Educatia are un rol foarte important in procesul de crestere economica.

Cu ajutorul acesteia, cu institutii specializate (de stat sau particulare) va creste dezvoltarea economiei dintr-un stat. Daca educatia dintr-un anumit stat se face la nivel ridicat, atunci si economia va avea de castigat. Ca de exemplu, absolventii vor avea un loc stabil de munca, un salariu bun si nu vor mai avea de ales intre a ramane in propria tara sau de a-si incerca norocul in alt stat cu o economie mai ridicata.Totodata daca forta de munca este calitativa intr-un stat atunci se va dezvolta dorinta de mai mult, de a ajunge la un profit pe plan economic. Insa, pentru a ajunge la dezvoltarea economica, educatia trebuie angrenata intr-un calcul pretentios, pe termen lung.Functia economica a educatiei are o importanta foarte mare pentru dezvoltarea societatii, dar se poate intampla ca forta de munca sa fie foarte bine dezvoltata, iar nivelul cultural, in acest caz ar fi scazut. Trebuie sa precizam faptul ca pentru ca un stat sa aiba o dezvoltare economica durabila, educatia nu trebuie sa devina niciodata o marfa. In acest caz, planul cultural va fi marginalizat de elevi, studenti, in timp ce munca ar avea intaietate. Pentru o buna functionalizare, educatia trebuie privita ca o apreciere si nu ca o ierarhizare dupa importanta.

Comunicarea i limbajul reprezint lstarul osaturii psihice prin care se dezvolt i se exprim comportamentul i personalitatea uman, marcnd valenele acestora i nivelul expectaiilor individului n sistemul de integrare n comunitate, prin care se urmrete maximalizarea potenialului socio -cultural. Acest proces ncepe de la natere i evolueaz n funcie de zestrea nativ, dar mai ales n raport de condiiile de mediu, mai mult sau mai puin favorabile, astfel nct comunicarea i limbajul introduc note difereniatoare ntre diferitele persoane i contribuie la definirea, n ansamblu, a profilului psihologic al omului. nc din copilria timpurie, achiziiile din acest domeniu se produc n etape sau n trepte, iar calitatea i cantitatea acestora constituie pietre de temelie pentru construcia devenirii umane.

Educatia pentru sanatate la nivelul scolii reprezinta una din principalele cai de promovare a cunostintelor corecte privind diferite aspecte ale sanatatii si totodata de formare a atitudinilor si deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil si sanatos. In multe tari educatia pentru sanatate este obligatorie in scoli, incepand din clasa intai pana in a douasprezecea, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe si materiale didactice adecvate varstei. Exista mai multe argumente care pot fi aduse in favoarea realizarii educatiei pentru sanatate in cadrul unitatilor de invatamant: *In primul rand, unul dintre scopurile in sine ale activitatii in invatamant este informarea autorizata a copiilor si adolescentilor privind diferite domenii ale culturii si stiintei, in paralel cu dezvoltarea de activitati practice.In acest sens, educatia pentru sanatate, ca parte a stiintelor medicale, vizeaza nu numai transmiterea de catre elevi a unui bagaj informativ corect din punct de vedere stiintific, cat mai ales crearea unor comportamente individuale sanatoase, a unor atitudini ce corespund idealului educational. *Scoala este un loc perfect pentru transmiterea cunostintelor de educatie pentru sanatate a elevilor si are abilitatea si capacitatea de a se adresa unui procent reprezentativ din populatie.

*Unul dintre elementele esentiale pentru dezvoltarea impactului dorit este initierea si realizarea programelor de educatie pentru sanatate la varste cat mai tinere. Conduita preventiva devine astfel un comportament care se realizeaza in timp, paralel cu dezvoltarea educative. Asupra unei personae deja formate, adulte, astfel de activitati au intotdeauna un impact mai redus decat actiunile similare, realizate la varste mai timpurii.

Abordat din perspectiva conceptual, educaia incluziv are la baz fundamente sociale, pedagogice i psihologice. Fundamentele sociale vizeaz echilibrul dinamic dintre personalitate i societate; adaptarea i integrarea individului n societate. Fundamentele pedagogice fac referin la teoriile educaiei i ale nvrii; la legitile generale ale educaiei; la conceptul de educabilitate. Fundamentele psihologice se raporteaz la teoriile dezvoltrii personalitii; la teoria interveniei timpurii n dezvoltarea copilului; la teoriile evalurii structurilor psihice ale personalitii.

Exist art

o a educa iei

! A forma i a dezvolta personalitatea tn rului este, trebuie s fie oart . i, n primul rnd, trebuie s exise o art a procesului didactic, n care predarea i nv areas fie afectate benefic i productiv prin integrarea calit ii artistice; aceasta, putnd ntregiac iunea educa ional prin nota de emo ie, semnificativ , prin rezonan a real-imaginar, prin perspectiva unui existent ce nu este nc , dar care se dore te a fi. Numai viziunea imaginativ treye te posibilit ile care sunt implicate n cadrul es turilor realului. Primele semne deinsatisfac ie i primele aluzii la un viitor mai bun sunt ntotdeauna aflate n lucr rile de art (J.Dewey, Fundamentele pentru o tiin a educa iei alitatea artistic este cea care asigur unspor de atractivitate, de unitate, de mbunata a actului educa ional, contribuind esen ial lades vr irea acestuia. ire