Cuprins:

1. Introducere 2. Prezentarea regiunii America de Nord 2.1. Poziia geografic 2.2. Clim 2.3. Situaia economico-social 3. Securitatea alimentar 4. Concluzia

1. Introducere
Asigurarea securitii alimentare a reprezentat i nc reprezint, n societatea contemporan, nu numai o problem vital pentru o mare parte a populaiei globului, ci i o cerin major pentru desfurarea normal a vieii internaionale. Prima condiie a existenei individului considerat separat, dar i a unei comuniti n ansamblul su este hrana, iar astzi, la nceputul mileniului trei, nu putem afirma c aceast problem foametea a fost eradicat. Pentru a putea afla nivelul i gravitatea acestei probleme, att naional, ct i internaional, s-au calculat mai muli indicatori care ar putea oferi informaiile necesare pentru fiecare ar i regiune n parte. S-a realizat un studiu documentar pentru a putea stabili dac securitatea alimentar este asigurat n America de Nord, analiznd situaia economico-social a regiunii( populaie, export, import, rata mortalitii, a natalitii etc.) precum i valoarea anumitor indicatorilor, ceea ce nseamn: asigurarea disponibilitilor alimentare (producie, stocuri de rezerv); redistribuirea disponibilitilor alimentare n interiorul rii sau n afar prin schimburi internaionale; accesul efectiv al populaiei la achiziionarea de bunuri de consum alimentar, prin asigurarea cererii solvabile potrivit cerinelor acesteia. O parte din factorii care condiioneaz securitatea alimentar sunt: disponibilitatea hranei; posibilitatea de acces la hran (determinat, n general, de puterea de cumprare); dorina de a avea o alimentaie sntoas.

2. Prezentarea regiunii America de Nord

2.1 Poziia geografic
America de Nord este un continent din emisfera nordic, situat aproape n exclusivitate n emisfera vestic, mrginit la est de Oceanul Atlantic, la vest de Oceanul Pacific, la nord de Oceanul Arctic i la sud de Marea Caraibelor i de America de Sud. America de Nord are o suprafa de 24.709.000 km, care reprezint aproximativ 4,8% din suprafaa Terrei, sau 16,5% din uscat. Populaia continentului a fost estimat n iulie 2008 la aproape 529 de milioane de oameni. Este al treilea continent ca suprafa, dup Asia i Africa i al patrulea ca populaie dup Asia, Africa i Europa.

2.2 Clima
Variatile climatice impuse de complexitatea in manifestare a factorilor mentionati a permis individualizarea in America de Nord a urmatoarelor zone climatice: Zona climei arctice (polare) cuprinde Groenlanda, nord-vestul peninsulei Labrador, nordul Golfului Hudson, Arhipelagul arctic nordamerican, nordul peninsulei Alaska. Este o clima cu temperatura scazuta, inferioara valorii de 10C, temperatura medie anuala este in jur de 0C, precipitatii sub 200 mm si mai ales sub forma de zapada. Se simte intens actiunea marilor reci si inghetate. Regiunea este acoperita de mase de aer de origine polara. Exista 7-8 luni cu inghet pe an, iar temperaturile pot cobora sub -60C. Zona climei subpolare (subarctice) cuprinde mare parte a peninsulei Labrador, o parte din Golful Hudson, podisurile Lacurilor si Mackenzie si partial peninsula Alaska. Are o iarna rece si lunga si o vara scurta si racoroasa, temperatura lunii celei mai calde ajungand pana la 13C. Precipitatiile cad to timpul anului, cantitatea osciland intre 300 mm in interior si 500 mm pe coasta atlantica. Se deosebesc 3 subregiuni: - estica (atlantica)- cu o nuanta suboceanica comparabila cu cea din Kamceatka, cu ploi in toate sezoanele si ceata frecventa; - centrala sau continentala cu ierni reci si temperaturi care coboara in ianuarie la - 30C, zapada, ceata frecventa;

