de aproape c`ror paliere de preocup`ri se simte obligat un artist s` dea curs, atunci c~nd atac` de pild` o tem` simpl`, s` spunem o plut` pentru r`pitor, ar avea dreptul s` emit` aprecieri asupra domeniului. Pentru un martor ocazional, chiar cu o sensibilitate medie, va deveni evident, chiar de la primele gesturi ale artistului, c` asist` la un adev`rat proces de crea]ie. Alegerea atent-pasionat` a materialelor, acurate]ea desenelor de proiectare, variantele dinamice ale formelor, vor aminti desigur martorului de faptul c` Leonardo da Vinci, ca artist al rena[terii, era, \n egal` m`sur`, desenator, pictor, anatomo-artist, arhitect, inginer, vizionar... Sub ochii fermeca]i ai martorului, \mplinirea fizic` a obiectului va r`spunde normelor func]ionale, de mi[care [i rost dar nu va tr`da nicicum [i unele misterioase norme estetice. A[a de pild`, dac` unul din inelele de culoare care, \n principiu, avertizeaz` vizual, trebuie s` fie ro[u, se va vedea c` nu un simplu ro[u va r`spunde sarcinii. Artistul pescar va pune \n
78
79
triunghiul apelor
triunghiul apelor
ecua]ie, tipul de lumin` a sezonului, principalele tonuri de ap` ce vor fi frecventate, tonul dominant al stufului pentru perioad` sau poate, de ce nu, [i culoarea ocazional` a salopetei de pescuit a utilizatorului. Rezultatul laborioaselor sale calcule \[i va g`si expresia \n aspectul unui anume ro[u, realizat prin amestecuri, prin folosirea altor tonuri de baz`. Desigur, nu vom putea spune c` virarea subtil` c`tre violet sau c`tre valori mai calde \i va \mbun`]i flotabilitatea dar acel anume ton ales va integra, din punct de vedere estetic, nu-i a[a, micul obiect \n lumea at~t de complex` sub aspect vizual a acelui \nceput de noiembrie al anului 198... ntr-adev`r este obligatoriu ca restul omenirii s` \n]eleag` odat` pentru totdeauna c` p~n` [i \n modestele obiecte ale inventarului curent pesc`resc, artistul pescar adaug` har artistic [i geniu... n ceea ce prive[te rostul func]ional al obiectului manufacturat, va fi testat la r~ndu-i cu rigori la fel de [tiin]ifice, demne de orice \ncercare efectuat` \n centre de cercetare specializate. Diferen]a nesemnificativ` const` doar \n faptul c` nici bazinele cu ap` curg`toare sau tunelurile de v~nt nu sunt chiar absolut necesare, intui]ia avizat` a artistului, instinctele sale practice suplinesc fericit aceste instala]ii comune. ntr-un roman de Steinbeck, unul din eroi, un zoolog, trezea suspiciuni pentruc` era v`zut tr`g~nd cu din]ii din p`m~nt o r~m`; de fapt gestul sù \nlocuia firesc presta]ia unui biet dinamometru. Bine\n]eles c` nuan]e ale unor performan]e, efecte speciale, mai greu de prev`zut, pot pretinde test`ri pe m`sura acestor dificult`]i. De aceea, niciunul dintre noi nu ar ridica obiec]ii asupra unor \ncerc`ri f`cute \n cada de baie, cu c~teva ceasuri \nainte de plecare, de unul din membrii grupului.
T~n`rul Costa, feciorul colegului Nicu, reprezenta, f`r` nici o \ndoial`, un fericit exemplu de artist pescar care, prin pasiune [i seriozitate, [i-a dep`[it p`rintele, acela reprezent~nd deja \ntre noi o culme a domeniului. Ei bine, acesta, ca autor al unor voblere sau linguri at~t de speciale \nc~t pretindeau teste anume, nu pregeta s`-[i sacrifice pre]ioase ceasuri de somn pentru a le verifica flotabilitatea [i mi[carea \n cada de baie, a[a \nc~t dimine]ile din delt`, cu at~t mai pre]ioase, s` nu fie risipite cu \ncerc`ri. mi amintesc de legenda unui vobler [lefuit de geniul unui coleg grafician, \ntr-o perioad` \n care obiectele apar]in~nd acestei categorii erau doar imagini din rare cataloage strìne. Detalii despre performan]ele acestuia \ncepuser` s` fac` ocolul cercului nostru, a[a \nc~t ziua \n care am apucat s`-l v`d a \nsemnat chiar un moment de privilegiu. Experien]a mea de atunci nu-mi permite s` ofer acum detalii pertinente despre fluiditatea unei forme g~ndite s` despice inteligent undele canalelor deltei, \n schimb pot depune m`rturie asupra calit`]ii ]inutei coloristice a modelului. Raportul \ntre negrul alb`striu al spin`rii micului pe[te din lemn [i laturile vibrat-aurii ale coastelor, puse \n rela]ie cu albul-gri al bur]ii reprezentau piscuri ale unui efort creator fa]` de care pu]ini aviza]i \[i puteau permite p`reri... Modul \n care micul model a fost sec]ionat, locul ales astfel pentru cea mai bun` unduire \n ap`, au \nsemnat f`r` \ndoial` repere ideale, pe care nimeni dintre noi nu le-a pus nici atunci, nici alt` dat`, \n discu]ie. Recunosc cu senin`tate c`, av~nd certitudinea c` voblerul nu a ajuns niciodat` s` br`zdeze apa deltei, nu m-am sim]it prin nimic \mpiedicat s`-i apreciez virtu]ile; pentru noi to]i, membrii cercu-
80
81
triunghiul apelor
triunghiul apelor
lui, acel mic obiect a reprezentat o culme a domeniului... Concentr~ndu-ne asupra sec]iunii urm`toare, cea privitoare la atributele deriv~nd din imagina]ie, din creativitate, vom accepta de la bun \nceput ideea c` acestea sunt poate cele mai proeminente, cele mai specifice tr`s`turi ale arti[tilor pescari. Dat fiind \ns` c` o bun` parte dintre acestea, referitoare la instrumente [i utilaje pesc`re[ti, create prin str`dania arti[tilor pescari, au putut fi deduse din parcurgerea fragmentului anterior, ne vom opri mai pu]in asupr`-le. Este suficient s` marc`m latura mai pu]in obi[nuit` pentru astfel de preocup`ri care, prin subtile detalii de stil, de imagine, poate trimite obiectul \ntr-o epoc` anume, cea inten]ionat` de autor [i proprietar. A[a se face c` numai \n grupul nostru restr~ns avem [ansa de a pipì mici scule cu provenien]e ilustre, arhetipuri ale unor instrumente de azi, mincioguri \mpletite de m~ini normande, un cu]it sau o cange sc`pat` ca prin minune din resturile echipajului c`pitanului Ahab, cel zdrobit de Moby Dick... Ceea ce vreau s` subliniez este faptul c` elanurile creatoare ale categoriei puse \n discu]ie nu se limiteaz` numai la nivelul previzibil al invent`rii de scule sau de performan]e noi ale acestora ci acoper` un palier superior, cel al unor evenimente de amploare, al \nc`rc`rii cu legend` a locurilor obi[nuite p~n` mai deun`zi, al relans`rii unor legende cu mereu proaspete adieri. Astfel, este instructiv dar [i seduc`tor s` beneficiezi de evocarea unui loc sau a unei ipotetice partide pesc`re[ti de c`tre un artist pescar. Dup` primele fraze, ca ascult`tor, vei fi sf~[iat de sentimente puternice, de nest`vilit; primul poate fi acela de ru[ine c` nu ai [tiut de existen]a accelui loc, un altul ar putea fi dorin]a de a trì tu \nsu]i bucuria prezen]ei acolo [i, nu \n ultimul r~nd, o credin]` nestr`mutat` c` lucrurile se vor petrece \ntocmai cu felul
\n care au fost evocate de colegul tù. De altfel, referindu-ne numai la acest din urm` aspect, chiar \n nefericita ipotez` c` \nt~mpl`rile s-ar putea situa sub a[tept`ri, se vor g`si excelente explica]ii pentru e[ec. Plec`rile \mpreun` cu colegul meu, sculptorul Radu, c`tre un loc de pescuit nou, \n anumite condi]ii de timp, erau, din acest punct de vedere, c~t se poate de instructive. Dat fiind c`, de obicei, drumul spre balt` \nsemna cel pu]in un ceas, dispuneam de un r`stimp suficient pentru a construi scenarii dintre cele mai optimiste \n leg`tur` cu viitoarea zi de pescuit. Radu avea un dar deosebit de a pune \n ecua]ie cel pu]in repere meteorologice, geografice, zoologice [i astrale. Astfel eu, ca mai nou membru al selectului club, aflam cu respectoas` uimire, c` elementele de timp, sta]ionar sub aspectul precipita]iilor de c~teva zile, corelate cu o anumit` presiune a atmosferei pe care tocmai o aflase \n cursul dimine]ii prin misterioase mijloace, pentru c` eu nu-l v`zusem ascult~nd radio-ul, produceau o rezultant` favorabil`. La r~ndu-le, aceastea, \mpletite cu o anumit` condi]ie biologic`, tipic` [tiucii \n acele ultime zile ale lunii noiembrie, conduceau scenariul aventurii noastre din acea diminea]` c`tre auspicii de excep]ie. n plus, ca un cadou suplimentar din partea destinului, condi]ia noastr` astral`, pe departe \n cea mai favorabil` situa]ie, completa fericit promi]`torul tablou. ntreaga ecua]ie, structurat` pe o cople[itoare argumenta]ie teoretic`, avea un unic rezultat, impus cu rigoare [tiin]ific`: acela al [anselor maxime pentru pescuit. Toate, dar absolut toate elementele acelei construc]ii [tiin]ifice conduceau negre[it c`tre acea unic` [i inalterabil` concluzie: [anse maxime.
82
83
triunghiul apelor
triunghiul apelor
Se \nt~mpla \ns` \n ceasurile urm`toare ca prezumtivele noastre victime, inculte sau neatente, s` nu se plieze acelor rigori [tiin]ifice, iar persoanele asem`n`toare, ca mine de pild`, componente mai noi ale categoriei pescarilor-arti[ti, s` \nceap` a emite timide \ndoieli. Spre asfin]it, atunci c~nd eviden]a e[ecului nu mai putea fi ocolit`, dup` str~ngerea sculelor [i plecarea c`tre tab`r`, cu o bun`voin]` marcat` de calm, colegul Radu ne lumina, pe cei nesiguri [i necredincio[i, asupra firescului \nt~mpl`rii. Luate pe r~nd [i disecate, toate acele repere meteorologice, zoologice, geografice [i astrale, demonstrau c` de[i corecte, au fost doar pripit, aproximativ interpretate. ntr-adev`r, la o analiz` mai atent`, fiecare dintre ele [i, mai ales, opera]iunile de conectare nu puteau conduce la alt` concluzie dec~t cea care nu d`dea [anse prea mari pescuitului. Argumenta]ia lui, \ntr-at~t de "la mintea coco[ului", f`cut` cu z~mbetul pe buze, ne umilea prin str`lucirea eviden]ei. M` sim]eam teribil de vinovat, al`turi de colegii mei, pentru faptul c` nu-mi trecuser` prin minte adev`ruri at~t de limpezi. n mod categoric, \n lumina noilor argumente, toate reperele puse \n discu]ie nu puteau duce la alt` concluzie, str`lucitor de [tiin]ific`, \n afara celei c` nu aveam nici cea mai mic` [ans` de pescuit. Dac` ne-am fi concentrat cum trebuie \nainte de plecare, am fi evitat o oboseal` inutil` [i ne-am fi bucurat de o zi normal` de vacan]` sau chiar, f`c~nd dovada unui eroism ie[it din comun, am fi f`cut c~teva proiecte pentru tablourile noastre... Bine\n]eles c` p~n` [i \n alesele grupuri de arti[ti-pescari se mai pot identifica rudimente c~rcota[e, pentruc`, dup` aceste sclipi-
toare demostra]ii de logic`, unii dintre noi mai g`seam vinovate resurse de a pune \ntreb`ri. Printre cele mai scandaloase era aceea care punea \ntr-o lumin` discutabil` certitudinea concluziilor [tiin]ifice de dup` e[ecul pesc`resc fa]` de argumenta]ia plin` de speran]e, bazat` pe acelea[i date [tiin]ifice, de la \nceputul expedi]iei. Ei bine, modestul meu har de povestitor nu poate ilustra elegan]a pledoariei colegului nostru \n favoarea tezelor sale. Nu pot s` m`rturisesc dec~t faptul c` dup` c~teva fraze tìoase, delimitate de patetism, cei atin[i de \ndoial` [i care cutezaser`m s` ne-o exprim`m, cùtam \n fug` un loc \n p`puri[ pentru a ne pl~nge umilin]a. Acelea[i sl`biciuni omene[ti ne-au \mpins s` ridic`m obiec]ii fa]` de condi]ia real` a unei tabere cu beneficiile ei, fa]` de cea promis`, construit` prin evoc`rile seduc`toare a le unor colegi. Din fericire, experien]a, str`duin]a comun` \n aceste tabere, ne-a oferit mijloacele prin care am \nv`]at s` ne \nvingem pomenitele sl`biciuni: orice tenta]ie de a pune la \ndoial` adev`rul construit de un coleg se \nvinge printr-o mimare tot mai conving`toare a \ncrederii [i, pe de alt` parte, printr-o alc`tuire personal`-imaginar` mai puternic`, mai credibil`... Pentru cei familiariza]i cu deplas`rile nesigure \n delt`, sunt u[or de pus \n lumin` momentele dificile ale deciziei de campare, dup` ceasuri lungi de cùtare [i tatonare, fiecare a[tept~nd de la ceilal]i ordinul de oprire, cu toate avantajele de confort [i pescuit pe care trebuie s` le includ` hot`r~rea. i dac` pentru un membru al echipajului, care a avut [ansa de a fi b`tut zona respectiv`, op]iunea nu ar pune probleme dificile, pentru un artist, momentul \nseamn` declan[area unor resurse speciale, de imagina]ie [i creativitate.
84
85
triunghiul apelor
triunghiul apelor
A nu avea habar de calit`]ile sau capcanele unui loc, de lipsurile sau de ofertele lui [i, odat` pus \n situa]ia de decident, s` trebuiasc` s`-]i convingi coechipierii asupra oportunuit`]ii alegerii, nu e pu]in lucru. Desigur \ns` c` o str`duin]` at~t de special`, bazat` pe resursele pomenite mai sus este, \n cazul unui succes, generatoare de uria[e satisfac]ii. Ea poate face ca rodul inven]iilor tale s` devin`, prin efortul tù, expresia adev`rului, o por]ie savuroas` de realitate. Bucurii similare se mai pot na[te [i prin lansarea unor ispr`vi pesc`re[ti, nu \n mod necesar trìte de povestitor. Astfel isprava altuia, interesant` \n sine, purt`toare de [anse reale de circula]ie, dar evocat` nevolnic, f`r` har, de c`tre autorul ei, nu mai este proprietatea aceluia. Pierz~ndu-[i st`p~nul, mica povestire devine o biat` materie prim`, un subiect \n a[teptarea unui adev`rat autor. Acela care o va pune \n valoare, o va ridica la condi]ia de legend`, va [lefui inteligent piatra valoroas` dar \nc` brut`. Arti[tii plastici sunt \n general persoane avizate asupra drepturilor de autor [i pot identifica f`r` dificult`]i un plagiat sau o impostur`, \ns`, mai presus de orice, sunt primii care adulmec` gustul inegalabil al senza]ionalului credibil, care pot recunoa[te geniul \n spatele alc`tuirii unei pove[ti pesc`re[ti. Creatori adev`ra]i, ei nu se pot \mpiedica \n detalii minore legate de ini]ialul [i adev`ratul erou al \nt~mpl`rii. Ei [tiu s` treac` peste am`nunte nesemnificative cum ar fi eventualitatea confrunt`rii cu o \nt~mplare existent`. Adev`rul important const` \n posibilitatea ca elementele primare ale unei mici aventuri reale s` fie str`lucit reconfigurate \ntr-o alc`tuire captivant de credibil` cu alt erou.
ntre noi fie vorba, care dintre m`run]ii autori ai unei biete teme de c~rcium`, cum ar fi "am un leu [i vreau s`-l beu" s-ar putea ridica, emi]~nd preten]ii, \n situa]ia unei sc~nteietoare prelu`ri [i retopiri \ntr-o rapsodie ce a f`cut gloria unui neam... Pe de alt` parte eventualitatea pomenit` mai sus, \n cazul unui club de arti[ti-pescari, are riscuri minime de manifestare, motivul fiind evident, acela c` orice poveste istorisit` de un artist, nu poate fi dec~t deja \mplinit`, rotunjit` c`tre expresia ideal`, ea fiind deja o legend` \nc` la acel nivel, imposibil de perfec]ionat... Eu \nsumi, beneficiar \nt~mpl`tor al unor asemenea istorii, recunosc c` la unele detalii, care contraziceau s` spunem limite ale unor legi fizice sau biologice, am avut sl`biciunea unor \ndoieli, treptat \ns`, \nv`luit \n farmecul cotropitor al enun]ului autorului, le-am dep`[it, asimil~nd anecdota \n \ntregime. Desigur, un ascult`tor mai pu]in sensibil, ar putea s` aibe rezerve fa]` de o \nt~mplare \n care, o [tiuc`, ademenit` de misterioase porniri, s-a l`sat \nf`[urat` de un fir al unei lansete care avea ca rost s` scoat` c`r`[ei [i, \mb`tat` de ciudate chem`ri, a sv~cnit \n[urubat` \n gut`, c`tre genunchii colegului-sculptor Radu. Aceea[i insensibilitate ar putea s`-l opacizeze pe ascult`tor atunci c~nd ar afla de pild`. de existen]a unui caras cu totul [i cu totul ro[u, afl`tor \n b`l]ile noastre, al c`rui destin l-a condus c`tre juvelnicul colegului-grafician Nicu... Am pomenit de insensibilitate pentru c` un ascult`tor normal ar fi rezonat la cel pu]in c~teva detalii inatacabile pe care povestitorii le puseser` la dispozi]ie. n prima situa]ie, unii martori ai \nt~mpl`rii remarcaser` anumite ciud`]enii ale [tiucii care puteau astfel explica modul nefiresc \n care a ie[it din ap`, \n cea de a doua, \nsu[i autorul \nt~mpl`rii a avut mari dificult`]i \n a crede ce vedea cu ochii, [ansa lui fiind
86
87
triunghiul apelor
triunghiul apelor
un personaj \ndep`rtat, de pe cel`lalt mal, care i-a recitat doct, toate elementele de identificare zoologic` a neobi[nuitutului animal, inclusiv explica]ia istoric` detaliat` a prezen]ei lui pe aceste meleaguri, \nc` de pe timpul lui Petru Rare[... Trebuie totu[i acceptat c` lumea pescuitului este prin excelen]` un domeniu unde miracolele sunt la ele acas`, unde necrezutul are manifest`ri curente. Sl`biciunile care duc acele \nt~mpl`ri \n zona imposibilulului ]in, f`r` nici o \ndoial`, doar de lipsa de har a povestitorului. Folosindu-ne de repere familiare nou`, putem spune c` \n teritoriul artelor plastice incredibilul se poate face crezut doar prin cele mai terestre argumente. Astfel, nu \nt~mpl`tor, scenele tipice suprarealismului, scene de cele mai multe ori absurde, devin credibile mai ales prin mijloacele picturale insistent realiste. A[a se face c` imagini din picturile lui Dali sau secven]e din cele ale lui Magritte devin conving`toare mai ales prin naturalismul detaliilor... ntr-o noapte, foarte aproape de zori, Virgil, re\ntorc~ndu-se dintro tentativ` v~n`toreasc` nereu[it`, ne-a [optit firesc, chiar pu]in gr`bit [i eliberat de orice efect retoric, aventura acelei nop]i. R`t`cind \n \ntunericul misterios al b`l]ilor, a traversat, f`r` s` [tie exact unde, o \ntindere de ap` foarte sc`zut`; traversarea acesteia a fost o problem`, dat fiind c` turme de crapi, \ntocmai unor porci, se zb`teau, lovind fundul lotcii... Am fost atunci dispus [i mai sunt [i ast`zi s` acord total` credibilitate acelei \nt~mpl`ri, dar am deta[area s` recunosc faptul c` acest gir se datoreaz` \n principal modului obi[nuit, parc` \n treac`t, \n care mi-a fost povestit` mica aventur`. Ba chiar m`rturisesc [i faptul
c`, peste ani, citind o carte din zona science-fiction a unui autor francez, am dat de o \nt~mplare cu un iz de "deja vu", cum spun americanii de la o vreme \n filmele lor, pe care am acceptat-o destul de u[or. Era vorba de f`pturi uman-acvatice, trìnd \ntr-un soi de m~l [i reu[ind s` poarte, pe umerii lor, povara unor ambarca]iuni. Poate c` f`r` povestea nocturn` a lui Virgil, nici evocarea ulterioar`, c~t ar fi fost ea de bine construit` literar, nu m-ar fi convins. Reamintindu-mi acum modul \n care am reliefat faptul c` secven]a privitoare la creativitate poate reprezint` cel mai ferm atribut al categoriei noastre, \mi fac datoria s` atrag aten]ia ca acel cuv~nt poate-, ar fi singura certitudine a frazei. ntr-adev`r, concentr~ndu-m` acum asupra modului \n care recept`m mediul, peisajul, am tendin]a s` afirm c` acesta poate fi elementul cel mai definitoriu al caracteristicilor clubului arti[tilor pescari. mi sunt insistent de proaspete \n minte primele popasuri \n delt`, pe maluri abia scrijelate de chilele unor lotci, \ntre bu[teni de s`lcii, pe mici plaje unde nu era \ntotdeauna u[or s` poat` fi urcat` prova [alupei sau pe pov~rni[uri lutoase de unde era la fel de dificil a fi extras` a doua zi. Pentru mine \ns`, ca [i pentru majoritatea colegilor mei, \n plin proces de corupere, acele popasuri de \nceput au fost adev`rate col]uri de rai, au \nsemnat nu numai prime ocazii de a ne permite absorb]ii lacome de peisaj al deltei ci [i locuri binecuv~ntate pentru pescuit. Acesta este motivul pentru care, \n c~teva expozi]ii din ]ar` sau de aiurea, unele tablouri \mi erau intitulate "loc de pescuit"; frumuse]ea lor, la care eram \n principal sensibil, se
88
89
triunghiul apelor
triunghiul apelor
\ngem`na indestructibil cu amintirea unor copioase capturi. De aceea nu e de mirare c` unele popasuri, unele op]iuni pentru locuri de aruncat lansetele, au mai pu]ine justific`ri \n eficien]e pesc`re[ti c~t \ntr-un ansamblu de merite, mai greu sesizabile altora. Ritmul armonic al unor trunchiuri de copaci, modul \n care acesta se rupe tocmai \n dreptul unui mic golf, pe malul c`ruia un teren pu]in mai uscat sugereaz` a[ezarea, reprezint` pentru un plastician un semn ceresc, o [ans` cu totul personal`, un loc anume l`sat pentru el. Faptul c` pe marginile unui canal norocos, colegii scot, suspin~nd de mul]umire, m~rli]` dup` m`rli]`, nu-l opre[te pe un alt artist s` aleag` o ad~ncitur` de unde are o alt` viziune, absolut unic` a malului de vis-a-vis, de unde cotul cursului de ap` face un unghi spectaculos, pun~nd \n valoare acorduri cromatice fabuloase... Meritul acestei op]iuni const` tocmai \n faptul c` este desprins` de interese terestre, de rosturi meschine de a prinde imediat pe[te, de confortul concret al eficien]ei. A[a se face c` detalii minore cum ar fi faptul c` ceva ramuri \mpiedic` insistent lansarea lingurii, sunt generos trecute cu vederea. Prerogativele estetice at~t de evidente, a[a cum remarcam mai devreme, \n conformitate cu structura celui care a decis asupra locului, dau, c`tre un bilan] final, [anse sporite pentru pescuit. n cele mai \ndep`rtate amintiri ale mele nu am \nt~lnit un coleg dezam`git de propria decizie asupra unui loc de pescuit, \n principal acela reprezenta fructul unui discern`m~nt f`r` cusur, un col] ceresc care \mbina fericit norme estetice cu altele terestre, legate de firescul unor performan]e pesc`re[ti. Un ipotetic exerci]iu de departajare a grupului de pescari amatori fa]` de un artist-pescar ar fi foarte u[or de realizat: malul imediat
apetisant, dup` norme sup`r`tor de concrete, va fi invariabil asaltat de amatori iar reprezentantul categoriei privilegiate va alege un loc discret, interesant pentru el din motive speciale. Iar dac` acela, artistul-pescar, va refuza un concurs explicit, o va face din motive similare cu cele care l-au oprit pe Matisse s` se coboare la nivelul unei \ncerc`ri de desen, \ntr-o provocare lansat` de Picasso. Subiectul este prea serios pentru a deveni obiectul unei confrunt`ri frivole, cum ar fi un concurs de prins pe[ti mul]i... Nu a[ putea \ns` s` atac urm`torul capitol f`r` a puncta m`car unele amintiri legate de condi]ia pescarilor profesioni[ti, de c~teva aspecte ale vie]ii lor care pentru noi, superficiali vizitatori ai locurilor, aveau nuan]e dramatice, demne de compasiune dar [i de respect. Nu ne-au trebuit prea multe intr`ri \n acele sate sau chiar \nopt`ri sub acoperi[ul lor, pentru a le \n]elege rigorile dramatice ale existen]ei. Dac` ar fi s` aleg primele dou` cele mai importante atribute ale vie]ii lor, acestea ar fi eficien]a [i simplitatea. Aceste caracteristici sunt prezente \n absolut toate reperele supravie]uirii, \n programul de munc` sever acordat cu anotimpul, \n rutele a[ez`rii [i folosirii plaselor, \n soliditatea primitiv` a instrumentelor de lucru. Pentru noi \ns`, poate c` cel mai impresionant lucru era nivelul de via]` aflat adeseori la expresia sa minim`... Nu pot trece cu vederea faptul c` \n apropierea de lumea acestor trìtori \n delt`, un rol esen]ial l-a avut tot Virgil. Simpla lui prezen]`, un soi de simbol viu al for]ei b`rb`te[ti, st~rnea aprecierea [i respectul instinctiv al s`tenilor. Locuitorii acelor meleaguri, leag`nul marelui campion Pa]aichin, nu puteau
90
91
triunghiul apelor
triunghiul apelor
s` nu aprecieze performan]ele de canotor ale colegului nostru. Pe de alt` parte \ns`, for]a [i siguran]a degajat` de Virgil erau slujite de un comportament firesc, de unde r`zb`teau sim]ul drept`]ii [i generozitatea, calit`]i pe care, la fel de instinctiv, localnicii le admirau. Am putut, \nc` de la primele contacte cu lipovenii, cu ocazia \nchirierii de lotci, s` primim ne\ndoielnice dovezi ale durit`]ii vie]ii lor. ntr-un anotimp deloc prietenos, cum ar fi \nceputul iernii, ziua de munc` \ncepea pe la patru-cinci diminea]a. i puteam vedea, siluete gri, \ncoto[m`nite \n salopete scor]oase, cl`tin~ndu-se \nc` buimaci c`tre mal. Desprinderea lotcilor nu era o treab` chiar la \ndem~n` pentru c` nodurile funiilor erau \nghe]ate de gerul de peste noapte, am avut ocazia noi \n[ine s` ne d`m seama de asta c~nd trebuia s` plec`m, la r~ndu-ne, \n zori. Cu toate astea le apreciam \ndem~narea cu care urcau [i se desprindeau de la mal, t`ria cu care mai g`seau resurse s`-[i arunce glume despre performan]ele din ajun, de la cr~[m` sau din pat [i, mai ales, le admiram firescul gesturilor de la rame. Pentru cine a trebuit s` se confrunte cu nevoile v~slitului \n delt`, spectacolul oferit de un om al locului, prin folosirea ramelor, este un subiect generator de mister, invidie, proprie neputin]` [i, desigur, admira]ie.
Pentru oricare dintre noi, cu excep]ia lui Virgil, v~slitul era o corvoad` iar lotca [i anexele ei deveneau inamicii no[tri naturali. Invariabil, lotca ce revenea grupului de dou` sau trei persoane din care f`ceam parte, era cea mai veche [i mai cr`pat`, cel mai greu de guvernat. L`s~nd la o parte activitatea ritmic` de a scoate apa care se infiltra prin fund, folosirea v~slelor d`dea la iveal`
defec]iuni sup`r`toare. Obiectele erau grele [i inegale, roase [i ineficiente, legate pe dos parc` de furche]i, cu tendin]a ferm` [i continu` de a intra zgomotos \n ap` [i de a urma trasee ciudate sau de a sc`pa din palmele deja dureroase dup` primele minute. Cu toate aten]ion`rile iritate ale colegilor lotca naviga \n zig-zag cu un ]el, doar de ea [tiut, de a intra \n mal. A[a se face c`, indiferent c`ruia dintre noi \i venea r~ndul la v~sle, acela devenea \n mod firesc vinovat de toate e[ecurile ce urmau: mers inegal [i zgomotos, pozi]ii prost alese pentru lans`ri, ancor`ri nesigure [i e[u`ri dese. De aceea, c~nd trecea pe l~ng` noi c~te un localnic, lunec~nd ca o n`luc` t`cut`, cu gesturi fluide [i total lipsite de efort, pe trasee absolut liniare, sentimentele noastre amestecate, de invidie neputincioas` [i admira]ie, atingeau cote \nalte. Uneori deveneau chiar periculoase c~nd la v~sle se aflau fete sau copii, ace[tia din urm`, la v~rste pre[colare [i indiferent de sex, aveau performan]e absolut egale cu ale p`rin]ilor lor. Dar, ca s` revin la programul de munc` al localnicilor pescari, trebuie s` recunosc faptul c` ceasurile ce urmau plec`rii nu erau deloc u[oare. Chiar miz~nd pe miraculoasele daruri ale v~slitului, nu puteam uita c` b`rcile mari erau \ngreunate de plase uria[e, semi-\nghe]ate iar drumul p~n` la locurile unde trebuiau puse, se lungea p~n` la apari]ia primelor ce]uri din zori. Urmau desigur alte lungi ceasuri obositoare de pus, \ntins, adunat, tras [i scos. Nepl`cuta rutin` mai putea fi \nseninat` de apari]ia unor z`natici ca noi care, pentru c~teva fiin]e dolofane [i argintii, abia scoase din ap`, ofeream pre]ioase obiecte cilindrice, cu t`rii transparente. Dup` apus, mult dup` ce noi ne tr`sesem la bordul vasului nostru, ap`reau [i ei, acelea[i siluete gri, \n b`rci at~t de \nc`rcate c`
92
93
triunghiul apelor
triunghiul apelor
acum erau trase de o [alup`. Opera]iunile ce urmau, de desc`rcare, \mp`r]ire [i socoteli aferente, nu durau prea mult pentru c` osteneala de peste zi trebuia dreas` la cr~[m`. Cu sau f`r` scandalul nevestelor, lipovenii \[i sorbeau rachiurile \nc` unele ceasuri bune din noapte, c`tre ore foarte aproape de cea a plec`rii din diminea]a urm`toare. i astfel, invariabil, \nainte de zori, degetele lor zdrelite desf`ceau par~mele \nt`rite de ger pentru o nou` plecare, absolut identic` sub aspectul ostenelilor cu cea de ieri, [i a[a \ntr-una. \n vecii vecilor... ntr-adev`r, c`r`rile de ape ale existen]ei lor, erau definitiv trasate, dintotdeauna [i pentru totdeauna [i se pare c` nimic nu mai poate schimba ceva din aceast` ordine, nici chiar orgoliul stupid al mai-marilor vremii... --Pu]in dup` \nceputul deceniului al optulea, gloriosul c~rmaci al ]`rii noastre \[i \ndreptase aten]ia [i c`tre delt`. Binecuv~ntatele \ntinderi de acolo i-au ap`rut dintr-o dat` ca posibile terenuri agricole, a[a \nc~t s-au secat b`l]i minunate, s-au s`pat canale aberante [i s-au dat peste cap rosturi milenare. Pentru mine, imaginea cea mai simptomatica a nefirescului unor asemenea tentative a fost o remorc` \nc`rcat` cu lipoveni, a[tept~nd plecarea c`tre anume munci agricole, s`p`ri sau astup`ri de canale. Erau cu to]ii b`rba]i, pescari rup]i de rostul lor [i \mpin[i c`tre o munc` pentru care nu aveau nici cea mai mic` chemare. Ochii lor opaci, atitudinea general` de total` relaxare v`deau nu numai ne\ncrederea [i dezinteresul pentru viitoarea lor munc` dar, mai ales, o \ncr~ncenat` hot`r~re de a nu face nimic,
sau, dup` propriile declara]ii, de a sabota orice inten]ie a autorit`]ilor de a schimba firea lucrurilor. Din fericire, e[ecul politicii de "redare a terenurilor din delt` agriculturii" a devenit din timp evident, [i bie]ii oameni ai locului au putut s`-[i vad` de singura meserie pe care o [tiau face [i pe care o doreau. Nu de pu]ine ori \ns` am putut vedea la pescuit [i pe al]ii dintre ei, nu neap`rat b`rba]i \n putere sau pescari activi, membrii de-ai cooperativei. Pe canalele pe care le b`team \n cùtarea locului perfect, g`seam b`tr~ni care dep`[iser` v~rsta pension`rii sau femei, \ncerc~ndu[i norocul cu undi]a, plasele fiind interzise pe acele maluri. A[ez~ndu-ne c~teodat` l~ng` ei ne puteam da seama de aceea[i lini[tit` [i demn` eficien]` de care d`deau dovad` cu to]ii. Cu scule av~nd cea mai primitiv` expresie, biete crengi abia \ndreptate [i cu accesorii pe care noi le-am fi aruncat de mult, oamenii \[i \ncropeau un plus de hran` \n foarte pu]in timp, pentru c` acas` \i a[teptau desigur alte treburi. Cu o \n]elepciune de nezdruncinat, dup` c~teva zeci de minute lipsite de evenimente, \[i adunau undi]a [i plecau, arunc~ndu-ne peste um`r un "azi nu pune gura...". i, spre disperarea noastr`, a[a era, ceasurile urm`toare pe care le pierdeam cu abnega]ie abia ne aduceau c~]iva cara[i \n juvelnice. E adev`rat \ns` c` pentru noi. zilele pentru alte \ncerc`ri nu se \ntindeau pentru tot anul ci erau atent num`rate, nu mai mult de o s`pt`m~n`-dou`. Un asemenea mo[ulic`, con[tient de inutilitatea \ncerc`rilor \ntro anume diminea]` se preg`tea s` plece dar s-a l`sat momit de o gur`-dou` de votc` de la noi [i a mai \nt~rziat pentru un timp, suficient ca s` ne umileasc`. Expertele noastre lans`ri nu am`giser` dec~t c~]iva bibani firavi iar omul ne-a mormìt c` dac` tot nu ne intereseaz` s` lu`m ceva
94
95
triunghiul apelor
triunghiul apelor
pe[te adev`rat, s` avem amabilitatea s`-i \mprumut`m o vreme o lanset`, cu orice fel de lingur`. Laserul privirii lui sp`l`cite a identificat, dup` nu [tiu ce norme, o bucat` de mal unde s-a aprijinit de o salcie [i unde nu a f`cut altceva dec~t s` lase s` cad` pe fund lingura. Apoi, cu ciudate mi[c`ri de s`ltare, destul de discrete a \nceput s` ridice pe mal bibani. Prima g`leat` s-a umplut \ntr-un sfert de ceas. Generos, nu a ezitat s` ne-o descarce \n juvelnic, iar cea de a doua, realizat` \n timp ce ne termina sticla cu votc`, a r`sturnat-o \n propria traist`, dup` care ne-a salutat moale [i a plecat spre cas`, nu \nainte de a ne reaminti c` ziua nu era bun` de pescuit... F`r` a exagera niciodat` [i chiar f`r` a fi adev`ra]i pescari, ci doar oameni ai deltei, chiar membrii echipajului nostru ne ofereau asemenea sup`r`toare lec]ii. C~nd devenea evident c` nu vom avea ce m~nca c`tre sf~r[itul unei zile, doi dintre ei scoteau din ad~nci cotloane de sub punte un soi de plas` ca un clopot, numit` prostovol [i care avea o lansare c~t se poate de spectaculoas`: v~rful ei era ]inut cu din]ii \n vreme ce m~na care o arunca descria o ampl` mi[care circular`. Ni se spunea c` momentul \n care din]ii trebuiau s` dea drumul plasei era foarte important pentru a evita pierderea lor \n cazul unei \nt~rzieri. i, cu toate c` aria acoperit` de plumbii ce descriau cercul plasei nu era prea mare, din dou`-trei arunc`ri hrana noastr` era asigurat`. Desigur c` [i \n acest caz aveam dea face cu acela[i misterios dar al vederii sub ap` care dezv`luia privirii lor locuri pe sub s`lcii, printre r`d`cini noduroase sau la misterioase \ncruci[`ri de curen]i, toate av~nd ca merit comun faptul c` ad`posteau cu preferin]` pe[ti mari.
Am avut \ns` [ansa s` v`d la lucru [i un alt tip de profesioni[ti, \n afara celor care au acest nume pentru c` \[i c~[tig` astfel existen]a sau care sunt de-ai locului [i devin prea aviza]i ca s` mai poat` ]ine de categoria amatorilor. E vorba de oameni pasiona]i [i pricepu]i care [i-au ridicat hobbyul la nivel de mod de via]`, \mbin~ndu-l cu o avantajoas` preocupare de afaceri \n domeniu. I-am schi]at astfel pe patronii unei importante firme de articole de pescuit, "GIPO", care au avut amabilitatea de a m` invita la c~teva expedi]ii organizate de ei, \n schimbul unor servicii de grafic`. Numele bun pe care \l au \n domeniu, prosperitatea afacerii lor se datoreaz` \n bun` m`sur` structurii lor ini]iale; am~ndoi, domnii Giu[c` [i Popa, au fost sportivi de performan]`, campioni de tir. Ca [i \n cazul lui Virgil al nostru, se pare c` spiritul de competi]ie educat [i [lefuit \n activitatea de concurs sportiv, se \ntoarce, c~t se poate de profitabil, \n alte soiuri de activit`]i. Acest tip de expedi]ii devenise destul de costisitor, dat fiind ca, \n linii mari, condi]iile de cazare erau excelente, rutele c`tre locurile de pescuit cu adev`rat favorizate de permise speciale, [i a[a mai departe. Pe de alt` parte, ceilal]i invita]i, erau \n general persoane avute, afaceri[ti sau patroni de firme \nfloritoare, \ntre care eu, ca un obi[nuit profesor universitar, chiar cu venituri rotunjite [i prin drepturi de autor pentru picturi sau desene, facea o figur` stingher`. Cu toate acestea, cele c~teva ie[iri cu ei, la care am avut acces, au reprezentat pentru mine momente memorabile. Am cunoscut cu aceste ocazii profesioni[ti prin seriozitatea preocup`rilor, am v`zut, de departe, dat fiind costul lor imens, scule
96
97
triunghiul apelor
triunghiul apelor
profesionale [i desigur am asistat la capturi de excep]ie, ba chiar datorit` nivelului expedi]iei poate, am avut eu \nsumi succese peste medie. n m`sura \n care am acceptat c` un atribut fundamental al profesioni[tilor este eficien]a, ei bine, \n cazul plec`rilor cu ei, aceasta era \n mod categoric tr`s`tura cea mai remarcabil` pentru expedi]ie, luat` \n ansamblu. Organizarea unor astfel de ie[iri, programate \n general pentru sf~r[iturile de s\pt`m~n`, era \ntotdeauna impecabil`, sub toate aspectele. Programarea transportului, a conexiunilor, a caz`rii, \nt~lnirile cheie pentru buna desf`]urare a expedi]iei, asigurarea unui excelent suport tehnic, toate acestea, f`r` cusur, duceau c`tre o exploatare din plin a pre]ioaselor ceasuri de la finele s`pt`m~nii. Prin bun`voin]a lui Lucian Giu[c`, am pe o caset` video, o frumoas` suit` de performan]e personale, filmate pe viu. Uneori, canalele [i b`l]ile alese de ei erau at~t de generoase \nc~t reportajele notau capturi nu numai succesive ci chiar concomitente [i \ntr-un ritm nùcitor. Le port recuno[tin]` pentru acele momente dat fiind c`, a[a cum \mi merg afacerile \n ultima vreme, nu [tiu dac` voi mai beneficia de alte similare. Acela[i Lucian avea uneori pl`cerea s`-[i tachineze coechipierii ocazionali cu provoc`ri ce p`reau glume dar care, prin miracolul cei \nconjoar` pe cei cu har, deveneau consistente realit`]i. Mie greu s` uit cum g`sea ocazia de a se opri \n cele mai nea[teptate locuri, anun]~nd c` are de scos de acolo o [tiuc` mare, lucru pe care \l realiza din prima lansare spre disperarea [i frustrarea celorlal]i. E adev`rat \ns` c` o asemenea legend`, atent \ntre]inut` prin glo-
rioase fapte de arme, devenea un excelent mod de a-[i capacita boga]ii clien]i la achizi]ia unor scule de ultim` or`... Nu e pu]in lucru ca personajul care, la ceasurile dimine]ii a scos din ape [tiuci dep`[ind u[or patru-cinci kilograme, s` prezinte seara mulinete, linguri [i fire, promovate de firme r`sun`toare, care asiguraser` performan]ele zilei. Acele instrumente [i realiz`rile lor deveneau credibile, \ncepeau deja s` construiasc` o legend` benefic` pentru v~nzarea lor. Pentru nimic \n lume nu a[ vrea s` las s` se \n]eleag` poate c` succesele expedi]iilor conduse de ei s-ar fi datorat numai unor misterioase haruri, unui noroc ie[it din comun. Era vorba mai ales de perseveren]` \n cùtare, de eforturi uneori remarcabile. ntr-una din d`]i, c~nd \n b`l]ile cunoscute [tiuca nu se l`sa deloc ademenit`, acest lucru fiind confirmat de alte echipe serioase din zon`, a fost folosit` o solu]ie istovitoare dar salutar`. Tema era de a ajunge \n anumite canale unde flerul conduc`torilor no[tri asigura capturi onorabile chiar \n condi]iile vitrege ale acelui sf~r[it de s`pt`m~n`. Din p`cate pe calea apelor acest lucru era imposibil, capetele acelor canale erau colmatate sau poate apele erau prea sc`zute pentru a permite trecerea lotcilor. Dup` un scurt instructaj, to]i membrii expedi]iei am realizat o spectaculoas` traversare a unor por]iuni de uscat [i de ap`, tr`g~nd la ham ambarca]iunile, al naibii de grele pe p`m~nt pe c~t sunt de sprintene pe ap`. Malurile canalelor pe care trebuia s` le dep`[im erau oblice [i \nalte de doi-trei metri, por]iunile de p`m~nt din nefericire uscate a[a c` obositoarea opera]iune a durat destul de mult. Imaginea noastr` cu corpurile oblice, \ndoite de efort, cu piepturile tìate de par~mele care tractau lotcile mari [i negre l-ar fi f`cut pe Repin s` p`leasc` de invidie, celebrii lui edecari de pe Volga nu ar`tau mai dramatic ca noi. De altfel imaginile au fost
98
99
triunghiul apelor
triunghiul apelor
atent filmate, ca absolut toate expedi]iile conduse de patronii Gipo [i copios folosite \n emisiuni tv. E drept c` [i r`splata pentru acea trud` nu s-a l`sat a[teptat`, odat` ajun[i \n canalul vizat, am scos din apa mai limpede ca de obicei parc`, numeroase [i grele trupuri argintii ... Undele transparente au fost at~t de generoase \n acea zi \nc~t cel care filma capturile muta obictivul camerei de la unul la cel`lalt ocupant al b`rcii, dat fiind c` deseori aceia scoteau [tiucile \n acela[i timp. Ba chiar \ns`[i filmarea, de[i av~nd un subiect at~t de pl`cut, devenea o corvoad` pentru operator pentru motivul firesc c` m~inile ocupate cu camera nu puteau manevra \n acela[i timp lanseta... Micile lor discu]ii, legate de tentativele de a-[i pasa unul altuia obliga]ia de a filma erau amuzante [i reconfortante pentru martorii ocazionali. Din ie[irile cu ei, alte dou` \nt~mpl`ri se impun memoriei mele. Prima, la o evocare obi[nuit`, pare destul de greu de crezut, din fericire \ns`, a fost nu o dat` filmat` [i transmis` pe postul tv. Cu prilejul trecerii printr-un anume canal, pe o por]iune destul de \ntins`, f`r` un motiv prea bine \n]eles, zeci [i zeci de pe[ti mari, crapi [i ciortani, ]~[neau din ap`, r`sucindu-se argintiu \n v`zduh, parc` s`tui de mediul lor firesc... Adeseori c`deau pe puntea [alupei sau \n lotcile tractate spre pl`cuta uimire a participan]ilor la partida de pescuit. Nici ast`zi nu mi-am limpezit prea bine ciudatul fenomen, cea mai credibil` explica]ie ar fi c` o anumit` configura]ie a canalului, dimensiunile [i poate o anume structur` a fundului rezona \ntr-un mod ciudat la vibra]ia motorului nostru, f`c~nd mediul acvatic, pentru acele minute, insuportabil pentru pe[ti.
Cea de a doua a impus definitiv aten]iei [i respectului meu tema solunarelor. Ca mai to]i arti[tii, am o tendin]a natural` de a respinge orice rigoare sau aspect legic ce ar reglementa o activitate at~t de poetic` tocmai prin incertitudine, cum este pescuitul. La expedi]iile conduse de Lucian, participa adeseori un prieten de-al acestuia, un excelent pescar [i cunoscator al instrumentarului aferent. Acel domn, un ardelean, o reu[it` combina]ie de rom~n [i neam], profita de cele mai bune tr`s`turi ale celor dou` na]ii, prin care o anume instinctiv` dragoste de natur` se \mbina armonios cu rigoarea [i corectitudinea nem]easc`. Ca un mic exemplu al tr`s`turii de la urm`, pot depune m`rturie despre el ca a fost primul [i ultimul pescar din via]a mea pe care l-am v`zut \napoind apei [tiucile sub norma de dimensiune recomandat`. Avea obiceiul s` pescuiasc` singur, \ntr-o minuscul` barc` de cauciuc, \narmat viteje[te \mpotriva frigului cu o bucat` de slan` [i p`linc`, aceste dou` articole d~nd desigur m`rturie despre latura rom~neasc` a ascenden]ei sale... ntr-una din zile, pu]in \naintea pr~nzului, lop`t~nd pe l~ng` lotca noastr`, ne-a fluturat o mic` pagin` unde \[i notase, dintr-o revist` de pescuit fran]uzeasc`, datele solunare ale zilei \n care ne aflam. n conformitate cu acestea, ne recomanda s` nu \ncerc`m s` pescuim mai devreme de ora unu dar nici mai t~rziu de unu jum`tate, acel r`stimp de treizeci de minute fiind cel optim. mi amintesc c` to]i ocupan]ii lotcii am sur~s codescenden]i [i neam v`zut de pescuit. "Pescuit" s-a dovedit din p`cate, un termen total nepotrivit, dat fiind c` nu am reu[it s` scoatem nici o m~rli]`. n schimb, spre iritarea noastr` , exact \ntre unu [i unu-jum`tate,
100
101
triunghiul apelor
triunghiul apelor
am scos din apele du[m`noase p~n` atunci, singurele [tiuci ale zilei... nt~mplarea a avut pentru mine cel pu]in dou` urm`ri: am acceptat c` basmul cu solunarele are [i p`r]i reale [i c` merit` respectul meu dar, cu o vinovat` ranchiun`, nici o dat` nu mi-am cump`rat [i nici n-o voi face, acele tabele cu recomand`ri. Nu am de g~nd s`-mi virtegesc pescuitul de pl`cutele lui atribute cum ar fi nesiguran]a [i misterul... ntorc~ndu-m` \ns` la activitatea arti[tilor-pescari, nu pot \ncheia capitolul f`r` a marca un lucru cu adev`rat specific: unele din aventurile lor, oric~t de \mplinite sub aspectul bucuriilor pesc`re[ti, nu vor putea fi niciodat` desprinse de un cadru anume, de anumite repere ale decorului. Capturarea unui [alù \ntr-o diminea]` va avea poate determin`ri \n calitatea monturii, a alegerii locului [i poate a vioiciunii pe[ti[orului-momeal`, dar nu va putea fi niciodat` rupt` de cea]a care sf`r~ma lumina acelui anume soare g`lbui, de siluetele alburii-tìoase ale pesc`ru[ilor care \ncercau s` ]eas` malul... A[a cum spuneam, unele amintiri devin insistente, \[i impun condi]ia de component` a unor fi[iere tip, devin imagini obligatorii gir~nd reu[ite obligatorii, \[i for]eaz` prezen]a \n suite previzibile de evenimente, sunt premize sigure ale unor \nt~mpl`ri care nici nu au \nceput... Un anumit tip de cea]`, prezen]a unui ciot de salcie decupat pe un ecran cu nori dilua]i de un soare matinal, pot reprezenta nu numai elementele unui confort vizual ci [i datele de reu[it` ale unei partide de pescuit, dat fiind c` au apar]inut, p`r]i fiind, unui moment trecut, agreabil sub toate aspectele...
trei - triunghiul de ape [i lumin`

Taberele de crea]ie ale arti[tilor plastici \n delt` s-au bazat \n principal pe dou` repere: cabana de la Calica [i casa din Partizani. Formula curent` \n care decurgeau acestea consta din aranjamente, protocoale \ntre autorit`]ile uniunii noastre [i cele locale, \n temeiul c`rora serii de plasticieni erau caza]i pe o perioad` nu mai mare de dou` s`pt`m~ni, r`stimp \n care \[i vedeau de pictat [i de pescuit, Evident c` pentru mul]i ordinea preocup`rilor era inversat` dar acest lucru era determinat de structura mai intim` a participan]ilor. Locurile pomenite dar [i \mprejurimile lor acopereau cu prisosin]` cele dou` tipuri de interes al arti[tilor. Am~ndou` se situau \n zone tipice deltei [i micile excursii de o zi \n teritoriile \nvecinate se traduceau fie cu serii impresionante de desene fie cu juvelnice doldora. Meritul mentorului nostru, al sculptorului Virgil Mihèscu, a fost \ns` acela c`, pentru o bun` parte dintre noi, a realizat adev`rate expedi]ii \n delt`, de-a lungul [i de-a latul \ntinderilor de ape, \n care punctul fix nu mai era o caban` ci chiar [alupa, chiar grupul b`rcilor care ne purtau. Acesta este motivul pentru care unii am avut [ansa suplimentar` de a ajunge \n cotloane mai pu]in b`tute,
102
103
triunghiul apelor
triunghiul apelor
de a \nmagazina imagini mai pu]in v`zute. Pre]ioasa banc` de date, de \nt~mpl`ri [i peisaje s-a alc`tuit, s-a \mplinit \n peste dou`zeci de ani de intr`ri \n acel t`r~m, \n jurul acelor case, mai aproape sau mai departe, dup` cum ne purtau b`rcile [i poftele noastre. Odat` pus la punct aranjamentul cu autorit`]ile din Tulcea, tipicul acestor expedi]ii era \n linii mari acela[i, doar rutele [i ]intele diferind uneori. n dou` sau trei ma[ini echipa noastr` ajungea \n port, unde, riguros \mp`r]it` pe sarcini, se ocupa de mai multe lucruri. C~]iva punctau obligatoria rela]ie cu autorit`]ile, semn~nd documente [i primind acea sum` pentru materiale, al]ii achitau contravaloarea permiselor pentru delt`, o parte din ceilal]i b`teau pia]a cu liste de alimente \n m~n` iar ultimii desc`rcau din bagaje pe [alupa deja tras` \n port, \ntr-un loc stabilit prin telefon cu zile \nainte. n cele mai fericite cazuri plecarea spre delt` se petrecea \n aceea[i zi, dup` pr~nz. Deseori \ns`, cu toat` str`dania lui Virgil, [alupa nu era chiar la dispozi]ia noastr`. n aceste situa]ii trupa lua drumul c`tre cabana de la Calica, unde, nu tocmai neferici]i, desenam, pescuiam dar mai cu seam` a[teptam s` treac` acele ceasuri c~nd ne puteam, \n fine, \ntoarce la Tulcea pentru a ne \mbarca. Trebuie s` recunosc c` primul meu contact cu peisajul de acolo s-a petrecut la popasul de la Calica [i nu a fost unul tipic, compatibil cu aprecierea unui peisaj, ci, mai degrab` cu starea, cu sentimentul spa]iului deltei. Discu]iile [i aprovizionarea de la Tulcea duraser` ceva mai mult, astfel c` a[ezarea [i lini[tirea grupului se \ncheiaser` abia c`tre
sear`. Eram la prima ie[ire de acest tip [i probabil c` emo]ia [i agita]ia mea erau destul de evidente, a[a \nc~t, f`r` nici un soi de preambul sau explica]ie, Virgil m-a tras c`tre debarcader, mi-a ghidat mi[c`rile nesigure ca s` m` urc \n lotc` [i la r~ndu-i, odat` a[ezat, a \nceput s` v~sleasc`. De[i era deja noapte, ne aflam, a[a cum se \nt~mpl` destul de des \n delt`, \ntr-un \ntuneric transparent, \n care, dup` o scurt` perioad` de adaptare, dibuie[ti neb`nuit de multe detalii \mprejur. Colegul meu a mormìt ceva despre o mic` plimbare cu un rost pe care avea s` mi-l dezv`luie pu]in mai \ncolo [i a continuat s` v~sleasc` cu o calm` eficien]`. Lotca a lunecat t`cut o vreme, tìnd c~teva canale c`tre o destina]ie pentru mine total incert`; \n ceea ce-l privea pe Virgil, el era, noaptea sau ziua, cu sau f`r` stele, pe timp senin sau cea]`, la el acas`, \n orice punct al deltei. Am r`zbit apoi c`tre o deschidere mai mare \naint~nd c`tre larg, p~n` c~nd jocul unor v`l`tuci de cea]`, ne-a retras orice control al malului. Oprind v~slitul, prietenul m-a invitat s` ascult [i s` m` uit f`r` s` m` simt dator s`-i comunic ceva. Trebuie s` recunosc c`, oricum, nu a[ fi avut ce s`-i comunic pentru c`, \n acele c~teva minute, am auzit [i am v`zut lucruri prea deosebite pentru a putea fi traduse \n cuvinte. M` aflam pentru prima oar` \ntr-una din b`l]ile deltei [i \n acel \ntuneric, translucid acum din cauza ce]ii, nu mai aveam nici o rela]ie ferm` cu uscatul. Eram \nconjurat de sunete moi [i ciudate [i, mai cu seam` am fost invadat de un miros al apelor, de atunci, pentru mine, unul din cele mai sigure repere de sim] al deltei. Tot acest m`nunchi de impresii m-a cotropit pe un fond emotiv marcat [i de team` \n bun` m`sur`, pentru c` nici sunetele, absolut s`lbatice, nici acele vagi siluete vegetale \ntrez`rite nu m-ar fi ajutat nicicum s` g`sesc drumul de \ntoarcere, mai cu seam` c` [i
104
105
triunghiul apelor
triunghiul apelor
luna devenise un soi de ploaie zenital`, alburie. Cea mai mare parte din sentimentele trìte atunci, \n acea scurt` avalan[`, aveau s` fie retrìte, re\n]elese prin nuan]e mereu adùgate, prin sublinieri mai ap`sate. Chiar [i acea senza]ie a incertitudinii, a pierderii, a topirii de sine \ntr-un mediu cu grani]e incerte, avea s` se manifeste \n mai multe situa]ii, cu intensit`]i relansate. Nu e mai pu]in adev`rat ca acum, av~nd experien]a a zeci [i zeci de ie[iri \n delt`, \n]eleg c` acea fluidizare, acea topire \n mediu, ba chiar [i acceptarea destinului dizolv`rii [i pieirii \n peisaj, nu cu team` ci cu supunere, presupun anumite date personale. Numai anumite structuri, cu deosebite alc`tuiri intime, sunt apte de a accepta acea bl~nd` integrare \n mediu... Nu \mi pare deloc nefiresc sau preten]ios s` recunosc faptul c` pre]ul unui nou peisaj ce se d`ruie privirii, este constituit \n bun` m`sur` de date ale altor decoruri, de trìrile prilejuite de acelea. A[a cum spune Bachelard \n eseul " Apa [i visele", exist` un soi de reverie material` care precede contemplarea, un nou peisaj devine un spectacol consistent abia dup` o experien]` de vis, con[tientizarea valorii lui este precedat` de o stare oniric`... Pentru un profesionist al imaginii, fie el fotograf sau pictor, peisajul deltei \[i impune c~teva tr`s`turi care-l personalizeaz`. Acestea devin tot mai pregnante cu ocazia frecvent`rii lui. Este \ns` instructiv de remarcat faptul c` impunerea lor se face mai ales prin abord`rile mai timide, mai pu]in agresive, mai personale. Cunoscuta recomandare a recept`rii peisajului \n general din condi]ia de turist pedestru este \n totalitate valabil` [i \n cazul deltei pentru c` unghiurile pozi]iilor confortabile de pe pun]ile
vaselor de agrement citesc cadre tocite, previzibile. Aceste vase, \n general prea mari pentru a se putea strecura pe intr`ri cu ape joase, au rute cumva prestabilite, pe canale largi [i accesibile, tìate de numeroase alte [alupe. Cadrele realizate \n timpul navig`rii se perind` \n general rapid [i pe fundalul nu \ntotdeauna poetic al exploziilor \nfundate ale motorului. Chiar dimensiunile [i raporturile nu sunt primite corect iar unghiurile nu sunt cele mai favorabile, secven]ele seam`n` cu instantaneele realizate pe fereastra autocarului, din mers. Pentru noi, adev`rata imagine a deltei, s-a completat prin nenum`rate citiri ale unor aspecte sim]ite de aproape, de pe podeaua inconfortabil` a lotcii [i din lunecarea ei \nceat`. Ba chiar [i [alupa noastr`, de dimensiuni modeste, ne prilejuia intrarea \n locuri inaccesibile altora. A[a [i pentru noi, utilizatori ai imaginii, peisajul de acolo [i-a impus anumite caracteristici, [i-a subliniat treptat specificul. n ce m` prive[te, elementele cele mai determinante s-au constituit oarecum \n trei categorii, ale c`ror componente s-au strecurat de la sine nu numai \n lucr`rile mele ci chiar [i \n grila de apreciere a oric`rui nou peisaj v`zut. Str`duindu-m`, baz~ndu-m` doar pe pu]in` obiectivitate, devin con[tient c` atributele pe care le-a[ pune \n discu]ie, s-au impus cu destul` for]` \nc` de la primele impresii dar, mai ales, s-au cristalizat prin nenum`rate revederi, prin recitiri chiar cu u[oare modific`ri, cu dominante marcate de sezoane succesive. Chiar dac` nu este deloc u[or de creat un recul emo]ional fa]` de un tip de peisaj pe care \l receptezi \ntr-un mod distinct, pe care \l sim]i cu o anume intimitate, a[ nota, str`duindu-m`, c` cele trei repere determinante ale peisajului deltei sunt: fluiditatea, certitudinea orizontalelor [i, desigur, lumina.
106
107
triunghiul apelor
triunghiul apelor
Confruntarea \ntre uscat [i ap`, competi]ia pentru superioritate \ntre limbile de p`m~nt [i mi[c`toarele \ntinderi de ap`, nu ajung niciodat` la un rezultat definitiv. Raportul stabilit \ntre cantit`]ile celor dou` medii fundamentale nu are o expresie cert`, odat` pentru totdeauna. Malul unui canal sau forma unui istm poate avea aspecte viguroase sau nesiguran]e structurale nu numai \n perioade distincte cum ar fi un sezon secetos sau unul marcat de rev`rs`ri, ci [i r`stimpul unei singure zile. Debarcarea la cheiul din fa]a casei de la Partizani avea repere c~t se poate de diferite de la sezon la sezon: uneori barca ce ne traversa de la gara fluvial` se oprea pe un pat de bolovani de unde, pe cele [apte-opt trepte \nalte, s`pate \n digul oblic, ne c`]`ram cu rucsacurile p~n` la uli]a din fa]a caselor. Alteori, atunci c~nd Dun`rea era crescut`, lotca noastr` plutea p~n` la poarta gr`dinii, iar muchiile digului se mai ghiceau ici [i colo. ciupind oglinda apei, de-a lungul satului. n balt`, panta viguroas` a unui ]`rm, cu texturi rugoase [i tari, unde lotca s-a sprijinit ieri dup` amiaz` ca pe un um`r viguros, ca din piatr` galben cenu[ie, se dovede[te \n zorii zilei de azi, un d~mb moale [i m~los, din noroi negru care pare c` se tot cufund` \n undele cafenii. O balt` generoas` din preajma cabanei de la Calica, care se \ntindea c~t vedeai cu ochii spre sud-est, de unde, sf`tui]i ho]e[te de Virgil, am scos \n dou`-trei toamne cr`pceni la pripon, ajunsese prin toamna lui 91, c~nd am avut ocazia s` o rev`d, o \ntindere de h~rtoape, unde p`[teau vite murdare. Mai mult dec~t at~t, incertitudinea raportului dintre uscat [i ap`, mai poate fi remarcat` doar prin u[oare schimb`ri de unghi de citire. Soliditatea de roc` a unui istm, cu muchii bine desenate [i cu umbre contrastante, se preschimb` dup` ocolul cu lotca \ntr-un
amestec pufos de ierburi [i r`d`cini, pe care abia dac` se poate a[eza piciorul delicat al unui st~rc. Intrarea bine [tiut` \ntr-o balt`, folosit` ani la r~nd, se preschimb` dup` o noapte furtunoas` \ntrun desi[ de netrecut, dens [i solid, prin care abia se mai \ntrez`re[te luciul b`l]ii dorite. Zorii unei zile de pescuit se pot scurge greu, \ntr-un efort prelungit de a trage lotcile prin culoare \nguste cu stuf \nc~lcit. c`lc~nd ca pe o p~sl` care muste[te nesigur`. Aceea[i intrare, dup` ceasurile risipite pe \ntinderea apelor, se deschide de la sine c`tre asfin]it, c`p`t~nd cel mai sigur aspect, o alee larg`, str`juit` de maluri care par s`pate pentru vecie spre binele pescarilor... Aceste repere nesigure, aceste \nt~mpl`ri care pun sub semnul fluidit`]ii limitele clare ale elementelor peisajului, au traduceri specifice chiar \n limbajul plastic al unui artist. n ce m` prive[te, con[tientizarea treptat` a incertitudinii grani]elor, a topirii structurilor distincte cum ar fi uscatul, balta [i cerul, \n alc`tuiri ce se pot reconfigura deosebit la ore [i lumini deosebite, \ntre secet` [i umezeal` sau pur [i simplu schimb~nd unghiul de vedere, a adus dup` sine importante modific`ri de viziune plastic`. Nu o dat`, sedus de amestecul de impresii de acolo, mi s-a impus o reflec]ie at~t de literar` \nc~t p`rea deja citit` \n vreo carte: locul unde apa, lumina [i cerul sunt tot una... Ce]urile dimine]ii mi-au devenit familiare prin felul \n care \nmuiau contururile [i ecranau siluetele, m-au obi[nuit cu distan]e incerte [i cu repere schimb`toare, mi-au dat m`sura precarit`]ii definirii \n spa]iu, a localiz`rii nesigure, m-au resemnat cu ideea volumelor schimb`toare. P~cla zilelor \n`bu[itoare era la fel de eficient` \n fluidizarea reperelor ca [i umiditatea groas` a zilelor reci.
108
109
triunghiul apelor
triunghiul apelor
Poate c` \n timp, \n delt` mai mult ca oriunde, mi-a devenit ap`s`tor de clar adev`rul c` elementele fundamentale ale vizibilului, oric~t de bine definite ar p`rea, au misterioase dar continue schimburi [i prelingeri de materie. n plan strict plastic, toate aceste subtile aspecte, aceast` specificitate a peisajului au determinat folosirea cu predilec]ie a unui anume limbaj pictural. n lucr`rile mele, dup` experien]a deltei, s-au impus tu[ele verticale care tindeau s` topeasc`, s` anuleze \n parte certitudinile limitelor orizontale dintre oglinda apei [i uscat iar volumele mari dar [i formele ce le descriau erau \n bun` m`sur` aplatizate de o perspectiv` aerian` tiranic`. n egal` m`sur` \ns`, \n alte lucr`ri, tocmai pentru a sugera limpezimea de cristal a atmosferei, chiar aceast` perspectiva era inten]ionat anulat` de aduceri c`tre prim plan a \ndep`rtatelor f~[ii de ap` [i uscat. At~t desenul c~t [i culoarea au \nceput s` mizeze pe suger`ri de pasaje, contrastele [i clarit`]ile erau repartizate cu economie [i \ntotdeauna mai ales pentru a pune \n valoare omniprezenta fluiditate. Aceasta din urm` se traducea \n principal prin treceri, topiri, reflexe [i difuzii. Chiar sub aspect coloristic raporturile sugerau posibile alunec`ri \n alte game, transl`ri \ntre aparente arii certe, \n orice caz o navigare \ntr-o lume cromatic` rafinat monocord`, rareori contrastant`. Trebuie s` recunosc cu umilin]` c` toate aceste anume mijloace de expresie, ast`zi relativ u[or de identificat, s-au instaurat \n inventarul personal mai degrab` intuitiv, printr-o prelungit` insinuare. ntr-un text pe care l-am scris pe un catalog al unei expozi]ii personale, pomeneam c~teva lucruri, pu]in neobi[nuite poate, despre modul \n care percep aerul ce \nv`luie obiectele pe care le pictez. Era o m`rturisire pe care nu o neg nici ast`zi dar poate c` lucrul cel mai important este c` acea percep]ie a mate-
rialit`]ii aerului, a modului \n care sunt tentat s` \l figurez, a[a cum \nv`luie rece sau prietenos formele, a fost rezultatul emo]iilor vizuale din lumea apelor deltei. Referitor la atributele formelor naturale, at~t din mediul mineral c~t [i apar]in~nd celui vegetal, care sugereaz` condi]ia lor incert` ca apartenen]`, lucrurile au fost la fel de instructive [i s-au impus ca \n]elegere tot \n timp. Pe de o parte a fost spectaculos de remarcat cum segmente importante ale unor reliefuri terestre sau volume vegetale sunt la fel de bine adoptate de ap` sau de usc`ciune. O trecere cu lotca prin canale travers~nd zone mai \mp`durite ofer` privitorilor, at~t \n perioade de secet` ca [i \n cele de inunda]ie, forme dramatice. R`d`cinile contorsionate ca patimile noastre, cu r`suciri \ncr~ncenate, au nu numai forme asem`n`toare \n ap` sau deasupra dar, ]in~nd desigur [i de specificul s`lciilor, se \ntorc \n oglind` \n v`zduh, descriind forme [i r`suciri de acela[i tip. Pe de alt` parte \ns` un vizitator sensibil nu poate s` trec` cu vederea [i alt tip de derap`ri, de interfer`ri, sau chiar de schimburi \ntre regnuri. De multe ori, coastele dezgolite ale malurilor lutoase dezv`luie privirii eroziuni formate din mici grote, aglomerate \n asemenea fel \nc~t sugereaz` \nc~lceli r`d`cinoase sau trunchiuri scufundate. La fel de bine \ns`. zv~rcolirile lianelor subacvatice, aduse \n usc`ciunea atmosferei dup` ce au fost \nvelite \n lut [i n`mol, sunt receptate ca pietrificate, ba chiar prin atingere au consisten]a [i sonoritatea unor nervuri de ciment. Nu o dat`, un trunchi calcinat [i erodat de ploi, \[i poate pierde detaliile ce l-ar identifica drept fost trunchi, \]i p`streaz` doar
110
111
triunghiul apelor
triunghiul apelor
esen]iale trasee structurale [i se ofer` mai ales sculptorilor dintre noi, ca o adev`rat` alc`tuire cioplit` \n piatr` argintie... O bun` parte din aceste transmuta]ii [i reconfigur`ri fac parte din cicluri climatice de sezon sau pe parcursul etapelor zi-noapte, ele sunt fire[ti [i deci \n bun` parte previzibile. Altele \ns`, ]in de misterioase legi ale locurilor, de taine ale lumii b`l]ii. Toate acestea subliniaz` insistent adev`rul c` unui artist, pentru a sesiza fluidele nuan]e, pentru a le gusta spectaculosul, pentru a deveni capabil de a le figura \n semne plastice, nu-i este suficient` o obi[nuit` vizit` de documentare [i nici notele realizate cu cea mai profesional` rutin`. Se impun expedi]ii repetate, trìri sincere, perceperi vizuale patronate de uimiri mereu proaspete, de candoare, cu fi[iere de imagini dublate de unele ale emo]iilor, chiar dac` presim]ite, niciodat` acelea[i. De altfel, pentru fiecare dintre noi, banca personal` de emo]ii de orice tip poate \nsemna un capital cu valori variabile, de la mediocru la fabulos, cu un cuantum deteminat de sensibilitate [i cultur`. n orice caz \ns`, experien]a unei st`ri de excep]ie creaz` oricui, pe de o parte, un reper emo]ional la care se pot raporta \n viitor alte aventuri similare, iar pe de alt` parte, a[teptarea acestora \n conjuncturi asem`n`toare le poate poate colora \n tonuri ce construiesc premize favorabile. Ca [i \n cazul evocat mai \nainte, al darurilor, o emo]ie a[teptat`, o emo]ie cu parametri deja atin[i \n trecut, poate deveni cople[itoare [i, \n egal` m`sur`, poate crea un teren [i mai fertil pentru trìri de excep]ie. Nu pot ascunde c` sentimentele care ne determinau s` p`r`sim certitudinile profesionale ale atelierelor noastre de crea]ie pentru ipotetice bucurii estetice, se bazau, \n cea mai mare m`sur`, pe valoarea amintirilor noastre din delt`.
Dar despre pre]ul acestora, despre meritul lor \n rotunjirea maturit`]ii creatoare a unora dintre noi, va depune m`rturie un alt capitol. ntorc~ndu-ne \ns` dialogul anume dintre plastician [i imaginile deltei, trebuie spus c`, \n conformitate cu unul din cele mai generale principii ale confrunt`rilor din cadrul plastic, fermec`toarea dezordine ce patroneaz` expresia elementelor de limbaj \ntr-un peisaj al deltei este compensat` de un major element de ordine. Acesta este asigurat de prezen]a, nu mereu explicit` dar insistent`, a orizontalei. Toate formele [i suprafe]ele precum [i tonurile [i tentele ce le-au descris, toate semnele [i tu[ele ce au concurat la sugerarea fluidit`]ii [i consisten]ei variabile ale reperelor peisajului sunt ordonate de prezen]a orizontalelor. Pentru cine s-a reg`sit pe acel t`r~m pornit s` absoarb` datele peisajului, a devenit cu timpul evident c` suprafe]ele lucitoare [i cele ocru-brun sau verzi se succed \n f~[ii suprapuse, cu geometrii dintre cele mai variate dar mereu limitate de orizontale. Perimetrele de ap` intersectate de istmurile de uscat au, ca un soi de obligatoriu ecou al \ndep`rtatului dar implacabilului orizont, repere paralele cu acesta. Aceste limite orizontale ritmeaz` armonic orice \nt~mpl`ri plastice din cadru. Ceasurile petrecute \n barca \n mi[care vor dezv`lui desigur noi [i noi \ntinderi argintii \n care pulseaz` altele, stufoase sau netede, perind~ndu-se \n variate alc`tuiri dar care sunt tìate legic de trasee orizontale. naintarea sau inutila ridicare de pe bancheta lotcii, confortabila coco]are pe puntea unui vas de agrement, nu fac dec~t s` \ndep`rteze ultima dar cea mai sigur` linie egaliza-
112
113
triunghiul apelor
triunghiul apelor
toare, orizontul. De altfel i-a[ sugera cuiva, mai pu]in familiarizat cu delta, un exerci]iu amuzant dar conving`tor: dac` ar trasa \n jum`tatea inferioar` a unei p~nze albe c~teva linii orizontale dup` un ritm armonic, mai degrab` instinctiv, pe care l-ar afecta mai apoi cu pete av~nd contururi \nt~mpl`toare, ar avea spre amuzata lui uimire un foarte simplu dar credibil proiect de peisaj al locurilor apelor. Bine\n]eles c` pentru a deveni un tablou ar mai fi nevoie de c~teva \nsu[iri [i detalii, cum ar fi harul, [tiin]a picturii [i c~teva decenii de experien]e asidue... n acest imperiu al orizontalelor, prezen]a verticalelor este rar`, singularele apari]ii ale st~lpilor, ale catargelor sau ale unor copaci mai degrab` nepotrivi]i locurilor, creaz` impresii puternice. Tirania orizontalei mai poate fi pus` \n lumin` [i sub aspectul perceperii ei biologice. Pentru orice c`l`tor, cazat obligatoriu mai mult de zece zile pe puntea unui vas \n mi[care, e desigur familiar` senza]ia de cl`tinare prezent` o zi-dou`, dup` \ntoarere, chiar pe du[umeaua sigur` a casei sale de pe uscat. [i va aminti f`r` \ndoial` c` privind leg`n`toarele imagini de pe punte sau citite prin hublou [i modul \n care defilau maluri [i pomi prin fa]a ochilor sì \n mi[care, va fi r`mas cu impresii destul de nesigure despre acele detalii. Cùt~ndu-[i paharul pe mica mas` de pe punte, va fi avut aceea[i stare de incertitudine pentru c` micile obiecte din jurul lui lunecau u[or [i continuu, av~nd condi]ii de stabilitate cu totul precare. Din acest motiv chiar definirea lor \n spa]iu ar fi putut fi afectat`. Singura mare certitudine \n aceast` lume a cl`tin`rii, a leg`n`rii
este orizontala, toate ridic`rile [i cobor~rile, deplas`rile [i revenirile, toate pozi]iile intermediare se raporteaz` la un singur reper ferm, orizontala. i bine\n]eles nu este cea care poate fi c~[tigat` prin \ntinderea pe punte sau \n cu[et`, unde leg`n`rile sunt [i mai nepl`cut resim]ite ci una \ndep`rtat` [i sigur`, cea la care se raporteaz` toate mi[c`rile, acea linie \ns` nu este neap`rat cea a orizontului ci mai degrab` o simbolic` linie a echilibrului, resim]it`, a[a cum spuneam, mai degrab` biologic. Tot \n aceast` suit` de reflec]ii nu ar fi lipsit de interes s` atrag aten]ia [i asupra unor alte mesaje, transmise de orizontalitatea apei, nu at~t de evidente dar, mai ales, nu tocmai u[or de t`lm`cit. Este vorba de faptul c`, pentru majoritatea oamenilor orizontala prezent` \n peisaj sugereaz` lini[te, calm, nemi[care sau, mai mult dec~t at~t, lips` de via]`. Orizontala apei \ns` [i nesf~r[ita ei \ntindere plan`, cu mai mult sau mai putin vizibilele mi[c`ri ale suprafe]ei, ne \mping s` reflect`m asupra unui mediu pe de o parte predestinat nemi[c`rii [i calmului iar, pe de alta, supus unui chin continuu de \ntoarcere [i re\ntoarcere la semnul fundamental care imit` orizontul... E adev`rat \ns`, c` dintre toate elementele importante ce fac un peisaj, apa, reflect` firesc cerul, stabilind un dialog cu rost de echilibrare. Ba chiar, \ntr-un soi de exerci]iu compensativ, \i traduce cel mai bine irit`rile [i jocul cu nenum`rate fe]e ale luminii, mai mult dec~t at~t, face accesibile [i dramatice chiar [i cele mai mici nuan]e ale vremii. Calmul, ap`sarea, lini[tea, senin`tatea dar [i furia dezl`n]uit`, tensiunea dar [i starea de prea-bine, toate acestea \[i g`sesc \n ap` un intrerpret nu numai foarte sensibil dar [i c~t se poate de calificat pentru a ne retransmite acele mesaje nuan]ate. Oamenii locurilor citesc \n abia sim]itele modific`ri ale luciului,
114
115
triunghiul apelor
triunghiul apelor
ale dimensiunii [i tipului de creast` a valului, schimb`ri ale timpului. Ei \ntrev`d \n tr`darea subtil` a culorii [i transparen]ei apei, r`zg~ndiri ale vremii, motive de griji pentru ie[iri la pescuit... Pentru mine \ns`, cel pu]in a[a \mi place s` cred, componenta cea mai prezent`, elementul unificator al st`rilor istorisite mai devreme, \l reprezint` lumina. De[i un erou principal \ntre atributele peisajului deltei, este poate cel mai greu de reliefat \n biete cuvinte, tocmai ea, lumina, care d` consisten]` argintie v`zduhului de acolo, care poleie[te ape s`rmane [i cleioase, care \nnobileaz` contururi banale... n urm` cu cincisprezece ani, m` aflam, printr-o [ans` rar` pentru acele timpuri, pe cel`lalt mal al Atlanticului, \ntr-o excursie nu numai prilejuit` dar \n cea mai mare m`sur` sus]inut` de bunii mei veri Horia din Belgia [i Dan, din America. Pentru mul]i dintre rom~nii acelor meleaguri, unii dintre ei aviza]i cunosc`tori al situa]iei tot mai greu de suportat din ]ar`, devenise aproape evident c` urma s` r`m~n pe acolo, c` voi \ncepe s`-mi caut un rost, cu at~t mai mult cu c~t, datorit` meseriei mele, se iviser` deja c~teva oportunit`]i. Aceia pretindeau, \n urma refuzurilor mele sistematice, explica]ii c~t mai credibile. Le aveam desigur, unele ap`s`tor de terestre, cum ar fi fost teama de repercursiuni pentru familia mea iar altele, sup`r`tor de sentimentale, aproape imposibil de exprimat. ntr-o sear`, excedat, am f`cut uz de un argument practic de neacceptat pentru cei de acolo, marca]i deja de un anume pragmatism, dar, \n egal` m`sur`, de necomb`tut, tocmai prin gradul lui de mare specificitate. Am declarat ritos c` am siguran]a c` n-am s` g`sesc nicìeri \n lume acea lumin` argintie a
peisajului din delt` [i c` nu m` pot lipsi de ea. Evident c` atunci ca [i o vreme dup`, \ntoarcerea \n ]ar` nu mi-a sunat drept cea mai bun` decizie iar justificarea mi-a p`rut cel pu]in patetic` dac` nu chiar for]at`. A trecut \ns` ceva timp [i am c`p`tat siguran]a c` op]iunea mea de atunci nu a fost cea gre[it` chiar dac` ast`zi sunt departe de a fi un om \nst`rit, dup` normele timpurilor de acum. n egal` m`sur`, nici aprecierea asupra luminii din delt` nu mai \mi pare at~t de for]at`, ba chiar, a[a cum am recunoscut \nc` din primele fraze ale acestei scrieri, acel triunghi al apelor, cu farmecul str`lucirilor sale, a devenit pentru mine echivalentul unui drog de care nu m` pot lipsi. Nu pot \ns` s` m` raportez numai la primele amintiri, importante desigur prin calitatea emo]iei acelor momente c~t, mai ales, la nenum`ratele [i cùtatele resublinieri ulterioare, la aventuri vizuale de acela[i tip. nc` din mai vechile peregrin`ri prin delt` am presim]it anume propriet`]i ciudate dar fermec`toare ale luminii locurilor, le-am sim]it din plin mai apoi iar \n ie[irile de acum, le a[tept h`mesit pentru ca, odat` ajuns acolo, s` le respir cu toat` fiin]a... Poate p`rea ciudat dar atributul cel mai la \ndem~n`, poate fiind primul care \mi vine \n minte sau poate impun~ndu-mi-se, este cel al materialit`]ii luminii. A[a de pild`, acolo am sim]it pentru prima oar` c` str`lucirea soarelui poate pluti m`t`sos, cald` [i prietenoas`, \n jurul [i la nivelul lotcii noastre, c` se mai poate sf`r~ma \n puzderie de mici particule diamantine aflate \ntr-o molatec` suspensie, uimitor de dens`, \n jurul fe]elor noastre sau c` poate picura de sus, \ntr-o bl~nd`, continu` ninsoare de sf`r~m`turi de raze. n egal` m`sur` \ns`, poate ataca orizontal, dealungul apei, cu
116
117
triunghiul apelor
triunghiul apelor
suli]e lungi [i ]epene de lumin` dur` care fac s` \n]epeneasc` orice am`nunt vegetal sau mineral \nt~lnit \n cale, care dau apei consisten]a aramei sau a plumbului, care transform` alc`tuirile terestre \n decoruri de tabl`, ca de b~lci. Reflect~nd pu]in asupra unor propriet`]i structurale, a[ putea spune ca lumina deltei poate fi cristalin` si seac`, petrificat` \ntro rece nemi[care, dar mai poate fi argintie sau chihlimbarie, mul~ndu-se pe formele s`race ale \mprejurimilor [i personaliz~ndu-le. n egal` m`sur` \ns`, poate alerga prin decor \n pachete inegale ca densitate [i culoare, agresive sau indiferente, purtate de curen]ii capricio[i ai aerului [i apelor. Acum mai bine de doi ani, c`tre sf~r[itul unei obositoare [edin]e la senatul facult`]ii, discut~nd cu colegul meu Doctorul despre eclipsa total` de soare de a doua zi, s-a \nfiripat \ntre noi ideea de a marca evenimentul pe malul unei b`l]i, la pescuit. Mai \n glum` mai \n serios, am subliniat rostul unei asemenea aten]ii pentru un eveniment cu adev`rat cosmic, aproape de \nchiderea unui mileniu. Sub aspect pesc`resc, ziua urm`toare a fost excelent` ]in~nd seama c` pe l~ng` alte capturi fiecare dintre noi am p`c`lit c~te un crap, pe care, cu cea mai domneasc` reciprocitate, ni l-am scos unul altuia, cu minciogul. Dar c~[tigul nostru emo]ional cu adev`rat remarcabil a fost cel legat de desf`[urarea eclipsei. Elementul cel mai spectaculos din suita de \nt~mpl`ri l-a sus]inut, f`r` \ndoial`, presta]ia luminii. n decurs de c~teva minute, \n miezul zilei, am trìt senza]ia unei rapide dup`-amieze, un la fel de scurt asfin]it [i, dup` o noapte c~t trei fumuri de ]igar`, am traversat zorii [i r`s`ritul soarelui. Nefireasca lumin`, nu numai sub aspectul petrecerii ei at~t de
rapide \ntre zi [i \ntuneric ci [i a calit`]ii ei, a str`lucirii care colora ciudat apa, vegeta]ia [i cerul, a reprezentat cu adev`rat o experien]` de neuitat. n ce m` prive[te \ns` succesiunea de \nt~mpl`ri mi-a prilejuit dou` tipuri de retrìri. Prima se referea la o reflec]ie pe care o f`ceam destul de des odat` ajun[i pe malul b`l]ii, \n zori. Atmosfera pl`cut`, \nc` r`coroas` dar mai ales lumina, at~t de confortabil`, de filtrat`, at~t de deosebit` de cea care urma, obositor-str`lucitoare pentru restul zilei, m` f`cea s` regret, cu voce tare, c` nu puteam beneficia de prelungirea acelui ambient. Orele asfin]itului, din p`cate la fel de trec`toare, erau bine\n]eles apreciate cu acelea[i comentarii. Pe scurt, ne sim]eam copil`re[te frustra]i de lungimea unei zile ce ar putea avea dulcile calit`]i ale zorilor sau ale unui continuu asfin]it... Cea de a doua \mi aducea insistent aminte de spectaculoasele aventuri ale luminii \n delt`, lumin` deformat` de st`rile unor sezoane sau, mai ales, de rapid succesivele capricii ale vremii. ntr-adev`r, \ntr-una din primele intr`ri \n delt` am fost martorul emo]ionat al unor asemenea schimb`ri la fa]` ale unor medii, datorit` jocului luminii. n urma consult`rilor dintre Virgil [i c`pitan, [alupa noastr` a p`r`sit canalul principal [i s-a strecurat pe un culoar \ngust, c`tre alte b`l]i, \n cùtarea unui loc de popas. Era o dup` amiaz` t~rzie, cu un soare lene[, alunec~nd c`tre asfin]it printre c~]iva nori. S-a \nt~mplat c` motorul a avut ceva probleme astfel c` am sta]ionat de nevoie c`tre cap`tul unei prime b`l]i pe care o traversam. Lumina aurie, destul de obi[nuit` acelei ore, \mbìa firesc peisajul, comunic~nd o stare neutr` dar confortabil`.