- pacifica cu influenta oceanica, cu o vara scurta, relativ calda, cu o amplitudine anuala de peste 40C (ianuarie -30C, iulie +10C). Zona climei temperate cuprinde partea nordica a Campiei atlantice, Appalasii nordici, Podisul Marilor Lacuri, Podisul Preeriilor, Muntii Stancosi si litoralul pacific. Temperaturile medii oscileaza intre -10C...-15C in ianuarie si +20C...+25C in iulie. Precipitatiile ajung la 500-1000 mm anual, dar exista si valori mai mici in campiile si podisurile intercordiliere. Verile sunt racoroase, iar iernile cu zapada, viscole, zile si nopti geroase. Zona climei subtropicale se desfasoara aproximativ intre 30 si 40 latitudine nordica, cuprinzand spatiul sintre Statul California in vest si nordul Floridei in est, inclusiv uscatul din nordul Golfului Mexic. Este mai rece decat clima subtropicala europeana, datorita curentului rece al Californiei. Temperaturile medii anuale sunt ridicate, iarna bat vanturi puternice in partea de vest, precipitatiile trec de 1500 mm anual valorile reducandu-se treptat spre interior. Zona tropicala (a alizeelor) acopera cea mai mare parte a teritoriului din jurul Golfului Mexic pana la Oceanul Pacific, incluzand si Peninsula Florida. Fiind expusa alizeelor, precipitatiile ating valori ridicate (1000-2000 mm), atat spre Golful Mexic cat si spre Pacific. Spre acesta din urma insa, in regiunea de varsare a fluviului Colorado, cat si in Golful Californiei, precipitatiile scad la 100 mm, conturand aria desertica sonoriana. In partea nordica a regiunii ploua toamna si primavara, iar in sud numai vara. Precipitatiile sunt moderate. Zona climei musonilor ecuatoriali cuprinde o regiune relativ ingusta a Mexicului spre Oceanul Pacific si Peninsula Yucatan. Elementul principal in specificul climei il constituie precipitatiile, care in Peninsula Yucatan trec de 2500 mm. Temperaturile sunt pozitive si ridicate tot timpul anului, lipsind ingheturile. S-a constatat c schimbrile climatice au un impact foarte mare asupra agriculturii, ca de exemplu n America de Nord: Creterea temperaturii cauzeaz: moartea anumitor microorganisme, scderea umiditii n aer i secet, furtuni Scderea volumului de ap n ruri i izvoare Variabilitatea precipitailor va cauza o instabilitate n agricultur.

Cele mai afectate ri din America de Nord, din cauza modificrilor climatic, sunt: SUA, Bahamas, Haiti, Cuba, Jamaica, Dominica, Rep Dominican, Guatemala, El Salvador.

2.3

Situaia economico-social

n cadrul acestui studiu de caz am luat n considerare 23 de state din regiunea America de Nord, analiznd populaia, nivelul exportului i importului (mai ales cu producii agricole), nivelul PIB, rata natalitii i a mortalitii etc. A. Populaia

Populatie

Antigua si Barbuda Belize Cuba El Salvador Haiti Mexic Sfanta Lucia Trinidad Tobago

Bahamas Canada Dominica Grenada Honduras Nicaragua Sfantul Kitts si Nevis Statele Unite ale Americii

Barbados Costa Rica Republica Dominicana Guatemala Jamaica Panama Sfantul Vincentiu si Grenadine

Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_North_American_countries_by_population (Grafic 1.)

Din graficul de mai sus (Grafic 1.) putem observa ca populaia cea mai mare se afl n Statele Unite ale Americii, urmat de Mexic i Canada. Cea mai mic populaie, n schimb, se afl n Sf Kitts i Nevis, Costa Rica, Sf Lucia, Sf Vicentiu si Grenadine, Rep Dominicana. B. Nivelul PIB-ului

PIB (mld $)

Antigua si Barbuda Belize Cuba El Salvador Haiti Mexic Sfanta Lucia Trinidad Tobago

Bahamas Canada Dominica Grenada Honduras Nicaragua Sfantul Kitts si Nevis Statele Unite ale Americii

Barbados Costa Rica Republica Dominicana Guatemala Jamaica Panama Sfantul Vincentiu si Grenadine

Surs: http://faostat.fao.org/ (Grafic 2.)

Nivelul PIB-ului este cel mai mare n Statele Unite ale Americii, Mexic, Canada i foarte sczut n ri cu populaie redus precum Grenada, Barbados, Sf Kitts i Nevis, Sf Vincentiu i Grenadine, Sf Lucia. C. Rata natalitii i a mortalitii

Surs: http://www.indexmundi.com/facts/north-america (Imagine 1. i Imagine 2.)

n cele dou imagini de mai sus (Imagine 1. i Imagine 2.) avem o mic reprezentare a ratei natalitii i a mortalitii n America de Nord. Din prima imagine observm c cea mai mare rat a natalitii se afl n Mexic i n rile din jurul acestei ri, urmat apoi de Statele Unite ale Americii. n schimb rata mortalitii este cea mai mare n Statele Unite ale Americii, urmat apoi de Canada. Cu toate acestea, de-a lungul anilor rata natalitii a suferit o descretere continu att in zona Americii de Nord ct i global. (Grafic 3.)