118
119
triunghiul apelor
triunghiul apelor
ntr-un r`stimp suspect de scurt, cerul s-a acoperit de nori tot mai cenu[ii, care au construit un capac negru [i dens ridicat doar pu]in c`tre marginile apei. V~ntul care adunase p~n` atunci v`l`tucii \ntuneca]i s-a oprit sec [i \n t`cerea pu]in ap`s`toare am devenit con[tien]i de spectacolul cu totul straniu al peisajului, Era \n mod evident o lumin` cu totul nefireasc`, artificial`, cumva scenografic`, nu numai greu de acceptat dar [i pu]in \ngrijor`toare. Cerul devenise o p`tur` neagr` [i apropiat`, imediat deasupra capetelor noastre [i era reflectat de o ap` verzui-plumburie, clipocind unsuros. ntr-un contrast [ocant, o linie foarte sub]ire de cer liber, chiar la linia orizontului, permitea unor raze de soare. insuportabil de luminoase, s` aureasc` stuful [i c~teva coroane de salcii. Un posibil tablou ar fi \nsemnat o mare suprafa]` de negru alb`strui, tìat` la treimea inferioar` de o dung` strident`, alb` [i alterat` pe alocuri de mici p`m`tufuri aurii, incredibil de materiale, cu un relief cumva metalic. L`s~nd la o parte faptul c` totul \n]epenise \ntr-o atmosfer` parc` \ngro[at`, lumina devenea at~t de stranie c` transmitea o stare foarte aproape de \ngrijorare. Apoi brusc, odat` cu mici reveniri ale v~ntului, cerul s-a acoperit complet cu nori mai omeno[i, de un gri mai deschis [i o ploaie timid`, nu mai insistent` de c`teva minute, care ne-a permis s` respir`m u[ura]i. Tabloul era acum cu totul altul. Cele dou` treimi din partea de sus erau acoperite de un gri neutru iar apa, din cauza adierii care o sf`r~ma \n mici luciri, acoperea treimea de jos cu un ton acum alburiu. Petele de stuf auriu deveniser` ro[cate [i \[i pierduser` consisten]a de tabl`. n decurs de c~teva minute receptasem dou` peisaje remarcabil de diferite dar mai ales cu mesaje distincte: primul teatral, tìos [i
\ngrijor`tor iar cel de al doilea, omenesc [i pictural. Problemele motorului ne-au obligat s` \nnopt`m chiar pe acea balt`, \ntr-un golf str`juit de c~teva s`lcii mici astfel \nc~t zorii celei de a doua zi ne-au creat, sub aspectul peisajului, \nc` o surpriz`. Se l`sase o cea]` u[oar` [i c`ldu]` care ne-a determinat s` nu ne aventur`m \n larg a[a \nc~t lotcile noastre ]ineau cumva malul atunci c~nd am pornit \n cùtarea [tiucii. Lumina transportat` de micile pic`turi de cea]` definea detaliile figurilor noastre, chiar dac` volumele acestora erau total lipsite de umbre. n schimb reperele peisajului din imediata [i media apropiere erau misterioase [i grele, ap`r~nd [i disp`r~nd \ntr-o suit` cu surprize, pe m`sur` ce \naintam. Spre deosebire de ceea ce v`zusem ieri, ne aflam acum \n alt` lume. De[i eram perfect con[tien]i de faptul c` lotca \n care ne aflam urma un traseu sinuos \n apropierea unui mal care ar fi trebuit s` fie simplu construit, dintr-un perete de stuf \ntrerupt arareori de s`lcii, mediul p`rea cu totul altul. Acum traversam nenum`rate ochiuri de ap`, limitate de siluete contorsionate [i \nc~lceli de stuf. Abia ie[i]i dintr-o asemenea \ntindere, dep`[eam bariera lichid` a alteia. o treceam ferindu-ne de tufele ce zg~riau bordul b`rcii [i ne confruntam cu alta. P`rea c` unica balt` de ieri, cu limite clare [i maluri dense, opace, se sf`r~mase \n sute de ochiuri de ap`, \ngr`dite de misterioase structuri vegetale a[a \nc~t ni se crease sentimentul subliniat al unei plase imense de asemenea ochiuri, lotca venind de nicìeri [i plutind spre nicìeri, Chiar dac` bunul sim] ne spunea c` undeva, \ntr-o latur` a noastr`, se afl` \ntinderea ampl` [i curat` a lacului, sentimentul c` tot treceam peste nenum`rate b`l]i mai mici nu era prin nimic anulat.
120
121
triunghiul apelor
triunghiul apelor
Valurile inconsistente de cea]` f`ceau ca lumin` s` pluteasc` \n jurul nostru, definind suite de ecrane, de paravane japoneze cu forme unduioase [i \nc~lcite, a[ezate \ntr-un ritm cu totul capricios [i creind astfel un inventar nesf~r[it de decoruri ale unui univers compus din alveole de luciri de ap` [i ideograme brune [i negre care le limitau... Cu ocazia unei alte ie[iri, \ntr-o toamn` cu importante rev`rs`ri de ape, am receptat nu numai o sum` de cli[ee similare ci \ns`[i schema de ansamblu a acestora. Eram fericitul beneficiar al situa]iei de a fi invitat la bordul unei b`rci cu motor care se \ntorcea pe sear` dintr-un lung periplu prin b`l]i. Nivelul combustibilului l-a determinat pe conduc`tor s` prefere un alt traseu de \ntoarcere c`tre tab`r`, care presupunea traversarea unui teritoriu nesigur, cu canale nu tocmai bine trasate, care br`zdau un imens c~mp, inundat at~t de mult \nc~t p`rea un Razelm cu spin`ri rebele, ie[ind ici [i colo la suprafa]`. B`nuiesc c` anume structuri mai ferme de la oglinda apei sugerau celui de volanul b`rcii traseele cele mai convenabile; pe de alt` parte \ns` se pare c` nu toate riscurile erau eliminate, pentru c` ambarca]iunea se deplasa destul de \ncet. Aveam astfel prilejul s` m` concentrez asupra peisajului. Era vremea asfin]itului [i, sub cerul auriu-ro[cat, uria[a \ntindere de ap` p`rea o foaie de cupru zg~riat` de tu[ele nervoase ale unui gravor, cu semne sup`r`tor de asem`n`toare, o caligrafie de mici verticale [i oblice \ntre]es~ndu-se cu \nc~lceala noduroas` a r`d`cinilor. Fire[te, nu aveam posibilitatea de m` ridica pentru a citi ansamblul dar sentimentul ferm pentru to]i cei din barc` era c` ne afl`m pe o imens` \ntindere de ap`, cu ad~ncimi [i ridic`ri incerte ale fundului, care formau sute [i sute de alte mici b`l]i, cu
\ngr`diri vizibile dar nesigure. O barier` impresionant` sub aspect vizual se v`dea \n cele din urm` o \ncurc`tur` timid` de plante \n vreme ce o alta, abia z`rit` muche ierboas`, era semnalul unui prag de p`m~nt, de netrecut. De r~ndul acesta nici un fel de perdele de cea]` nu ajutau la crearea unor iluzii scenografice, de fapt atmosfera era destul de limpede, singurul adev`r ne\ndoielnic ne situa \n centrul unei \ntinderi de ap`, cu secven]e, e adev`rat, dar f`r` limite. Sentimentul \mp`rt`[it de mai to]i era pierderea, topirea \ntr-un mare mediu, cu repere necunoscute [i \ngrijor`toare. Peste mul]i ani am avut prilejul s` privesc la televizor genericul unui film american de succes, realizat dup` un roman la fel de apreciat, "Dosarul Pelican". Timp de aproape un minut am urm`rit fascinat survolarea unei uria[e \ntinderi de ape, \ntrerupt` de aglomer`ri vegetale, cele din urm` fiind semne gravate pe luciul unei la fel de uria[e table de cupru. Era o fidel` preluare a cadrelor receptate cu peste zece ani \nainte, \ntr-o delt` de pe partea european` a globului terestru... Este un loc potrivit pentru a face c~teva reflec]ii asupra unor repere comportamentale tipice multor plasticieni confrunta]i cu peisajul. n mod invariabil, un prim contact cu un mediu seduc`tor sub aspect natural \nseamn` sim]irea lui, p`trunderea de farmecul acelei alc`tuiri, acceptarea de a fi p`truns de emo]ia acelui prim contact. Dorin]a de a-l desena sau a-l prezerva prin alte mijloace, apare abia peste un timp [i se izbe[te invariabil de o stare de neputin]`, de frustrare, determinat` \n principal de nepotrivirea dintre complexitatea trìrilor estetice [i pu]in`tatea mijloacelor profesionale ce ar asigura reprezentarea acelora.
122
123
triunghiul apelor
triunghiul apelor
Cel mai adesea, cele c~teva schi]e sau documente fotografice realizate la fa]a locului, reprezint` palide sinteze ale ambientului, elemente cu rost \n alc`tuirea unui posibil peisaj, f`r` \ndoial`, dar prea pu]in capabile \n sine de a emo]iona. Aproape \ntotdeauna, aproape legic, momentele de trìre a unui peisaj ales, \n lipsa unor mijloace tradi]ionale de realiza unele documente, au realizat amintiri cu o mare for]` de evocare [i cu un poten]ial plastic pe m`sur`. n lipsa schi]elor sau a fotografiilor, acel bagaj emo]ional memorat s-a transformat, prin misterioase distil`ri, \ntr-o extrem de pre]ioas` banc` de date picturale. De multe ori, f`c~nd ceva crochiuri sau fotografii la fa]a locului, le-am reluat \n aten]ie abia dup` o vreme, \n lini[tea atelierului; aproape \ntotdeauna mi-au p`rut lipsite de for]a de a evoca frumuse]ea resim]it` \n chiar cadrul unde realizasem mica documentare. Desigur c` nu m` putem lipsi de ele dar cumva. exager~nd, le purtam pic` pentru motivul c` parc` \mi alteraser`, \mi cobor~ser` nivelul sim]irii acelui peisaj. Acesta este motivul pentru care am avut \ntotdeaun` rezerve, dublate poate [i de invidie, pentru colegii care \ncep [i \ncheie \n plein-air un tablou. Pentru mine, raporturile dintre forme [i suprafe]e, sufocanta baie de lumin`, vibra]ia de nesuportat a unor culori, inconsisten]a fluid` a unor limite sunt prea multe elemente care atac` dintr-o dat` biata noastr` posibilitate de percep]ie. Ochiul [i mintea noastr` au harul de a filtra, e adev`rat, dup` norme [i priorit`]i cu totul personale, \ntr-o ordine aleatorie dar esen]ial` pentru fiecare artist \n parte, grupurile de repere. Mai apoi, \n atmosfera neutr` a atelierului, selectarea acestora se poate face nu numai \n lini[te dar [i \n ordinea \n care \[i au rostul, dup`
norme profesionale, \n alc`tuirea tabloului. Abia atunci, secven]a real` se reconfigureaz`, se re-na[te cu vibra]ia [i str`lucirea dorit` prin raport`ri \ntre p`r]i mult mai controlabile [i, mai ales, \n rela]ia cu acel mediu neutru al camerei de lucru. Este o [ans` mult mai real` a acelei secven]e \n atelier dec~t confruntat`, comparat` \n natur`, strivit` de prezen]a cople[itoare a \ntregului de unde a fost preluat`. M`rturisirea lui Matisse, despre dificult`]ile de a reda for]a de impact optic a albastrului dintr-un peisaj algerian, pe o biat` suprafa]` a unui tablou, este grìtoare sub acest aspect. Pe de alt` parte, acea reconfigurare, acea recreere \n atelier a unui mediu sim]it cu intensitate \n natur`, reprezint` inevitabil o \n]elegere a aceluia, o ad~ncire a tr`s`turilor lui plastice, o st`p~nire mult mai avizat` a mijloacelor de a-l face expresiv. De altfel, pentru cei mai mul]i arti[ti nu sun` deloc pre zu m] io s s` spun` c` au \n]eles cu adev`rat o form` abia dup` ce au desenat-o, c` s-au p`truns pe deplin de for]a calit`]ilor picturale ale unui peisaj , abia dup` ce l-au a[ternut pe p~nz`. ntr-adev`r, a desena \nseamn` a \n]elege, cum spunea da Vinci... De obicei, toamnele aventurilor noastre \n delt` au fost amabile [i chiar tandre [i voi reveni asupra acestui subiect. S-a \nt~mplat \ns` c` un acela[i loc, \ntocmai acela[i mal, a g`zduit [alupa noastr` \n dou` sezoane deosebite. Am acostat deci odat` la ]`rmul unei guri de rai [i mai apoi pe malul du[m`nos al unui teritoriu necunoscut. Eram destul de marca]i de moartea unui coleg [i rostul principal al periplului nostru prin delt` era de a ne aminti de el. Pentru un sf~r[it de noembrie timpul a fost cu adev`rat pl`cut, popasul nostru \n acel loc s-a dovedit o alegere bun`. Un golf, bine s`pat \ntre
124
125
triunghiul apelor
triunghiul apelor
dou` s`lcii voinice ne-a permis o acostare f`r` cusur [i o noapte odihnitoare. Starea de reculegere pe care ne-o impusesem a beneficiat de un mediu deosebit de favorabil, apa era transparent` [i \nchis` la culoare, stuful de pe malul opus avea exact acel ton ro[cat care ne convenea, frunzi[ul deja pu]in r`rit al s`lciilor prefira o lumin` auriu-verzuie, p~n` [i butuc`noasa noastr` [alup` avea \n acel decor o prezen]` onorabil`, o alur` de vas de agrement. Retras pu]in pe o ridic`tur` a malului [i ocupat cu a[ezarea vreascurilor, \mi amintesc c` am regretat pentru a nu [tiu c~ta oar` c` nu am cu mine aparatul de fotografiat. Ansamblul detaliilor peisajului era cople[itor de cald [i pl`cut a[a \nc~t mi-am promis cu t`rie s` insist pentru o viitoare acostare \n acela[i loc. Doar peste un an, la insisten]ele mele, am \noptat acolo spre dezam`girea acelora[i colegi. Nici unul din pl`cutele repere din popasul trecut nu au fost recunoscute; cele dou` s`lcii deveniser` siluete contorsionate [i rele, ramurile lor amenin]au cu ciudate \mpletituri, malul era lunecos [i nesigur a[a \nc~t nu am izbutit prea bine s` cobor`m pe ]`rm. Apa era noroioas` [i cu nivel variabil. cerul avea culoarea cositorului iar v~ntul \[i schimba suspect de des direc]ia, pe scurt, rar am avut ocazia s` poposim \ntr-un loc mai resping`tor. Minunata lumin` auriu-verzuie de atunci era acum reflexul unor t`vi de cositor coclite. n zorii celei de a doua zile, dup` ce s-a potolit ploaia de diminea]`, am p`r`sit locul f`r` ca nici unul dintre colegi s` recunoasc` faptul c`, \n urm` cu un an, ne sim]isem acolo ca \ntrun col] de rai. Una din cele mai spectaculoase imagini din delt`, \n care lumina a jucat un rol principal, s-a petrecut abia \n urm` cu doi ani, c~nd grupul de arti[ti ce ini]iasem expozi]ia dedicat` lui Virgil, ne
aflam la Partizani, \n documentare. Mai mult dec~t at~t, urma s` primim vizita unei echipe de la televiziune pornit` s` realizeze [i acolo ceva secven]e dintr-un film cu acela[i subiect. Ziua la care m` refer se scursese f`r` prea multe evenimente, chiar [i sub aspectul pescuitului; se pare c` tot sezonul nu fusese prea darnic cu noi a[a c` singura noastr` preocupare era aceea c` nu prea aveam motive de laud` \n fa]a operatorului ce ar fi venit c`tre sear`. Cerul \ncepuse s` se acopere at~t de repede c` ploaia p`rea iminent`, a[a c` am pornit s` ne retragem \n sala de mese. Dat fiind c` u[ile din cap`tul ei erau direc]ionate exact c`tre apus s-a petrecut un lucru ciudat: fe]ele noastre au c`p`tat un ton portocaliuro[cat, ireal, cu adev`rat greu de acceptat. Intriga]i, am ie[it \n gr`din` ca s` asist`m la un spectacol al cerului cu totul neobi[nuit. Spatele casei noastre r`spundea spre c~mp, c`tre ogoarele oamenilor, zon` cu deschidere larg`, a[a \nc~t tot spectacolul beneficia de un cadru c~t se poate de convenabil. Aglomer`rile de nori negri se deschiseser` printr-un miracol exact \n dreptul unde soarele \[i mai arunca ultimele raze, de un ro[u tot mai \nchis. Era o fant` \ngust` acea deschidere, la limita liniei orizontului a[a c` efectul luminii razante era spectaculos. Norii deveniser` foarte materiali, sem`n~nd \ngrijor`tor cu un relief terestru, cu lan]uri muntoase accidentate, cu proeminen]e [i hùri c~t se poate de reale. Ridic`turile erau viu luminate \n acel ton ro[cat iar ad~ncimile erau negre-violet, succesiunea acelor volume era at~t de consistent`, c` p`reau coaste st~ncoase [i pr`p`stii dar \n nici un caz aglomer`ri noroase. Sentimentul c` ne afl`m cu capul \n jos devenise tot mai ap`s`tor, \ntr-adev`r cerul p`rea mult mai consistent \n reliefurile lui dec~t molcomele dune
126
127
triunghiul apelor
triunghiul apelor
ale ogoarelor de la picioarele noastre... Fire[te c` acea lumin` vr`jit` care r`sucise lumea de la Partizani pe dos avea s` se petreac` peste pu]ine minute, suficiente \ns` pentru a ne l`sa o amintire greu de [ters. Acel spectacol total a fost umbrit doar de iritarea c` echipa de la televiziune care urma s` soseasc` \n dup` amiaza t~rzie, se \ncurcase cumva la Tulcea [i am~nase sosirea pentru a doua zi. Nu am [tiut niciodat` dac` fusese vorba de motive obiective sau pur [i simplu de comoditate, cert este c` nici ast`zi nu ne-am eliberat de sentimentul de frustrare [i chiar de ciud` c` am ratat acel fabulos fundal pentru unele cadre ale filmului cu noi. Repro[urile noastre l-au l`sat rece pe operator, un t~n`r sensibil de altfel; se pare c` la Tulcea specacolul nu avusese nimic special [i practic nu putea \n]elege ce a pierdut. Se cuvin [i c~teva fraze despre lumea uscatului din delt`. C~mpurile verzi ale paji[tilor sau ale terenurilor ceva mai aride dintre canale nu au multe elemente seduc`toare \n sine, sub aspectul peisajului. n general, vara ofer` planuri \ntinse, abia ridate de timide reliefuri [i cu nuan]e str~nse, \ntre verde crud, gri \nchis pentru umbre [i, atunci c~nd adie v~ntul, cocoloa[ele moi, verzui palide [i argintii ale coroanelor de s`lcii. Acestea, s`lciile, fie ca epave pr`bu[ite, fie ca \nc`p`]~nate resturi verticale, cu forme ]epene dar surprinz`tor de integrate ca desen \n ansamblu, reprezint` singurele repere de contrast, eroi singulari sau \n echipe de doi-trei, \n spectacolul destul de monocord al c~mpurilor. Desigur toamna [i, mai ales \nceputul iernii, p~rjolesc [i usuc` din verdele plicticos [i creaz` limbi de ocru [i ruginiu care \ncep s` populeze c~mpul vizual. n apropierea apei, mai fac bine tabloului unele \ntinderi
nisipoase sau de s`r`turi, p`r~nd f~[ii metalice, c`ci sclipesc agresiv \n ar[i]a soarelui. n preajma unor localit`]i mai importante, limita canalelor e asigurat` de aglomer`ri de pietre plate care str`pung moliciunea vegeta]iei sau, \n cazul digurilor, se alc`tuiesc planuri ritmate din pl`cile de beton. Tot pe laturile canalelor mai apar din fericire [i alte piese apar]in~nd uscatului [i care populeaz` un posibil cadru plastic. Acestea pot fi siluetele brun-ro[cate ale dragelor [i macaralelor, cutiile gùnoase ale unor foste hambare sau cherhanale, cheiuri \mbibate de p`cur`, ciudate adun`ri de vase militare, patetice epave ale unor nave, schelete ro[ii, brune, negre [i gri cu at~t mai spectaculoase cu c~t, z`c~nd de zeci de ani acolo, demonstreaz` trist c` nimeni, nici apele, nici uscatul, m`car pentru fier vechi, nu mai are nevoie de ele. Elementele care fac legea, sub aspect coloristic, \n acea lume, uneori dezolant`, sunt desigur rugina [i p`cura, tonurile lor surde fiind adesea tìate de lungi orizontale l`sate de calcarul din ap`, de aceea c~nd pe unele din pontoane sau barje se v`d [iruri de rufe puse la uscat, culorile lor proaspete sunt \nduio[`tor de contrastante cu mediul. Prezen]e la fel de integrate dar cumva mai timide, pot fi casele micilor colectivit`]i de pescari, strivite parc` sub povara acoperi[urilor din stuf [i c~te o nea[teptat` \n[iruire de plopi, a c`ror ordine [i \n`l]ime au, pentru acele locuri, ceva insolent, nepotrivit. Cu totul alta este situa]ia pe limbile de uscat dintre b`l]i, unele mustind nesigure, cu reliefuri variind \n func]ie de nivelul mereu
128
129
triunghiul apelor
triunghiul apelor
\n mi[care al apei, altele cu o aparen]` mai ]eap`n` [i moroc`noas`, ca obrazul unui b`tr~n care nu se mai teme de nici o schimbare, dup` ce a dep`[it o anumit` v~rst`. Pentru majoritatea dintre noi, cu o banc` de imagini bine \ntre]inut` de documentarele televiziunii, compara]ia care se impune imediat este cu a junglei. Nu este vorba \ns` de acea jungl` cu vegeta]ie exuberant` [i suculent`, cu forme vegetale pleznind de \nc`rc`tura apei din fibre ci, mai degrab` de \nc~lcituri scor]oase, la fel de prezente \n aer sau sub ap`, nneguratele bra]e care se \ndep`rtez` cu sv~cnituri chinuite de siluetele groase [i coco[ate ale trunchiurilor, nu creaz` invita]ii prea c`lduroase pentru afl`torii pe marginea acestor istmuri. A[a se face c` \n general, suita de imagini evocat` se cite[te monoton [i amenin]`tor de pe puntea vasului \n trecere, pe ecranul luminos al cerului. Chiar dac`, printr-un interes nefiresc, te-ai aventura urc~ndu-te pe mal, un instinct destul de la \ndem~n` te \ndeamn` s` urmezi c`rarea deja format` de-a lungul malului, de pe traseul c`reia po]i citi din nou acelea[i chinuite siluete negre pe fundalul luminos, ocru-verzui al apei. Iar dac` nevoia de vreascuri te-a \mpins cumva c`tre interiorul acelui t`r~m al crengilor str~mbe, vei sim]i c~t de u[or te po]i pierde \ntre repere at~t de asem`n`toare [i te vei g~ndi cu dor la [alupa [i cortul care te a[teapt` \n apropiere, chiar cu confortul lor precar. Nu am avut ocazia s` \nt~rzii asupra motivelor care fac din aceste terenuri \mp`durite dintre canale, medii nu chiar atr`g`toare, \ns` cel pu]in pot evoca unele st`ri sim]ite atunci [i p`strate \n minte. n primul r~nd solul este un amestec de nisip, sf`r~m`turi de r`d`cini care par resturi din plase pietrificate [i scoici, albe, gri, ocru [i negre, nu prea mari dar \n cea mai mare parte, \ntregi. Poate c` tocmai acea condi]ie a lor de a se afla la picioarele tale,
\nc` nezdrobite, sugereaz` \ngrijor`toarea idee c` doar cu pu]in timp \n urm` apa s-a retras de acolo [i c` poate reveni oric`nd, c` de fapt te afli \n lumea unde ea r`m~ne atotputernic`, unde ea decide dac` solul va fi deasupra sau dedesubt... Se mai \nt~mpl` c` la r`d`cina unor cioturi noduroase s` observi r~m`turi viguroase care nu par s` aibe drept autori nici animale domestice nici boticuri de veveri]`, ci mai de grab` s`lb`ticiuni cu col]i puternici; nici aceast` imagine nu are darul s` te atrag`. Foarte cur~nd se limpeze[te [i motivul unui anume inconfort vizual: lipse[te verdele bl~nd al paji[tilor suger~nd tihna [i condi]ia mai sigur` a unor terenuri. Cele c~teva tufe ]epoase [i \nc~lcite poart` pecetea provizoratului. P~n` [i p`s`rile apelor, at~t de gra]ioase [i atr`g`toare, evit` aventur`rile \n acest interior, pot fi v`zute mai ales la limita din spre ]`rm, clipocind pe marginile mai luminoase, cu [anse de a decola oric~nd. Nu neg [i faptul c` amintirile mele marcate de nepl`cere s-ar putea s` fi fost colorate de necazuri personale pe acel t`r~m al lui Str~mb`-lemne, cum ar fi pierderea unui briceag elve]ian [i blocarea concomitent` a unei mulinete noi. Pe l~ng` astea, dup` o colectare nesemnificativ` de vreascuri, o entors` sever` a gleznei a avut nevoie de doi colegi voinici pentru a m` elibera de cizma devenit` mult prea str~mt`... M-a[ mai referi la un tip de peisaj cu mai pu]ine virtu]i picturale dar foarte specific, mai ales printr-un anume sentiment de \ncarcerare pe care \l induce, invariabil. Este vorba de culoarele \nguste, abia marcate \n desi[ul de stuf, pe unde, nu de pu]ine ori, expedi]ia trebuie s` se strecoare spre vreo f`g`duit` balt`.
130
131
triunghiul apelor
triunghiul apelor
n general este vorba de momente dramatice, \n care lotca a ajuns cu greu c`tre un cap`t de \ntindere a apelor unde, \n conformitate cu amintirile sezonului trecut [i chiar cu indica]iile h`r]ii, trebuia s` se g`seasc` trecerea c`tre o alt` balt`. Din p`cate, un perete de stuf, alc`tuire deas` de suli]e uscate [i sonore, pare prea pu]in dispus s` permit` str`pungerea c`tre balta cùtat`. n general e nevoie de toat` autoritatea [efului expedi]iei pentru a \ncuraja grupul s` ridice lotca pe podul de r`d`cini \nc~lcite ca mai apoi, p`[ind nesigur, s` o t~rasc` spre ipotetica ie[ire. Autoritatea men]ionat` e cu at~t mai necesar` cu c~t nimic, nici vreun \nceput de culoar, nici semne de teren mai solid sub picior nu sugereaz` posibilitatea trecerii [i mai ales rostul [i sensul tentativei. De obicei toat` lumea coboar` din barc`, ]in~nd bordurile ei cu o m~n` iar cu cealalt` apuc~nd cu n`dejde de stuful din jur. Acest` din urm` recomandare este cu adev`rat important`, neglijarea ei m-a costat o intrare \n ap` p~n` la g~t, \mbr`cat gros, ca pentru un mijloc de decembrie \n care ne g`seam... Ansamblul de opera]iuni poate fi descris \ntr-o fraz`: \n vreme ce m~na de pe marginea lotcii str`duie s` o trag` \nainte [i cea de pe stuf str~nge, rupe [i d` la o parte, picioarele caut` insule mai ferme \n desi[ul care st` pe jum`tate \n ap`, cufund~ndu-se \ncet c~nd e ap`sat de greutatea ta... Pare complicat dar dat fiind c` dureaz` mult, \ncepi s` te pricepi, ai tot timpul s` \njuri \ntreb~ndu-te asupra sensului corect al \naint`rii, l`s~ndu-te p`truns de \ngrijorarea tot mai ap`s`toare c` de fapt te afunzi \ntrun desi[ [i, nu \n ultimul r~nd, ca artist ce te afli, ai [i r`stimpul de a identifica un peisaj straniu [i ostil. Aglomerarea de verticale are u[oare jocuri c`tre oblic, \n ritmuri imprevizibile, se r`sfa]` \n tonuri destul de bogate, de la negru,
brun, c`tre ocruri ro[cate [i chiar urme de verde [i se desface uneori spre mici ochiuri de ap` \nchis` la culoare dar foarte limpede, promi]~nd ad~ncimi la care e bine s` nu te g~nde[ti prea insistent. Tuburile de stuf au consisten]e variabile, unele, aproape putrezite, cedeaz` f`r` s` b`nuie[ti sub m~na care de fapt caut` un sprijin iar altele, zdravene ca ni[te halebarde, nu se las` pentru nimic \n lume nici m`car \nclinate. Pentru cei cu oarecare cultur` cinematografic`, compara]ia cu \nchisorile din bambus pentru prizonierii americani din Coreea sau Vietnam se impune de la sine. incluz~nd [i precaritatea soartei. C~nd, \n fine, ultimele suli]e se las` \nvinse permi]~nd alunecarea pe undele b`l]ii mult visate, peisajul ce se ofer` ochilor e cu adev`rat mirific iar bucuria absorbirii lui e alterat` doar de g~ndul c` la \ntoarcere, te a[teapt` un efort cel pu]in la fel de obositor [i riscant. n egal` m`sur` nu pot s` uit cum, de pe puntea vasului care ocolea un promontoriu impresionant, bine \n`l]at [i agrementat de un copac viguros, cu ramuri generoase, orizontale, un prieten mia ar`tat locul, identific~nd [i craca, unde a fost nevoit s` se refugieze o zi [i o noapte, \n timpul unei inunda]ii. Gloriosul ]`rm disp`ruse sub ap`, iar ramura ar`tat` fusese singurul bra] prietenos \n acele 48 de ceasuri, de care se ag`]ase, cu jum`tate de pachet de ]ig`ri, dou` gust`ri cu br~nz` umezit` [i o brichet` care se aprindea din fericire at~t de rar c` a permis ca ]ig`rile s` dureze mai mult... Nu mi-a[ permite \ns` s` \ntinez tonul unui capitol menit s` evoce frumuse]ea particular` a peisajului deltei cu o asemenea amintire, mai ales c` este una vitreg`. Voi \ncerca a[adar s` evoc c~teva atribute ale misterioasei ape din
132
133
triunghiul apelor
triunghiul apelor
delt`, cu multiple ipostaze, prilejuite de sezon, de ani mai seceto[i sau cople[i]i de inunda]ii, de momentul zilei prin schimb`toarea condi]ie a luminii, de leg`turile mai apropiate sau \ntrerupte cu Dun`rea, de curen]ii capricio[i, uneori perfizi. A[a cum spuneam, apa, transmi]~nd at~t de fidel calmul sau m~niile cerului precum [i cele mai delicate nuan]e ale schimb`rilor de vreme, poate personaliza cel mai bine \ntregul, nu ar fi numai eroina principal` a peisajului ci poate deveni cea care \i determin` personalitatea [i rosturile cele mai ad~nci. ntorc~ndu-ne \ns` la condi]ia pescarului, este instructiv de remarcat deosebirea pe care o face acesta \ntre apa de robinet, de f~nt~n`, de bazin, chiar cu pe[ti \nùntru, [i o balt`. Dar chiar \n lumea b`l]ilor, diferen]ele \ntre \ntinderi provocate de ploaie sau de rev`rs`ri [i luciul de ape cu viet`]i dedesubt, vor fi cu chibzuin]` inventariate. C~teva anume semne [i urme pe mal sau pe tijele tubulare ale stufului, pe pietrele unor maluri, pot spune multe unui pescar asupra seriozit`]ii unei b`l]i, asupra vechimii originii sale dar mai ales asupra calit`]ii faunei ei. Va fi vorba deci de un mediu cu sau f`r` pe[te, de o balt` cu abia forma]i cara[i sau cu b`tr~ni crapi prin[i de secet` acolo, cu oble]i abia ie[i]i \n prim`var` sau cu [tiuci mari, sub]iate de foame... Nu odat` am asistat la o prim` evaluare a unui loc, la o inspec]ie a unui mal f`cut` de un coleg avizat, \nainte de instalarea \ntregii echipe acolo. L`s~nd la o parte reperele la \ndem~na \n]elegerii noastre, a celor abia \n curs de ini]iere, cum ar fi tipul de cr`cane l`sate pe mal sau m`rimea [i felul solzilor uitate pe sol, acel mentor al nostru g`sea semne limpezi \n tipul de vegeta]ie de pe cursul canalului sau, mai ales, \n soiul apei, \n misterioasele ei propriet`]i.
nc` de la primele ie[iri, am fost aten]ionat asupra importan]ei aspectului apei pentru performan]ele la pescuit. De transparen]a ei, de culoarea mai neagr` sau mai brun`, de gradul de opacitate depinde pofta [tiucii de a ataca momeala dar [i tipul [i culoarea lingurii folosite. A[a au trebuit privirile noastre de plasticieni s` se coboare [i spre undele b`l]ii, c~nt`rindu-le calit`]ile, subtil diferen]iate, abia sesizabile uneori. Am v`zut astfel ape negre, \n care m~na scufundat` cap`t` tonuri livide, alb`strui, cu o transparen]` de cristal av~nd plumb \n compozi]ie, at~t de limpede \nc~t o lingur` c`zut` pe fund se cite[te ireal de aproape, at~t de uleioas` [i nemi[cat` c` sugereaz` o alt` densitate. Uneori are reflexe brun \nchis sau chiar ruginii, alteori e opalescent`, cu iriz`ri inegale, sclipind \n lumina oblic` a soarelui. n alte b`l]i, la \nceput de toamn`, apa e at~t de \nc`rcat` de mici alge, filiforme [i gelatinoase, c` ai impresia c` te strecori printr-o sup` de maz`re. Sub anumite unghiuri ale luminii, jungla subacvatic` alc`tuit` din lungile tije ale nuferilor, alb-verzui, uimitor de elastice [i drepte, sugereaz` o lume \n[el`toare [i tentant`, netr`d~nd pericolul pentru \not`tori. Oric~t de fragede ar p`rea, au totu[i pornirea pronun]at` de a \mbr`]i[a str~ns [i insistent gleznele... Apa poate fi deseori antipatic` [i \ngrijor`toare, atunci c~nd Dun`rea, umflat` de viitur`, satureaz` unele b`l]i, cumin]i [i prietenoase de obicei, dar care pot avea unde cenu[iu-g`lbui sau alburii, \n care vor sclipi mici fagmente de nisip [i sf`r~m`turi negre de crengi. Modul \n care mari mase de ap`, av~nd calit`]i disticte, stau
134
135
triunghiul apelor
triunghiul apelor
al`turi sau se deplaseaz` um`r la um`r, pe importante trasee, este cu adev`rat fascinant. Cùt~nd apa curat` [i neagr`, propice pescuitului, ne-am aflat adeseori pe puntea unui vas, str`b`t~nd canale [i ochiuri de ap`, travers~nd mari \ntinderi, spre aflarea unei anumite limpezimi. Am avut astfel parte de imagini spectaculoase. La intersec]ia c~te unui canal, mai pu]in umblat, cu altul afectat de tulbureal`, se puteau vedea [uvi]e viguroase de ap` alb` despic~nd consistent \ntunecimea calm` a celeilalte; [uvoaiele, dou` sau mai multe, se \nso]eau pentru o bun` vreme, \n fa]a b`rcii noastre. Alteori, st~nd pe malul lini[tit al unui canal, am putut remarca felul \n care se schimb` sensul curentului de c~teva ori \n cursul aceleia[i dimine]i, la fel, tot dup` misterioase legi ale locului, un golf cu ap` clar` devine cenu[iu [i du[m`nos, cu unde opace [i reci, \n decursul unui singur ceas, neafectat de furtun` sau de curen]i agresivi. Dar ce bucurie special` se poate na[te \ntr-o zi luminoas`, cu lumin` oblic` [i lateral`, c~nd \]i po]i vedea lingura tremur`toare \nc` la zece-doisprezece pa[i de lotc`, intersectat` de o siluet` puternic` [i argintie, care, dup` o tatonare-dou`, o \nghite, cu o smucitur` ferm`, ca mai apoi, la fel de vizibil, chiar spre suprafa]`, s` fac` tentative de a sc`pa, uneori nepl`cut de eficiente... ntr-o asemenea zi, \ntr-un sezon rù, cu o ap` limpede dar foarte sc`zut` [i cu un ton suspect, brun-ro[iatic, \ncercam, Virgil [i cu mine, s` ne facem datoria, prin c~teva lans`ri, chiar de pe [alup`. Nu odat` am avut parte de un spectacol fascinant dar dezam`gitor: c~t se poate de vizibil`, c~te o [tiuc`, urm`rea con[tiincios lingura, cu o gur` c`scat` imens, p~n` la marginea
vasului, dar f`r` a mu[ca [i, dup` un moment de ezitare, se \ntorcea, afund~ndu-se. Ne uitam unul la altul cu ochi m`ri]i de uimire [i mai apoi \ngusta]i de iritare, \ncerc~nd \nc` o dat` [i \nc` o dat` lans`ri la fel de inutile, lacomul r`pitor f`cea dovada unei lipse de poft` cu adev`rat jignitoare mai ales raportat la sclipitoarele noastre linguri, confec]ionate dumnezee[te, cu har artistic, cum spuneam... Cu foarte rare excep]ii, dar acelea cu adev`rat notabile, a[a cum voi ar`ta, perioadele de sf~r[it de toamn` c~nd poposeam \n delt` se dovedeau pline de bun`voin]` fa]` de noi. Beneficiam invariabil de o vreme minunat`, uneori nefiresc de bl~nd` [i \nsorit` pentru acel sezon. A[a se face c` \n c~teva dimine]i am primit [i cadoul unei bì de lumin` filtrat` prin cea]`, o imagine chiar remarcabil`, mai ales c~nd ne aflam deja leg`na]i de lotc`, \n mijlocul b`l]ii. Plecam de obicei \nc` de cu noapte, pentru a profita de lini[tea zorilor la primele lans`ri pentru [tiuc`, \n echipe de dou` sau trei persoane, dup` cum erau lotcile de mari. Pe m`sur` ce ne dep`rtam de [alup` p`trunz~nd \n balt`, cea]a l`ptoas` se resfira sub lumina soarelui. Momentele \n care razele calde ajungeau la noi prin aburii de deasupra apei creau o viziune cu adev`rat ireal`. Micile pic`turi de cea]` se transformau \n particule aurii, perle microscopice, at~t de str`lucitoare c` abia ne mai vedeam cu cei de la cap`tul b`rcii iar starea de lunecare prin nori p`rea tot mai adev`rat`. Acel sentiment al plutirii nu era rezultatul doar al unei bucurii vizuale [i nu determina numai un confort fizic, \n bun` parte inducea o cert` senza]ie de pace, de beatitudine, de \mp`care cu sine.
136
137
triunghiul apelor
triunghiul apelor
ntr-o asemenea diminea]`, \nc~nt`toare sub toate aspectele, soarta ne-a r`sf`]at cu \nc` \nc` un cadou, urm`rind parc` s` ne cople[easc`. n acea alunecare prin cea]a aurie, ca un respect instinctiv pentru at~ta frumuse]e, \ntre noi se l`sase o t`cere \ntrerupt` doar de [oapte timide. De undeva de deasupra capetelor noastre, a r`zb`tut o c~ntare slab` [i \ndep`rtat`. Erau sunetele unor trompete cu surdin`, argintii [i uimitor de muzicale, cu al`tur`ri armonice de semitonuri [i repetate \ntr-un ritm molatec dar nu chiar egal. Dup` un moment de pl`cut` uimire, un coleg mai cu experien]` ne-a [optit c` e vorba de lebede; sbur~nd uneori sus, au tipul `sta de mesaje, dulci [i armonioase, \n deplin acord cu plutirea lor \n v`zduh, calm`, liniar` [i cu mi[c`ri abia sesizabile. Este adev`rat c` le-am putut vedea abia \n alte r~nduri, pentru a le admira zborul, deopotriv` de fluid ca cel al pelicanilor sau al g~[telor, niciodat` \ns` nu am mai avut [ansa de a le auzi minunata c~ntare. Mai mult ca sigur c` momentele de acest tip sunt mult mai frecvente dar, din p`cate, \mp`timi]i cum suntem de interese terestre, noi, arti[tii-pescari, sf~[ia]i \ntre graba de a g`si locul ideal pentru p`c`lit [tiuca [i trucul cel mai eficient de a o ridica din unde sau preocupa]i de notarea reperelor unui peisaj care tocmai ne scap`, nu ne g`sim timp pentru a le identifica. Ce este cert \ns`, r`m~ne faptul c` suma acestor emo]ii, resim]ite mai mult sau mai pu]in con[tient, face natura drogului de care vorbeam, reprezint` ispita de ne\nvins, chemarea c`reia \i tot r`spundem, f`r` [ans` de a ne opune, spre cufundarea \n faldurile aurii ale triunghiului de ape [i lumin`, \n fiecare toamn`...
patru - \nt~mpl`ri, patimi [i emo]ii
Entuziastele noastre plec`ri \n delt` se petreceau odat` sau de dou` ori pe an, de regul` prim`vara [i toamna, cea de a doua reprezent~nd pe departe perioada cea mai convenabil` sub toate aspectele. Peisajul \[i rezolva peste var` monotoniile datorate exager`rilor cu verde, aerul era mai dulce [i mai pu]in fierbinte, ]~n]arii \[i mai domoliser` din agresivitate [i. nu \n ultimul r~nd, [tiuca ataca mai insistent chiar [i momelile noastre din tabl`. A[a cum am mai spus, \n absolut toate cazurile, deosebirea \ntre deliciile [i performan]ele programate [i realit`]ile locului era de propor]ii. De regul`, cu c~t anumite inten]ii erau mai atent [i mai detaliat preg`tite, cu rosturi [i ]inte bine identificate, cu at~t mai mult, exact acelea erau tr`date de destinul perfid, erau \nlocuite cu alte aventuri nu numai \n afara programului dar, mai ales, g`sindu-ne descoperi]i at~t ca utilaje c~t [i ca pricepere. Am la \ndem~n` un exemplu minor dar simptomatic, acela al s`rii. n riguroasele noastre planific`ri cele c~teva kilograme de sare necesare conserv`rii pe[telui prins trebuiau cump`rate [i aduse de
138
139
triunghiul apelor
triunghiul apelor
cineva anume. Odat` ajun[i \ns` \n mijlocul b`l]ii, departe de orice chio[c alimentar, se constata nu numai absen]a acesteia dar, invariabil, defec]iunea se conjuga cu faptul c` la buc`t`ria [alupei rezerva de sare era la limit` pentru hrana noastr`. Pe un traseu c~t se poate de firesc, chiar logic, exact \n acele zile juvelnicele noastre se umpleau cu pe[te \ntr-un ritm insistent. Bine\n]eles c` la ie[irea urm`toare se \nt~mpla ca unul dintre noi s`-[i aminteasc` de p`]anie [i, \n momentul cheie, \n \ndep`rtata balt` s` scoat` triumf`tor s`cule]ul burdu[it cu pre]iosul mineral. Din p`cate, \n minutele urm`toare avea s`-[i dea seama c` absolut to]i colegii fusesem b~ntui]i de acela[i g~nd \n]elept, pentru c` puntea se umplea cu s`cule]e similare. Bine\n]eles c`, dup` acelea[i legi ale firescului, sezonul se dovedea extrem de zg~rcit cu capturile noastre a[a \nc~t, pentru conservarea lor, ar fi fost suficient` o solni]` medie. Desigur c` acest tip de \nt~mpl`ri st~rnea irit`ri, altele ad~nceau sentimente de frustrare, altele mai dramatice dezl`n]uiau patimi sau c`leau caractere. Toate acestea, vii [i puternice pentruc` ne aflam \n iure[ul evenimentelor, ne afectau calitatea emo]iilor estetice [i sportive, ne alterau bucuriile. Defectul de a nu fi capabil s` te desprinzi de m`runte preten]ii terestre, de a rata o trìre adev`rat` din cauza unor defec]iuni minore, de a nu realiza darul pre]ios pe care ]i-l poate face un anume loc, este destul de curent. Din fericire \ns`, \n foarte scurt timp dup` consumarea meschinelor irit`ri, odat` cu un mic recul fa]` de acestea, amintirile devin minunate, se poleiesc cu valori tot mai pre]ioase contribuind la na[terea unui alt plan de plecare... ntre instrumentele care au \ntre]inut viciile noastre autumnale se afl` desigur la loc de cinste [alupa "Lotus".
Cu o fidelitate de necontestat, ne-a asigurat servicii onorabile timp de peste 30 de ani. Aspectul modest [i comun ascunde un trup viguros [i o vitalitate remarcabil`, o rezisten]` ie[it` din comun. Chiar istoria ei, spectaculoas` ca destin, depune m`rturie despre mai mult de 60 de ani de func]ionare ne\ntrerupt`. Nu o dat`, c`pitanul Mitic`, \mpùnat de orgoliu, ne-a istorisit gloriosul trecut al ambarca]iunii. nsu[i Hitler s-a \ngrijit ca vasul, echipat [i func]ion~nd dup` \naltele norme nem]e[ti, s` ajung` \n porturile noastre, pentru a fi folosit de mare[alul Antonescu \n ie[irile sale la v~n`toare. Nu [tim cu certitudine c~t timp a mai apucat mare[alul s` se bucure de tinere]ea ei, am aflat doar c` elegantele lambriuri de \nceput au ars \ntr-un incendiu, c`tre sf~r[itul r`zboiului, c` a mai trecut eroic printr-un alt incendiu, dup` care i s-a montat un motor de tanc sovietic. La fel, nu putem b`nui cum a putut biata de ea s` suporte afrontul de a-[i [ti violat` structura nem]easc` de grosolanul motor du[man dar avem m`rturii certe c` instala]ia sovietic` i-a purtat cu credin]` trupul c~rpit [i \mb`tr~nit pe apele deltei, peste cinci decenii. Se mai [tie c` un alt important personaj politic ai anilor 60 i-a c`lcat puntea \n periplurile sale pentru aflarea [i dobor~rea g~[telor s`lbatice. V~n`torul Maurer avea s` fie g`zduit \n timpul expedi]iilor sale at~t pe "Lotus" c~t [i la cabana Calica, construit` tot pentru chefurile sale cinegetice \ntrun loc pe atunci cunoscut pentru pasajul g~[telor. Alte meritorii servicii a mai avut [alupa pentru personaje politice ale deceniilor urm`toare, personaje care pot fi denumite generic "tovar`[i" iar institu]ia c`reia \i apar]ineau se numea, tot generic, "partidul". S-ar putea ca modestia ei, [i poate un \nceput de decrepitudine, s` fi f`cut posibil un u[or derapaj c`tre "cultur`",
140
141
triunghiul apelor
triunghiul apelor
pe atunci un important sector al propagandei, condi]ie \n care unele "cadre" din domeniul artelor s` fi putut avea acces pe puntea ei, [i pe l~ng` ele, \n sezoanele mai vitrege, chiar [i unii arti[ti plastici. n felul acesta am ajuns [i unii dintre noi, membri privilegia]i ai breslei noastre, s` ne bucur`m de [ansele oferite prin g`zduirea ei. A[a cum se \nt~mpl` adesea, prima vedere a fost \n[el`toare; lung` de abia c~]iva metri, ambarca]iunea p`rea modest` [i comun`, [ocant de mic` [i ne\nc`p`toare, Ne g`seam pe chei, cu bagaje serioase incluz~nd [i rezerve alimentare, nici mai mult nici mai pu]in de nou` persoane mature, iar echipajul num`ra trei membri, \ntr-o formul` obligatorie pe atunci, din punct de vedere al naviga]iei. Am aflat totu[i mai apoi c` sub punte se g`seau chiar dou` cabine, una a pasagerilor [i una a echipajului, fiecare cu c~te patru cu[ete iar \n cabina de pilotaj puteau dormi, desigur nu exagerat de confortabil, \nc` dou` persoane. n minutele urm`toare am aflat c` printre noi se g`seau [i persoane c`lite, capabile s` doarm` sub cerul liber, acoperite cu un num`r adecvat de p`turi, lucru confirmat \n nop]ile urm`toare, mai ales c` la acea prim` ie[ire timpul a fost foarte bl~nd cu noi. n alte d`]i \ns` ne-am aflat [i mai mul]i acolo iar timpul a fost cu mult mai rece, dar s-au g`sit dintre noi fl`cì zdraveni care au dormit \n lotc`, sub un strat de stuf. Spectacolul acestora, [terg~ndu-[i bruma din barb` [i musta]`, odat` cu ivirea zorilor, ne \mb`rb`ta pe to]i ceilal]i, creind o frumoas` imagine asupra rezisten]ei [i t`riei noastre, \n lupt` cu vitregiile naturii... n zilele cu adev`rat friguroase, c`ci se \nt~mpla adesea s` ne reg`sim pe acolo chiar la \nceputul iernii, beneficiam de un soi de \nc`lzitoare sub forma unor ]evi perechi care travesau pere]ii ca-
binei, \ncinse de o instala]ie merg~nd toat` noaptea, cu motorin`, Avea un nume amuzant, ca un diminutiv italienesc - caldarina. Tot \n zilele mai rele, cu v~nt tìos sau ploioase, c~nd nu era chip de stat pe punte, cabinele noastre deveneau uimitor de \nc`p`toare, odat` cu str~ngerea paturilor de sus, era realizabil` [i desfacerea unei mese pliante unde se putea bea, m~nca sau se puteau \ncinge \ncr~ncenate campionate de table, mai ales c` unele drumuri pe ape durau ceasuri \ntregi. n schimb, \n zilele \nsorite, acelea[i drumuri lungi deveneau minunate prilejuri de a sta pe punte, \n b`taia brizei [i l`s~nd peisajul s` ne hr`neasc` privirile lacome. De obicei aceast` situa]ie era tipic` plec`rilor, momentelor de \nceput ale taberelor [i cum acestea erau inevitabil conjugate cu speran]ele cele mai \ndr`zne]e, cu promisiunile cele mai posibile, deveneau [i cele mai pl`cute. Bucuria [i ner`bdarea se alinau cu anecdote, schimburi de experien]` [i ustensile [i, mai ales cu o insistent` aten]ie acordat` acelor obiecte cilindrice cu t`rii transparente... n ceasurile naviga]iei, dou` erau chestiunile care pretindeau aten]ia noastr`: grija de a nu epuiza mult \nainte de vreme pre]iosul lichid, mult mai necesar pe balt` \n zorii cu brum` [i, cea de a doua, ca \n fierbin]eala povestirilor s` nu ne a[ez`m prea mul]i pe o latur` a vasului. Aceast` din urm` neaten]ie provoca \nclinarea [alupei [i scurgerea uleiului din crati]a \n care, \n minuscula "buc`t`rie", c~t o cabin` telefonic`, un membru al echipajului pr`jea primii pe[ti ai expedi]ei. Dat fiind c` de obicei deplasarea unui singur coleg pe bordul cel`lalt era suficient` pentru a echilibra vasul, putem avea o idee clar` asupra dimensiunilor ambarca]iunii noastre. Am m~nia pe Dumnezeu \ns` dac` am aduce cel mai mic repro[
142
143
triunghiul apelor
triunghiul apelor
eroicei [alupe. tiam c` transportase mii de persoane \n c`l`torii de agrement sau la v~n`toare, pe trasee b`tute [i binecunoscute precum [i pe altele, nesigure [i ascunse, c`tre cele mai \ndep`rtate cotloane ale deltei. Uneori canalele colmatate, sau \nc`rcate cu vegeta]ie \nc~lcit` f`ceau via]a grea echipajului, izbutind anevoie s` evite e[u`rile, alteori ad`st`rile prelungite \n zone dragi nou`, prilejuiau desc`rcarea acumulatorilor. O asemenea \nt~mplare avea s`-mi r`m~n` bine \ntip`rit` \n memorie dat fiind c` evenimente dramatice, cu riscuri adev`rate, s-au conjugat cu altele, cel mult comice [i neobi[nuite. De altfel acest tip de cocteiluri au devenit tipice pentru deplas`rile noastre, constituind poate tocmai farmecul lor singular. Era vorba de o expedi]ie consumat` \ntre dou` nun]i, una, cu dou` zile \nainte de plecarea c`tre delt` [i cea de a doua, imediat dup` \ntoarcere c`tre cas`. Virgil se afla na[, in celebrul lui sat, Brebu, unde Luchian a f`cut c~teva fermec`toare pasteluri. A decis ca s`-[i rezolve obliga]iile al`turi de noi, dup` care, \mpreun`, s` pornim c`tre Tulcea. Colegul nostru era bìatul unor gospodari boga]i din sat, ai c`ror p`rin]i ]`rani fuseser` ini]iatorii primei B`nci Agricole din Romania; de altfel portretele acelor bunici, pictate de Sava Hen]ia, le-am v`zut pe pere]ii camerei de oaspe]i, cu ocazia vizitei de atunci. Fa]` de opulen]a nun]ii, prezen]a celor cinci-[ase arti[ti nu a creat nici o problem` suplimentar`, mai ales c` p`rin]ii tinerilor nuni erau la r~ndu-le ciobani \nst`ri]i. Deja \nzdr`veni]i]i de o petrecere bine gospod`rit`, am pornit c`tre delt` [i mai bine dispu[i ca de abicei, iar \nt~mpl`rile de acolo au justificat pe deplin elanul nostru. Am avut o vreme bun` iar [tiuca s-a dovedit destul de lacom` ca s` nu ne dezam`geasc`. Cum se \nt~mplase
ca socrii s` se fi sim]it onora]i de alesele fe]e pe care le adusese Virgil din Bucure[ti, dispuneam, din partea lor, poate mai generos ca niciodat`, de rezerve de bun` dispozi]ie bine distilat` [i \mbuteliat` corespunz`tor. Zilele au trecut cam repede [i, sim]indu-ne, a[a cum spuneam, bine \n acel col] de delt`, am neglijat s` navig`m, pentru a asigura re\nc`rcarea bateriilor. A[a s-a f`cut c` ziua plec`rii s-a conturat cam la limit`, dat fiind c`, lu~nd \n calcul traseul p~n` la Tulcea, drumul cu ma[in` p~n` la Brebu, l~ng` C~mpina, r`m~neau numai bine c~teva ceasuri pentru a intra \n ostenelile celei de a doua nun]i de unde Virgil, \n special, nu putea lipsi. Din nefericire, acumulatorii, complet desc`rca]i, nu au putut urni elecromotorul [i astfel ne-am aflat, \ntre b`l]i. neputincio[i [i departe de lume. Prin zon` nu treceau nicicum alte ambarca]iuni, a[a c` singura solu]ie care se profila, obositoare [i nesigur`, era un drum cu lotca p~n` la Mila 23, [i aducerea de acolo a unui vas cu baterii, \n stare s` ne depaneze cu un \mprumut de curent. S-a \nt~mplat c` cel mai afectat de acest blocaj era chiar Virgil cu obliga]ia lui de a fi la Brebu c~t de cur~nd, \n acela[i timp \ns` era [i singurul capabil de acel tur de for]`. F`r` a fi masiv dar cu o construc]ie atletic` repartizat` pe cei peste 1,90 m. pe care \i purta glorios, el era unul din cei mai puternici b`rba]i pe care i-am cunoscut. Nu am avut niciodat` o prob` concret`, dar cu to]ii aveam credin]a c` \ntre timpul consumat pentru a ajunge dintr-un punct al b`l]ii la Mil` cu [alupa [i cel petrecut de Virgil la v~sle pentru aceea[i destina]ie diferen]a ar fi fost nesemnificativ`. Ne a[teptam deci ca, \n cel mult trei ceasuri s`-l revedem. A \nt~rziat \ns` din motive cu totul independente de for]a lui: era duminic` diminea]a [i mai to]i b`rba]ii din Mil` participaser` deja \ntreaga noapte la onorurile unui
144
145
triunghiul apelor
triunghiul apelor
hram. Timp de un ceas [i mai bine colegul nostru a cùtat un c~rmaci ceva mai treaz, capabil s` conduc` o [alup` p~n` spre noi. L-a g`sit \n cele din urm`, singura problem` a aceluia era c` nu putea s` ]in` ochii deschi[i mai mult de dou` trei-minute. A ap`rut [i unica solu]ie posibil`: al`turi de pescari bùse [i un reprezentant al autorit`]ii locale, un t~n`r mili]ian \nc` neintrat \n com` alcoolic`, Cum acesta nu [tia s` navigheze, a acceptat la rug`min]ile lui Virgil s`-l asiste pe pilot \n conducerea [alupei. Sarcina lui s-a dovedit nu prea complicat`, \n principal trebuia s` ridice din c~nd \n c~nd pleoapele grele ale celui de la volan. Sosirea \n golful \n care ne aflam a fost spectaculoas` [i cu adev`rat triumfal`. alupa era un fel de vas de trac]iune, o mare punte, cu ridic`tur` la pror` [i cu o banchet` pe care st`teau str~n[i trei oameni: pilotul, mili]ianul [i un alt pescar a c`rei ambi]ie s-a dovedit aceea de a vedea cu ochii lui cum colegul va fi capabil s` ajung` la noi \n starea \n care se afla. A pierdut pariul dar a acceptat \nfr~ngerea cu demnitate. Elementul cel mai remarcabil al \nt~mpl`rii a fost modul \n care vasul \[i tìa calea c`tre noi. Nu \[i cobora demnitatea pentru a ocoli coastele de p`m~nt sau reperele plaselor puse de pescari, nu se obosea s` urm`reasc` meandrele canalului ci, neab`tut [i eroic, venea drept, dep`[ind, escalad~nd, tìnd orice obstacol neacvatic. Dup` ce s-au \nchinat, membrii echipajului nostru au rezolvat \n c~teva minute pana de curent, temerarul navigator [i-a \nfr~nt emo]iile cu un g~t de votc` [i s-a preg`tit de \ntoarcere. nainte de plecare mi-am luat inima \n din]i [i l-am \ntrebat, cu toat` seriozitatea ce se cuvenea, ce tip de propulsie are [alupa lui, capabil` s` \nving` cele dou`
medii prin care circul`. Mi-a r`spuns deta[at c`, din punctul lui de vedere, diferen]ele dintre ap` [i uscat nu sunt chiar at~t de mari, elicea lui e \n stare s` le dovedeasc`, singura condi]ie ar fi ca p`m~ntul s` fie "numai a[a, oleac` umed, ca s` poat` luneca barca"... Una peste alta totu[i, nu am dec~t amintiri respectoase dublate de recuno[tin]` pentru b`tr~na "Lotus" care \ntre anii 75 [i 90 ne-a admis, primitoare, pe uzata ei punte [i ne-a purtat prin delt` f`r` nici un oftat de oboseal`, f`r` nici o defec]iune. Odat` cu schimb`rile post revolu]ionare, dar mai ales, dup` moartea lui Virgil c`tre finele celui de al nou`lea deceniu, ie[irile noastre cu acea [alup` au fost sporadice, expedi]iile noastre au pierdut din elan [i s-au bazat pe alte mijloace [i trasee. De altfel, \n ultimii cinci ani, nu mai cunosc statutul [alupei noastre, no]iunile de partid [i cultur` au c`p`tat alte con]inuturi, nu mai [tim cui apar]ine vechea ambarca]iune [i cine o mai \ngrije[te, nici noi, spre ru[inea noastr` nu am mai avut buna cuviin]` s` ne interes`m de soarta ei, tot ce am mai aflat a fost c`, pe r~nd, membrii echipajului timpurilor noastre au ie[it la pensie. n ce ne prive[te [i unii colegi dintre noi s-au retras la pensie sau chiar spre t`r~muri [i mai \ndep`rtate... n locul lor, al]ii mai tineri au \nt`rit at~t grupul c~t [i flac`ra pentru devoratoarea pasiune. Rutele noastre s-au mai schimbat, popasurile s-au adaptat noilor condi]ii [i chiar navigarea s-a rezolvat [i cu alte mijloace. ntre acestea, o men]iune insistent` o merit` [alupa lui Gicu, un tulcean pl`cut [i generos, un minunat prieten al colegului Nicu. Invitat de acesta, de graficianul Nicu, s` fac parte din mult
146
147
triunghiul apelor
triunghiul apelor
r~vnitele echipe r~nduite de el [i g`zduite de [alupa lui Gicu, am avut norocul s` particip la dou` memorabile ie[iri \n delt`. Dac` "Lotus"-ul era \ntre]inut printr-un buget oficial aceast` a doua [alup` era agrementat` [i ]inut` \n func]iune de chiar proprietarul ei, lucru nu tocmai la \ndem~n`, sub toate aspectele. Fiind chiar cochet` la prima vedere, era \n mod evident [i mai mic` dec~t cea pomenit` \nainte, cu singura ei cabin` [i cu un mic spa]iu pentru bagaje. Cu toate astea, echipa acelei ie[iri a fost numeroas`; ambarca]iunea [i-a oferit cabina, puntea, spa]iul de bagaje pentru cea mai mare parte din c`l`tori iar ceilal]i [i-au rezolvat \noptatul \n cort [i sub un polog. Acest din urm` articol va c`p`ta o aten]ie special` \n text pentru c` l-am cunoscut \ndeaproape. Pentru mine a fost une dintre foarte pu]inele ie[iri \n balt` \n plin` var`; de obicei, pentru motive expuse mai devreme, cu to]ii preferam toamna, c~t mai t~rzie. Avantajele timpului c`lduros, evidente \n cazul dormitului pe punte sau \n cort s-au \ntors \n severe dezavantaje \n ceea ce prive[te subiectul ]~n]arilor. Exist` numeroase m`rturii [tiin]ifice [i legende despre ]~n]ari, dup` cum poate [i mai numeroase [coli de g~ndire \n ceea ce prive[te modalit`]ile de a te feri de \n]ep`turile lor. Nu [tiu care din cele dou` explica]ii, grupa mea sangvin` sau faptul c` femelele-]~n]ari mu[c`, ar putea explica mai bine aversiunea total`, frenetic`, pe care mi-o poart` insectele astea, cert este c` fac parte din marii suferinzi ai domeniului. S-a \nt~mplat ca \n acea prim` ie[ire, eu [i cu colegul nostru Ric` s` fim cei mai \nal]i din grup, a[a c` aproape f`r` nici o discu]ie am fost repartiza]i pentru odihna de noapte la "polog". Lecturi aproximative [i poate neatente \mi l`saser` o imagine total
eronat` despre acesta, mi-l \nchipuiam ca o instala]ie serioas`, asem`n`toare unui cort sau baldachin, confec]ionat din ]es`turi speciale, din moment ce \l tot reg`seam \n lecturi despre expedi]ii [i v~n`tori. mi fac acum datoria, pentru persoane la fel de vinovate ca mine fa]` de acest subiect, comunic~nd, de r~ndul acesta \n perfect` cuno[tin]` de cauz` c` pologul este un cearceaf infam, sub]ire [i zdren]uit care se intinde pe doi sau patru ]`ru[i, deasupra a unuia sau a doi neferici]i condamna]i s` doarm` sub el, \n principiu vara. Tot \n principiu acest obiect are ca rost declarat acela de a te feri de ]~n]ari. n realitate lucrurile sunt cu mult mai dure. Dac` la instalare sau la nivel de proiect mental acea p~nz` st` la o palm`-dou` de nasurile celor care dorm dedesubt, peste noapte, destul de cur~nd, obiectul \[i dezv`luie adev`rata natur`. Condi]ia lui fireasc` este de a colecta rapid cele mai infime particule de umezeal` din atmosfer`, pentru a se \mbiba [i a se lipi str~ns de fe]ele [i corpurile celor care dorm sub el, u[ur~nd astfel sarcina ]~n]arilor de a se \nfrupta din s~ngele lor. Trezi]i \n zori de primele \n]ep`turi [i de gemetele lui Puck, simpaticul labrador al lui Ric`, dormind cu drepturi egale \ntre noi [i chinuit la r~ndu-i de nemiloasele insecte, am auzit un vuiet \nfrico[`tor. Mie, obi[nuit cu sunetele instala]iilor puternice, mi-a amintit de cele dou` etaje ale Tipografiei "13 Decembrie" cu toate motoarele \n mers [i cu betoanele plan[eelor vibr~nd la unison. Am realizat \ngrijora]i c` eram \nconjura]i de milioane de insecte, vuind pofticioase \n jurul pologului nostru, p~ndindu-ne ie[irea \n aer liber. B~z~iturile lor cumulate aveau ca rezultat acel sunet \nspìm~nt`tor pe care recunosc c` nu-l mai auzisem. Ceasul care a urmat dep`[e[te pentru a fi descris posibilit`]ile
148
149
triunghiul apelor
triunghiul apelor
mele narative. n orice caz, odat` cu razele mai puternice de soare, insectele au mai disp`rut iar concluzia noastr` a fost c` ceva mai cumplit, sub acest aspect, nu aveam s` mai cunoa[tem. Ne \n[elam desigur. Dac` \n cazul altor teorii privitoare la ]~n]ari, nu am avut confirm`ri, a[a cum am mai spus, pentru acea perioad`, teoriile care mi s-au oferit au primit depline garan]ii. ntr-adev`r, zilele umede, mai ales \n medii bogate ca vegeta]ie, prilejuiesc spectaculoase prolifer`ri ale ]~n]`rimii, iar seara ce a urmat avea s` fac` sup`r`toarea dovad` a acestui adev`r. De[i neam plasat \n interiorul unui mare cerc de foc, \ntocmai ca v~n`torii siberieni agresa]i de lupi, de[i am avut grij` ca fl`c`rile s` scoat` [i un fum consistent, odioasele insecte au p`truns spre noi, at~t de multe, c` ne \ngreuiau [i respira]ia, astup~ndu-ne n`rile... n compensa]ie \ns`, bucuriile excursiei au fost multe [i de substan]`, am v`zut locuri noi [i am pescuit pe maluri \nc` nec`lcate, am avut seri frumoase, cu focuri de tab`r` voinice, am m~ncat bine, p~n` [i chiftelu]e de [tiuc`, pentru c` Gicu nu uitase s` ia cu el [i o pre]ioas` ma[in` de tocat. Mica [alup` avea s` ne creeze emo]ii reale la cea de a doua ie[ire, ocazie c~nd, at~t bun`voin]a proprietarului c~t [i condi]ia ei tehnic` nu au putut \nvinge vitregiile soartei. nt~mpl`rile \mi sunt proaspete \n minte nu numai datorit` dramatismului lor c~t [i pentru faptul c` s-au petrecut nu mai departe de acum trei ani. Colegul nostru Nicu organizase, tot in plin` var`, o superb` expedi]ie cu [alupa, \n care elementele cele mai reu[ite au fost determinate de faptul c` ambarca]iunea s-a putut deplasa [i acosta \n
locuri cu adev`rat speciale. Popasul dura o zi dou`, cam c~t era necesar pentru a epuiza rezerva piscicol` a locului, dup` care se sec`tuia alt` zon` [i a[a mai departe. Vremea, peisajele, performan]ele pesc`re[ti fuseser` cu toate \ntr-at~t de reu[ite c` ne l`sa gura ap`, celor care nu intraser`m, din cauza locurilor limitate, \n primul grup. Din relat`rile acelora reie[ea c`, sub toate aspectele, ie[irea fusese printre cele mai reu[ite fa]` de experien]ele anterioare [i ca, in m`sura \n care c~teva repere de traseu, locuri de pescuit ar fi respectate, succesul unei expeditii \n reluare va fi pe deplin garantat`. Colegul Nicu [i-a g`sit resurse de a planifica [i administra \nc` o expedi]ie, condus` de el pe acelea[i meleaguri [i cu aceea[i [alup` dar compus` din prietenii care nu beneficiasem de deliciile primei ie[iri. At~t preg`tirile, aprovizionarea c~t mai ales unele aventuri pesc`re[ti aferente acestei deplas`ri merit` o evocare anume, care \ns` nu [i-ar g`si rostul firesc aici, \n aceast` secven]` destinat` \n principal mijloacelor noastre de mi[care \n delt`. ntorc~ndu-ne la [alupa lui Gicu, pot spune c` ne a[tepta cuminte la un chei din extrema st~ng` a portului, la Tulcea, preg`tit` de a fi \nc`rcat` cu bagajele noastre. Dup` ce echipajul, compus din t~n`rul fl`cù al lui Gicu, student la noi la Universitate la sec]ia sculptur` [i Apolon, un alt tulcean pensionar, ne-a scos \n larg, conduc~ndu-ne catre visatele golfuri unde ne a[teptau, nes`]ioase, viitoarele noastre capturi, au ap`rut [i primele necazuri. Bunul nostru proprietar, cu preocup`ri serioase \n a-[i asigura bun`starea familiei, nu mai apucase s` se aplece prea insistent asupra corectei func]ion`ri a ambarca]iunii iar cei \ns`rcina]i de el s` o fac` se pare c` nu s-au achitat con[tiincios de sarcini.
150
151
triunghiul apelor
triunghiul apelor
nc` de la prima oprire, \ntr-un loc cu adev`rat minunat, a devenit evident c` nu ne puteam baza pe acumulatorul vasului, se p`rea c` nu era numai desc`rcat ci efectiv terminat, scurtcircuitat. Defec]iunea s-a v`dit ne\ndoielnic` dup` multe ceasuri epuizante de tentative diferite de schimbat electromotorul, cu un altul de rezerv`. Chiar \n situa]ia \n care am beneficiat de amabilitatea unor alte ambarca]iuni \n trecere, foarte rare prin acele locuri, bateria noastr` nu era capabil` s` p`streze curent nici pentru c~teva minute. De fapt rar` nu era numai trecerea unor vase cu motor pe acolo ci, mai ales, amabilitatea celor care se deplasau cu ele. Printre \nv`]`mintele dure deprinse \n acele zile a fost [i cea conform c`reia amabilitatea, capacitatea de a s`ri \n ajutorul cuiva blocat pe un mal, incapabil s` se mi[te, este direct propor]ional` cu modestia ambarca]iunii, cu s`r`cia celui care trece pe l~ng` naufragiat. Cu alte cuvinte, cu c~t [alupa este mai mare [i mai domneasc`, cu c~t posibilit`]ile de a da ajutor sunt mai la \ndem~n`, cu at~t mai greu accept` acea ambarca]iune s`-[i ofere sprijinul. A[a se face c` am fost depana]i mai ales de c`tre b`rci modeste, cu pescari s`raci dar cunosc`tori \n detaliu ai unor necazuri de tipul acelora care ne blocaser`. Nu pot trece cu vederea c` acea defec]iune electric` s-a petrecut \ntr-un context cel pu]in ciudat. care ne-a f`cut s` reflect`m [i asupra unor alte motive, poate \n afara posibilit`]ilor noastre de \n]elegere. S-a \nt~mplat ca, tocmai din cauza bloc`rii pe un ]`rm prea pu]in vizitat, s` avem mare nevoie de l`mpi, lanterne [i telefoane celulare pentru a cere ajutor. n mod cu totul ciudat, absolut toate aparatele noastre care mizau pe baterii pentru func]ionare, au cedat, ar`t~nd baterii epuizate. Ba chiar, \ntr-una din rarele ocazii \n care [alupa noastr`, proasp`t
depanat`, a putut face un scurt drum la Mila 23 [i \napoi de unde colegul Florin a adus o traist` de baterii de toate tipurile pentru telefoanele [i lanternele grupului, am avut surpriza s` le sim]im desc`rcate \n c~teva minute. Ca un detaliu simptomatic, este suficient s` evoc faptul c` un snop de baterii absolut noi, montate \ntr-o lantern`, demonstrau cum pier, prin faptul c` lumina becului sl`bea, sc`z~nd p~n` la extinc]ie \n numai dou`-trei minute. Desigur c`, arti[ti cul]i [i imaginativi cum eram, am g`sit explica]ii; printre acestea, cea mai la \ndem~n` a fost c` ne aflam pe un punct terestru cu atribute magnetice capabile de toate n`zdr`v`niile prin care treceam. Din p`cate nici una dintre aceste explica]ii nu ne ajutau s` sc`p`m de stresul c` ne aflam abandona]i, pe un ]`rm nu tocmai \n calea unui trafic normal de vase, pe care ne-am fi putut baza ca s` fim remorca]i de unul dintre pu]in amabilii navigan]i. n cele din urm` a devenit evident c` singura solu]ie ca s` ne urnim de acolo era cea prin care, bateria demontat` a vasului care s-ar fi oprit s` ne ajute, s` fie pus` \n locul eliberat de a noastr`, scoas` provizoriu. Odat` rezolvat` aceast` chestiune, nu tocmai simpl`, m`car pentru faptul c` asemenea baterii trec u[or de 20 de kg. [i c` manevrarea lor se face pe [i peste pun]i leg`n~ndu-se nesigur pe ape cu ad~cimi de peste doi metri, urma s` ne izbim de alt` problem`. Motorul pornit trebuia cumva ]inut continuu \n func]iune, pentru a evita folosirea acumulatorului, epuizat oricum. Tema, simpl` \n aparen]`, s-a dovedit de nerezolvat, pentru c` pachetul de \ncerc`ri pe care-l programase pentru noi soarta, era abia la primele episoade. Cum, de bine de rù, ne apropiasem de ultima zi de vacan]`, ideea
152
153
triunghiul apelor
triunghiul apelor
cea mai \n]eleapt` era s` ne apropiem de un loc de campare cumva mai \n calea unor trasee umblate, de unde, cu c~teva ceasuri \nainte de plecare, s` putem trage curent de la un vas [i s` ne oprim numai la Tulcea. Din nefericire realitatea nu s-a l`sat at~t de u[or pliat` pe inten]iile nostre \n]elepte. C~teva \nt~mpl`ri de pescuit aveau s` creeze un pat consistent de iritare, dintre ele, una nepl`cut` a fost faptul c` singurul dintre noi care a prins crapi a fost un \ncep`tor, pentru prima oar` adus \n delt`, gravorul Iuri. O alta, c`reia-i p`strez o \nciudat` amintire, \ntruc~t m` privea direct, a fost c` singurele [tiuci care au consim]it s` p`r`seasc` apele pentru mine au fost ademenite de odioasa momeal` care se nume[te c~rc~iac sau twister, av~nd [i o culoare nepl`cut`, un soi de galben-verzui electric... ntorc~ndu-ne la navigare, la inceput au fost alge care au blocat \n mod repetat elicea, mai apoi a trebuit demontat` [i cur`]at` pompa de ulei ca, \n cele din urm`, s` devin` sup`r`tor de clar c` motorul nostru nu putea fi p`strat \n nici un caz \n func]iune pentru c` se supra\nc`lzea. Dup` repetate [i umilitoare cer[eli de curent de la echipaje mai mult sau mai pu]in \n]eleg`toare, am ajuns la cap`tul unei zile m`cin`toare \n cel mai \nalt grad. Cu toate acestea, ea avea s` fie floare la ureche fa]` de noaptea care a urmat, c`reia pe bun` dreptate i-am fi putut spune "noaptea cea mai lung`". Acea ultim` dup` amiaz` fusese destul de frumoas` iar locurile pe unde treceam, \nc` neumblate [i atr`g`toare. Din p`cate, ochii ne erau opaciza]i de jiglere, lan]uri de distribu]ie, supape [i nenum`rate [uruburi iar restul sim]urilor noastre se aflau \nrobite unui singur ]el: s` ghicim momentul \n care motorul, \ncins, e la limita la care trebuie r`cit cu orice mijloace pentru a nu fi oprit...
Cu ajutorul h`r]ii [i a amintirilor celor doi tulceni, am intrat, \n cele din urm`, pe un canal tìat mai de cur~nd [i cu dimensiuni destul de serioase ca s` permit` unor vase mai mari [i mai multe s`-l foloseasc`. Era ceea ce doream [i, dat fiind ca tocmai se pornise o ploaie deas` [i rece, am acostat [i ne-am tras cu to]ii pe vas, pentru c` nici vorb` nu putea fi de ridicat cortul. nghesui]i claie peste gr`mad` sub punte [i, \n singurii doi saci de dormit impermeabili, pe punte, am apucat. din nefericire, s` adormim. Trezit pu]in dup` miezul nop]ii, colegul Florin, constatat~nd o ciudat` dar ne\ndoielnic` schimbare a decorului, a alertat \ntregul grup. De[i era \ntuneric bezn`, ajutat [i de ploaia deas`, insistent`, am realizat [oca]i c` fuseser`m sco[i de curent din malul unde fusese f`cut` acostarea [i plutisem \n deriv` o bun` bucat`. Curentul era destul de puternic iar malurile lutoase [i mai ales lunecoase din cauza ploii. Vasul, lipsit de curent electric, nu ne putea ajuta s` lumin`m malurile [i, poate cel mai important lucru, motorul mort ne f`cea neguvernabili. Dep`[ind momentul de panic`, am \n]eles \nfrico[a]i c` se impune s` acost`m prin orice mijloace. c~t mai str~ns de mal, pentru a ne feri din calea vaselor mari care puteau oric~nd s` ne spulbere cu imensa lor mas`, mai ales c` nu eram semnaliza]i. Doi dintre cei mai tineri s-au dezbr`cat la piele sco]~nd par~mele din ap`, [i cu eforturi \mpletite, am reu[it s` bloc`m [alupa pe mal. Apoi a \nceput acea nesf~r[it` noapte \n care principalele preocup`ri au fost de a realiza mici semnale luminoase, cu alte mijloace \n afar` de lanternele care nu aveau baterii [i, pe de alt` parte, de a p~ndi zorile, \n a[teptarea unor binevoitori care ne-ar putea da curent. C`tre patru diminea]a ploaia a \ncetat [i ne g`seam aproape to]i pe punte, fum~nd \ngrijora]i.
154
155
triunghiul apelor
triunghiul apelor
i ast`zi, sentimentul meu este c` singurul reper luminos pentru vasele \n trecere era grupul fe]elor noastre livide, luminate de jarul ]ig`rilor [i \n]epenite de con[tientizarea pericolului prin care trecuser`m. Spre lauda ]inutei grupului nostru totu[i, trebuie s` recunosc c` nu ne-am pierdut pentru nici un moment umorul, c` am g`sit resurse de a dep`[i situa]iile limit` [i pentru a discerne frumoasele avantaje ale restului expedi]iei raportate la acest` bagatel` final`. Ba chiar, unii dintre noi, poate nu neap`rat \n mod declarat, am adùgat aceast` aventur` la o foarte necesar` salb` de \ncerc`ri pe care ar trebui s` le surmonteze orice adev`rat artist pescar... Ar fi nedrept s` punct`m personalitatea [i cariera unor ambarca]iuni din delt`, care au sus]inut aventurile noastre pe acolo, f`r` a \n[ira m`car c~teva fraze despre umilele dar eficientele lotci, despre rezervatele dar demnele utilaje ale lipovenilor, f`r` de care nu ne-am putea imagina vigneta sintetic` a personajului principal al locurilor, pescarul. Pentru orice neavizat, [i mai to]i noi ace[tia, pescarii-arti[ti, am f`cut parte plenar din aceast` categorie, primele contacte cu lotca, cel vizual [i cel \n ipostaza de instrument ce trebuie manevrat, au prezentat consistente inadverten]e. Astfel, la prima vedere, a[a cu spuneam mai devreme, \n m\inile dibace ale unui localnic, indiferent de v~rst` sau sex, lotca e un soi de leb`d` neagr`, svelt`, t`cut`, strecur~ndu-se agil pe canale, \ntre ghemotoacele de stuf sau \nc~lcelile r`d`cinoase, lunec~nd la fel de repede \n josul sau susul curentului, acost~nd fluid [i f`r` smucituri pe orice mal, fie el lutos sau din aglomer`rti de pietre. La a doua vedere, toate acestre calit`]i sunt [i mai pregnante, [i
mai evidente, sveltul obiect pare u[or [i docil, de o t`cut` eficien]`, pe scurt un adev`rat aliat \n m~inile oricui se afl` \n lumea apelor. Odat` \ns` aflat \n apropierea acestui oricine [i mai ales \n situa]ia de a fi manevrat, instrumentul devine mare [i greu, \nc`rcat de catran [i smoal`, cu nenum`rate cr`paturi, cu subansambluri prost montate sau inegale [i aproape imposibil de guvernat. Vorbesc \n cuno[tin]` de cauz` pentru c` pentru mine aceast` prim` manevrare, botezul focului ca s` spun a[a, s-a petrecut nemeritat de timpuriu. Eram chiar la prima ie[ire \n delt`, patronat` de bunul Virgil, iar "Lotus" a noastr` fusese tras` la debarcaderul de la Mila 23, \n centru, chiar \n fa]a cr~[mei, la un ceas foarte aproape de asfin]it. Se decisese c` ar fi fost cazul s` \nchiriem dou` lotci pentru a acoperi necesarul de deplasare al viitorilor arti[ti-pescari. Dat fiind c` membrii echipajului erau prin[i cu alte preg`tiri pentru drumul [i popasul \n delt`, Virgil [i-a asumat sarcina de a se ocupa de cùtarea, \nchirierea [i aducerea lotcilor la [alup`. Cum \n ordinea m`rimii, dup` impresionanta lui siluet` eram a doua, [i cum, dup` o inconsistent` fi[` personal`, f`cusem c~teva clase la liceul sportiv "Titu Maiorescu", conduc`torul nostru a decis rapid s`-l \nso]esc \n aceast` misiune. Pe l~ng` faptul c` absolut niciodat` vreo decizie de-a lui Virgil nu a fost pus` \n discu]ie, m`rturisesc c` tema \n sine mi s-a p`rut floare la ureche, doar v`zusem, nu-i a[a, ce u[or se manevreaz` o lotc`... Din p`cate, preg`tirea mea atletic` avusese alte rosturi, suta de metri [i handbalul, liceul pomenit nu avea drept "& company" Ci[migiul, cu b`rcile sale, a[a c`, pe de o parte, avantajele mele fizice erau doar ipotetice iar pe de alt` parte, perfidul obiect uns cu catran se pare c` a sim]it \n mine o victim` savuroas`. Lotcile au fost g`site mai departe, c`tre capul satului [i desigur
156
157
triunghiul apelor
triunghiul apelor
trebuiau duse [i legate la pupa [alupei noastre, pentru plecarea de a doua zi \n zori. Colegul meu s-a urcat \n prima, m-a \ncurajat spun~ndu-mi c` nu e obositor s` ajungem la [alup` chiar dac` lop`tam \n amonte, totul era s` ]inem aproape de mal [i s` d`m zdrav`n din v~sle. C~nd i-am m`rturisit c` e prima oar` c~nd ]in \n m~ini cele dou` obiecte mi-a dat c~teva foarte rapide indica]ii [i m-a poftit s` m` ]in dup` el. Trec peste dificult`]ile de a m` urca \n barc`, obiectul p`rea c` se \nviorase brusc, devenise jucù[ [i nesigur mai ales c~nd inten]ia mea de a m` a[eza pe travers` devenise evident`, trec [i peste faptul c` am realizat c` cele dou` v~sle erau inegale [i nu puteau fi prinse cum trebuie pe furche]i din cauza unor leg`turi de c~nep` \nc~lcite, ba chiar dep`[esc [i faptul c` habar nu aveam dac` v~sla se pune \naintea sau dup` furchet... Odat` a[ezat \ns` \n condi]ia fireasc` de a lop`ta, am realizat cu o crud` limpezime, ce complicat lucru e s` tragi la rame \mpotriva curentului, c`tre o ]int` cufundat` deja \n \ntuneric, cu dou` v~sle inegale care au tendin]a natural` de a ie[i pe r~nd din ap`, de a intra apoi tot pe r~nd [i cu paletele \n pozi]ii distincte. La fiecare tragere, lotca f`cea un hot`r~t viraj c`tre uscat sau c`tre larg, [i orice corectur` de gest ini]iat`, p`rea anume f`cut` pentru a accentua tr`darea traseului. Cele opt-zece minute consumate pentru aducerea b`rcii la [alup` au reprezentat f`r` \ndoial`, nu numai un exerci]iu de c`lire fizic` c~t mai ales un prim examen pentru admiterea \n selectul club al arti[tilor pescari, din care m` sim]eam exclus pe merit, p~n` \n acea sear`. Bine\n]eles c` \n zilele urm`toare am realizat la un nivel mult mai amplu, inventarul, practic inepuizabil, de probleme [i opozi]ii pe care modestul obiect le poate desf`[ura fa]` de personajele pe care nu le agreeaz`.
n linii mari, oric~t de sumar le-am evocat, chestiunile legate de dificult`]ile plec`rii de pe loc, ale urc`rii, ale v~slirii c`tre un sens anume, ale acost`rii [i ale cobor~rii din barc`, sper c` au devenit suficient de limpezi pentru cititor. Mai este \ns` de luat \n calcul problema cr`p`turilor sau a gùrilor de pe fundul amabilei ambarca]iuni. Acestea, \ntr-o condi]ie de adormire la st`p~nii obi[nui]i, se activeaz`, \[i marcheaz` activitatea sub m~inile celui ce a \nchiriat-o, cu o frenetic` poft` de via]`. Barca ce a stat cuminte [i leg`n`toare, cu numai trei centimetri de ap` pe fund, zile \ntregi pe malul st`p~nului, se \nvioreaz` odat` cu momentul \nchirierii [i devine setoas`. Importante cantit`]i din Dun`re se strecoar` \n ambarca]iunea \nchiriat`, \ntr-un ritm \n orice caz mai rapid dec~t cel al scoaterii ei peste bord, a[a \nc~t randamentul celor doi pescari ipotetici este \njum`t`]it, unul din cei doi manevreaz` continuu recipientul de deversat. Desigur c` plec de la acceptarea ideii c` lotca este un utilaj vital \n lumea pescarilor, cu forme prea pu]in afectate de sute de ani, [lefuite [i sub aspect func]ional \n a[a m`sur` \nc~t nu se poate imagina vreo modificare \nc` alte sute de ani. Cu toate acestea m-am \ntrebat adeseori cum de nu am v`zut niciodat` o lotc` nou` sau \n [antier. Probabil c`, printr-o misterioas` norm` a destinului, aceste obiecte exist`, pur [i simplu, dintotdeauna [i pentru totdeauna, \n afara mor]ii sau a na[terii. Mai este un subiect suspect pe care m` simt obligat s`-l reliefez. Practic, nu am \nt~lnit niciodat` o pereche de v~sle \nchiriate, identice. Invariabil, cele dou` obiecte erau inegale ca lungime, ca grosime, ca esen]` lemnoas`, ca greutate \n consecin]`, ca l`]ime a paletei.