Sursa: http://www.indexmundi.com/facts/north-america (Grafic 3.)

D. Exportul i Importul n America de Nord

Sursa: http://www.indexmundi.com/facts/north-america (Grafic 4. i Grafic 5.)

Din cele doua grafice (Grafic 4. i Grafic 5.) putem observa c att exportul ct i importul au avut parte de o cretere continu de-a lungul ultimilor ani, fiind de aproximativ 4,100 miliarde $. ns dac analizm separat exportul i importul de producii agricole, de-a lungul anilor, se observ o descretere.(Grafic 6. i Grafic 7.)

Sursa: http://www.indexmundi.com/facts/north-america (Grafic 6. i Grafic 7.)

E. Suprafaa de teren arabil Cel mai mare procent de teren arabil din totalul suprafeei de pmnt este de maxim 53%, ntlnit n ri precum Mexic, Statele Unite ale Americii i ri din zona lor. n Canada procentul de teren arabil este de 18-23 %, scznd din ce n ce mai mult cu ct ne apropiem de nordul regiunii.(Imagine 3.)

Sursa: http://www.indexmundi.com/facts/north-america/ (Imagine 3.)

3. Securitatea Alimentar
Pentru a putea verifica dac securitatea alimentar a regiunii America de Nord este asigurat, am analizat o serie de indicatori printre care: cantitatea de proteine necesare zilnic pe locuitor, nivelul de subnutritie, deficitul de hran, procentul hrnirii neadecvate, numrul locuitorilor aflai aproape de subnutriie, producia agricol(de cereale, legume, carne,lapte) etc. A. Cantitatea de proteine gr/zi/locuitor

Cantitatea de proteine gr/loc/zi

120 100 80 60 40 20 0

Series1 Series2

Cantitatea de proteine gr/loc/zi

120 100 80 60 40 20 0

Series1 Series2

Surs: http://faostat.fao.org/ (Grafic 8. i Grafic 9.)

Observm n graficele de mai sus (Grafic 8. i 9.) c cea mai mare cantitate de proteine consumat pe zi de un locuitor este n Statele Unite ale Americii, de 114 gr dintre care 73 gr de origine animal, urmat de Canda cu 103 gr, dintre care 58 gr de origine animal, apoi Dominica cu 95 gr, dintre care 55 gr de origine animal etc. Cel mai sczut consum de proteine/zilnic se nregistreaz n Haiti, fiind de 44 gr, dintre care 9 gr de origine animal. B. Nivelul de subnutriie

Nivelul de Subnutritie (%)

Nivelul de Subnutritie (%) 60.00 50.00 40.00 30.00 20.00 10.00 0.00 Barbados

Republica

Sfantul Vincentiu

Antigua si Barbuda

Surs: http://faostat.fao.org/ (Grafic 10.)

Acest indicator ne indic nivelul de subnutriie i totodat de hrnire al locuitorilor unei ri. Observm c n Statele Unite ale Americii i Canada nivelul de subnutriie este 0, n schimb n Haiti ntlnim cel mai nalt nivel al subnutriiei (49.80%), majoritatea rilor avnd un nivel de subnutriie sub 10% exceptnd Antigua i Barbuda (13.90%), Rep Dominicana(15.60%), El Salvador (11.90%), Grenada (18.70%), Guatemala (30.50%), Nicaragua (21.70%), Sf Lucia (12.20%). (Grafic 10.)

10

Sfantul Kitts si Nevis

Statele Unite ale

Grenada

Belize

Dominica

Haiti

Canada

Mexic

Cuba

Nicaragua

Trinidad Tobago

Panama

Sfanta Lucia

Costa Rica

Bahamas

El Salvador

Guatemala

Honduras

Jamaica

C. Deficitul de hran (kcal/zi/loc)

Deficitul de hrana* kcal/loc/zi

Deficitul de hrana* kcal/loc/zi 500 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0

Surs: http://faostat.fao.org/ (Grafic 11)

Acest indicator ne indic rile unde lipsa hranei este mai accentuat, precum n Haiti, Guatemala, Nicaragua, Grenada, Antigua si Barbuda. Statele Unite ale Americii, Cuba, Mexic, Canada au un deficit de hran egal cu 0.(Grafic 11)

Surs: http://www.indexmundi.com/facts/north-america/ (Imagine 4). Prin urmare, n ultimii 6 ani indicatorul deficitului de hran a nregistrat o uoar cretere continuu. (Imagine 4)

11

D. Procentul hrnirii neadecvate.

Procentul hranirii neadecvate (%)

Procentul hranirii neadecvate (%) 70 60 50 40 30 20 10 0

Surs: http://faostat.fao.org/ (Grafic 12.)