158
159
triunghiul apelor
triunghiul apelor
Elemente cu at~tea variabile puse \n slujba unor gesturi prin defini]ie egale [i echilibrate, nu pot fi chiar simplu de administrat [i explic` \n bun` m`sur` mi[c`rile ciudate [i ineficiente ale pescarilor ce \nchiriaz` lotci. Bine\n]eles c` \nt~mpl`ri ca manevrarea irepro[abil` a aceluia[i obiect \n m~inile unui lipovean sau a unui coleg de tipul lui Virgil, constitutie excep]ii care confirm` regula enun]at` mai devreme. La fel de adev`rat \ns` este c` nici un fel de alt` barc` pus` la dispozi]ia noastr` nu are performan]ele lotcii. Alunecarea rapid`, lini[tea irepro[abil` a deplas`rii, for]a de trac]iune, fac din lotc` instrumentul de ne\nlocuit pentru a p`trunde \n lumea t`cut` a [tiucii. pe de alt` parte silueta ei cu rime orientale, neagr` [i sub]ire, nu poate fi mimat` de nici o alt` alc`tuire recent`. Tentativa de a utila casa de crea]ie de la Partizani cu o mic` flotil` de b`rci pentru arti[ti a dat gre[ nu numai pentru faptul c` ambarca]iunile au disp`rut prin distrugere sau diluare prea rapid` \n alte patrimonii personale. La prima noastr` \ncercare de a ie[i la pescuit cu una din acele realiz`ri din fibr` de sticl`, late [i scurte, sup`r`tor de \ncete [i f`r` direc]ie, cu bordajul adun~nd clipociri zgomotoase la fiece leg`nare, am \n]eles c` nu ne puteam baza pe ele. Greoaie, \ncete [i zgomotoase, erau de necomparat cu acele prin]ese-]ig`nci ale deltei, cu lotcile pe care le incriminam mai devreme. Abia dup` ce reu[e[ti s` scapi de o furtun` tìnd valurile c`tre ad`post, abia dup` ce te po]i strecura neauzit \n stuful altfel greu de p`truns, abia dup` ce lunec~nd peste numai c~]iva centimetri de ap` [i nenum`rate ridic`turi, ajungi \n jap[a visat`, colcìnd de [tiuc`, vei realiza c` nici o alt` alc`tuire omeneasc`, mai veche sau de ultim` or`, nu poate egala performan]ele lotcii... Am putut s`-mi dau seama c` p~n` [i acei profesioni[ti evoca]i mai devreme, care sunt transporta]i cu [alupe \ntr-adev`r spe-
ciale, puternice dar cu un pescaj infim, capabile s` \nfr~ng` cele mai secate b`l]i, care-[i petrec noaptea pe pontoane cu saloane [i buc`t`rie, cu cabine confortabile [i s`li de du[ cu ap` cald`, cu bar deschis dou`zeci[ipatru de ore, \n momentele importante apeleaz` tot la lotc`. Inten]ia mea, justificat` de altfel, de a m` rezuma numai la ambarca]iuni ca elemente cheie \n ceea ce prive[te mi[carea \n delt`, se confrunt` \n acest moment cu tres`riri ale unor sentimente ce tind s` reinstaureze dreptatea, cu instincte de echitate. Din faldurile ad~nci ale amintirilor mele se ridic`, modest` dar demn`, silueta Trabantului-erou al sculptorului Radu. Micile ma[ini din plastic, curente \nc` \n multe ]`ri din est, reprezentau, din mai multe motive, extrem de omene[ti, obiecte nu numai foarte r~vnite dar [i greu de ob]inut. Colegul meu avea o asemenea ma[in`, hidramat`, pe care o foloseam, mica noastr` echip`, pentru a pleca \n delt`, din doi \n doi ani. Tot din doi \n doi ani, cu schimbul, ne deplasam \ntr-acolo cu Dacia mea, \ntre noi fie vorba cam la acela[i nivel de performan]e tehnice. Deceniile al optulea [i al nou`lea ale secolului de care tocmai am sc`pat au reprezentat pentru Romania o perioad` de trist` amintire, \ntre altele, pentru majoritatea celor care le-am traversat, preocuparea pentru o hran` decent` \nsemna o constant` nepl`cut` a existen]ei. Din acest motiv deplas`rile \n delt` c`p`tau, prin for]a \mprejur`rilor, [i nuan]e mai meschine, marcate de interese imediate, omene[ti. O expedi]ie \n delt`, pe l~ng` nepre]uitul bagaj estetic [i sportiv cu care ne \napoiam, aducea dup` sine [i avantaje ceva mai terestre. Cele c~teva kilograme de pe[te [i o pulp` de porc aduse de pe plaiurile Dobrogei erau primite cu o satisfac]ie evident` de familie, acas`, fa]` de entuziasmul rezervat cu care erau
160
161
triunghiul apelor
triunghiul apelor
privite plec`rile noastre acolo. Aproape la fiecare \ntoarcere \n Bucure[ti izbuteam s` d`m substan]` rafturilor frigiderelor noastre pentru cele c~teva s`pt`m~ni p~n` la s`rb`tori. Ne confruntam \ns` cu probleme care f`ceau din drumurile noastre de \napoiere adev`rate probe de rezisten]` nervoas`, teste de dep`[it stresul. Cea mai de seam` era determinat` de o interdic]ie de a scoate dintr-un jude] alimente sau bùtur` peste o limit` absolut simbolic`, ca urmare a unor legi care \n principiu trebuia s` protejeze teritoriul de a fi jefuit de lacomii localnici ai celorlalte jude]e sau s` \mpiedice \mbog`]irea unora prin specula pe care ar fi f`cut-o cu marf` sustras`. Aceste interdic]ii d`deau toate drepturile mili]ienilor acelor timpuri s` opreasc` orice ma[in`, s`-i cerceteze portbagajul [i s` confi[te surplusul constatat. Restric]iile pomenite f`ceau din drumurile noastre de \ntoarcere adev`rate aventuri, cu fel de fel de riscuri, ne obligau la trasee ciudate, pe [osele l`turalnice, \ncerc~nd s` evit`m filtrele [i controalele poli]iene[ti. ntr-un an, printr-un complex de [anse, ne-am aflat \n situa]ia de a veni foarte \nc`rca]i spre cas`; zilele de pescuit se dovediser` extrem de generoase cu noi, iar pe de alt` parte, printr-o inexplicabil` neaten]ie, cabanierul nostru, calat pe afaceri infinit mai profitabile, a acceptat s` ne taie [i s` ne v~nd` un porc \ntreg. E greu de imaginat ast`zi ce cople[itoare realizare \nsemna s` po]i aduce acas`, \nainte de Cr`ciun, o jum`tate de porc, \ntr-o perioad` \n care cele mai nes`buite pofte se rezolvau cu salam, ghiare [i capete de gìni [i picioare de porc, alintate cu apelativul duios de "adida[i". Opera]iunile de sacrificare, afumare [i tran[are au fost at~t de emo]ionante pentru noi \nc~t am \ncredin]at peliculei fotografice pre]ioasele clipe...
Relativ antrena]i \n evitarea controalelor mili]iei, dep`[ind chiar nefireasca situa]ie de a ne sim]i continuu vinova]i, ca un soi de braconieri, transport~nd o marf` pe care oricum o pl`tiser`m, neam confruntat cu o neb`nuit` problem`. Bietul Trabant, desigur sensibil la r~ndu-i la pre]ioasele alimente pe care le c`ra, [i-a pierdut resursele, a \nceput s` dea semne clare de oboseal`. Dup` trecerea Dun`rii la H~r[ova, pe drumul c`tre Tulcea, exist` o neb`nuit de deluroas` zon`, oarecum stranie pentru c~mpiile dobrogene, cu urcu[uri chiar inconfortabile [i serpentine. Traseul, bine \mp`durit, sugereaz` f`r` nici o \ndoial`, traversarea unei zone subcarpatice, \ntre V`leni [i Bra[ov. Din p`cate, tocmai \n aceast` frumoas` secven]` a drumului, ma[inu]a noastr` a refuzat s` mai urce panta [i a devenit evident c` unul dintre cei trei, noi [i porcul, trebuia s` coboare, pentru a-i u[ura sarcina, cel pu]in \n confruntarea cu pantele mai acuzate. Se pare c` exact greutatea mea a reprezentat surplusul blocant, pentru c`, odat` cobor~t, iam dat [anse reale automobilului care a acceptat s` urce sprinten dealul p~n` spre culme. i astfel, traversarea zonei s-a dovedit o problem` simpl`: \naintea pantei trebuia s` cobor [i s` alerg vioi c`tre v~rf unde eram a[teptat. Odat` instalat \n ma[in`, contribuiam cu plusul meu de greutate la rularea c`tre vale iar \n fa]a altui urcu[, coboram din nou, f`r` s` cr~cnesc, tropotind \n urma ma[inii. Una peste alta, odat` dep`[ita problema acestor kilometri, ma[ina lui Radu, deseori identificat` nu ca automobil ci drept un instrument de pescuit cea mai mare mulinet` a colegului-, s-a comportat exemplar, aduc~ndu-ne p~n` \n pragurile caselor din Bucure[ti. Se pare c` tocmai ]inuta lui modest`, umilin]a lui a reu[it s` \n[ele aten]ia sever` a mili]ienilor, cu un discern`m~nt insuficient maturizat ca s` b`nuiasc` ce comori alimentare se
162
163
triunghiul apelor
triunghiul apelor
ascund sub carcasa gri-g`lbuie a viteazului automobil. Dup` acea c`l`torie a fost onorat cu titlul de Trabant-Erou, pe care l-a purtat cu cinste ani \n [ir, onor~ndu-[i neab`tut obliga]ii de acela[i tip... ntre sec]iunile acestei suite de amintiri e c~t se poate de firesc s`[i g`seasc` locul pe l~ng` cele pesc`re[ti [i cele v~n`tore[ti. Tentativa de a le identifica \n amalgamul de emo]ii care au dat con]inut fiec`rei ie[iri din miraculoasa lume a triunghiului de ape de la cap`tul Dun`rii, e departe de a fi confortabil`. Ele sunt str~ns \mpletite cu alt gen de trìri, fac parte dintr-un lan] de al`tur`ri dintre care specificul unei aventuri, evenimentele legate de anumi]i colegi, cadrul natural cu o anume dominant`, performan]a \n sine, pericole sau \nt~mpl`ri comice, sunt doar c~teva. mi este greu s` decid dac` relieful privilegiat pe care \l are \n memoria mea o anumit` aventur` e datorat numai cantit`]ii sau calit`]ii capturilor noastre sau mai ales de un decor ie[it din comun, dac` unicitatea unei aventuri mai poate s` ]in` pagina \nt~i a amintirilor mele, odat` scoas` din contextul determinat de compozi]ia unei anume trupe de colegi. Oare performan]a iritant` a unuia sau n`zb~tia comic` a celuilalat ar mai fi avut haz dac` un al treilea nu ar fi avut o reac]ie exagerat`, devenind astfel mediul ideal sau fundalul ce punea \n lumin` farsa? Astfel am ajuns s` decid c` orice inten]ie de departajare, de stabilire a unei grile de valoare pentru a decide care din amintiri are mai multe drepturi de a figura \naintea celeilalte, ar fi pe de o parte o m`sur` ne\n]eleapt` iar pe de alta [i nedreapt` fa]` de locul meritat pe care [i l-a c~[tigat \n memoria mea fiece \nt~mplare. Acea pozi]ie, acea pregnan]` [i-au g`sit un loc anume
desigur \n urma unei laborioase opera]iuni intime de triere, dup` criterii [i legi suflete[ti pe care e mai bine s` nu le discern \n totalitate. Nu voi avea altceva de f`cut deci dec~t s` m` las chemat de c~te o asemenea veche sau mai nou` \nt~mplare, \ntr-o suit` \n care ordinea petrecerii \n timp ar fi o rigoare nu \n mod obligatoriu respectat`. A[a \nc~t dac` am certitudini legate de primul pescuit de [tiuci, ca moment al convertirii mele, \n acea furtunoas` zi de pe Fortuna, nu la fel stau lucrurile \n leg`tur` cu primul pescuit de somni, posibil \n oricare din primele ie[iri. patronate de Virgil. Fusesem instrui]i cu deosebit` grij` [i echipa]i cu monturi corespunz`toare dat fiind c` absolut to]i ne aflam pentru prima oar` \n fa]a unei asemenea confrunt`ri. Dispuneam de patru lotci \n care ne-am \mp`r]it dup` indica]iile ferme ale lui Virgil. Acesta, a[ezat \mpreun` cu capitanul Mitic` \n prima dintre ele, ne-a condus c`tre locul unde decisese s` ne consum`m tentativa. Ne-am oprit cumva pu]in \n aval de Mila 23, mai c`tre malul opus localit`]ii [i ne-am resfirat dup` dorin]` \n jurul b`rcii celor doi, la distan]e de 10-12 metri unii fa]` de ceilal]i. Acea partid` fusese hot`r~t` cu multe zile \nainte, unele preg`tiri consum~ndu-se chiar \n ajun, cum a fost de pild` s`parea [i cùtarea pre]ioaselor r~me de Dun`re, mari [i negre ca ni[te [erpi [i, se pare, c~t se poate de agreate de somni. O legend` [i mai temeinic` d`dea m`rturii despre micii ]ipari c` ar reprezenta o momeal` absolut irezistibil`, nici cel mai de[teptat somn nefiind capabil s`-i reziste... A[a se face c` fiecare dintre noi dispuneam \n zorii acelei zile de o confortabil` rezerv` de r~me negre iar Floric`, acel t~n`r cu
164
165
triunghiul apelor
triunghiul apelor
ochi verzi, membru al echipajului, avea chiar o g`letu[` cu pui de ]ipari, \ngriji]i [i ]inu]i \n via]` cu o remarcabil` d`ruire, \n zilele anterioare. mpreun` cu graficianul Radu, ne-am nimerit \n barc` cu acest fericit posesor al momelii ideale. Pescuitul a \nceput, a durat nu mai mult de c~teva ceasuri [i, dup` opinia majorit`]ii, nu s-a desf`[urat deloc dup` poftele noastre. De la bun \nceput a devenit evident c` Virgil [i c`pitanul au un cu totul alt ritm dec~t ceilal]i, c` dimensiunea [i num`rul capturilor lor reprezint` culmi c`tre care noi nu puteam aspira. ntr-adev`r, doar \n diminea]a pomenit`, \n jum`tate din lotca lor se agitau zeci de somni negri [i bruni. Noi, cei doi novici din barca lui Floric`, eram \n linii mari ferici]i cu cei c~]iva somotei sco[i din Dun`re \n acele ceasuri, bietul de el \ns` icnea de sup`rare la fiecare exemplar mare ridicat \n barca celor doi [efi ai no[tri. ntreb`rile pe care [i le punea, transmise cu aceea[i sup`rare sincer` [i micilor ]ipari ni se p`reau de un comic total; cerea efectiv explica]ii pentru uria[a nedreptate care i se f`cea, era posesorul celei mai performante momeli [i prindea somni \ntr-un ritm egal cu cel al \ncep`torilor. Suferin]a lui era at~t de evident` [i sincer` c` ceilal]i ne amuzam din plin, accentu~ndu-i astfel iritarea... Abia t~rziu, pe sear`, la un foc de tab`r`, unde ne-am ghiftuit cu somn pe gr`tar cu mujdei si m`m`ligu]`, Virgil chicotind pe dou` voci cu nea Mitic`, ne-a luminat \n leg`tur` cu miraculosul lor pescuit. Am aflat atunci, ascult~ndu-i fermeca]i, ce soi ciudat de pe[te e somnul: c~t e ziulica de mare doarme, \ncol`cit \ntre al]i mul]i semeni de-ai lui, \ntr-un fel de gropane, pe fundul canalelor. Dac` deasupra acelei \nc~lcituri, asem`n`toare cu un ghem de [erpi, se va g`si un pescar norocos, succesul sù este garantat. Delicioasa r~m` de Dun`re sp~nzurat` deasupra must`]ii pe[telui adormit este h`pìt` f`r` probleme, poate chiar \n somn, [i victi-
ma poate fi tras` din ap` f`r` dificult`]i. Pe scurt, cei doi beneficiaser` de condi]ia de a se fi situat exact deasupra unei asemenea loc. Practic fiecare lansare a lor ajungea c`tre gura unui animal, \n vreme ce noi, doar din \nt~mplare trezeam poftele c~te unui r`t`cit de grupul care dormea organizat. Am aflat apoi [i istoria g`sirii acestui loc, cel pu]in la fel de instructiv` [i aceasta. Se spune c` un pescar, inginer bucure[tean, d`duse peste groap` printr-un noroc cu totul deosebit. Odat` umplut` barca, [i l-a notat cu toat` priceperea lui de inginer, printr-o atent` triangula]ie, \n care erau folosite repere ferme, cum ar fi clopotni]a din Mil`, un st~lp [i o anumit` salcie. Generos cu prietenii, omul a predat o hart` sumar` gazdei lui, pensionar [i avizat bùtor de votc`, dat fiind c` numai la o zi dup` plecarea lui, urma s` vin` un coleg bucure[rtean, g`zduit \n aceea[i cas`. Cum pe vremea aceea \nc` nu se inventaser` celularele, singura modalitate de a fi avertizat prietenul era acea hart` l`sat` sub jur`m~nt de confiden]ialitate la pomenita gazd`. Amicul inginerului a \nt~rziat aproape o s`pt`m~n`, suficient` actorului Ovidiu-Iuliu, un foarte bun prieten cu Virgil [i un priceput dezleg`tor de limbi, s` intre \n posesia h`r]ii. Dup` m`rturisirile ulterioare, cele dou` sticle de votc` ce au izbutit s` cimenteze tranzac]ia, au meritat to]i banii. Nu mai departe de sezonul ce a urmat, cei doi, Virgil [i Ovidiu au plecat din Mil`, abia dup` dou` zile, cu trei saci de somni. Practic, \n acea diminea]`, Mitic` [i colegul nostru au avut grija s` se situeze cu grij` deasupra acelei secrete [i pre]ioase gropi [i, prin ancorare ferm`, s` r`m~n` c~t mai exact acolo. n rest au contat doar ritmul [i gesturile de rutin`... Nu am mai avut ocazia nici \n acea perioad`, cu sau f`r` Virgil,
166
167
triunghiul apelor
triunghiul apelor
s` ajung la r~ndu-mi deasupra r~vnitei gropi cu somni, nu mai [tiu dac` uria[a rezerv` de pe[ti adormi]i mai st` la dispozi]ia ini]ia]ilor, dac`, odat` sec`tuit` se mai reface sau nu, dac` economia piscicol` a Milei \i datoreaz` ei reabilitarea, nu [tiu dec~t c` acea faimoas` zi va r`m~ne o pre]ioas` pies` \n colec]ia amintirilor mele din delt`. Peste dou`zeci [i mai bine de ani, un alt tip de pescuit de somn avea s` ne marcheze o tab`r` de crea]ie de la Partizani, mai ales datorit` faptului c` avea s` reprezinte o solu]ie de supravie]uire pentru situa]ia echipei de atunci. Un sezon prelungit de inunda]ii ridicaser` apele noroioase ale Dun`rii p~n` aproape de intrarea \n gr`din`; timp de c~teva zile a plouat cu n`dejde a[a \nc~t tentativele de pescuit pe canalele din zon` ar fi fost extrem de nesigure, at~t sub aspectul deplas`rii c~t mai ales datorit` situa]iei apei. Cu toate acestea, cu o b`rb`teasc` tenacitate, colegul Florin, ne-a antrenat \ntr-un ambi]ios program de confec]ionat pripoane, program care a marcat \n numai dou` zile ruina patrimoniului de scule de rezerv` a grupului, dar nu e mai pu]in adev`rat c` a reprezentat \n acela[i timp [i singura solu]ie de a m~nca ceva pe[te. Sub ploaia du[m`noas`, \n timpul zilei dar [i dup` l`sarea serii, cu o lantern` \n gur`, Florin instala eroic pripoane chiar \n fa]a casei, pe dig. Cu aceea[i d`ruire le verifica la c~te o jum`tate de ceas [i ne aducea, celor lene[i [i mole[i]i de timpul rù [i de votc`, c~te trei-patru somotei. Se pare c` performan]ele lui, salvatoare pentru grupul nostru, au impresionat [i pe c~]iva vecini, pentru c` \n timpul nop]ii, o bun` parte din pre]ioasele noastre pripoane disp`reau, \mpreun` cu prada. C~nd s-a mai luminat timpul [i am putut ie[i la pescuit am mai
apucat [i alte tipuri de pe[ti dar am purtat o fireasc` recuno[tin]` harnicului nostru coleg dar [i somoteilor de vreme rea [i ap` m~loas`, singurele viet`]i acvatice dispuse atunci s`-[i p`r`seasc` mediul pentru foamea noastr`. ntorc~ndu-ne la primele aventuri, poleite deja de o memorie selectiv` [i confortabil`, nu pot trece peste prima adev`rat` ie[ire cu scopul declarat de a prinde [tiuc`, consumat` \ns` numai \ntre amatori, chiar geniali amatori cum ne aflam pe atunci. A[a cum am spus, elementele fundamentale ale pescuitului de r`pitori, miau fost predate, destul de expediat de altfel, ]in~nd seama de num`rul mare de cursan]i gr`bi]i, chiar de c`tre Virgil. Detaliile \ns`, reperele de fine]e, etape ale unei instruc]ii care nu putea fi asimilat` numai la nivelul unui curs teoretic ci \n mod necesar \n miezul evenimentelor [i pe luciul b`l]ii, le-am primit \ns` de la colegul Ticu. Persoan` controversat` [i nu \ntotdeauna comod`, avea calit`]i reale de pescar, \ntre care cele mai proeminente erau r`bdarea [i orgoliul, cea din urm` prilejuind [i destule \nt~mpl`ri picante, motiv pentru care numele lui va mai ap`rea \n paginile urm`toare. Era \ns` un coleg cu real tact pedagogic, care adora s`-[i pun` \n lumin` cuno[tin]ele [i succesele [i mai ales s` te aduc` \n condi]ia de \nv`]`cel. n ce m` prive[te, acest` condi]ie era cu adev`rat fireasc` pentru mine, a[a c` primele ie[iri cu el au fost profitabile pentru am~ndoi, de o parte a c~[tigat orgoliul, de alta, experien]a. De altfel, e instructiv de semnalat c` \n fiecare artist-pescar se ascunde un fin pedagog, un extrem de avizat dasc`l, \n care se \mbin` o vast` experien]`, ajutat` deseori de o antrenat` imagina]ie, cu [tiin]a comunic`rii, a uneia nuan]at` [i miraculos de conving`toare.
168
169
triunghiul apelor
triunghiul apelor
Dac` a]i \ncercat vreodat` s` realiza]i un nod matisat pe urechea unui c~rlig, dup` schemele desenate pe vreun ambalaj de articole de pescuit, sau chiar dup` o suit` de desene dintr-o revist` de specialitate [i nu a]i reu[it \n nici un chip, nu este cazul s` v` crea]i complexe. De altfel, din rapoarte semioficiale rezult` c` peste 80 % dintre muritori nu sunt capabili s` deprind` confec]ionarea unei alc`tuiri desenat` schematizat, \n neb`nuit de multe domenii. Cu totul altfel stau lucrurile \n cazul \n care ave]i [ansa s` beneficia]i de indica]iile unui artist-pescar. Demonstra]ia \nso]it` de explica]iile lui, este str`lucitor de limpede, remarcile lui, nuan]ate de suficien]` [i mici ironii \ntr-un dozaj perfect, fac cursul pasionant, compara]iile lui expliciteaz` demersul, poten]eaz` detaliile p~n` la acel grad de claritate care le face perfect asimilabile. Av~nd [ansa s`-mi v`d pe unii colegi, arti[ti [i profesori la universitate, \n ipostaza de dasc`li \ntr-ale pescuitului, nu m-am mirat prea tare, remarc~nd pe malul b`l]ii performan]e didactice cel pu]in egale cu cele din atelierele de studiu, la facultate. A[a se face c` \ntr-o singur` diminea]` aflasem at~t de multe lucruri \nc~t eram perfect capabil nu numai s` le pun \n practic` c~t mai ales s` le predau la r~ndu-mi unor ipotetici novici. mpreun` cu Ticu, am deprins astfel c` paletele v~slelor trebuie doar s` se \nmoaie \n ap` iar opera]iunea ulterioar` de tragere [i scoatere din unde s` se desf`[oare \ntr-o religioas` t`cere. Deasemeni am mai \nv`]at s` am o insistent` aten]ie pentru \n`bu[irea oric`rui alt zgomot \n lotc` [i mi-am mai asumat [i recomandarea spre conversa]ii economice, la limita audibilului, pentru c` respectarea lini[tei, este vital` \n cazul pescuitului la [tiuc`. Rigorile de gest priveau cel pu]in trei categorii de preocup`ri: manevrarea sculelor, for]a [i sensul lans`rilor [i modul de recu-
perare. Mi[c`rile lansetei [i ale mulinetei trebuie s` fie discrete [i economice dar eficiente, lans`rile trebuie s` exceleze nu at~t prin distan]e mari c~t prin direc]ii [i ]inte bine g~ndite iar recuperarea, o opera]iune de o importan]` cov~r[itoare, trebuie s` se supun` unui instinct al ritmului, al mim`rii mi[c`rii reale a pe[telui momeal`... Trebuie s` recunosc cu respect c` datorit` acestui buchet de indica]ii [i poate a unei zile cu semnul succesului a[ezat pe fruntea roz` a \nceputului ei, capturile noastre au fost numeroase [i voinice. F`c~nd chiar un superficial bilan] al experien]ei \n domeniu c~[tigate \n acest sfert de veac scurs de atunci, apreciez c` acea rapid` [i intens` medita]ie, dublat` de demonstra]ii pe viu, a reprezentat pe departe ponderea de baz`. Tot un curs intensiv [i pe furi[ mi-a oferit reperele esen]iale ale pescuitului la pripon, cu ocazia unei ie[iri cu Virgil, \ntr-o diminea]` ce]oas` [i umed`, undeva \n \mprejurimile Calicì. Lansetele noastre, echipate pentru [tiuc` se aflau \n cea mai mare parte la bordul [alupei cu care trebuia s` plec`m c`tre Mil` abia \n ziua urm`toare, a[a c` nu ne puteam baza pe ele. Cum seara din ajun se \ncheiase cu o poft` aproape unanim` pentru o plachie adev`rat`, Virgil a decis s` le facem o surpriz` colegilor, a[a explic~ndu-se prezen]a noastr`, \n acei zori umezi pe malurile b`l]ilor de l~ng` Razelm. Colegul meu avea \ntr-un buzunar, \nghesuite \nc` din sezonul trecut [i aproape ruginite, c~teva c~rlige. Tot ce putuse lua \n plus de la caban` era o rol` de gut`, destul de veche [i ea [i \nc~lcit`. St~nd pe vine [i \ngreuna]i deja de noroiul care se lipea de noi, am legat c~teva c~rlige de un fir nu mai lung de 10-15 metri pe care l-am \nf`[urat mai apoi \n jurul unor mici sticle de Pepsi, pe atunci o bùtur` rar` [i abia
170
171
triunghiul apelor
triunghiul apelor
ap`rut` pe la noi, dar ale c`rei ambalaje se g`seau din fericire \n magazia cabanei, o mic` dovad` c` acolo mai poposeau [i persoane mai importante ca noi. Am \nv`]at atunci s` fac delicata dar importanta leg`tur` a acului pe chiostec, s`-l ata[ez cu un anume nod pe fir, s` lestez montura cu o piatr` [i s` lansez toat` instala]ia cu acel nobil gest rotativ al tr`g`torilor cu pra[tia, gest vechi de mii de ani. O cr`cu]` despicat` ]inea firul \ntins, \nainte de a fi blocat cu o piatr` [i un bulg`ra[ de lut \nvelea firul, pentru a-l ]ine \n tensiune, \n fa]a cr`canului. Un anumit tip de vibra]ie [i ridicare a bulg`ra[ului era semnalul pentru \n]epare [i recuperare [i a[a am avut prima oar` \n via]` ocazia s` scot din c~rlig, cr`pceni aurii [i dolofani cu care am umplut c`ma[a uzat` a lui Virgil, p~n` la dimensiunile unui rucsac. Nu mai departe de ora 10, am legat m~necile c`m`[ii [i am luat drumul c`tre caban`, chicotind la g~ndul c` ne f`cusem treaba \nainte de a apuca paznicul locului s`-[i fac` runda, cu chitan]ierul lui. Plachia din acea dup` amiaz` s-a r`sf`]at \n dou` t`vi mari, ghiftuind f`r` nici o obiec]ie, toat` trupa de arti[ti. Spectacolul unui adev`rat pescuit de crapi, cu exemplare respectabile. l-am avut \ns` la Sulina, dat de un strìn de grupul nostru \ns`, un ofi]er de marin`, aflat \ntr-un scurt concediu pe acolo. Ne str`duisem, colegul Florin [i cu mine, s` ajungem foarte diminea]` pe digul unui bazin unde aveam ve[ti c` mai m`n~nc` [i crapul. Drumul de la casa unde eram caza]i p`n` acolo ]inea cam treizeci de minute, seara din ajun, ca mai toate serile din delt`, fusese destul de grea, a[a c` nu am reu[it s` apuc`m locul pe care pusesem ochii c~teva zile mai devreme. Era ocupat de un b`rbat blond, bine f`cut [i rezervat dar care a avut amabilitatea s` ne lase s` vedem ce minunat loc am ratat, venind
mai t`rziu. Pe pietrele digului, sub o prelat` umezit` mereu, st`teau al`turate, primele trei victime ale dimine]ii, crapi de Dun`re, durdulii [i polei]i, a[tept~ndu-[i so]ii, care nu au \nt~rziat s` se ridice din ape, \n chiar ceasul urm`tor. Priceperea evident` a acelui om, eficien]a lui deloc ostentativ` ne-au impus [i ne-au fermecat \n asemenea m`sur` c` nu am cutezat s` ne \ntindem, la r~ndu-ne, lansetele. Era [i o diminea]` minunat`, cu un r`s`rit chiar din fa]` dar difuzat de o cea]` binevoitoare, iar ansamblul, printr-o mai pu]in explicabil` situa]ie aducea insistent cu un peisaj de-al lui Claude Lorrain, ajut~nd probabil la aceast` iluzie [i cele c~teva epave de vase mai de al`turi sau mai \ndep`rtate. Se pare c` personajul apar]inea [i el nobilei bresle a pedagogilor pescari pentruc` opera]iunile de plantare a momelii, ale lans`rii [i, ceva mai t~rziu, de \n]epare, recuperare [i ostenire a pe[telui, de ridicare cu minciogul au fost explicate detaliat [i conving`tor. P~n` [i punctarea meritelor distincte ale solu]iilor personale, neortodoxe, ale protagonistului au fost f`cute exact cu acea punere \n lumin` aproape de limita \mpùn`rii dar niciodat` dep`[ind-o. Pu]in dup` 11, eficientul personaj s-a retras, cu o bine elaborat` expresie a fe]ei care sugera clar satisfac]ia unor obliga]ii deloc u[oare dar impecabil \ndeplinite. Oric~t de riguros de exact ne-am a[ezat pe locul sù, momind [i lans~nd \n conformitate cu indica]iile lui, tot ce am izbutit s` smulgem apelor au fost c~teva pl`tici, frumoase \n sine dar at~t de \ndep`rtate de seniorii crapi, \nc~t sentimenul de frustrare ini]ial a ajuns foarte aproape de o ne\mp`cat` iritare. De fapt rodul acelui bazin s-a dovedit \n timp recolta confortabil` de pl`tic` [i niciodat` de crap \ns` am fi ingra]i dac` nu am aprecia acest lucru, mesele noastre de pe[te ale sezonului au fost
172
173
triunghiul apelor
triunghiul apelor
copios asigurate numai prin frecventarea bazinului. mi amintesc \ns` c` una din cele mai frumoase partide de pescuit pe digul acelor locuri s-a petrecut \ntr-o toamn` cald` [i prelungit`, prin buna gospod`rire a unei deplas`ri de c`tre colegul Nicu, pe atunci [eful breslei noastre. Grupul de arti[ti se dublase aproape cu o mare echip` de studen]i de la facultatea noastr`, afla]i la o practic` chiar la Sulina. A[a se face c` ne aflam, un [irag de perle ale artei plastice rom~ne[ti, pres`rat de-a-lungul \ntregului dig de piatr`, lung de sute de metri [i \mpestri]at cu viitoare perle ale aceluia[i domeniu. Era o zi \nsorit` dar r`corit` de o briz` insistent` [i p~n` [i lumina soarelui avea o alur` s`rb`toreasc`, nu era cald-solar` ci mai degrab` argintie, minune nu tocmai rar` \n delt`, din cauza umezelii aerului. Poate c` frumuse]ea zile era ajutat` [i de faptul c` bazinul avea dimensiuni uria[e, amintind de \ntinderi marine. De altfel marea vuia undeva \n dreapta, doar la c~teva sute de metri... Str`lucitul [ir de pescari debuta din st~nga mea cu Doctorul, continua cu al]i c~]iva profesori, se \mp`na cu c~]iva studen]i, regrupa al]i arti[ti [i se lungea astfel p~n` departe, c`tre un abia vizibil cot al bazinului. Spectacolul celor peste dou`zeci de persoane care, frem`t~nd de entuziasm, lansau, schimbau cu repeziciune monturi [i sfaturi, \[i aruncau peste um`r glume [i provoc`ri, salutau zgomotos c~te o captur` proprie sau a altuia, era fermec`tor [i reconfortant. Aspectul s`rb`toresc era chiar pu]in prea subliniat, amintind de un film-operet` american. Numeroasele pl`tici [i cara[ii prin[i \n acea zi trecuser` deja de necesarul hranei noastre. Nu aveam frigider iar transportul unora chiar s`ra]i, c`tre Bucure[ti. era de neimaginat, ]in~nd seama de cele peste opt ceasuri de drum, cu vaporul [i apoi cu ma[ina. Astfel \nc~t unii dintre noi am \ncheiat frumoasa zi cu un gest pe
m`sur`: pe drumul de \ntoarcere c`tre gazd`, sensibili la privirile pofticioase ale unor turi[ti c`tre juvelnicele noastre doldora, leam oferit, l`s~ndu-i mu]i de recuno[tin]`, un morman de pe[ti frumo[i. Gestul a fost cu at~t mai de apreciat cu c~t, printr-un misterios joc al comer]ului local, \n pia]a din Sulina nu se g`sea de c~teva zile, nici o coad` de pe[te. Fiind vorba \ns` de pl`tic`, nu pot s` nu pomenesc de un pescuit cu adev`rat spectaculos, mai ales raportat la dimensiunea victimelor. Ne aflam invita]i de acela[i coleg Nicu, pe un debarcader minuscul, pu]in \nainte de ie[irea \n mare, chiar pe malul canalului Sulina, l~ng` un hotel unde studen]ii no[tri \[i des`v~r[eau practica. Pe micul pod p`trat de sc~nduri unde se r`sfiraser` tinerii, cu scule improvizate sau luate de la noi, nici nu se mai punea problema s` \nc`pem [i ceilal]i dar pe de alt` parte spectacolul se dovedea at~t de pl`cut, \nc~t bucuria ne era deplin` numai privindu-i. n primul r~nd din apele Dun`rii au fost extra[i c~]iva somni care h`pìau numai \n momentul \n care c~te un vapor trecea prin fa]`, vuind zgomotos din siren`. nvariabil, cu o certitudine care devenea legic`, c~rligele cu r~me erau \nfulecate strict \n momentele pomenite. Pe departe \ns`, evenimentul cel mai remarcabil a fost pescuitul unor uria[i pe[ti, argintii-alburii [i pla]i, de dimensiunea unor ligheane, aproape imposibil de ridicat din ap` mai ales c` ne aflam pe un debarcader, a[a \nc~t folosirea minciogurilor a fost binecuv~ntat` \n acea zi. Nu mai v`zusem, nici noi, nici studen]ii, pl`tici at~t de mari, pentruc` ni s-a spus c` acestei specii apar]ineau trofeele, am mai aflat c` se numeau "ceabac" dar, din motive expuse mai \nainte, sunt
174
175
triunghiul apelor
triunghiul apelor
circumspect cu denumirile \n lumea pescuitului. n orice caz \mi amintesc cu pl`cere c` exclama]iile noastre de entuziasm se \mpleteau cu cele ale studen]ilor [i c` spectacolul a fost unic chiar [i pentru faptul c` miracolul nu s-a mai repetat cu toate c` am mai \ncercat s` refolosim locul [i \n alte r~nduri. ntre ie[irile cu evenimente ie[ite din comun, sub aspectul recoltei de pe[te, se cuvine men]ionat un popas la Calica, unde eroii \nt~mpl`rii am fost numai doi, sculptorul Radu [i cu mine. La indica]iile cabanierului, dup` un drum destul de lung [i obositor pe c~mpuri \nmuiate de rev`rs`ri, ne-am instalat pe malurile unor b`l]i cumva p`r`site [i cople[ite de stuf. Din c~te ne-am dat seama ne g`seam pe teritoriul unor foste cresc`torii, acum \nfundate [i decrepite. Spre uimirea noastr` \ns`, locurile colcìau de pe[te, \n special cara[i, mai to]i mari [i bine hr`ni]i. R~mele noastre, ob]inute destul de greu, dup` s`p`turi istovitoare pe l~ng` ci[meaua din curtea casei cabanierului, s-au dovedit pe placul lor. De altfel, pe timpul [ederilor noastre acolo, locul era la mare pre] [i at~t de cercetat \nc~t ar`ta \ntotdeauna ca proasp`t r~mat de mistre]i. Malul p`rea at~t de neb`tut [i pustiu \nc~t ne-am instalat \ncet [i cu oarece timiditate. n numai dou` ceasuri \ns`, juvelnicele noastre plezneau, ne g`seam \n aria fermecat` a unei zile pe care o viseaz` orice pescar, cea \n care, indiferent de momeal` [i pricepere, pe[tii par c` nu doresc altceva dec~t s` p`r`seasc` apa pentru mediul excitant al lumii aeriene, pentru bucuriile celor ce-i caut`. Lansam foarte aproape pentru c`, a[a cum am mai spus, balta era \ngust` [i n`p`dit` de stuf dar, la scurt timp dup` aruncare, v~rful lansetei vibra insistent [i repetat, pretinz~nd recuperarea.