Procentul hrnirii neadecvate (Grafic 12) este un indicator ce ne ajut s analizm starea de sntate a locuitorilor prin asimilarea de vitamine i minerale dintr-o diet sntoas. Cu ct acest procent este mai mare cu att riscul bolilor, cauzate de o diet nesntoasa, este mai mare. Cel mai mare procent se afl n Haiti, urmat de Guatemala, Statele Unite ale Americii, Nicaragua, Canada, Rep Dominican, Antigua i Barbuda. Celelalte ri avnd un procent sub 20%. E. Numrul locuitorilor aflai aproape sau n subnutriie.

Nr de locuitori aflati aproape sau in subnutritie (milioane)

Nr de locuitori aflati aproape sau in subnutritie (milioane) 10 5 0

Surs: http://faostat.fao.org/ (Grafic 13.)

12

Dac la punctul B. am calculat nivelul de subnutriie, acum vom analiza numrul locuitorilor aflai aproape de subnutriie, care nu ntodeauna corespunde cu nivelul de subnutriie. Astfel conform graficului de mai sus (Grafic 13.), cel mai mare numr de locuitori aflai aproape de subnutriie se afl n Costa Rica (9.4 mil), Haiti (5.1 mil), Guatemala (4.6 mil), Rep Dominican (1.6 mil) i Panama (1.3 mil). F. Producia anual

Productie anuala
40000000 30000000 20000000 10000000 0

Surs: http://faostat.fao.org/ (Grafic 14) Cele mai mari producii se afl n Statele Unite ale Americii, Mexic, Canada, zona cea mai favorabil culturilor de cereal fiind n zona central i nordic a Americii de Nord, n timp ce zona de sud este foarte favorabil fructelor i legumelor. G. Procentul populaiei care au acces la ap potabil

Antigua si Bahamas Barbados Belize Canada Costa Rica Cuba Dominica Rep El Salvador Grenada Guatemala Haiti Honduras Jamaica Mexic Nicaragua Panama Sfanta Lucia Sfantul Sfantul Trinidad Statele

Grau Porumb Orez Orz Ovaz Cartofi Legume Carne de porc Carne de pui Carne de bovine Lapte Oua Fructe

Procentul de populatie cu acces la apa potabila (%)

Procentul de populatie cu acces la apa potabila (%) 150 100 50 0

Surs: http://faostat.fao.org/ (Grafic 14)

13

Din graficul 14. Se observ c n majoritatea rilor, locuitorii au acces la apa potabil, exceptnd Grenada i Dominica. H. Teren agricol cu sistem de irigare.

Procentul de teren agricol cu sistem de irigare (%)

Procentul de teren agricol cu sistem de irigare (%) 120 100 80 60 40 20 0

Statele Unite

Sfantul Kitts

Nicaragua

Sfanta Lucia

Costa Rica

Surs: http://faostat.fao.org/ (Grafic 15)

Sistemul de irigare este foarte important n special n perioadele de secet, pentru a putea asigura cantitatea necesar de producii agricole. Cu toate acestea nu toate rile ndeplinesc acest criteriu. In regiunea Americii de Nord, procentul cel mai mare de teren agricol cu sistem de irigare, se afl n Sf Lucia ( 100%), urmat de Grenada (66.7%), Costa Rica (44.4%) i Rep Dominican (38.4%). I. Procentul populaiei cu acces la faciliti sanitare
Procentul pop. cu acces la facilitati sanitare (%) 150 100 50 0

Surs: http://faostat.fao.org/ (Grafic 16)

Guatemala

14

El Salvador

Antigua si

Republica

Trinidad

Sfantul

Grenada

Haiti

Cuba

Dominica

Barbados

Mexic

Panama

Jamaica

Canada

Belize

Honduras

Bahamas

Accesul populaiei la faciliti sanitare este foarte important, pentru a putea asigura sntatea locuitorilor unei ri. De obicei rile care au probleme legate de acest dome niu sunt cele insulare (dar nu ntotdeauna aceast condiie este valabil.) n regiunea Americii de Nord, riile care nu au acces uor la faciliti sanitare sunt: Bahamas, Barbados, Dominica, Grenada, Sf Kitts i Nevis, Sf Vincentiu i Grenadine.

4. Concluzia
n urma analizei efectuate n acest studiu de caz, observm c securitatea alimentar n regiunea America de Nord nu este asigurat, dect parial i doar n anumite ri, deoarece, n rile dezvoltate consumul de hran este tot mai mare, n timp ce n rile puin dezvoltate nu exist hran suficient.

15