Pe atunci se purtau monturile cu trei c~rlige, oric~t de nesportiv ar p`rea acest lucru ast`zi, a[a c`, spre pl`cuta noastr` surpriz`, aproape fiecare scoatere din ap` \nsemna cel pu]in doi cara[i, cel mai adesea trei. in~nd cont c` r~mele se ob]ineau greu [i c` \n ace aveam doar fragmente din pre]ioasele vie]uitoare, capturile erau cu at~t mai spectaculoase. n acela[i timp, la fiecare ridicare, aveam grij` am~ndoi s` exager`m efortul, subliniindu-l cu icneli zgomotoase. Nu e mai pu]in adev`rat c`, \n general prea pu]in confrunta]i cu asemenea succese, eram impresiona]i de-a binelea pentru c` lansetele [i monturile noastre nu erau adaptate unor eforturi de tragere [i ridicare \n lupt` cu dou`-trei kilograme c~t \nsumau cei trei pe[ti dolofani. Dar poate c` ceea ce a eviden]iat cel mai bine neobi[nuitul situa]iei a fost faptul ca drumul de \ntoarcere la caban` a fost mai lung [i obositor \n special datorit` sacilor no[tri, supra\nc`rca]i cu pe[te. mi amintesc acel c~mp ml`[tinos, \ntins c~t vedeai cu ochii, accidentat doar de un [ir de st~lpi electrici, care punctau egal [i plicticos direc]ia pe care o urmam. Am f`cut \mpreun` \ncercarea de a-i num`ra pentru a scurta plictiseala drumului de \ntoarcere dar am pierdut repede [irul, pl`cerea de a ne comunica efectele istovelii pricinuite de zecile de cara[i maturi pe care-i c`ram, era prea tentant`. ntr-adev`r nu se \nt~mpl` prea des s` revii spre cas`, doar dup` dou`-trei ore de pescuit, cu umerii \ndurera]i de c`rat pe[te. Dac` stau s` m` g~ndesc \ns`, am mai trecut [i prin alte \nt~mpl`ri asem`n`toare, cu pe[ti mul]i apar]in~nd aceluia[i soi, care ne-au asaltat lansetele, \n pofida dorin]ei noastre de a prinde [i din alte feluri, chiar dac` \n cantit`]i mai modeste. ntr-o toamn` timpurie de pild`, ajunsesem la Casa de crea]ie de
176
177
triunghiul apelor
triunghiul apelor
la Partizani pu]in timp dup` ce tocmai se potolise o prelungit` inunda]ie. n consecin]`, chiar dac` timpul era frumos [i egal, apele Dun`rii se scurgeau \nc` galben-noroioase iar intr`rile \n canale erau la r~ndu-le cople[ite de ape tulburi. Cu toate nepl`cerile iscate de un lung traseu c`tre un canal numit Arhipenco, trupa noastr`, interesat` [i de alt soi de pe[te \n afar` de somotei, u[or de prins chiar \n fa]a casei noastre, a \ntreprins o astfel de tentativ`. Familia Arhipenco, a c`rei descendent` septuagenar` ne era vecin` [i, timp de mai mul]i ani, priceput` administratoare a casei noastre, fusese pesemne un clan \nst`rit [i harnic, care-[i g`sise resurse, \n special materiale, s` sape, cu mijloacele \nceputului de secol, un canal trainic, ce avea s`-i p`streze numele peste zeci de ani. La nici o mil` de la gara fluvial` Ilgani, pe partea st~ng` a canalului Sulina, \n aval, se deschide intrarea Arhipenco. n linii mari, mai tot malul drept ]ine de o p`dure rar`, iar cel st~ng, cel pe care aveam noi acces, f`r` a folosi barca, e limita unei largi lunci inundabile pe mari por]iuni. i totu[i pe acest mal st~ng, se mai g`sesc por]iuni solide, cu margine \nalt`, str`juite de s`lcii b`tr~ne [i voinice. Din loc \n loc se desfac, spre bucuria privirilor [i desigur spre fermecarea pescarilor, golfuri deloc ad~nci dar confortabile, minunate locuri de oprit [i instalat undi]ele. Cei harnici le testeaz` rapid, prin c~teva lans`ri cu lingura pentru [tiuc` apoi continu` s` bat` malul cu alte [i alte lans`ri. Mai \ntotdeauna str`daniile lor sunt \ncununate de succes, spre mul]umirea lor [i a colegilor \nfometa]i. Cei mai pu]in harnici sau poate mai apleca]i c`tre bucuriile pescuitului sta]ionar [i reculegeri \n peisaj se orienteaz` spre instal`ri lene[e de lansete [i undi]e. Peisajul e \ntradev`r foarte pl`cut. n spate, e o lunc` cu f~[ii verzi [i g`lbui, \n]epat` pe alocuri de
pari negri, marc~nd ]arcuri pentru vite [i de s`lcii l`t`re]e, b`tr~ne. parc` r`t`cite \n imensul c~mp. n fa]`, peste canalul nu prea lat, un mal ceva mai \nalt [i mai solid sus]ine primii copaci ai unei p`duri rare dar \ntinse, dat fiind c`, adeseori, \ntrez`ream localnici care-[i \mprosp`tau rezerva de lemne din acel cr~ng. ntorc~ndu-ne la rostul expedi]iei noastre din acel sezon, ne-am decis cu to]ii, cu mic, cu mare -micul fiind reprezentat de feciorii Ancì, colega noastr`, graficiana, iar cei mari reprezent~nd cam dou` treimi din colectivul catedrei de Grafic`, de la Universitatea de Arte- s` ne a[ez`m \ntr-unul din aceste golfuri, deci[i s` depopul`m ad~ncurile. Cu toat` d`ruirea, sus]inut` de legendara noastr` pricepere, nu am reu[it s` ne umplem juvelnicele dec~t cu somotei. Cu excep]ia a trei-patru bibani, r~mele noastre nu p`c`leau dec~t somotei, nu mai mari ca antebra]ul dar nenum`ra]i. Lunca din spate ne oferea [i alte delicatese pentru unii mai mari, ca de pild` brot`cei verzi [i translucizi ca jadul, l`custe cu coapse ca ni[te copane \n miniatur` sau delicioase omizi, \n plus cutiile noastre cu momeli puteau oferi cele mai variate sortimente de linguri [i voblere... Cu toate astea, singurele viet`]i acvatice dispuse sacrificiului se v`deau numai [i numai somoteii, mul]i, e adev`rat, dar niciunul dep`[ind lungimea pomenit`. Pot depune m`rturie c` cel mai apetisant brot`cel a fost h`pìt de un biban iar toate celelalte tentative aduceau la mal tot somotei... Dup` \ntoarcere, Florin [i cu mine, inten]ion~nd s` ne consum`m ultimele [anse chiar pe digul din fa]a casei, ne-am instalat uciga[ele scule acolo, momind din ad~ncul Dun`rii pe[tii ce-i visam. S-a \nt~mplat c` l~ng` noi, pe pietrele lipite cu ciment, s`
178
179
triunghiul apelor
triunghiul apelor
se a[eze un bìe]el, cu p`r buclat [i ochi c`prui, prietenos de fel dar s`r`cu] [i ceva mai \ncet la minte, un fel de orfan al satului, ajutat de vecini s` supravie]uiasc`. Aflasem de cur~nd c` somoteiul pe care izbuteam s`-l pescuim se nume[te, prin partea locului, "moac`". Ei bine, foarte t~n`rul nostru martor al performan]elor pesc`re[ti, cu un z~mbet dezarmant [i egal, saluta fiecare scoatere din Dun`re a unui asemenea pe[te cu diminutivul "moc`tel". Era enervant peste m`sur`. Nou` ni se p`rea sau, mai exact, ne convenea s` credem c` exemplarele scoase din fa]a casei erau ceva mai mari dec~t cele din Arhipenco. Modul prietenos dar marcat de sincer dispre] cu care copilul marca fiecare captur` cu numele de moc`tel ne scotea din s`rite, de fapt nu era vorba de dispre], era doar candoare, era expresia unui adev`r ne\ndoielnic... Seara \ns` a topit irit`rile \n untul \n care s-au rumenit fileurile acelor victime, iar gustul lor va justifica evocarea \n alte pagini ce vor urma. Desigur c` aceast` suit` de \nt~mpl`ri pesc`re[ti ar putea fi pl`cut contrapunctat` [i de unele ispr`vi v~n`tore[ti, dat fiind \ns` c` \n grupul nostru v~n`torii erau relativ rari, acestea au fost mai degrab` singulare. Unele dintre ele se impun memoriei noastre fie printr-o coloratur` ce ]ine de specificul categoriei pus` \n discu]ie, aceea a arti[tilor-pescari fie prin elemente at~t de neobi[nuite \nc~t ar fi p`cat s` fie date uit`rii. Cunosc~nd gustul pentru performan]` [i, \n egal` m`sur`, pasiunea pentru natur` ale lui Virgil, lunecarea c`tre pl`cerile v~n`torii nu a st~rnit printre noi uimiri prea mari. Chiar dac` nu
ne f`cea mare pl`cere c` liderul nostru ne tr`da prin aceast` nou` patim` cu adev`rat acaparatoare, am acceptat resemna]i plec`rile [i absen]ele lui, fie din Bucure[ti, fie chiar din grupul unei tabere, pentru expedi]ii v~n`tore[ti rapide. Colegul nostru trìa la incandescen]` mai toate pornirile [i pasiunile sale. Pentru el aspectele vie]ii reprezentau tot at~tea competi]ii, firea sa de campion nu putea accepta nici m`car locul doi. Indiferent ce grad de noutate, ce lips` de experien]` ar fi presupus o nou` activitate, Virgil trebuia s` fie cel mai bun. Remarcabil este c` aproape \ntotdeauna reu[ea. Uneori cu mici sacrificii, ca cel cu piciorul rupt la prima lui cobor~re cu schiuri, cu adev`rat prima la v~rsta de peste 30 de ani. [i impusese s` ajung` \nt~iul \n vale [i a ajuns, fractura a reprezentat pentru el doar un detaliu... Era de prev`zut ca bucuriile cinegetice, mai ales \n starea incipient`, s`-l absoarb` cu l`comie, ca expedi]iile din insulele Brìlei, \n cele mai vitrege sezoane, s` devin` uneori mai importante dec~t orice alt interes vital. Din p`cate, noua pasiune l-a devorat la modul concret, i-a fost fatal` nu numai metaforic ci l-a ucis cu deta[are... C`tre anii 85 \ns` Virgil \mbina b`rb`te[te [i \nc` echilibrat cele c~teva mari pasiuni ale vie]ii lui, \ntre acestea pescuitul [i v~n`toarea f`ceau cas` bun`, spre satisfac]ia noastr`. Nu pu]ine festinuri [i-au reconfigurat meniul eminamente pesc`resc cu delicatese c`p`tate de la victimele \mpu[c`turilor lui. Tot astfel, adeseori, ajung~nd acas`, scoteam din saci ra]e, g~[te sau iepuri, spre \nc~ntarea familiilor noastre, aceste mai pu]in obi[nuite ispr`vi fiind datorate \n \ntregime priceperii [i generozit`]ii sale. Cu harul sù remarcabil de a-[i face rela]ii [i prieteni, colegul
180
181
triunghiul apelor
triunghiul apelor
nostru izbutea s` realizeze expedi]ii de v~n`toare cu mai marii domeniului, cu v~rfurile autorit`]ilor din zon`, a[a \nc~t pentru el nu existau interdic]ii de sezon sau teritoriu. Pentru grupul nostru \ns`, alte virtu]i ale unor \nt~mpl`ri le-au adus \n condi]ia de a deveni vedete ale amintirilor noastre. ntr-o toamn` destul de friguroas`, s-a \nt~mplat s` trebuiasc` s` respect`m o planificare destul de sever` a programului de plecare; aveam un orar strict de drum: de ajuns la Brìla la o or` anume pentru a recupera de acolo doi colegi ce lucrau la restaurarea teatrului, sub conducerea lui Virgil, apoi de prins o traversare cu bacul, la fel de cert` ca or`. La \nt~lnirea din curtea atelierelor noastre de la Eforie, unul din colegii no[tri, Sergiu, a \nt~rziat, \n conformitate cu un vechi [i cimentat obicei de-al sù, mai mult de un ceas, fiind astfel obliga]i s` plec`m f`r` el. Spre lini[tea noastr`, am aflat ulterior, c` \n fapt fusese o \nt~rziere de c~teva ceasuri, cu mult peste posibilit`]ile de a a[tepta. Am reu[it, la limit`, s` respect`m reperele obliga]iilor noastre, a[a \nc~t pe la opt seara, ne aflam cu lotcile deja \nchiriate de la Mil`, undeva \n mijlocul b`l]ii, departe de orice a[ezare omeneasc`. Pe vas se urcaser` din sat \nc` dou` persoane t`cute despre care am aflat destul de vag c` vor fi cei doi coechipieri ai lui Virgil pentru v~n`toarea de mistre]i chiar din acea noapte. Dup` ce aceia trei s-au echipat [i au luat drumul misterioasei lor escapade, restul am lungit o cin` pe mal, la fl`c`rile unui foc de tab`r`, la care subiectul cel mai dezb`tut a fost regretul c` colegul Sergiu ratase, desigur din vina lui, plecarea cu noi. Ne-am instalat mai apoi pe cu[etele de pe vas [i am dormit p~n` \n zori, c~nd am fost trezi]i de voci vesele [i sf~r~ituri de foc abia
aprins. Am aflat \n c~teva cuvinte c` expedi]ia din noaptea trecut` nu fusese chiar un mare succes dar c` oricum, cele dou` exemplare v~nate vor putea asigura o minunat` fasole la ceaun cu coaste fripte iar pentru sear`, ceva mai consistent, de asemenea fript. Rostul focului abia aprins era de a p~rli mistre]ii deja preg`ti]i. Eram deci \n miezul acestor pasionante preocup`ri, repet, la mai mult de dou`-trei ceasuri de mers cu [alupa fa]` de orice a[ezare omeneasc` [i mai ales, \ntr-un loc neb`nuit de nimeni. Am subliniat aceste lucruri pentru a pune [i mai tare \n relief [ocul pe care l-am avut \n minutele urm`toare. De undeva, din stuful malului, o binecunoscut` voce amenda insistent re]eta de f`cut costi]a cu fasole, apoi, dintre tulpinile uscate s-a ivit, \ntr-o insuportabil` pijama roz-zmeuriu, colegul Sergiu... Cu o foarte atent savurat` deta[are, s-a bucurat de stupefac]ia general`, apoi s-a a[ezat \ntre noi, insensibil la frig [i a cerut o cafea. Ne-am revenit cu greu dar am aflat \n cele din urm` neobi[nuita lui aventur`. D~ndu-[i seama c` am plecat, a luat trenul, apoi o [alup` c`tre Mil` unde a ajuns seara t~rziu, afl~nd oarecum inutil c` noi plecaser`m cu c~teva ceasuri mai devreme, undeva \n balt`. Resemnat, a intrat \n c~rcium` apuc~nd s`-[i comunice necazul. Spre uimirea lui, avea s` afle c` \n mica [i uimitoarea lume a pescarilor, nici distan]ele nu sunt prea mari nici, mai ales, cotloanele nu sunt at~t de ascunse cum ne par nou`, or`[enilor. Pu]in dup` miezul nop]ii, un lipovean pu]in mai dezmeticit, \nainte de culcare, [i-a amintit c` z`rise [alupa noastr` ancorat` \ntr-un anume loc, iar un altul s-a oferit ca pentru o sum` deloc exagerat` s`-l conduc` pe Sergiu acolo. Am aflat mu]i de uimire c` de[i
182
183
triunghiul apelor
triunghiul apelor
fusese o noapte teribil de ce]oas`, de nu se vedea nici la doi pa[i iar v~sla[ul mo]ìse aproape tot timpul, f`r` s`-[i caute nici cel mai ne\nsemnat reper, \n jur de patru diminea]a se lipise de bordajul [alupei noastre. i-a cerut banii imperturbabil [i s-a retras undeva aproape s` trag` un pui de somn. La r~ndu-i, Sergiu, care nu-l trezise dec~t pe c`pitan, s-a \ntins \n cabina echipajului, decis s` ne joace sceneta de diminea]`. A[a se explic` teatrala lui ie[ire din stuf \n pijamaua roz-zmeurie, atunci c~nd nimic nu ne mai permitea s` sper`m c`-l mai putem vedea printre noi, \n balt`... Dac` ar fi fost numai aceast` aventur` [i tot am fi re]inut v~n`toarea de mistre]i, sau mai exact roadele ei, imprevizibila soart` \ns` avea s` ne joace o fest` sup`r`to`re, care va s`pa contururi [i mai pronun]ate \n jurul acelei amintiri. C`tre ceasurile [apte v~natul era p~rlit, tran[at [i deja \mp`r]it \ntre merituo[ii protagoni[ti ai v~n`torii, echipaj [i noi, cu o oarecare por]ie pentru masa de pr~nz [i cea de sear`. nainte de a pleca la pescuit, am apucat s` vedem cum \n imensul ceaun al vasului se arunc` acele costi]e pentru a fi \n`bu[ite, iar celui care avea sarcina s` g`teasc` i s-a mai comunicat unde erau \n cal` conservele cu fasole. Acest membru al echipajului era de fapt un \nlocuitor al unuia dintre bravii no[tri asisten]i \n ale deltei, indisponibil pentru o perioad`. Mica \nlocuire avea s` fie, din motivele ce vor urma, dezastruoas` pentru noi. Diminea]a fusese cam umed` [i ce]oas`, [tiucile cam rare [i r`bdarea noastr` limitat`, a[a \nc~t nu e de mirare c` principala preocupare ne-a fost g~ndul la delicioasa costi]` de porc cu fasole, care se prepara la focul de stuf de pe mal. Cu pu]in \nainte de dou` eram deja la [alup` preg`tindu-ne s` acost`m dar am ezitat auzind cum r`sun` blesteme [i \njur`turi. Dat fiind c` ve[tile proaste sunt foarte pe-
netrante, am aflat c` fabuloasa noastr` costi]` trebuie aruncat` undeva departe la gunoi, pentruc` este de nem~ncat. Pe scurt, dintre conservele cu fasole cump`rate de la Tulcea, una sau poate dou`, fuseser` alteraate [i odat` aruncate peste celelalte \n marele ceaun, stricaser` totul. Cu bun` inten]ie, omul pusese con]inutul conservelor \n sosul costi]elor, dup` care se g~ndise c` n-ar fi rù s` pun` \n amestec [i pre]ioasele ciosv`rte, compromi]~nd astfel toat` hrana. Cu toate admonest`rile c`pitanului [i bomb`nelilor celorlal]i s-a dovedit c` bietul om nu avea nici o vin`, era efectiv total, dar total lipsit de miros [i poate [i de gust [i tocmai pe el se g`siser` cei din echipaj s`-l \ns`rcineze cu g`titul... Am fost at~t de nec`ji]i \nc~t a fost nevoie de mult` votc` [i de tochitura de sear`, a[ezat` pe canapele de m`m`ligu]`, ca s` mai uit`m necazul de peste zi... O alt` amintire se impune adeseori evoc`rii noastre, tot din lumea v~n`torii, unde, cu toate c` nu a fost folosit` nici o arm` de foc, nici alte arme clasice, rezultatele au fost spectaculoase. Literatura de specialitate dovede[te desigur o mare lacun` nepomenind de acest tip de v~n`toare, neindentific~ndu-l \n nici un document. Cu toate acestea, am g`sit cu cale s` rectific`m chiar par]ial vinovata lacun` [i s` numim aceast` neobi[nuit` activitate: "v~n`toare de li[i]e cu parul", dat fiind c` nu putem l`sa dic]ionarele viitorului v`duvite de o asemenea informa]ie. Pe scurt se pleac` de la premiza c`, toamna t~rziu, li[i]ele, preg`tite de iernare, sunt prea grase ca s` poat` zbura mai mult` vreme. Practic, dup` c~teva zbateri din aripi, se las` la suprafa]a apei iar mai apoi, singura modalitate de a sc`pa de urm`ritori este o suit` de cufund`ri.
184
185
triunghiul apelor
triunghiul apelor
A[a se face c` \ntr-o frumoas` dup`-amiaz` \nsorit`, de[i aproape de \nceputul lui decembrie, ne aflam \ntr-un ochi de balt` plin cu li[i]e [i, la sugestia lui Virgil, gata de a demara neobi[nuita v~n`toare. Practic [alupa a \naintat hot`r~t` spre c~rd, care a zbur`t`cit un timp, dup` care a ales neinspirata solu]ie de a se feri din calea agresorilor doar prin alerg`ri la suprafa]a apei. Foarte siguri pe mijloace, Virgil [i c`pitanul au cobor~t \ntr-o lotc`, continu~nd urm`rirea. Puternicul nostru coleg mi[ca cu pricepere barca dup` indica]iile c`pitanului, care st`tea \n picioare, \ntr-un uimitor echilibru, gata de a p`li pas`rea obosit` de prea multe cufund`ri. Am aflat mai apoi c` trucul li[i]ei const` \n principal \n traseul cu totul imprevizibil pe care \l ia sub ap` din momentul cufund`rii. Dar p~n` [i aici priceperea localnicilor i-a venit de hac, cei aviza]i [tiu c` imediat dup` ce se lanseaz` sub unde, pas`rea \ntoarce capul c`tre direc]ia ce o va urma, a[a \nc~t dac` lotca face c~]iva metri \n acel sens, are mari [anse s` se afle aproape de locul unde cufund`toarea se va ridica la suprafa]`, numai bine pentru a fi v~nat`. Spre uimirea noastr` lucrurile au decurs exact \n acest fel, manevrat` de bra]ele musculoase ale sculptorului, lotca se r`sf`]a \n cele mai rapide [i \ntortochiate arabescuri pe suprafa]a apei, \ntre strig`tele c`pitanului, care din c~nd \n c~nd culegea de pe luciul apei, pentru a le pune \ntr-un mare co[ de r`chit`, li[i]ele lovite. Spectacolul a fost de neuitat at~t datorit` neobi[nuitului mod de a v~na dar [i din alte motive. Ne g`seam foarte aproape de asfin]it [i lumina ar`mie a soarelui poleia totul cu a str`lucire cu at~t mai puternic` cu c~t o citeam \n contre-jour. Din acelea[i motive aventurile celor doi aveau un relief aproape cinematografic,
siluetele lor se citeau limpede, cu detalii emblematice, ca \ntr-un joc de umbre chineze[ti. Mai mult dec~t at~t, ne aflam \ntr-un soi de secven]` Don Quijote [i Sancho Panza, dar cu roluri inversate: lunganul Virgil slug`rea la rame, e drept cu uimitoare for]` [i adres` \n vreme ce \ndesatul c`pitan -de aici poate [i u[urin]a de a sta \n picioare \n nesigura barc`- manevra teribila lance. Spectacolul nu a durat prea mult, culoarea auriu-ar`mie a virat c`tre tonuri mai vine]ii, tot mai \nchise iar co[ul de r`chit` s-a umplut ochi. Seara miracolelor nu s-a \ncheiat \ns` pentru c` am putut apoi asista la instructivul spectacol de jumilire [i p~rlire a or`t`niilor cu lampa de benzin`, de unde [i u[orul iz \n consecin]`, la g`tire. Modul \n care au fost g`tite, [i a[ m~nia pe Dumnezeu dac` a[ avea vreo reclama]ie referitoare la acest subiect, merit` deasemeni o reluare ceva mai departe, la o sec]iune dedicat` m~nc`rurilor din delt`. Dar totu[i, fiind vorba de p`s`ri [i de g`tirea lor. voi pomeni \n treac`t de g~[tele de la Partizani, o amintire al c`rei gust nu \l pot uita cu u[urin]`. Timpul \mi fusese \mp`r]it, destul de riguros, \ntre ie[iri la desenat, \n jurul satului [i c~teva partide de pescuit, soldate cu rezultate \n general modeste. n ce prive[te desenele, schi]ele mi-au fost de mare folos pentru c` \n prim`vara urm`toare mi le-am prelucrat pentru o expozi]ie personal`. Ba chiar una dintre ele, av~nd o anume prospe]ime, o sinceritate fa]` de locuri, am expus-o a[a cum era [i am avut superficiala satisfac]ie s` m` bucur c` a fost, \mpreun` cu altele, cump`rat` de un membru al ambasadei Japoniei. Ast`zi m-a[ fi bucurat s` o mai am pentru c` era un peisaj al golfului \n care f`cusem mai multe tentative de pescuit [i unde, ca eroine principale, se r`sf`]au ni[te g~[te, sclipitor de albe, \ntre griurile [i ocrurile generale.
186
187
triunghiul apelor
triunghiul apelor
Golful \n care ne-am pierdut c~teva dimine]i la pescuit, se afla chiar spre capul satului, \n aval, \nainte de c~teva st~ne [i ]arcuri cu porci, \n drumul spre Arhipenco. Locul beneficia de o nemeritat` legend` cum c` ar ad`posti c~]iva crapi mari, sinuciga[i, la \ndem~na noastr`. Legend` era cu at~t mai [ocant` \n neadev`rul ei cu c~t ne fusese comunicat` de Hari, un fost angajat al breslei noastre, care, sucomb~nd farmecului locurilor cu mai mul]i ani \n urm`, \[i construise o cas` [i se stabilise definitiv \ntre localnici. Cu toate pre]iosele lui sfaturi, nu am v`zut \n acel sf~r[it de s`pt`m~n` culoarea nici unui crap. Dat fiind ca [i rezervele de caras [i [tiuc` erau chiar la limit` \naintea de \ntoarcerea acas`, \mpreun` cu sculptorul Radu, am \nceput s` ne uit`m tot mai insistent la str`lucitoarele g~[te, forfotind \n jurul nostru. Colegul meu, un gospodar mult mai avizat dec~t mine, a stabilit contactele necesare [i \n preziua plec`rii ne-au fost tìate dou` superbe exemplare, de jumulirea c`rora, cu o interesat` d`ruire, s-a ocupat chiar Radu. Cantitatea de fulgi colectat` a revenit firesc jumulitorului [i, \n perspectiva celor \nt~mplate ulterior, a reprezentat cam singurul c~[tig al afacerii. O bun` parte din drumul de \ntoarcere a fost consumat` cu schimburi \nfl`c`rate de re]ete pentru g`tirea g~[telor iar intrarea \n cas` a fost un mic triumf, principala admiratoare a gestului meu fiind mama, care mia m`rturisit c` nu mai avusese ocazia s` bage la cuptor o g~sc` \ntreag`, din tinere]e... La scoaterea de acolo, aveam un monument al perfec]iunii \n arta rumenirii. Odat` cu gustarea primelor ciosv~rte \ns`, ne-am oprit cl`tin~ndu-ne, prima \ntrebare legitim` fiind dac` aveam de-a face cu o g~sc` [i nu cu un albatros sau un mare pesc`ru[ iar cea de a o doua, cum de poate cuprinde un trup relativ mic, un gust at~t de puternic de pe[te. A[a am realizat c` familiara imagine a
or`t`niilor care ciugulesc tot ce pica \n ograda locanicilor. inclusiv m`runtaiele de pe[te, are ca rezultat acest gust, cu care probabil cei ai locului s-au obi[nuit de mult dar care pentru noi este insuportabil. Trebuie s` recunosc c` a fost nevoie de c~teva runde de a tenta pe unii vecini s` ne scape de pas`rea at~t de frumos rumenit` dar at~t de greu de gustat. Se pare \ns` c` num`rul persoanelor cu probleme de gust [i miros e mai mare dec~t b`nuim, pentruc` doi so]i pensionari dup` ce au gustat, s-au declarat \nc~nta]i f`c~nd doar o mic` reclama]ie c` poate am sc`pat pu]in cam mult` leurd` la cuptor... nt~mplarea a reprezentat un vaccin eficient pentru noi, nici eu nici Radu n-am mai gustat \n to]i anii urm`tori vreo pas`re de curte din satele deltei. Experin]a modest` \n ale v~natului nu mi-ar permite sa schi]ez categorii de v~n`toriarti[ti, s` identific categorii comportamentale tipice unor grupuri, \n schimb, confruntat cu nenum`rate ie[iri \n delt` cu colegii, \mi acord dreptul de a reliefa unele rute de ]inut` ale membrilor trupei noastre de arti[ti-pescari. Mi-am imaginat adeseori un ipotetic moment de sinceritate, \n fa]a unui program de judecat` suprem`, unde am fi obliga]i s` ne recunoa[tem micile defecte. Nu am mers prea departe cu periculoasa ipotez`, dar totu[i am cuprins cu mintea c~teva posibile repere ale unei grile, cea mai pu]in obositoare fiind aceea a analizei limitelor reac]iilor noastre la provoc`rile [i tenta]iile pescuitului. Aceste c~teva zeci de ani de expedi]ii comune au \nchegat o sum` de puncte de vedere legate de r`spunsul unora dintre noi la legile impuse de lumea deltei, spre deosebire de experien]a citadin`, de
188
189
triunghiul apelor
triunghiul apelor
rigorile provoc`rilor curente, de rutin`, ale existen]ei noastre. i astfel, m` g`sesc \n situa]ia limit` de a simplifica, pentru u[urin]a demonstra]iei, citirea a dou` mari grupuri, apar]in~nd bine\n]eles extremelor, \n lumea fascinant` a arti[tilor atin[i de morbul pescuitului, una fiind a "boierilor", iar cea de a doua, apar]in~nd "pricino[ilor". Recunosc, cu m~na pe inim`, c` ambele denumiri nu sunt produsul priceperii mele de sintez` ci au fost vehiculate de colegi \n decursul aventurilor \n delt`. Mi le-am asumat \ns` \n cuno[tin]` de cauz` [i \mi permit s` le manevrez avizat. Iat` de pild` cum am cutezat s`-mi imginez un scenariu \n delt` al`turi de colegul meu, graficianul Nicu, scenariu ce ar fi tins s` ne situeze \n perimetrul "boierilor". Odat` caza]i la casa din Partizani, ne-am fi reg`sit a doua zi \n zori, domne[te a[eza]i \n scaune pliante dar cu sp`tar, pe marginea digului de la Partizani, arunc~nd, nu prea departe, lansetele cu momeli potrivite, pentru un pescuit, nu exagerat de solicitant dar c~t se poate de eficient. Bine \n]eles, la piciorul scaunelor noastre, odihnitoare cum am spus, se vor fi aflat cutii bine r`cite cu bere, oric~nd gata de a fi sacrificate \n preajma unui argument cheie al posibilei noastre discu]ii. Nimic nu ne-ar fi \mpiedicat s` limpezim mai vechi sau mai noi subiecte contradictorii. Raportat la criteriile stabilite ceva mai sus, tipul acesta de proiect, avea ceva domnesc, era chiar exagerat de comod pentru doi arti[ti cinsti]i. Cu toate astea, am cochetat cu el [i chiar l-am inventariat printre scenariile noastre de rutin`. Din p`cate, cruda realitate avea s` ne confrunte cu momente imprevizibile. Nu am apucat niciunul dintre noi s` \mplinim
momentul [ederii confortabile \n scaun, nu am putut dep`[i onorabil subiectele curente ale taberei, nu dispuneam nici de mijloacele tehnice ale etapei, nu aveam poate structura apt` de a construi [i consuma "boierescul". Nefiresc poate [i scandalos a fost faptul, c` de[i dispuneam de o inten]ie clar`, de un scenariu limpede [i declarat, nu am fost \n m`sur` s`-l concretiz`m, s`-l \mpingem c`tre o realitate la \ndem~na noastr`. Principiul conform c`ruia via]a este un [ir de lec]ii dure, a func]ionat [i de r~ndul acesta, a[a \nc~t am acceptat, \n egal` m`sur`, defectele noastre de punere \n aplicare a proiectului c~t [i iste]imea cu care al]ii l-au realizat. ntr-adev`r, am avut un moment sf~[ietor atunci c~nd am remarcat, \nc` din \nt~ia diminea]` a taberei, pe doi colegi const`n]eni, exact \n condi]ia pe care o imaginasem pentru noi \n[ine. Cei doi, pictorul [i scenograful, Gigi [i Ibsen, (cel de al doilea apelativ fiind determinat de asem`narea numelui real cu cel al dramaturgului) \n mod surprinz`tor, f`r` a avea cuno[tin]` de scenariul nostru, l-au "copiat" totu[i \n cele mai mici detalii, de la tihnitoarele scaune cu sp`tar p~n` la temperatura berii de la picioarele lor. La acestea adùg~nd scandaloasele succese pesc`re[ti cu care ne umileau, nu e de mirare c` \n sala de mese scr~[netele din]ilor no[tri se auzeau de departe. Sentimentele mele legate de aceast` \nt~mplare sunt deosebit de vii [i pentru faptul c` ea s-a petrecut nu mai departe de acum doi ani. Avusesem o perioad` grea la universitate [i, ajung~nd destul de osteni]i la Partizani, ne trezeam \n primele dimine]i dup` r`s`ritul soarelui. n vreme ce noi, bie]ii bucure[teni, \ngreuna]i de rucsacurile cu ustensile, hran`, bùtur`, c`r~nd nenum`ratele lansete, undi]e, juvelnice, scùnele [i c~te altele, luam \n piept lungul
190
191
triunghiul apelor
triunghiul apelor
drum pe muchia digului, c`tre locul planificat pentru pescuit, cei doi ne f`ceau cu m~na chiar din fa]a casei, unde se instalaser` deja cu n`dejde, din zori. Cu ajutorul unui halù, -folosesc cu aten]ie termenul din motivele expuse mai \nainte-, manevrat cu pricepere \nc` \naintea r`s`ritului, umpluser` o g`leat` cu oble]i, sub]iri c~t dou` degete [i nu mai lungi ca palma. C~]iva dintre ei se agitau vioi \n c~rligele lansate doar la c~]iva metri de mal, pentru a tenta [alìi. C~t despre cei doi pescari-arti[ti, ace[tia observau cele mai \nalte norme ale comodit`]ii \n limitele categoriei: st`teau sub umbrele sau sub frunzi[ul unor s`lcii. scaunul avea \n`l]imea [i unghiul sp`tarului ideale, cutiile cu bere erau aduse ritmic de la frigiderul casei, aflat` cum am spus doar la c~]iva pa[i, p~n` [i distan]a dintre ei asigura o conversa]ie odihnitoare, cu voce normal`. Nu e mai pu]in adev`rat c`, a[a cum s-a dovedit ulterior, c` [i instala]iile prietenilor no[tri erau de cea mai bun` calitate [i manufacturate cu acea pricepere [i d`ruire de care numai arti[tii-pescari sunt capabili. Cu toate c`, ]in~nd seama de cele enumerate mai sus, nimic nu ne d`dea dreptul s` facem vreun repro[ colegilor no[tri, sentimentele de invidie [i ranchiun`, chiar nedeclarate, f`ceau ravagii \n sufletele noastre. Modul ideal, str`lucit, \n care cei doi \mbinaser`, ca s` zic a[a. "utilul cu dulcele", afectau puternic psihicul nostru. Dac` nu ar fi fost vremea minunat` [i deliciile peisajului, am fi dep`[it cu greu unele zile, mai ales c` momentul \ntoarcerii noastre spre pr~nz \nsemna o alt` dur` \ncercare. Echipa, un [ir trist de arti[ti cu picioarele moi de oboseal`, cu juvelnice ocupate simbolic de c~]iva somotei [i pl`tici, cu capul \nfierb~ntat de soare, se confrunta cu spectacolul \nvior`tor a doi b`rba]i svel]i, de[i \n floarea v~rstei, proaspe]i [i odihni]i, care
tocmai terminaser` de cur`]at c~]iva 4-5 [alì de persoan`, argintii-str`lucitori, lungi c~t bra]ul [i cu carnea ca de jad alb, gata de a fi congela]i. Dac` mai exist` persoane care au uimiri raportat la num`rul mare de sticle de votc` bùte \n delt`, i-a[ \ntreba respectuos cum ar dep`[i un moment at~t de dramatic ca cel evocat mai devreme, prin ce alte mijloace [i-ar fi \nfr~nat pornirea fireasc`, perfect justificat` din punctul meu de vedere, de a arunca \n Dun`re pe cei doi insolen]i [i, mai ales, eficien]i pescari? Toat` ciuda mea, poate c` insuficient diluat` dup` numai doi ani, nu poate totu[i \n`bu[i un minim sentiment al drept`]ii; recunosc totu[i, cu m~na pe inim`, c` cei doi s-au purtat extrem de corect cu noi. Ne-au invitat s` beneficiem de avantajele instala]iilor lor, ne-au d`ruit f`r` rezerve din vioaia lor momeal`, ne-au primit \n preajma lor, practic ne-au creat condi]ii identice cu ale lor, f`r` \ns` ca toate aceste avantaje s` ne dea vreo [ans` real`. Eu \nsumi, beneficiind de toate aceste oportunit`]i, nu am izbutit s` realizez dec~t o viguroas` mu[c`tur` a unui [alù care a avut totu[i resurse s` scape poftelor mele. Pentru mine [i pentru colegul meu Nicu, subiectul r`m~ne dureros [i se impune a fi reluat, se cere a fi repus \n studiu, pretinde o reactualizare. mi place s` cred c` nu mai departe de viitoarea plecare \n delt`, se va impune inventarului nostru de interese [i aceast` preocupare reparatorie, izbutind s` consum`m [i pl`cerile condi]iei de pescar-boier... Dac` stau \ns` s` m` g~ndesc bine, am beneficiat totu[i de gustul acestei condi]ii, \n acea a doua [i aventuroas` expedi]ie cu [alupa lui Gicu. Cel de al doilea membru al echipajului, Apolon, pensionarul tulcean, avea pu]ine rosturi \n via]` dar urm`rite cu neclintit` \nc`p`]~nare, Unul dintre acestea era s` realizeze focuri de tab`r`
192
193
triunghiul apelor
triunghiul apelor
\n fiecare sear` [i chiar diminea]a. A[a se face c` \n m~inile lui, o mic` [i obi[nuit` secure devenea un instrument periculos pentru echilibrul ecologic al zonei, indiferent dac` rostul focului era de a asigura ciorba, pe[tele pr`jit [i saramura unui \nceput de s`pt`m~n` sau un simplu ceai \n zori. ntruc~t inventarul ambarca]iunii nu cuprindea nici un instrument de tìat crengi, am avut sl`biciunea de a \mprumuta hot`r~tului personaj o secure din trusa ma[inii mele. Am realizat destul de repede c` situa]ia patrimoniului silvic al teritoriului devine tot mai precar` \n prezen]a unui personaj ca el; cu o str`duin]` [i eficien]` ie[ite din comun, tulceanul reteza tulpini, crengi [i vreascuri l`s~nd gol \n urma lui. Focurile noastre erau m`re]e indiferent de rostul lor, cei c~]iva cartofi cop]i sau o cafea se r`sf`]au la oferta unui jar capabil s` rumeneasc` un juncan. Toate aten]ion`rile noastre se izbeau de neclintita lui hot`r~re de a ne servi, sub aspectul focului, la cele mai \nalte cote... E adev`rat \ns` c` aceste excese s-au r`sfr~nt pl`cut \n unele detalii ale modului \n care am fost servi]i pe balt`, mai ales diminea]a, c~nd graba de a ne dedica pescuitului, nu ne permitea s` fim prea aten]i la gustarea de diminea]`. Ar fi instructiv s` v` imagina]i un [ir de arti[ti-pescari, abia a[eza]i pe micile scùnele pliante, zgribuli]i sub roua dimine]ii, cu degetele \nc` \n]epenite de frig, evoc~nd timid posibilitatea unei cafele firbin]i. i deodat`, tìnd b`rb`te[te scamele cenu[ii ale ce]ii, un personaj rotofei, cu c~te dou` farfurii \n fiecare m~n`, venea c`tre noi depun~nd \n poala fiec`ruia o por]ie generoas` de omlet`, stropit` cu kecth-up [i garnisit` cu cartofi pr`ji]i sau c~rn`ciori. Cafeaua nu \nt~rzia nici ea, adus` \n c`ni mari de lapte [i \ndulcit` at~t de mediu \nc~t s` nu tr`deze prea mult diferitele noastre gusturi. Nu cred c` exagerez dac`, \n inventarul amplu al
amintirilor mele din delt`, etichetez acest reper ca un exemplu de privilegiu boieresc, ca o binemeritat` compensa]ie pentru suma suferin]elor noastre depuse pe altarul pasiunii pentru delt`. Se impune acum, m`car pentru a respecta legea contrapunct`rii, s` aduc \n aten]ie c~teva momente marcate de patimi negative, cumva identificate \n marea categorie a ispr`vilor "pricino[ilor". Exist` \n apele \nvolburate ale pasiunilor arti[tilor-pescari, c~teva exemplare, \nc` reale, pentru care pescuitul reprezint` o lume a performan]ei, unde nu poate fi loc pentru \nfr~ngere. Pentru a avea m`sura cotei ridicate la care se consuma competi]ia, e suficient s` amintesc c` pentru unii dintre noi, nici nu se punea chestiunea vreunui interes meschin, cum ar fi pofta de a m~nca ceva din substan]a succesului personal. De pild` colegul Ticu nu m~nca de fel pe[te, pentru el era \ns` vital s` fie campionul fiec`rei tabere \n delt`, sub aspectul sportiv. mi amintesc de o \nsorit` diminea]` de toamn`, c~nd neam \n[irat, c~]iva arti[ti, cumva osteni]i de unele excese din ajun, pentru un concurs neoficial de pescuit, chiar \n jurul debarcaderului de la Calica. Evident c`, printr-un acord tacit, c~[tig`torul trebuia s` fac` dovada unor exemplare \n principal adulte [i, de preferin]`, numeroase. Printr-o binecunoscut` [ans` acordat` neserio[ilor [i amatorilor, performan]a [i-a \ntors fa]a sur~z`toare c`tre unii dintre noi, evident c`tre aceia care nu o meritam. Confruntat cu o asemenea sumbr` perspectiv`, colegul Ticu, a schimbat cu de la sine putere datele concursului, \n care nu mai contau dimensiunea sau calitatea, ci num`rul. n consecin]`, cu trucuri imediate, cu cocoloa[e mici de p~ine sau altele asemenea, prietenul nostru a adunat \n r`stimpul \n care ceilal]i scoteam deta[a]i numai exem-
194
195
triunghiul apelor
triunghiul apelor
plare ce puteau fi z`rite cu ochiul liber la o distan]` mai mare de c~]iva metri, nenum`ra]i pe[ti[ori abia c~t degetul mic. Nu pot uita expresia triumf`toare cu care ne-a r`sturnat \n fa]` zecile de mici lighioane argintii, incapabile s` dea gust m`car unei ciorbe cinstite dar triumf`toare sub aspect numeric. Situa]ia era at~t de comic` [i patetic` \n acela[i timp \nc~t nici unul dintre noi nu a avut sl`biciunea de a comenta \n vreun fel \nt~mplarea. Nu e mai pu]in adev`rat c` se pot g`si pricino[i [i mai aprigi ca r`spuns la conduita unor personaje ca cel evocat mai \nainte. M` aflam cu acela[i Ticu \ntr-un minunat canal, c`tre B`cl`ne[ti, [i, profit~nd de lini[te [i de experien]a lui, eram \n situa]ia de a ne lùda cu destul de multe [tiuci colcìnd \ntre cizmele noastre. Lucrurile mergeau bine, restul dimine]ii, \ncepute sub auspicii at~t de pozitive, se anun]a ca foarte pl`cut, din p`cate \ns`, c`tre noi a \nceput s` alunece o lotc` mare cu al]i patru colegi, \nt~mpl`tor cu to]ii sculptori. Cunosc~nd mult mai bine dec~t mine at~t sl`biciunile c~t [i sensibilitatea coechipierului meu pentru lini[tea absolut` la pescuit, dracii de colegi, mai ales c~nd au mirosit c` ne mersese bine, au \nceput s` mimeze un interes delirant pentru ora exact`. Cu toate c` se aflau la c~]iva pa[i de noi m` \ntrebau, strig~nd din r`runchi, cam c~t este ceasul. Le-am [optit ajut~ndu-m` [i de degetele de la m~ini informa]ia dorit` dar cu o rea credin]` evident` se f`ceau c` nu \n]eleg, r`cnindu-mi din nou [i din nou aceea[i \ntrebare. Ne-au p`r`sit c~nd au fost siguri c` au reu[it s`-l tachineze suficient pe colegul din barca mea [i c`, \n conformitate cu rigorile acestuia, pescuitul \n zon` fusese compromis pentru toat` ziua. Nu am realizat pe moment c~t de tare poate r`ni o asemenea glum` pe cineva cu sensibilit`]i anume, dar m-am speriat \n timpul nop]ii c~nd cel
tachinat, care dormea cu mine \n camer`, a f`cut o veritabil` criz` de nervi, cu suspine adev`rate, potolit` destul de greu cu un pumn de calmante. A doua zi criza a recidivat [i a fost nevoie de autoritatea [i tactul lui Virgil ca lucrurile s` revin` la normal. Bine\n]eles c` erau [i situa]ii \n care un singur personaj reu[ea sì scoat` din s`rite pe absolut to]i cu c~te un capriciu aberant. Un coleg mai \n v~rst`, printr-un ghinion insistent, nu a izbutit s` prind` nici un pe[te c`tre finele unei ie[iri \n grup. n cursul dup`miezii, printr-un soi de ironie, duhul b`l]ii i-a pus \n c~rlig un rac, un banal rac, negru [i chircit. Dintr-o dat` mica vietate a devenit o captur` at~t de interesant` \nc~t fericitul posesor [i-a dorit s` [i-l fiarb` imediat, ca pe o suprem` delicates`, \n fa]a tuturor. Printr-un contorsionat [i misterios proces compensativ lighioana devenise trofeul taberei, pretinz~nd o aten]ie special`. Nenorocirea era c` butelia de aragaz era la ultimii stropi [i prin aten]ia echipajului, se dr`muia cu mult` zg~rcenie ca s` ne asigure m`car pre]ioasa cafea de diminea]`. Opac la toate aten]ion`rile noastre legate de acest subiect, rece la rug`min]ile de a nu ne consuma restul de gaze pentru un capriciu, \nc`p`]~natul personaj, dorind copil`re[te s`-[i scoat` \n eviden]` pr`p`ditul de rac, s-a pornit tacticos s` [i-l fiarb`, Bine\n]eles c` a ales cea mai mare oal` \n care a pus generos 10 litri de ap` ca s` acopere mica vietate [i s-a pus pe o lung` a[teptare pentru fierbere [i pr`p`direa gazului. Era comic, era patetic dar mai cu seam` a devenit at~t de iritant pentru toat` trupa \nc~t, un alt coleg, cu autoritatea pe care i-o conferea v~rsta apropiat` de a aceluia, [i-a dat fr~u liber nemul]umirii [i a aruncat peste bord con]inutul oalei. A avut parte desigur de \ndelungi repro[uri dar ne-a salvat cafeaua de diminea]` pentru ultimele zile \n balt`.
196
197
triunghiul apelor
triunghiul apelor
A[a cum spuneam, emo]ionanta lume a deltei [i provoc`rile ei puteau reliefa, chiar \n mod nedorit, aspecte mai pu]in lùdabile ale personalit`]ii unora dintre noi. A[a de pild` unele achizi]ii globale de pe[te deveneau probleme reale \n momentul \mp`r]irii. Poftele noastre, colorate \n bun` m`sur` [i de interesele familiei pentru un anume sezon sau moment, determinau alegeri impetuoase [i insistente, de multe ori contradictorii. Atunci c~nd finalizarea acestora atingea cotele conflictului, bunul Virgil anula totul [i proceda la o re\mp`r]ire dup` criterii personale, dup` un sim] al drept`]ii pe care nimeni nu \ndr`znea s`-l pun` \n discu]ie, \n conformitate cu o etic` deasupra oric`rei \ndoieli. Structura lui generoas`, sus]inut` de o for]` personal` remarcabil`, \i d`deau dreptul la decizii de neatacat, la sentin]e pe care nimeni nu \ndr`znea s` le pun` la \ndoial`, el devenea expresia adev`rului, ultimul enun] al unui adev`r final, hot`r~rea unei cur]i supreme. Acea anume decizie a lui era perfect blindat` fa]` de posibilele r`bufniri ale meschin`riei noastre, era expresia unui gest firesc, a unei faceri de bine care nu avea nevoie nici de confirmare [i care nici nu putea fi atacat`. O foarte veche \nt~mplare, dat fiind c` s-a petrecut cu peste dou`zeci [i cinci de ani \n urm` [i a intrat ferm \n patrimoniul de evenimente memorabile a \ns`[i breslei noastre, avea s` se consume \ntre doi colegi graficieni, r`cind definitiv rela]iile dintre ei. Amuzant este c` isprava ini]ial`, pierdut` \n negura vremii, nici ast`zi nu este limpezit`, cauza \n sine s-a consumat \n leg`tur` cu un loc momit de cu sear` de unul dintre ei [i folosit de al doilea \n diminea]a urm`toare. Sf~nta indignare a primului, frustrat de
fructul str`daniilor din ajun, s-a dezl`n]uit paroxistic mai ales c~nd profitorul a izbutit s` extrag` doi-trei cr`pceni din balt`; trebuia s` devin` evident pentru ceilal]i c` acea captur` apar]inea de drept, absolut ne\ndoielnic, aceluia care momise locul... La fel de amuzant este c` oricare dintre ei, \ntrebat despre conflict prezint` o foarte credibil` variant` dar diametral opus` fa]` de cel`lalt. Simptomatic`, mai ales ]in~nd seama de structura psihic` a majorit`]ii arti[tilor-pescari, marcat` de orgoliu [i credin]a nestr`mutat` c` adev`rul are o singur` expresie iar aceea se afl` \n palma celui ce \l sus]ine, este temeinicia \n timp a ranchiunei celor doi. Nu numai c` prezen]a lor concomitent` \n aceea[i tab`r` a devenit categoric imposibil` pentru urm`toarele decenii ci chiar rela]ia lor de activitate profesional` i-a situat pentru vecie \n tabere adverse, \ntr-o breasl` [i a[a clocotind de patimi [i confrunt`ri... Prefer~nd \ns` pe departe s` \nchei acest` mic` serie de exemple comportamentale cu imaginea unui "boier", m`car [i de dragul simetriei, dat fiind c` am \nceput cu tipul acesta de subiect, nu pot s` nu-l evoc pe pictorul Niculi]`. n vreme ce majoritatea dintre noi ne agitam frenetic cùt~nd locuri mai bune, formule de momit sau variante optime de lansat, test~nd diferite linguri sau voblere, \nlocuind diferitele monturi la fiecare c~teva minute, printr-un subliniat contrast, colegul nostru se reliefa ca un monument al siguran]ei de sine [i t`riei de caracter. Odat` \ncrustat \n peisaj, devenea una cu locul [i cu o serie de gesturi m`surate, niciodat` obositoare sau pripite, \ncepea lans`rile. Aceeea[i lingur` scana r`bd`toare undele din fa]a lui, iar`[i [i iar`[i, p~n` ce insisten]a lui \[i ar`ta roadele [i, cu anco-
198
199
triunghiul apelor
triunghiul apelor
ra bine \nfulecat`, o [tiuc` svelt` se l`sa ridicat` din ape. ntotdeauna pozi]iile lui [i gesturile de lansare se \nfr`]eau molcom cu mediul, artistul nu ofensa prin nimic peisajul, mici mormìeli intime \ndemnau pe[tele s` r`spund` totu[i inten]iilor sale sau c~te un mic fragment din c~ntecelul ce devenise hit-ul serii trecute "\nflorit-a rugu]u"- sublinia un moment de mul]umire. n egal` m`sur`, cu un respect declarat pentru grija de s`n`tate, lans`rile se \ntrerupeau pentru un g~t de t`rie, ca apoi s`-[i reia seria taton`rilor. Sub p`l`rioare cochet`, [i avea \ntotdeauna o mic` colec]ie la el ca s` ne poat` epata, figura lui, ro[ie de soare [i de bun` dispozi]ie, sugera izbitor fa]a unui [ef de coloan` a unor pionieri din \ndep`rtatul vest, sigur pe rostul [i direc]ia lui, imperturbabil [i egal \n eforturi. Adeseori, agita]ia noastr` c`p`ta acccente dramatice comparat` cu boiereasca lui ]inut`, uneori chiar ne irita pu]in impasibilitatea lui, dar mai \ntotdeauna terminam prin a-i respecta lini[tea, bucuria calm` cu care se integra \n peisaj [i cu care \[i consuma at~t pl`cerile pesc`re[ti c~t [i cele lume[ti... Uimitor era c` abordarea p~nzelor sale se f`cea cu acele[i m`surate [i lini[tite gesturi, c`ci putea s` se apuce de pictat \n orice loc, pe marginea patului sau pe un col] de dig, cu egal` poft`, \n schimb \ns`, tu[ele din compozi]iile sale f`ceau dovada unui gestualism plin de verv`. i, dat fiind c` acum, colegul nostru se afl` dincolo de orizonturile noastre concrete, \mi place s` mi-l imaginez, a[ezat cu aceea[i boiereasc` demnitate, pe un mal argintat al unui r~u de pe acele t`r~muri, beneficiind de rodul acelor unde... Con[tient c` p~n` \n acest moment al dep`n`rii amintirilor, am
izbutit cu greu s` tot am~n atacarea sec]iunii dedicate bucuriilor culinare din delt`, recunosc \n egal` m`sur` c` aria acestora reprezint` una din componentele cele mai proeminente ale pl`cerilor taberelor noastre. Abordez acum subiectul cu toat` responsabilitatea pe care o pretinde. Dac` pentru arti[tii-pescari competen]a \n chestiunile pesc`re[ti atinge, a[a cum am spus cote imposibil de atins pentru al]i muritori, trebuie spus c` un domeniu, apar]in~nd aceleia[i categorii privilegiate, \n care acest nivel de competen]a poate fi surclasat, este cel culinar. Nu are rost s` pedal`m prea mult asupra unei eviden]e dar r`m~ne \n afara oric`rei \ndoieli c` dac` un artist se apleac` cu datele sale de har [i asupra deliciilor buc`t`riei, cel care atinge \n mod firesc geniul este bine\n]eles un plastician. Pe aceste date, nu e de mirare c` \ntre preocup`rile noastre curente din delt`, interesul pentru g`tit, consumat [i apreciat felurimea bucatelor locului, \[i are un loc de cinste. nving~ndu-mi cu greu orgoliul c` apar]in unei categorii at~t de privilegiate sub acest aspect, trebuie s` recunosc totu[i c` am avut [i [ansa de a cunoa[te \n lumea b`l]ii oameni pricepu]i \n ale g`titului, f`r` ca totu[i s` fie arti[ti. Astfel voi avea prilejul \n mai multe r~nduri de a pune \n lumin` merite remarcabile ale echipajului nostru \ntru satisfacerea nevoilor noastre de hran`. F`r` nici o \ndoial` un reper-vedet` al alc`tuirilor culinare ale deltei r`m~ne ciorba de pe[te; modul \n care este f`cut` la fa]a locului [i componentele generoase la \mdem~n` o fac cu adev`rat savuroas`. Pentru mul]i dintre noi, mai ales pentru cei cu rude
200
201
triunghiul apelor
triunghiul apelor
proveniente din ora[ele Dun`rii, cum este [i cazul meu, re]eta acestui fel a p`rut ciudat` la \nceput, \n u[oar` contradic]ie cu cele tradi]ionale [i de necontestat, g`tite de mame [i bunici. Asfel, pentru ciorba de pe[te, \n accep]iunea obiceiului din familie, cel pu]in dou` ingrediente p`reau de ne\nlocuit: bor[ul [i leu[teanul. Oamenii deltei se lipsesc de acestea dou` f`r` nici un repro[ adùg~nd \n schimb altele, fire[ti pentru ei [i cu rezultate lùdabile, dup` cum aveam s` vedem. n simplitatea vie]ii lor [i poate [i ]in~nd seama de severitatea unor condi]ii de trìt mai mult \n b`rci sau [alupe, este [i greu de imaginat prepararea bor[ului sau ob]inerea [i p`strarea l`m~ilor de exemplu. Rezervele de legume de la bordul unei mici [alupe sunt de obicei c~teva kilograme de cartofi, ceap` [i morcovi, ceva ro[ii modeste, p`trunjel [i usturoi, sare, \ntotdeauna o]et. Acesta din urm` este [i elementul acru pentru ciorbe, icre, sosuri la plachii sau pentru alte feluri. Un prim element al seduc]iei preparatului pentru noi a fost f`r` \ndoial` recipientul: un imens ceaun, \n care o mare cantitate de ap` putea fierbe la un foc alimentat de vreascuri sub]irele. n timp ce acest miracol era pe cale de a se desf`[ura, noi, neofi]ii asistam la spectacolul cur`]`rii pe[tilor. Indiferent de soiul lor, zeci [i zeci de trupuri argintii erau aliniate, despicate, r`sucite, golite de m`runtaie cu o rapiditate [i o eficien]` uimitoare. n vreme ce, pentru oricare dintre noi, opera]iunea presupunea str`danii prelungite, accidente curente cu tìeturi, julituri, \n]ep`turi dureroase [i pe[ti c`s`pi]i inutil, gesturile localnicilor erau fluide [i lejere dar, a[a cum am spus, umilitor de eficiente. ntre timp mai aflam, prin sfaturi enun]ate cu acel inconfundabil accent al de]inerii adev`rului inatacabil, prin p`reri de net`g`duit, prin formule cimentate \n zeci [i zeci de ani de experien]`, cam
care sunt cele mai obi[nuite re]ete ale tradi]ionalului preparat. Aflam de pild`, c` un mic secret, \mp`rt`[it [i de mai to]i copiii colectivit`]ii, era c` gustul ciorbei era puternic determinat de amestecul speciilor sacrificate \n oal`. Astfel, un snop de cara[i, bibani, ro[ioare, [tiuc` [i ciortani ar reprezenta pe departe re]eta ideal`. n linii mari era vorba de tocarea aproximativ` [i lejer` a c~torva cartofi, cepe, morcovi [i albitur` \n apa care nu \ncepuse s` fiarb` prea bine. Dup` c~teva clocote, legumele se d`deau provizoriu la o parte cu strecur`toarea [i \n zeama clocotind` se aruncau fleacurile, pe[tii mici, din toate soiurile. O fierbere mai de n`dejde cu sare aducea lichidul la o condi]ie de zeam` translucid`, alburie, iar micile trupuri erau aproape zdrobite. F`r` a fi o re]et` curent` ci mai degrab` atunci c~nd ]inuta invita]ilor o pretindea, acea fiertur` era scoas` cu strecur`toarea [i aruncat`. n fiertura agitat` se puneau din nou legumele [i buc`]ile mari de crap, [tiuc`, caras ba chiar [i icrele de biban, capetele de somn [i alte buc`]i consistente, Din motive care \mi scap`, abia \n acest moment se aruncau buc`]i de ro[ii agrementate cu bulion, se stropea generos cu o]et, se aruncau c~]iva c`]ei de usturoi zobi]i [i se mai supraveghea clocotirea vioaie c`tre un sfert de ceas. Mai \ntotdeauna, pentru cei dispu[i s` mediteze \n fa]a seduc`torului ceaun, momentul arunc`rii o]etului avea ceva spectaculos, lichidul clocotind devenea din tulbure, aproape l`ptos, ciudat de condensat iar ro[iile [i bulionul \i confereau o culoare roz, neobi[nuit` pentru consumatorii de bor[ de pe[te, a[a cum spuneam, dar dup` pres`rarea p`trunjelului verde, teribil de atr`g`toare. Masa \nsemna o por]ie bun` de zeam` cosistent` [i acr`, cu un gust nu prea agresiv de pe[te, iar pe un platou, ca un soi de rasol generos, se reg`seau h`lcile de pe[te mare, capetele de crap [i
202
203
triunghiul apelor
triunghiul apelor
caras, spin`rile de somn. Ordinea atac`rii celor dou` feluri era \ns`, cel mai ades, inversat`, ciorba \ncheind masa. Invariabil, un castron \nc`p`tor g`zduia un mujdei care va merita un paragraf distinct, por]ia de rasol, se stropea cu el [i se consuma \ntotdeauna cu gemete de apreciere. Virtu]ile acelui generos lichid nu luminau numai ostenitele noastre pr~nzuri [i seri ci se v`deau benefice [i la primele ore ale dimine]ii c~nd, buimaci de ceasurile pierdute, intoxica]i de excese mai pu]in m`rturisibile, \notam prin cea]a zorilor c`tre ceaunul providen]ial de unde ne umpleam cu un polonic o can` lat`. Zeama aceea bogat` \n proteine dar \n]elept acrit` ca s` taie grea]a p~n` [i a unor unor mahmuri recidivi[ti, se dovedea cu adev`rat potrivit`, de cele mai multe ori izbutea s` prelungeasc` supravie]uirea acestora p~n` la binecuv~ntata cafea... Una din cele mai curente [i simple modalit`]i de a prepara pe[tele acolo este bine\n]eles pr`jirea, \n acest caz nimic nu este prea deosebit de ceea ce [tim cu to]ii ca s` merite men]ionat, \n afar` doar de un detaliu. Uneori, la pe[tii mai mici [i albi, cu oase pu]ine, \n ideea de a-i face mai crocan]i [i ca s` \ncurajeze poate, consumarea lor cu totul, oamenii deltei amestec` \n p`r]i egale fìn` [i m`lai pentru t`v`lirea \nainte de pr`jire. Ca [i \n cazul rasolului, e de neimaginat consumarea pe[telui pr`jit f`r` mujdei. Primul nostru contact cu acest` obligatorie zeam` a meselor din delt` a fost neobi[nuit [i amuzant. Ne \ntorsesem doi-trei din balt` g`sindu-i pe cei din echipaj cu masa aproape preg`tit`, Dintre ei c`pitanul amesteca delicat cu o lingur` de lemn \ntr-o oal` nu prea mare, un soi de lapte. La \ntreb`rile noastre, pu]in mira]i de rostul acestuia \n preajma unor b`rba]i \n toat` firea, \ntinz~nd mai des m~na c`tre votc` dec~t
spre alte lichide, mucalitul tulcean a mormìt c`, \ntr-adev`r, observ~nd c` am exagerat \n ajun cu alcoolul, a f`cut rost de pu]in "lapte de v`cu]`", ca s` ne \mpace cu stomacurile noastre t`b`cite. Foarte cur~nd \ns`, c~nd am fost \ndemna]i s` \nmuiem bur]ile de pe[te pr`jit \n deliciosul lichid am \n]eles u[ura]i c` avem de-a face cu mujdei. Cu alte ocazii am putut asista [i la modul de preparare: c`]eii sunt zdrobi]i cu dosul cu]itului pesc`resc, un instrument absolut vital \n delt` [i multifunc]ional, freca]i insistent p~n` devin un fel de crem` iar aceasta este mai apoi diluat` dup` dorin]`, cu ulei, ap` [i o]et, p~n` la consisten]a, dar [i aspectul laptelui. Ar fi neiertat de simplist \ns` s` credem c` acesta este singurul sos al meselor pesc`re[ti. Cei de acolo au de pild` pentru pe[tele la gr`tar un sos care mi-a p`rut destul de rafinat: dup` ce por]iile de crap mare sau somn sunt bine fripte pe gr`tar sau tabl` pentru a elimina c~t mai mult gr`simea, sunt puse \ntr-un castron acoperit, unde peste un timp las` o zeam` foarte pre]ioas`. n ea se dizolv` o lingur` de mu[tar [i un g`lbenu[ de ou, se mai adaug` piper m`cinat [i o leg`tur` de m`rar [i se freac` insistent p~n` ce se ob]ine o crem` sub]ire [i translucid`, de un verde pal. Tot astfel pentru plachie nu ezit` s` prepare un sos cu vin, plec~nd de la o por]ie zdrav`n` de ceap` c`lit`, pe care o freac` cu o lingur` de bulion, la fel p~n` spre condi]ia unei creme ruginii. Pus` la fiert \ntr-o can` cu vin alb, \n care s-a mai aruncat un v~rf de cu]it de boia [i o foaie de dafin, e gata \n c~teva minute de a fi prelins` fierbinte peste plachie dar [i la pe[tele de gr`tar sau pr`jit. Interesant este modul \n care \[i preg`tesc majoritatea celor de acolo, pentru ei, icrele de [tiuc` sau de crap, [i le-am pomenit \n acest` ordine pentru c` a[a le prefer` [i ei. Desigur \n situa]ia \n
204
205
triunghiul apelor
triunghiul apelor
care au oaspe]i, cu gre]uri [i nasuri sub]iri, pun ceva miez de p~ine alb` \nmuiat cu ap` mineral`, \nainte de a le freca cu ulei. C~nd \ns` le fac pentru pl`cerea lor, nici vorb` de miez de p~ine, le amestec` o vreme \nainte pentru a le lega, adaug` ceva usturoi pisat ca mai apoi s` le umfle cu nu prea mult ulei, mai adaug` [i o linguri]` din atotprezentul o]et, iar la urm` o ceap` zdrav`n` tocat` m`runt. n c~teva r~nduri, cei din echipaj, ca s` ne capteze bun`voin]a sau ca s` ne fac` pl`cere, ne mai umileau [i cu alte feluri de a prepara pe[tele. A[a de pild` am avut surpriza s` constat`m prezen]a unei mici ma[ini de tocat carne la bordul [alupei. I-am apreciat rostul mai ales c~nd c`pitanul a pus deoparte c~teva h`lci crude de crap [i caras pe care le-a m`run]it ca pentru chiftele, mpreun` cu dou`-trei ou`, ceap` tocat` bine, p`trunjel [i m`rar, sare [i piper, un col] de p~ine muiat`, a amestecat toc`tura p~n` s-a legat cum trebuie. Apoi a t`v`lit micile bo]uri de carne prin fìn` [i pu]in m`lai \nainte de a le arunca \n uleiul \ncins; chiftelu]ele rumenii au fost pentru majoritatea dintre noi o pl`cut` premier`. n alt r~nd ne-a r`sf`]at [i mai abitir, cump`r~nd de la un gospodar din Mil` trei verze murate, cu foi sub]iri [i galbene, numai bune pentru sarmale. Umplutura \ns` a f`cut-o din carne de [tiuc` tocat` bine, frecat` cu pu]in` ceap`, amestecat` nu cu mult orez [i \mbog`]it` cu m`rar fin. S`rm`lu]ele, mici ca cele de foi de vi]`, le-a cl`dit rotund \n marele ceaun, \ntre straturi de varz` tocat` [i mici felii de ro[ii pres`rate cu boabe de piper, a mai turnat dou` cani de ap` [i la un foc domol de vreascuri le-a sc`zut numai bine ca s` le m~nc`m ca spar]ii... Fa]` de cele obi[nuite cu carne de porc, acestea puteau fi m~ncate foarte bine [i reci.
Tot datorit` lor am gustat pentru prima oar` lap]i pr`ji]i, \ndeob[te la crapi [i [tiuci. Bine spala]i [i sv~nta]i, se s`reaz` pu]in si se t`v`lesc prin m`lai \nainte de a fi pr`ji]i la foc iute; ajut` mult, mai ales dac` sunt m~nca]i fierbin]i, la sorbirea c~torva c`ni cu vin, indiferent de culoare. Tot astfel procedeaz`, spre uimirea noastr` [i cu icrele de biban pe care le las` \n delicata lor pieli]` \nainte de a le t`v`li prin fìn` pentru pr`jire, pe astea e recomandabil cic` [i un praf de piper. Dintre modurile memorabile \n care am fost hr`ni]i [i cu preparate din v~nat, pe l~ng` r`sun`torul e[ec cu costi]ele de mistre] stricate de fasole, g`tirea li[i]elor a reprezentat pe departe extrema opus`, adic` un succes remarcabil. P`s`rile fuseser` l`sate toat` noaptea \ntr-un bai] cu ceva ceap` [i morcovi, usturoi [i desigur vin cu ap`. A doua zi, c`tre pr~nz, \n acela[i mare ceaun, pe un strat de ceap` taiat` nu prea mic, s-au aruncat felii de ro[ii [i usturoi tocat pe care s-au a[ternut li[i]e rupte \n dou`, c~te un copan [i o jum`tate de piept Cu gesturi doctorale c`pitanul a stropit mai apoi primul strat cu ulei, vin, sare [i piper, ca s` procedeze la alc`tuirea celui de al doilea, identic cu primul [i pe urm` cu urm`toarele, p`n` ce rezerva de mici or`t`nii s-a epuizat. C~te o can` de ap` [i vin au completat zeama p~n` la marginea vasului la \nceput dar [i \n lungul proces al fierberii, cam dou` ceasuri [i mai mult. Nimeni nu a cutezat \n acest timp s` schi]eze vreun gest de amestecare \n ceaun, al c`rui con]inut a sc`zut cuminte a[a \nc~t amestecul p`rea g`tit la cuptor. Mecanicul a fost mai apoi autorizat s` toace dou` leg`turi de p`trunjel, pe care c`pitanul cu o neglijen]` savant`, care datora mult frecvent`rii arti[tilor plastici, le-a pres`rat deasupra tocanei, \nainte de a o acoperi, mai bine de un sfert de ceas, cu bucata de tabl` care, de ani de zile, slujea drept
206
207
triunghiul apelor
triunghiul apelor
capac pentru pre]iosul ceaun. Cu toate micile glume legate de lejerul iz de benzin` datorat p~rlirii din ajun, preparatul a \ntrunit sufragiile sincere ale grupului... Spre deosebire de experimentatul echipaj al "Lotusului" \n fine]uri culinare, la Casa de la Partizani ne ocupam noi \n[ine de g`tit, dar aproape \ntotdeauna ce rezultate excelente. Mai to]i ne amintim cu pl`cere de realiz`ri remarcabile mai ales raportat la mijloacele [i materia prim`, uneori precare. De pild`, \ntr-un an, ajun[i acolo foarte aproape de finele unor mari inunda]ii, ne-am g`sit cam str~mtora]i cu rezervele de legume, \n principal datorit` gr`dinilor celor din sat, stricate de m~lul b`ltirilor. Poftind la un ghiveci, o echip` dintre noi am procedat la o minu]ioas` inspectare a gr`dinii din fa]a [i spatele casei, \n speran]a c` vom mai g`si ceva asem`n`tor legumelor. O alt` echip` compus` din persoane cu mult farmec personal, a plecat \ntr-o expedi]ie de cer[it din alte gospod`rii, ceva verde]uri [i resturi de legume. n mod uimitor, \n numai dou` ceasuri, \n dou` ligheane, se adunaser`, trei verze minuscule, c~]iva morcovi [i p`st~rnac, doi pumni de cartofi, ]elin`, ceva ro[ii mai aproape de gogonele dec~t de tomate, patru castrave]i uita]i sub frunze de hrean, mari [i palizi, pe care i-am botezat, f`r` scrupule [i autoritar, dovlecei [i parc` [i alte resturi care aduceau a legume. ntruc~t partea c~rcota[` a echipei noastre, privea mai circumspect spre mica recolt`, cu o expresie destul de sup`r`toare, de \ndoial` asupra succesului, am preluat dificila sarcin` de a realiza preparatul propus. Asistat de colegul Cristi, am tìat [i tocat dup` caz pre]ioasele trofee, am \n`bu[it ceva ceap`, albitur` [i morcovi proced~nd apoi la importanta opera]iune de a crea straturi de legume, cu repeti]ii riguroase, stropite cu ulei, boabe de piper,
sare, pu]in bulion, patrunjel verde, usturoi [i mirodenii. Marea oal` a fost ceremonios a[ezat` pe plita din curte, la foc mic [i egal [i, timp de dou` ceasuri, ghiveciul a fost vegheat de mai mul]i colegi care credeau \n noi. Recipientul a mai fost din c~nd \n c~nd rotit scurt pentru a mai mi[ca de pe fund compozi]ia dar evit~nd cu grij` amestecul cu lingura, pentru a nu afecta ordinea ini]ial` a straturilor. C~nd totul a sc`zut cam cu o treime [i aproape ca nu se mai z`rea nici fir de zeam`, am mai pres`rat un pumn de p`trunjel verde, [i triumf`tori, am pus pe mas` rezultatul str`daniilor noastre. n scr~[netele de umilin]` a celor ce s-au \ndoit, a fost \nfulecat cu repetate bisuri, [i ridicat \n sl`vi de absolut to]i. Doamna Ileana, colega noastr` grafician`, o rafinat` [i preten]ioas` cunosc`toare \ntr-ale g`titului, a m`rturisit, f`r` s` stea prea mult pe g~nduri, c` a gustat atunci cel mai bun ghiveci din via]a ei. Nu mi-am revenit nici ast`zi din \mpùn`rile acelei seri [i trebuie s` m`rturisesc, cu o justificat` m~ndrie c` acest mod de preparare a intrat de atunci \n patrimoniul culinar al familiei mele. Preparatul a fost desigur denumit "marele ghiveci a la Partizani", cu toate c` din punctul meu de vedere mult mai potrivit` ar fi fost denumirea "a la partisanne", ]in~nd seama de s`r`cia materiei prime pe care am avut-o la dispozi]ie, din p`cate \ns` nuan]a nu poate fi sesizat` dec~t \n scris, dat fiind c` se pronun]` aproape la fel... ntre alte reu[ite ale meselor de acolo, nu pot trece cu vederea, glorioasa mas` cu somotei pane, av~nd, a[a cum am spus, un sezon cu multe capturi de acest tip. Fileurile de carne fraged`, u[or s`rat`, au fost trecute mai \nainte prin fìn`, \nmuiate prin ou b`tut [i mai apoi din nou t`v`lite prin fìn`. Pr`jitul s-a petrecut la foc repede \n unt iar dup` scoatere, c~t erau fierbin]i, au fost
208
209
triunghiul apelor
triunghiul apelor
stropite cu sos de m`rar. Pentru el, am stors o l`m~ie \n a c`rei zeam` am frecat m`rarul tocat [i am diluat totul cu o cea[c` cu vin... n respectul pentru adev`r nu pot uita desigur nici modul special, printr-o ofert` culinar`, \n care cei doi "pescari boieri" colegii din Constan]a, ne-au mai alinat oful, ciuda pe care ne-au provocat-o cu domneasca lor eficien]`. Pentru o anume perioad`, fusesem mai to]i ocupa]i cu desene [i schi]e de peisaj, iar de masa noastr` se ocupaser` c~teva doamne, Dintr-o anume comoditate, f`cuser` cam mult pe[te pr`jit, care, de[i remarcabil prin m`rime, m~ncat rece [i insistent, ne cam plictisise. ntr-o sear` cei doi, au umplut o g`leat` cu oble]i de Dun`re, nu prea mari [i riguros egali ca dimensiune, i-au cur`]at rapid [i i-au pr`jit at~t de crocan]i \nc~t i-am h`pìt ca pe cartofii pr`ji]i. Dup` pe[tele rece sau ciorbele uneori re\nc`lzite, cadoul colegilor a fost at~t de apreciat \nc~t nu mai conteneam cu laudele. Adev`rul este c`, adeseori cheful de a prinde pe[ti dep`[ea limitele \n]elepte, [i devenea evident c` e mult mai pl`cut s` \i mome[ti [i s`-i sco]i din Dun`re, dec~t s`- cure]i [i s`-i g`te[ti. Astfel s-a emis o zical` pu]in ciudat` la prima vedere dar care suna c~t se poate de pertinent pentru noi: "cine-i prinde \i cur`]`, cine-i cur`]` \i g`te[te [i, evident, cine-i g`te[te \i [i m`n~nc` !". Respectarea unei asemenea norme avea ca rezultat ponderarea ardorii pesc`re[ti a unora dintre noi, dar asta nu \nseamn` c` nu erau [i situa]ii \n care cheful [i ritmul consum`rii unor bucate era prea pu]in egalat de ritmul prepar`rii lor. Era cazul cl`titelor, pentruc` am f`cut p~n` [i cl`tite \n delt` [i nu numai cu dulce]uri. ntr-adev`r, \n aceast` situa]ie, cel care le prepara era mult \n urma celor care le consumau. Din nefericire aplicarea ultimei
p`r]i ale zicalei nu ar fi avut nici un rost pentru mine, pentru c` eu eram de obicei cel care le f`cea, iar mie cu toate acestea. nu \mi plac cl`titele... nainte \ns` de a transforma aceast` dep`nare de amintiri \ntr-o nesigur` secven]` a unei c`r]i de bucate, a[ p`r`si domeniul pentru a m` referi la \nt~mpl`rile legate de vremea bun` sau rea, la necazurile, pericolele [i emo]iile provocate de vitregiile timpului. Este foarte adev`rat c` nucleul de baz` al grupului nostru, cei care, peste dou`zeci[icinci de ani, am constituit colectivul invariabil al taberelor, am beneficiat \n general de vreme minunat` pentru perioadele alese. ncepusem s` suspect`m o patronare binevoitoare pentru expedi]iile noastre, semnul unei amabilit`]i a soartei, aten]ia unei z~ne bl~nde. Era \ntr-adev`r miraculos ca, \n cazul multor plec`ri pe o vreme mizerabil` din Bucure[ti, cu zloat` [i rafale reci, anun]~nd iminen]a sezonului iernii, s` ajungem \n delt` \n c`ldura moale a unei toamne \nsorite. Ba chiar miracolul era subliniat de faptul c`, a[a precum pe drumul de ducere spre Tulcea, norii eliberau cerul iar rafalele reci se transformau \n brize c`ldu]e, \n schimb, pe drumul de \ntoarcere, eram martorii unei evidente premiere de iarn`. Era ca [i cum un regizor c~t se poate de binevoitor, se \ngrijea ca exact pe perioada noastr`, nici o zi mai devreme, nici un ceas mai mult, s` beneficiem de de timpul cel mai prietenos cu putin]`. Cu at~t mai evident, mai spectaculos, era m`nunchiul de semne vitrege ale venirii iernii, \nghe]uri, ninsori [i viscole, care \ncepeau exact odat` cu plecarea noastr`... i ast`zi m` g~ndesc ca la o minune, la un sf~r[it de noiembrie at~t de bl~nd \nc~t nu ne-am putut opri s` facem baie \n Dun`re, ca in mijlocul verii, s` umbl`m \n haine u[oare [i chiar s` cùt`m
210
211
triunghiul apelor
triunghiul apelor
cu insisten]` locuri de pescuit sau desenat pe sub coroanele s`lciilor, la ad`post de razele calde. Cu at~t mai mult \ns` r`bufnelile de vreme rea ap`reau ca du[mane [i nedrepte pentru un grup at~t de favorizat de soart` de obicei, cu at~t mai reliefate sunt \n memoria noastr` \ncerc`rile [i necazurile pricinuite de acestea. Multe din aceste provoc`ri ale mediului au trebuit s` g`seasc` \n noi r`spunsuri adecvate, conduite pe m`sura greut`]ilor ivite, de la r`bdare [i t`rie de caracter p~n` la inventivitate sau istovitoare eforturi. A[a cum ar`tam mai \nainte, \n urm` cu numai patru-cinci ani, am ajuns la Partizani c`tre finele unor prelungite inunda]ii, pe o vreme \nc`p`]~nat de ploioas`. Odat` opri]i la gara fluvial`, am privit \ngrijora]i o Dun`re noroioas` [i mult mai lat` dec~t o [tiam de obicei, \n`l]at` pe cheiul casei noastre de vis-a-vis, p~n` la poarta gr`dinii. Poate din acest motiv barca ce venea spre noi, pentru a ne transporta pe r~nd pe cel`lalt mal ne-a p`rut \nduio[`tor de mic` [i nesigur`, ca un mic capac de sicriu din tabl` verde [i cioc`nit`. Odat` \nc`rca]i cei doi-trei dintre noi [i cu ceva bagaje, marginea b`rcu]ei s-a cufundat \n valuri l`s~nd nu mai mult de dou` degete sub]iri afar` [i \mi amintesc c` am schimbat c~teva \ngrijorate comentarii \n [oapt` dac` nu cumva, \n timpul travers`rii, ploaia deas` nu avea s` fac` s` dipar` [i acele dou` degete de bordaj... Dac` am fi [tiut c` barcagi]a noastr`, o femeie trecut` bine de [aizeci de ani [i tr`g~nd curent la m`sea, nu are habar s` \noate, temerile noastre ar fi fost [i mai ferme, evident mai mult pentru d~nsa. Era vorba de coana Johnson, (numele unei m`rci celebre de motoare de barc`), poreclit` astfel de colegul Florin pentru musculatura impresionant` a bra]elor dar [i pentru eficien]a placid` cu care efectua zeci de travers`ri zilnic. Singurul carburant de care avea nevoie \l primea cu suta de grame de la bufetul de l~ng`
debarcaderul de peste Dun`re. La c~teva tentative de-ale noastre de a o avertiza asupra felului nu lipsit de riscuri \n care \[i desf`[ura activitatea, ne r`spundea c` are o nestr`mutat` \ncredere \n Dumnezeu care o va ocroti \n fa]a oric`rei \ncerc`ri. De altfel, ne-a m`rturisit c` se r`sturnase o dat` cu barca \n tinere]e dar c` apuc~ndu-se cu n`dejde de marginile ei \ntoarse, a a[teptat \n lini[te ajutorul cerului [i al oamenilor. Faptul c` barca de atunci era din lemn [i c` cea de acum, dintr-o tabl` infam`, care abia a[teapt` s` se duc` glon] la fund, i se p`rea un detaliu nesemnificativ... Cele dou` zile ploioase \n du[m`nie care au urmat nu au fost prea bogate \n evenimente, \n afara captur`rii somoteilor, prin abnega]ia lui Florin \n principal, [i a periculoaselor travers`ri pentru aprovizionare, \n condi]iile amintite mai sus. Amuzant a fost c` printre casetele de muzic` aduse de colega noastr` Anca, se g`sea una a lui Alifantis, \ntre care un c~ntec dup` demoralizantele versuri bacoviene, "ploua infernal. sub cerul de-opal...". Prin for]e \mprejur`rilor, c~ntecul a devenit imnul detestat al acelei tabere, chiar [i dup` ce timpul s-a \ndreptat. E foarte adev`rat \ns` c` [i \n acele zile frumoase ce au urmat, at~t activitatea de documentare plastic` c~t [i cea pesc`reasc` nu au fost chiar confortabile [i lipsite de pericole, \n special datorit` greut`]ii cu care ajungeam \n locurile dorite. Apele \nvolburate de inunda]ii ale Dun`rii sp`rseser` digul \n c~teva locuri, inund~nd terenuri \ntinse pe partea satului, unde locuiam noi [i \n special creaser` adev`rate canale ce ne tìau calea c`tre aval unde aveam locurile ce ne interesau. Pentru localnici, oameni ai apelor, care[i petreceau mai mult de jum`tate din via]` \n lotc`, aceste \nt~mpl`toare piedici nu prezentau nici o problem`, dar pentru noi, mica trup` de arti[ti pescari, -\n acea tab`r` mai mult arti[ti
212
213
triunghiul apelor
triunghiul apelor
dec~t pescari- lipsi]i de obiectul vital, barca, situa]ia nu era pl`cut`. Accesul c`tre Arhipenco, canalul nostru preferat, era \n special blocat de un r~u lat [i cu unde viguroase, creat prin spargerea digului c`tre partea de est a satului. De dou` ori pe zi se impunea traversarea acestuia, av~nd \n c~rc` bagaje, scule de pictat [i de pescuit [i pe cei doi, pe atunci mici feciori ai Ancì, colega noastr`. Apa, ajung~nd c~teodat` la pieptul celor mai \nal]i, era m~nat` de un curent puternic, iar fundul pietros avea ascu]i[uri agresive. Dintre membrii expedi]iei noastre, \naint~nd cu grij` prin valurile \nghesuite de Dun`rea furioas`, ]inuta cea mai eroic` o avea, f`r` nici o \ndoial`, doamna Ileana, care drept`, demn`, neab`tut`, p`[ea atent` c`tre peisajul visat, c`r~nd \n cre[tet, blocul de desen [i culorile. Imaginea era impresionant` [i pentru faptul c` sacrificiile noastre, ale celorlal]i, eforturile de traversare, erau motivate \n principal de pofta de a pescui, instrumentele necesare reprezent~nd grosul bagajului fiecarui b`rbat, \n vreme ce str`duin]ele colegei noastre aveau un rost mult mai nobil. Vremea rea \ns` [i consecin]ele ei, de tipul celor evocate mai \nainte, \n m`sura \n care \nseamn` lucruri previzibile, r`m~ne un inconfort desigur, dar controlabil \n ultim` instan]`, reprezint~nd un dat cu solu]ii posibile. Rùtatea de neb`nuit a vremii \ns`, r`bufnirile \n rafale de violen]` a unor evenimente nea[teptate, pot \nsemna \ns` pentru oamenii strìni locului, provoc`ri cu r`spunsuri nu totdeauna la \ndem~n`. Spre binele nostru \ns`, fie prin calitatea celor ce ne \nso]eau, fie prin pura bl~nde]e a soartei, asemenea severe \ncerc`ri nu ne-au pedepsit prea tare, de[i unele evenimente s-au consumat la un mare grad de violen]`.
Cel pu]in dou` aventuri de acest tip \mi st`ruie \n minte. Prima s-a petrecut, din nefericire, pe fondul unei experien]e minime at~t a mea c~t [i a colegului care m` \nso]ea, \n ceea ce prive[te v~slitul dar [i a nivelului capriciilor unei furtuni \n delt`. Diminea]a, prin nimic deosebit`, cel pu]in pentru noi, a provocat oarecari str~mb`turi ale unui membru al echipajului care r`m`sese pe vas, la ora la care ne-am urnit noi din cu[ete. Din c~te am \n]eles ceilal]i se r`sp~ndiser` deja pe malurile \nvecinate \nc` din zori a[a \nc~t, cu un soi de \ncr~ncenat` dorin]` de a compensa lenevia noastr`, am decis s` plecam \n doi c`tre z`ri mai binevoitoare [i mai bogate \n pe[te. Am ascultat pu]in distra]i obiec]iile omului nostru [i am \n]eles din mormìelile lui c` o anumit` \n]epeneal` a aerului nu prevede nimic bun, spunea c` e genul de zi \n care, indiferent ce ai \ncepe, se termin` prost. A insistat c~t \i permitea firea dar abia a izbutit s` ne smulg` promisiunea c` nu ne vom \ndep`rta prea tare, acesta fiind un lucru pe care l-am tr`dat, nu neap`rat cu rea inten]ie, din primul ceas. Ocupa]i de tentativele de lansare pentru [tiuc`, nu am realizat c~te mari ochiuri de balt` traversaser`m [i nici c~t de tare se \nte]ise un v~nt care adusese nori \ntuneca]i [i foarte cobor~]i. mi amintesc doar c` lumina din jurul nostru se f`cuse at~t de galben` [i s`rac` \nc~t ne-am oprit din frivolele noastre preocup`ri, arunc~nd priviri tem`toare \n jur [i amintindu-ne c` ar fi \n]elept s` ne tragem c`tre vas, c`tre locul nostru de campare. Lumina, tipul de \nghe]are a aerului, ap`sarea pe care o sim]eam \n g~t, erau cel pu]in neobi[nuite pentru noi, pentru doi or`[eni r`t`ci]i \n lumea nesigur` a apelor, cu ciud`]enii [i legi inaccesibile nou`... Din p`cate, momentul nostru de \n]elepciune dep`[ise limita permis` de vreme, [tima locurilor ne subliniase pe lista ei de bal pentru c~teva exerci]ii nu tocmai coregrafice [i teribil de obositoare.
214
215
triunghiul apelor
triunghiul apelor
Pentru \nceput, ploaia tocmai lansat` s-a transformat \ntr-un \nfrico[etor atac al unor suli]e de ap`, \ntr-o c`dere cople[itoare de [iroaie, \ntocmai unei cohorte de mii de robinete deschise la maximum, indiferente la ceea ca am fi putut suporta cei doi nemernici neaten]i la avertismentele de mai devreme... ntr-adev`r mica alveol` a lotcii noastre p`rea cu adev`rat ne\nc`p`toare dementei rev`rs`ri cere[ti, \mi amintesc c`, f`r` a mai fi nevoie de vreo consultare, ne-am apucat imediat, am~ndoi, s` arunc`m frenetic apa din barc`. n acel r`stimp, \n \tregime rupt de realitate, mai lung sau mai scurt dec~t ne-am fi putut premite s` ne imagin`m, lotca noastr` a fost m~nat` de v~nt c`tre deschiderea b`l]ii, tras` \n interiorul alteia, \mpins` spre deschiderea unei a treia... Iar atunci c`nd ploaia s-a rezumat la o condi]ie fireasc` [i ne-am putut concentra [i asupra altor griji cum ar fi aceea de a realiza unde suntem [i c`tre ce mal am putea fugi, am constatat c` aceste dou` ultime repere sunt teribil de nesigure, c` era greu s` mai refacem traseul [i, poate [i mai greu, s` ini]iem un drum de \ntoarcere. Acesta a fost primul [oc. Al doilea a fost acela \n care am realizat c` manevrarea lotcii \n noile condi]ii de ploaie [i v~nt, nu este chiar o bagatel` [i c` \ntoarcerea c`tre tab`r` reprezint` o problem` spinoas`. Indiferent care dintre noi treceam la rame, barca avea o tendin]` fireasc` de a urma dispozi]ia v~ntului, de a ajunge exact \n locul opus inten]iei noastre. Desigur, fiind avertiza]i asupra atacului valului, [tiam c` era util s`-l tìem transversal, din p`cate puterea v~ntului era at~t de mare \nc~t aten]ii de tipul acesta deveneau minore, lotca avea un traseu cu totul independent de voin]a noastr`.
mi amintesc, cel pu]in \n ce m` prive[te, c` not~nd un reper de pe malul opus, \ncercam tot ce-i omene[te posibil s` ajung acolo, cu toate astea, v~ntul strivea lotca, supun~nd-o, orient~nd-o c`tre alt mal. Recunosc c` este greu de explicat c` zbateri epuizante, str`duin]e b`rb`te[ti c`tre limitele fizice maxime, nu erau capabile s` fac` o biat` lotc` s` se supun` inten]iilor manevratorului. Este foarte adev`rat c` aveam de-a face cu un soi de v~nt a c`rei putere nu mai avusesem ocazia s` o resim]im, c` ne confruntam cu for]e ale locului \nc` ne\ncercate, c` eram doi bie]i or`[eni p`lmui]i de for]a legitim`, st`p~n` a capriciilor locului... S-a scurs astfel o vreme, greu de m`surat \n unit`]i de timp, \n care am epuizat eforturi le limita suportabilit`]ii, pentru a ne apropia de grani]e cunoscute, de a ne aduce spre limanul lini[tei noastre. Indiferent la acele str`duin]i, v~ntul ne trimitea la malul opus, la locul e[ecului nostru, la stuful \nc`lcit de furtun`, unde nu ne puteam dec~t preda. i am f`cut-o \n cele din urm`. Ne-am predat, ne-am ridicat bra]ele obosite \n fa]a vitregiilor vremii, am z`cut cel pu]in trei ceasuri p~n` ce furtuna a catadicsit s` \[i mute mendrele ceva mai al`turi, d~ndu-ne astfel ocazia s` ne t~r~m spre [alupa-tab`r`, unde am c`zut, epuiza]i, dup` un ocolit periplu, niciodat` cert, c`tre locul unde aveam dreptul s` ne recunoa[tem \nfr~ngerea. ntre noi fie vorba, nu am recunoscut-o niciodat`, pe sear` am mormìt c`tre colegii no[tri, ceva despre un v~nt cam tare, despre o ploaie cam deas`, care ne-au \mpiedicat s` ajungem la timp la cin`... Pentru am~ndoi \ns`, expedi]ia a \nsemnat o lec]ie sever`, un extemporal dur la o tem` pe care o asimilasem superficial, f`r` ai m`sura dimensiunile reale. O alt` \nt~mplare \ns`, mai pu]in dramatic` sub aspectul
216
217
triunghiul apelor
triunghiul apelor
dezl`n]uirii capriciilor vremii, avea s` fie pentru mine un curs de via]`, cu adev`rat remarcabil. Atunci am resim]it, la modul plenar, rostul coechipierului, importan]a ideii de echip` confruntat` cu evenimente imprevizibile, [ansa dep`[irii unor greut`]i \mpreun` cu un coleg. Urmare a unei inten]ii impulsive a lui Virgil, am plecat \mpreun` spre balt`, spre locuri \nc` nec`lcate de noi, c`tre teritorii ne[tiute de al]i pescari. Ne-am zmuls de l~ng` [alup` la primele rev`rs`ri ale luminii zorilor, la primele pachete de cea]` alb` care \nv`luiau ambarca]iunea noastr`. Fa]` de \nt`mplarea evocat` mai devreme, timpul dimine]ii era superb, nimic nu prezicea vreo anume revolt` a timpului. Am plecat, at`t de prin[i de subiecte [i interese curente, \nc~t am neglijat s` re]inem c~te grani]e de b`l]i am dep`[it, c`tre ce z`ri am alunecat cu lotca noastr`, mai cu seam` c` adeseori, am trecut cu barca peste praguri de stuf, peste c~te o insul` r`d`cinoas`. numit` pe acolo, cocioc. Abia dup` ce \ntre cizmele noastre s-au adunat primele [tiuci, abia dup` ce cerul devenise o p`tur` gri-neutr` [i nu mai puteam avea nici un fel de reper asupra direc]iei de \napoiere, am realizat gravitatea situa]iei. Ne aflam UNDEVA \n balt`, \n labirintul \nc~lcelilor de stuf, \ntre canalele s`pate cu rosturi oricum strìne nou`, dup` o geometrie f`r` rost pentru noi, poate la doi pa[i de [alupa noastr` sau poate la dou` mii de pa[i, oricum nesiguri asupra locului. Speriat [i nesigur fiind, recunosc, m` ]inea drept o singur` credin]`, faptul c` m` aflam \mpreun` cu Virgil [i l~ng` el, evenimente periculoase nu se puteau petrece. Al`turi de el, nepl`ceri, pericole, nesiguran]e, nu-[i puteau avea locul, \nc` nici ast`zi nu [tiu dac` nu cumva tocmai aceast` nestr`mutat` credin]`, citit` \n
ochii mei, \n acea lumin` plumburie, l-a determinat pe colegul meu s` indice o anumit` direc]ie pentru \ntoarcere, pentru salvarea noastr`... Au mai fost desigur alte [i alte \ncerc`ri, momente de criz`, pericole ce pretindeau solu]ii neobi[nuite [i rapide, reorient`ri spre conduite atipice sau spre eforturi la limita posibilului, dar am preferat s` aleg dintre toate acestea momentul de derut` l~ng` Virgil, teama comun` [i, mai ales, bucuria [i orgoliul \mp`rt`[ite cu ocazia dep`[irii pericolului. Pre]ul unor asemenea \nt~mpl`ri, valoarea greu estimabil` a acestor amintiri nu poate fi tradus` dec~t \n calitatea unor leg`turi \ntre colegi, a unor rela]ii dep`[ind perimetrul celor apar]in~nd rutinei coexisten]ei profesionale, ridicate la un nivel de trìre mult mai b`rb`tesc [i mult mai sincer, dat fiind c` ipocrizia sau pref`c`toria nu \[i mai pot afla locul \n momentele de mare emo]ie sau \n situa]iile limit`. Acesta este [i motivul pentru care m-a[ apleca asupra acestui subiect \ntr-un m`nunchi distinct de pagini, ultimele ale acestei tentative de proz`. Am pus deoparte, pentru finalul acestui capitol, dedicat \n bun` m`sur` emo]iilor din delt`, o \nt~mplare cu o valoare a trìrii cu totul deosebit` pentru mine. La Partizani fiind, \ntr-o tab`r` de crea]ie \n care componen]a grupului se baza \n principal pe "familia" catedrei de grafic`, s-a \nt~mplat s` \mplinesc o v~rst` care trecea bini[or de jum`tatea unui secol. C`tre ceasurile serii, \naintea [i \n timpul unei mese alc`tuit` s`rb`tore[te prin grija colegelor noastre, plutea cumva \n jurul meu, ca o mic` \nc`rc`tur` electric`, presim]irea unei surprize ce se preg`tise cu ocazia anivers`rii. A fost de propor]ii [i at~t de nea[teptat` prin
218
219
triunghiul apelor
triunghiul apelor
calitate mai ales, c` [i acum \mi g`sesc greu cuvintele pentru a o istorisi. nainte de orice trebuie imaginat un sat \n care, pe malul unde ne aflam, abia dac` se g`sesc dou`sprezece case, \n[irate rar [i unde, dup` l`sarea serii, \ntr-un \ntuneric u[or str`puns de ochii mici ai ferestrelor, nu se \nt~mpl` absolut nimic. Acolo, fiecare noapte de toamn` mai bl~nd` \nseamn` o t`cere moale, cu ceva mugete [i l`tr`turi, cu zgomotul inconfundabil al lotcilor ce se izbesc u[or de dig dup` trecerea unui vas mai mare pe canal. Ei bine deci, imagin~ndu-ne o asemenea sear`, e destul de greu de acceptat c` poate fi sf`r~mat` de explozile unui spectacol de artificii, generos [i multicolor, cu dimensiuni [i efecte ce amintesc de cele din timpul unui carnaval din Rio... Miraculosul spectacol, pl`nuit cu grij`, s-a f`ptuit \n paji[tea cu iarb` moale din curtea din spate a casei noastre. Un cub de carton solid, nu mai mare ca patru pumni al`tura]i, compus din nenum`rate mici ]evi [i agrementat cu fitile av~nd trasee bine g~ndite, a fost ceremonios a[ezat la picioarele noastre [i aprins \n cinstea mea. Mu]i de emo]ie, \nmuia]i de o admira]ie f`r` margini, am asistat la decolarea [uier`toare a unor m`nunchiuri de artificii, care urcau c`tre cer \n fulgere multicolore, sp`rg~ndu-se apoi \n flori uria[e cu petale c`z~nd str`lucitoare... Bine chibzuitul obiect p`rea c` are rezerve uria[e de explozibil colorat, care p`r`sea, dup` un anume ticluit plan, tuburile cutiei, \nc~nt~ndu-ne mereu [i mereu. C~nd ultimele stele au c`zut \ntre noi, abia am reu[it s` le mul]umesc colegilor, cople[it de ]inuta acestui dar, at~t de pu]in obi[nuit, mai ales pentru acele locuri. Am aflat mai apoi c` datorez pre]iosul omagiu colegului Nicu [i
feciorilor Ancì [i mi-am mai dat seama c` \nt~mplarea i-a emo]ionat \n egal` m`sur` pe to]i cei ce ne aflam acolo pentru c`, \nc` [i \n zilele de acum, ne place s` o evoc`m. De altfel \ns`, trebuie s` recunosc faptul c`, r`sf`]at fiind de soart`, am primit deseori daruri pre]ioase [i uneori nemeritat de generoase [i am astfel criterii de apreciere a unora ie[ite din comun. Am siguran]a c` acela al jerbelor de lumini explod~nd pe cerul de deasupra Dun`rii \n seara zilei mele, a fost printre cele mai voloroase cadouri pe care le-am primit vreodat` iar, pe de alt` parte, \mi place s` cred c` a fost [i un dar al deltei pentru cei care o apreciem...
220
221
triunghiul apelor
triunghiul apelor
aten]iei noastre anume secven]e sau anume categorii de isprr`vi, nu poate fi chiar \nt~mpl`tor, evocarea uneia \naintea altora va fi presupus desigur un anumit filtru intim, un exerci]iu de discern`m~nt mai mult sau mai pu]in con[tient dar cu rost, \n orice caz.
cinci - pre]ul amintirilor

Aproape pentru fiecare dintre noi, chiar [i pentru privilegiata categorie a arti[tilor plastici, existen]a \nseamn` o suit` de evenimente ritmice, \n majoritatea cazurilor cu etape al c`ror con]inut este previzibil, mai cu seam` pentru aspectele nepl`cute. Cei mai noroco[i avem uneori ocazia s` ne d`ruim unor preocup`ri speciale, s` ne topim \n lumea mai pu]in obi[nuit` a unor alc`tuiri plastice \nc` neexplorate de al]ii sau s` ne l`s`m sedu[i de medii ale c`ror repere artistice [i recreative pot avea o valoare emotiv`, \mbog`]ind un fond sufletesc deja sensibilizat prin natura profesiei noastre. A identifica rutele de apreciere a calit`]ii unor amintiri ar fi, a[a cum spuneam, un proiect prezum]ios, \n m`sura \n care ar fi g~ndit ca o analiz` metodic`, cu niveluri de stabilire a valorii, func]ie de prestigiul emo]ional al acelor \nt~mpl`ri sau al evalu`rii experien]ei de via]` c~[tigate prin ele. Nu inten]ionez s` cad \n aceast` capcan` [i declar c` am de g~nd s`-mi expun argumentele cu aceea[i senin` sinceritate pe care am enun]at-o \nc` de la primele fraze ale pove[tii mele [i pe care o consider singura modalitate potrivit` mie. Revin cu ideea c` \mi place s` cred c` modul \n care se impun
Ie[irile noastre ritmice \n delt` ne-au creat, mai presus de orice \ndoial`, nu numai o gril` cu serioase criterii profesionale pentru aprecieri de peisaj dar [i o alta, mai pu]in explicit`, dar c~t se poate de omeneasc` pentru sentimentul de "bine-sim]ire". Orice alte expedi]ii similare s-au putut astfel referi la acea gril`, \nt~mpl`toarele detalii ale bucuriei prilejuite de alte locuri, se puteau raporta la reperele amintite, deveneau pre]ioase sau foarte deosebite datorit` unor avizate compara]ii. Mai mult dec~t at~t, emo]ii iscate de locuri necunoscute deveneau mai vii datorit` experien]elor deja trìte, datorit` unor secrete [i rapide opera]iuni de selec]ie [i raportare a datelor noi. A traversa p`r]i deosebite ale zilei sau sezoane diferite pentru acelea[i prezen]e peisagistice, a remarca nuan]e subtile ale decorului func]ie de acele momente, \nseamn` nu numai o \mbog`]ire a b`ncii personale de imagini dar [i o [lefuire a criteriilor de apreciere a peisajului \n general. Din acest punct de vedere este firesc s` punct`m rolul remarcabil pe care l-au jucat expedi]iile noastre \n delt` pentru cizelarea propriului limbaj plastic, al perfec]ion`rii unor mijloace de expresie tipice peisajului, al devenirii [i rotunjirii maturit`]ii creatoare a fiec`ruia. A[a cum spuneam \n argumentele p`r]ii introductive ale acestei lucr`ri, percep]ia de tip artistic este orientabil`, educabil` [i \n consecin]` perfectibil`. Orice dasc`l \n domeniul instruirii artistice a sim]it, mai \nt~i prin propria experien]` [i mai apoi \n
222
223
triunghiul apelor
triunghiul apelor
etapele str`daniilor sale pedagogice. cel pu]in dou` repere ale percep]iei. Mai \nainte de orice, pentru a vedea \n]eleg~nd sau pentru a vedea sim]ind, cel care \[i deschide privirile c`tre mediu trebuie s` aibe harul vederii mereu fl`m~nde, mereu interesate, cu o curiozitate candid` [i pasionat` asem`n`toare cu a copilului c`ruia i se opre[te la propriu respira]ia, privind pentru prima oar` un pom luminat de Cr`ciun... Din fericire ne na[tem cu acest har, f`ptuirile Creatorului se impun percep]iei noastre interesate \nc` din primii ani ai vie]ii. Structurile noastre psihice, ajutate de alc`tuiri fiziologice care str`duie s` le serveasc` adecvat, ne vor orienta \n timp spre \n]elegerea mediului sau spre sim]irea lui, \n cele mai multe cazuri spre formule de percep]ie delicat nuan]ate de amestecuri ale acestor dou` orient`ri fundamentale. n consecin]` se poate sublinia acum cel de al doilea reper men]ionat mai sus. Ca s` lu`m un exemplu familiar practicienilor artelor plastice, cu foarte rare excep]ii, pu]ini dintre ucenicii artelor vizuale pot con[tientiza, de pild`, tema raporturilor dintre culorile calde [i reci, f`r` nici o \ndrumare. Oric~t ar p`rea de ciudat, un ton neutru poate fi v`zut cald sau rece dup` cum inten]ioneaz` receptorul. Mai pu]in experimentatul privitor poate fi \ndrumat s` accepte acel ton nu numai \n conformitate cu anumite legi ale percep]iei dar \n special \n conformitate cu misterioase [i vechi reguli ale breslei pictorilor... i poate c` acum nu va fi la fel de ciudat s` accept`m c` actul vederii cu rost artistic este perfectibil, c` poate fi ridicat spre performan]`, prin \ndrumare, prin aten]ie orientat`, prin exerci]ii
asem`n`toare cu cele ce ostenesc sim]urile muzicienilor, spre o mai bun` auzire. i cum toate aceste str`danii pot fi identificate ca apar]in~nd unor tehnici servind mìestrii de breasl`, ne putem \ncumeta s` identific`m o pre]ioas` tehnic` de a sim]i peisajul. Pe de alt` parte, a trì acolo, a g`ti [i a m~nca pe lutul malurilor acelora, a dormi sub s`lciile locului [i a asculta v~ntul prin orga miilor de tulpini din stuf, a te obi[nui cu lini[tea sau cu sunetele specifice locului, \nseamn` a sim]i prin intergrare, prin fluidizare \n mediu, \nseamn` a evita tenta]iile condi]iei superficiale de tu-rist. A pescui acolo \nseamn` nu numai a deosebi prin \nfulecare gustul c`rnii albe a r`pitorilor fa]` de fileurile celorlal]i, ci a le cunoa[te unele propriet`]i estetice, a afla despre l`comia [tiucii [i stupiditatea bibanului sau despre suspiciunea f`r` limite a crapului, mai \nseamn` a ajunge s` presim]i ce tip de pe[te \]i atac` momeala aflat` mult sub oglinda apei... Ba chiar, a trì [i a pescui \n delt` \nsemn` [i [ansa de a p`trunde mistere \n general de nep`truns, \nseamn` posibilitatea ca dup` multe, foarte multe sezoane petrecute acolo, s` afli ce surpriz` \]i preg`te[te z~mbetul h~tru al unui lipovean, ce ascund laudele sau o glumele nevinovate \n aparen]`... Pentru mul]i dintre noi, taberele din delt` au mai avut o valoare cu adev`rat inestimabil`, mai ales \n perimetrul rela]iilor \ntre arti[ti. n lumea deja mic` a plasticienilor, majoritatea dintre noi aveam deja rubric` distinct` \n dic]ionarele de specialitate, ne cuno[team fie dup` CV-urile de acolo fie, mai ales, dup` particip`rile comune la saloanele oficiale, bienalele breslei noastre sau confrunt`rile interna]ionale.
224
225
triunghiul apelor
triunghiul apelor
A putea \ns` s` cuno[ti un "maestru" dincolo de legenda sa oficial`, dincolo de ]inuta curent` oferit` la [edin]ele sau evenimentele breslei, \nsemna ceva cu adev`rat remarcabil. l puteai vedea \n adev`rata lumin`, fie la fel de nesigur [i vulnerabil ca [i tine \n fa]a unor emo]ii intense, fie \nduio[`tor de meschin fa]` o tenta]ie omeneasc`, fie cu o statur` moral` admirabil` \n fa]a unei confrunt`ri de excep]ie. Maestrul distan]at prin legend` sa, devenea omul, colegul tù, plusurile sau minusurile conduitei sale \n fa]a unor evenimente mai pu]in obi[nuite \l f`ceau \ntotdeauna mai apropiat, mai cald, tocmai datorit` unor atribute dezv`luite acolo, omene[ti [i cu at~t mai apropiate \n]elegerii tale. Aproape \ntotdeauna, acele proaspete [i atipice informa]ii \mplineau imaginea oficial` a personajului, o completau cu repere umane care \ns` defineau [i mai subliniat personalitatea colegului. A deveni con[tient c` po]i fi depozitarul unor pre]ioase detalii despre mari nume ale plasticii rom~ne[ti, prilejuite de situa]ii \n care acele personalit`]i au fost obligate s` se dezv`luie, nu e pu]in lucru. Inventarul unui asemenea depozit are desigur tipuri de fi[iere cu identit`]i greu de stabilit. Unele ar putea fi de natur` estetic` [i ar presupune feluri diferite de r`spuns la provoc`rile vizibilului. Elemente peisagistice cu repere at~t de incerte [i specifice pot na[te ecouri personale cu adev`rat greu de focalizat. Altele ar reprezenta un domeniu [i mai dificil de pus \n sistem dat fiind c` s-ar referi la rela]iile interumane. C~]i dintre noi am fi capabili s` discernem \n spatele unui obi[nuit comportament re]inut sau chiar st~ngaci al unui coleg, [ansa unei str`lucite atitudini care rezolv` o real` problem` \n
delt`? C~]i am fi b`nuit resursele de energie [i ini]iativ` ale aceluia[i \n fa]a unei provoc`ri de ne\nvins pentru ceilal]i? Dar poate mai mult dec~t orice, surprizele oferite de unii dintre colegii no[tri. mai mult sau mai pu]in cunoscu]i, erau provocate de r`spunsul lor emo]ional la evenimente neprev`zute. Trìrile, f`r` de voie intense, ca reac]ie la \nt~mpl`ri mai pu]in curente \n lumea de unde veneam, lume a firescului urban, n`[teau reac]ii pasionante, cu totul inedite. A[a se face c`, pe l~ng` desc`rc`ri de iritare la mare voltaj, beneficiam de savuroase amintiri, de performan]e poetice sau interpretative, cu provenien]e atent respectate, din zone ardelene[ti, b`n`]ene sau oltene[ti... Se c~ntau [i rec~ntau, cu insisten]`, duioase c~ntece dintre dealurile transilv`nene, se modelau la frunz` dificile fire melodice, se scandau modele ritmice sibiene sau maramure[ene, se ]ipau \ndemnuri o[ene[ti [i se l`crima pe temele unor doine oltene[ti... Se mai ofereau fermecatei noastre aprecieri suite, \ntr-o ne\ngr`dit` cascad` de poante, cu anecdote politice, erotice sau acoperind evident zona pesc`reasc`. Uneori, repertoriul protagonistului era at~t de vast \nc~t presupunea prezen]a unei alte persoane, cel mai ades o t`n`r` cu memoria treaz` sau folosind o agend` dibace, gata oric~nd de a salva momentul care pretindea un anume tip de anecdot`, o anume rut` de interes... O asemenea bine pus` la punct suit` de anecdote, sus]inut` magistral de colegul pictor Vasile, ne-a creat probleme dificile de supravie]uire, \ntr-at~t era de greu s` ne mai tragem r`suflarea, \ntre hohotele de r~s... Sau, pentru nimic \n lume, nu ar putea fi uitat potpuriul genial prezentat de colegul bistri]ean Marcel, compus din cele mai stu-
226
227
triunghiul apelor
triunghiul apelor
pide produse ale muzicii u[oare ale perioadei de trist` amintire, cuprins` \ntre anii 50 [i 60. Mai toate, chiar ajutate de melodii pl`cute, serveau mesaje patriotice, ridicau osanale glorioasei construc]ii ale socialismului prin versuri absolut repingatoare [i comice acum... Interpretarea irepro[abil` a colegului, cunoa[terea \n inegralitate a textelor mai cu seam`, aveau un efect devastator asupra noastr`. n mod evident, show-ul era impecabil pus la punct [i, mai presus de orice, comicul situa]iei se dezvolta prin informa]ia ritmic` despre faptul c` fiecare dintre acele c~ntece fusese, la vremea lui, un pre]ios premiu na]ional... n egal` m`sur`, pentru noi to]i este limpede c` \ncerc`rile deltei, aventurile anume [i str`daniile de a le dep`[i, eforturile [i r`spunsurile la situa]ii de excep]ie au [lefuit propria personalitate, au c`lit caractere incerte sau au prilejuit scoaterea la lumin` a unor calit`]i neb`nuite ale fiec`ruia dintre noi. Dimpotriv`, reliefarea unor detestabile sl`biciuni, care \nc` nu au avut p~n` atunci prilejul de manifestare, au devenit posibile. Fire[te c` prin acele aventuri am pl`tit pentru dreptul de a ne sim]i mai apropia]i, de a structura ideea activit`]ii \n grup, de a consolida sentimentul de echip`, de a ceda meschin`rii [i de[ert`ciuni \n favoarea unor teme generoase. Pre]ul amintirilor noastre a inclus nenum`rate antrenamente pentru omenie [i sacrificiu, pentru \n`bu[irea egoismului sau a micimii suflete[ti [i chiar dac` nu to]i am primit ce am fi a[teptat pe m`sura pl`]ii, tot ne putem considera \n c~[tig. Ba, mai mult dec~t at~t, nu poate fi trecut` cu vederea [i [ansa cu adev`rat rar` ca, tocmai datorit` aventurilor comune, a intenselor trìri consumate laolalt`, cei pleca]i dintre noi s` continue s`
trìasc` prin noi. Ei vor st`rui s` ne completeze prin elanurile, gesturile [i ticurile lor [i, de ce nu, prin solu]iile lor la situa]ii grele, experien]a lor fiind de acum, peste timp, a noastr`, gata de a fi translat` c`tre colegi mai tineri, capabili ca [i noi la particip`ri afective de acela[i tip. Mai greu de cuantificat dar cu at~t mai pre]ios [i cu at~t mai evident fa]` de fiecare an ce trece, este bagajul emo]ional, care, odat` cu v~rsta, devine un bun personal, \nseamn` o rezerv` de trìri, de evoc`ri capabile s` lumineze ceasuri terne, s` populeze goluri de plictiseal`, s` \ndulceasc` triste]ile unei condi]ii biologice ajuns` \n stare de ostenire, de epuizare, ca firesc destin al fiec`ruia, \n fa]a b`tr~ne]ii. ntorc~nd \ns` frumoasa medalie evocat` p`n` acum, vom fi nevoi]i, cu un firesc sim] al bunei m`suri, s` citim pe reliefurile celei de a doua fe]e [i unele mai pu]in pl`cute detalii. Pre]ul amintirilor mai include [i dureroasa con[tientizare c` acele amintiri au avut un timp al lor, au avut o vreme \n care s-au putut petrece, au dispus de o v~rst` biologic` sau sufleteasc` ca unice [anse de desf`[urare, Fiece isprav`, solu]ia \nvingerii ei sau nebunia dep`[irii unor praguri, au beneficiat de o v~rst` care garanta acele anumite posibilit`]i. Curajul, eroismul [i incon[tien]a, frumoasa insolen]` \n fa]a provoc`rilor realit`]ii, toate acestea au o anumit` vreme, marile entuziasme nu se pot epuiza dec~t prin beneficiul unei anumite st`ri, trist [i definitiv legate de o anumit` condi]ie biologic`. Sub acest aspect, poate c` pre]ul cel mai ridicat al acestor amintiri este c` fiece aventur` sau trìre a fost pl`tit` prin sacrificiul unicit`]ii ei, cu interdic]ia repetabilit`]ii.
228
229
triunghiul apelor
triunghiul apelor
A[a se face c` unii dintre noi vom trebui s` fim de acord cu \n]elegerea acelui timp ca iremediabil consumat, c` el apar]ine tinere]ii sau v~rstei medii, c` a accepta aceste lucruri, \nseamn` [i asumtarea b`tr~ne]ii... For]a vital` epuizat` atunci nu se mai poate reg`si \n rezervele zilelor de acum, incapabile de a r`spunde adecvat unei provoc`ri ca cea de atunci. Dar, \n m`sura \n care ne sim]im afecta]i de triste]ea unei asemenea analize, vom putea re\ntoarce medalia pentru a reg`si \n gravura primei ei fe]e, detalii \ncurajatoare. Iat` de pild` c` pot s` evoc, f`r` prea mari eforturi, o balt` al c`rui nume nu doresc s`-l destìnui din egoism, cu \nt~mpl`ri de stuf [i istmuri sub]iri, cu valuri aurite de un asfin]it necrezut de cald pentru \nceputul lui decembrie, [i cu c~teva [tiuci lungi, ame]ite, sub p~nza de sac unde le pusesem, sc`ldat \ntr-o lumin` pe care am orgoliul de a o nega altcuiva, \n alt` parte a lumii. Eu, cel de acum, m` simt mai bogat dec~t mul]i muritori, cel pu]in cu o amintire care nu mai poate fi trìt` de altcineva m`car pentru faptul c` doar eu cunosc parola prin care o pot identifica \n fi[ierul "delt`", aduc~nd-o, cu tot farmecul ei, \n aten]ia ceasurilor de acum. i la fel, confruntat cu o situa]ie pe care o evit c~t pot, aceea de a accepta c` o sum` de colegi, pleca]i stupid de devreme dintre noi, nu mai pot fi chema]i \n ie[irile noastre \n delt`, \mi g`sesc resurse pentru a-mi \nvinge triste]ea. Din c~nd \n c~nd locurile pe care le alegem sunt cele pe care am stat \mpreun` cu ei, gesturile cu care lansez au fost \nv`]ate de la ei, anumite noduri sau trucuri pesc`re[ti sunt rezultatul experien]ei lor, gustul ciorbei este cel lùdat de ei, bancurile preferate de ei sunt c~teodat` reluate de
restul grupului. Ba chiar, aceste pre]ioase \nt~mpl`ri, distilate deja \n amintiri, m` pot ajuta [i, \n confruntarea cu evenimente de o trist` actualitate, m` pot blinda \mpotriva lor, \mi pot oferi suficient umor pentru ami st`p~ni triste]ea. nt~lnirile cu un coleg ceramist, afectat de o semiparez` cu sechele care \l \mpiedic` ast`zi s` mearg` normal [i s` se foloseasc` de m~na dreapt`, devin mai u[or de \nvins, amintindumi de uimitoarele lui performan]e coregrafice, de acum dou`zeci de ani, pe pontonul de la Calica. Eram \n preziua plec`rii spre Tulcea, pentru \mbarcare pe [alup` cu destina]ia "balt` cu pe[te". pe unde vor fi decis c` se va afla aceea, prietenii no[tri, Virgil [i echipajul... Bagajele ne erau f`cute, lucr`rile deja predate pentru tab`r`, instrumentele de pescuit aduse la condi]ia ideal`, pe scurt ne leg`nam \ntr-o stare de lips` de griji marcat` doar de ner`bdarea \nceperii expedi]iei de pescuit. Ceasurile de sear`, ultimele \nainte de odihn`, le-am petrecut pe ponton, cu pahare \n m~n` [i cu glume travers~nd aerul cald al \nceputului de noiembrie. Oarece provoc`ri prietene[ti, lansate destul de lejer, puneau sub semnul \ndoielii facult`]ile de echilibru ale colegului meu, dup` anumite vesele liba]iuni. Cu un sim] al oportunit`]ii care nu l-a tr`dat niciodat`, acesta a manevrat u[or aparatul de radio c`tre postul muzical [i a m`rit volumul. Deloc \nt~mpl`tor, m` g~ndesc ast`zi, din micul receptor s-au rev`rsat, nici mai mult nici mai pu]in, dec~t acordurile baletului lui Ceaikovski, "Lacul lebedelor".
230
231
triunghiul apelor
triunghiul apelor
Spre stupefac]ia tuturor [i mai apoi, spre dezl`n]uita noastr` admira]ie, colegul ceramist a evoluat pe podeaua pontonului, \n conformitate cu cel mai credibil program coregrafic. De[i, afl~ndu-se pe atunci aproape de treizeci [i cinci de ani, ca mai noi to]i, colegul Titi, cum era uneori alintat, chiar u[or \mplinit, avea o condi]ie fizic` de invidiat, dat fiind trecutul lui de sportiv, \n anii liceului. Cu un aplomb stupefiant, a atacat intrarea \n scen`, a mimat cu o uimitoare putere de evocare st`rile sugerate de enun]ul muzical, cu toate elementele de expresie proprii domeniului, piruete, pa[i \n poante, molatece r`suciri, pr`bu[iri dramatice. Chiar dac` este greu e imaginat, pe un ponton [ubred, de nici cincisprezece metri p`tra]i, un coleg plastician ne-a fermecat cu performan]e de neb`nuit, cu at~t mai remarcabile cu c~t se raportau la un suport muzical celebru. Desigur era comic dar era [i de admirat, r~deam cu lacrimi dar suspinam [i bloca]i de respect, era desigur o bufonerie dar se consumau acolo [i reale performan]e. Era, \n orice caz, o excelent` destr`b`lare de har artistic \ntr-un mediu apt s`-l absoarb`, \ntr-un grup la \n`l]imea calit`]ii \nt~mpl`rii. Fire[te c` \n lumea dens` a acelor ispr`vi, acea anume sear` nu a \nsemnat neap`rat vreo culme a picanteriei aventurilor noastre, acum \ns`, v~slind osteni]i prin ce]urile aspre ale decrepitudinii unora dintre noi, acea anume sear` devine reperul de bun` sim]ire, de performan]` a condi]iei noastre, m`car biologice. Ne accept`m, ne vedem unii pe al]ii, ne suport`m poate nu numai datorit` a ceea ce suntem azi ci [i prin [ansa de a fi sim]it c~ndva presta]ia de v~rf a fiec`ruia... Am pl`tit \ntr-adev`r fiecare clip` \n delt` cu emo]ii [i consum biologic pe care nu cutez ast`zi s`-l cuantific, am \ns` credin]a
ferm` c` am f`cut o afacere bun`, am fost atunci ca [i acum, \n c~[tig. Generozitatea unor colegi m-a smuls din p~cla confortabil` dar \mb`tr~nitoare a atelierului, m-a tras \n lumea mirific` a deltei, \n mediul unor activit`]i firesc-omene[ti, care \ns` au \mpletit impresionant de armonios, elanurile profesionale cu pasiuni imediate la prima vedere, \n`l]`toare \ns` sub aspectul rosturilor umane. Faptele bune ale unor colegi, au \nsemnat nu numai \mbog`]irea noastr` sufleteasc`, ci au reprezentat \n egal` m`sur` puntea leg`rii noastre, nu doar pentru trec`toarele interese ale vremurilor ce au trecut ci, mai ales, peste timp [i peste pierirea unora dintre noi. Cu at~t mai \nduio[`toare a fost tentativa p`rin]ilor [i rudelor lui Virgil de a sublinia prin detalii regizorale, momentul \nmorm~nt`rii lui, la Brebu. mi dau seama acum, c` \n marea lor suferin]`, ace[tia au g`sit firesc s` reliefeze nedreptatea s`v~r[irii din via]`, \nainte de vreme, a celui care era, firesc, campionul tribului lor. Zeci de arti[ti plastici, actori, critici, sportivi, prieteni, cons`teni ne-am reg`sit \ntr-un uria[ alai, \n urma sicriului. Generosul Virgil nu putea s` fie petrecut pe ultimul drum dec~t de o uria[` mul]ime; urm~nd \ns` rosturile impuse de familie [i poate de obiceiurile locului, alaiul a ocolit de dou` ori centrul comunei, subliniind poate prea insistent, cel pu]in pentru noi, colegii lui, dramatismul momentului. Slujba din biseric`, respect~nd tipicuri [i lungimi ideale, ne-a p`rut atunci supradimensionat`, ast`zi \ns`, cu plusul de \n]elepciune la care mi-ar da dreptul v~rsta, \i \n]eleg [i pe p`rin]i [i \mi pot explica [i reac]ia noastr`. Aceia nu puteau reliefa altfel suferin]a lor iar noi, ace[tia, aveam
232
233
triunghiul apelor
triunghiul apelor
repere prea limpezi asupra calit`]ilor lui Virgil pentru a mai fi necesare alte sublinieri. Bunul nostru coleg, Francois, pictorul convertit la critic` de art`, avea s` rosteasc`, un excelent cuv~nt de adio la morm~ntul lui Virgil. Avea s` spun` c` pierdusem un alerg`tor, un b`rbat care era construit pentru a fi tot timpul \n frunte, indiferent de domeniul \n discu]ie, art`, sport sau orice altceva... Era foarte adev`rat, ne-am spus \n g~nd mai to]i, cu ochii \mpìenjeni]i, dar fusese un alerg`tor cu un foarte pronun]at sim] al echipei, suferea \ntr-adev`r s` fie primul dar f`r` a pierde din vedere condi]ia grupului, ba chiar cu uimitoare resurse, putea s` se concentreze [i asupra celui din coada plutonului. mi amintesc de un caz [i sper ca bunul coleg, distinsul pictor [i conferen]iar de azi, care s-ar sim]i vizat \n evocarea mea, s` nu se irite. Rugat de so]ia acestuia [i de colegi, Virgil a consim]it s`-l ia \n delt`. Cu o structur` prea pu]in potrivit` pentru acest tip de aventuri, pictorul se dovedea insuficient de potrivit ispr`vilor noastre. Afi[~nd un soi de ostenta]ie, poate \n sensul deta[`rii sale, el ignora peisajul, \ntorc~ndu-i chiar spatele [i se dep`rta de str`daniile noastre de a st`p~ni tainele pescuitului. Ei bine. dep`[ind [i refuzul lui dar [i suficien]a noastr`, la r~ndune prea pu]in exper]i \ntr-un domeniu abia atacat, Virgil avea resurse pentru a-l adopta, pentru a-l tempera \n atitudinile ostentative... Mi-e greu s` uit una din caracteriz`rile f`cute colegului meu, dintre cele mai scurte dar pline de miez, din partea unui om al deltei. Cu ocazia pomenitei vizite a echipei de televiziune la Partizani, realizatorii au socotit, pe bun` dreptate, firesc s` cear` [i cuiva din sat c~teva
cuvinte despre eroul nostru. S-a nimerit s` fie coana Arhipenco, care, zdrav`n` [i osoas`, l-a ]intuit \n ochi pe operator cu safirul rece al privirii ei [i, f`r` a se sim]i nicidecum st~njenit` de camera de luat vederi, a r`spuns ap`sat. Nu [i-a cùtat \ndelung cuvintele pentruc` nici nu erau prea multe iar acestea au fost: "s` [ti]i c` domnu Vergil a fost un b`rbat puternic [i un om bun..." F`r` a avea suficien]a de a crede c` pot conchide cu un punct de vedere definitiv, pot s` spun, cu aceea[i sinceritate etalat` mai devreme, c` personajul principal al acestei tentative narative, f`ptuia faceri de bine din instinct, dintr-un firesc niciodat` pus \n lumin`. Era at~t de sigur de el [i de puternic \nc~t \ns`[i ideea de a pune la punct pe altul trebuia atent c~nt`rit` pentru c` raportat la siguran]a lui [i la for]a de care dispunea, cel vizat era o victim` cert`. A face bine ]inea de un element fundamental de conduit`, era ceva firesc [i confortabil iar acest lucru \mi amite[te de un mic poem al lui Bertold Brecht, privitor la dificult`]ile de a fi rù. n linii mari era vorba de o masc` japonez` de pe peretele camerei scriitorului, care, prin obositoare contorsiuni ale fe]ei, ar`ta ce efort muscular presupune condi]ia de a fi crud, de a sugera agresivitatea. Concluzia era c`, prin observarea acestei m`[ti, putem realiza ce greu este s` fii rù [i ce odihnitor [i firesc e s` fii bun... Ei bine, \n cazul colegului meu, c`ruia \i dedic aceste pagini, facerea de bine era un lucru firesc [i confortabil dar, mai mult dec~t at~t, ritmicele gesturi de acest tip aveau ca rost, tot printr-o anume normalitate, s` produc` la r~ndu-le pun]i \ntre noi, gesturi reciproce, pentru alte pun]i de binefacere, de-a pururi... i dac`, a[a cum am [i \nceput de fapt s` o facem, ne vom retrage cu to]ii \nspre dep`rt`ri tot mai albastre, ale c`ror cur]i supreme ne
234
235
triunghiul apelor
triunghiul apelor
vor fi iertat lume[tile p`cate [i vom fi devenit mici grùn]e de spirit, \mi place s` cred c` poate vom reg`si [ansa s` alc`tuim iar`[i o echip`, al c`rui [ef va fi, f`r` nici o \ndoial`, tot Virgil, administr~ndu-ne cu aceea[i luminoas` autoritate, preocup`rile senine de dincolo... Bucure[ti, \ntr-o Alb` Balt`, martie -2002.
236
237
triunghiul apelor
triunghiul apelor
MIHAIL MNESCU
\n 1979, 1986, 1991, 1994, 1996, 2001,2003 expozi]ii personale - Expozi]ii \n strìn`tate (particip`ri [i personale): Stuttgart, Linz, Ontario, Los Angeles, Rio de Janeiro, Praga, Cannes, Moscova, Budapesta, Brasil, Brno, Paris, Bruxelles, Castellamare, Thessaloniki... - Lucr`ri de art` monumental`: Bucure[ti, Slobozia, Brìla, Arad - C`r]i publicate : Ordine [i Dezordine \n limbajul Graficii", "Tehnici de figurare \n gravur`" -la Editura Tehnic` - 2001. 2002 Pescuitul de la A la Z \n mileniul III- GIPO 2002 - Premii [i diplome: Bucure[ti 1970, Ontario 1972, Moscova 1973, Cannes -1975 - Lucr`ri de grafic` [i pictur` \n colec]ii de stat [i particulare din: Romania, U.S.A., Canada, Japonia, Belgia, Israel, Coreea de Sud, Germania, Grecia etc. - doi copii : Oana (inginer), Andrei (artist plastic) - adres` domiciliu: str. N. Sebe nr.5, bloc S 24 ap 4 sector 3 Bucure[ti tel. 3 24 22 73 - studio: str Eforie 4-6 ap. 24 sector 5 tel: 3 15 41 98, 092 719 826
- N`scut la 23 iunie 1943 Bucure[ti - Absolvent al Institutului de Arte Plastice N. Grigorescu -Bucure[ti - Lucr`ri \n diferite domenii ale artelor plastice ca: grafic` de [evalet [i grafic` aplicat` -afi[e de teatru [i film, sociale [i politice, grafic` publicitar`, editorial` -coper]i [i ilustra]ii, fotografie, scenografie, pictur`, art` monumental` [i ambiental` etc. - membru al Uniunii Arti[tilor Plastici din 1970 - Experien]` profesional` [i managerial`: din 2000 Cancelar general al Universit`]ii de Arte din Bucure[ti 1999-2001 Vicepre[edinte al Uniunii Arti[tilor Plastici din Romania 1990-1993 Pre[edinte al Uniunii Arti[tilor Plastici din Romania din 1990 Profesor la Universitatea de Arte din Bucure[ti 1990-2002 membru al Consiliului Na]ional Filatelic 1986-1996 membru al Consiliului ARTIS al U.A.P. 1970-1980 redactor artistic de publicitate la Centrala ROMANIAFILM 1968-1970 grafician [i scenograf la TELEVIZIUNEA ROMANA din 2001 *Doctor \n Estetica Artelor Vizuale din 2002 Conduc`tor de Doctorate \n Arte-Arte Vizuale Programe, cursuri, conferin]e pe teme de grafic` [i grafic` aplicat` Burse [i c`l`torii de studii \n: Polonia, Rusia, Letonia, Belgia, U.S.A., Grecia, Finlanda Membru \n jurii na]ionale din partea U. A. P., Min. Culturii [i Min. nv`]`mntului.- Expozi]ii \n Romania: Dup`1968: - Expozi]iile Anuale Republicane, Saloane Oficiale, Bienale, ntre 1975-2003 Expozi]ii de grup
238
239

Triunghiul Apelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Triunghiul Apelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

triunghiul apelor mihai m`nescu

mul]umiri Ministerului Culturii [i al Cultelor pentru sprijinul material destinat tiparului

cuv~nt pentru amintire

argumente - argument sentimental

argumente - mic argument [tiin]ific

unu - preg`tiri [i convertiri

doi - arti[ti-pescari, amatori [i profesioni[ti

trei - triunghiul de ape [i lumin`

patru - \nt~mpl`ri, patimi [i emo]ii

cinci - pre]ul amintirilor

S-ar putea să vă placă și