TEMA 5 FACTORI CARE INFLUENEAZ PROCESUL INVESTIIONAL N ROMNIA Procesul investiional n Romnia n perioada care urmeaz va fi influenat de comandamentele

asumate n etapele de negociere a aderrii Romniei la Uniunea European. n acest sens Planul Naional de Dezvoltare are o importan deosebit concretiznd ntr-un concept specific politica european de coeziune economic i social. Adaptarea la acest concept va fi primul factor de influen a procesului investiional n Romnia. La fel de important n acest context n noua politic de dezvoltare va fi rspunsul la modul n care Romnia va fi n msur s rspund la cerinele legate de conformarea cu standardele europene de mediu. Desigur la aceste comandamente de ordin general vor avea influen i ali factori care i vor pune amprenta asupra procesului n discuie, dup cum urmeaz: - ntocmirea Planului de amenajare a teritoriului la nivel judeean; - zestrea natural; - infrastructura de utiliti; - reeaua bancar; - calitatea forei de munc; - infrastructura de transport rutier sau aeronautic

5.1. PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE 2007-2013 Planul National de Dezvoltare (PND) este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala (Cohesion Policy), menit sa ofere o conceptie coerenta si stabila privind dezvoltarea stateior membre ale Uniunii Europene, transpusa in prioritati de dezvoltare, programe, proiecte, in concordanta cu principiul programarii fondurilor structurale. In contextul integrrii Romaniei n UE in anul 2007, PND are rolul major de a alinia politica nationala de dezvoltare la prioritatile comunitare de dezvoltare, prin promovarea masurilor considerate stimuli de dezvoltare socio-economica durabila la nivel european. PND 2007-2013 reprezinta documentul de planificare strategica i programare financiara multianuala, aprobat de Guvern i elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. In acceptiunea politicii de coeziune, PND reprezinta un instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare, orientat in principal asupra prioritatilor si obiectivelor compatibile cu domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de Coeziune. In acest context, se impune sublinierea caracterului specific al PND 2007-2013, care nu substituie o Strategie Nationala de Dezvoltare Economica, ci 141

reprezinta una dintre componentele majore ale acesteia. PND 2007-2013 fundamenteaza, intre altele, prioritatile si obiectivele strategice de dezvoltare ce vor fi negociate cu Comisia Europeana in vederea finantarii din Fondurile Structurale si de Coeziune in perioada 2007-2013. PND reprezinta documentul pe baza caruia vor fi elaborate Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR), reprezentand strategia convenita cu Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum si Programele Operationale prin care se vor implementa aceste fonduri. In acest sens, redactarea PND s-a desfasurat in paralel cu cea a Programelor Operationale pentru implementarea Fondurilor Structurale si de Coeziune, asigurandu-se astfel coerenta intre aceste documente. Elaborarea PND 2007-2013 s-a realizat conform prevederilor HG nr. 1115/2004 privind elaborarea in parteneriat a Planului National de Dezvoltare, care stabileste principiile metodologice, cadrul de lucru inter-institutional si mecanismele de consultare parteneriala. Din punct de vedere al continutului, PND 2007-2013 cuprinde urmatoarele sectiuni principale: /. Analiza situatiei curente II. Analiza SWOT III. Strategia de dezvoltare IV. Prog ram area financiara V. Implementarea VI. Parteneriatul

I. Analiza situatiei curente Capitolul ,,Analiza situatiei curente" cuprinde o descriere cuantificata a situatiei socio-economice actuale privind disparitatile interne i decalajele fata de Uniunea Europeana, dar i potentialul de dezvoltare. Aceasta descriere include o analiza de ansamblu a situatiei socio-economice (privire geografica de ansamblu, analiza situatiei demografice i a situatiei macroeconomice, inclusiv perspectivele macroeconomice 2007-2013), precum i analizele socio-economice sectoriale i regionale. La nivel sectorial, analiza socio-economica abordeaza sectorul productiv din punct de vedere al competitivitatii (industria prelucratoare, domeniul cercetare dezvoltare i al inovarii, sectorul IMM i turismul), infrastructura (atat infrastructura de transport, cat i cea energetica i de mediu), agricultura, dezvoltarea rurala i pescuitul, precum i domeniul resurselor umane dintr-o ampla perspectiva: descrierea sistemului educational i de formare profesionala, descrierea pietei muncii i a situatiei ocuparii, situatia privind incluziunea sociala (situatia actuala a grupurilor dezavantajate pe piata muncii, situatia generala in domeniul asistentei sociale, evaluarea situatiei privind egalitatea de sanse dintre femei si barbati din perspectiva

142

oportunitatilor de pe piata muncii, inclusiv a constrangerilor existente), prezentarea situatiei in domeniul sanitaii i a starii de sanatate a populatiei. La nivel regional, analiza socio-economica a PND 2007-2013 prezinta disparitatile regionale in dezvoltarea economica, din perspectiva gradului de ocupare a populatiei, a dezvoltarii antreprenoriale i accesului la infrastructura de transport, a diferentelor privind infrastructura sociala i infrastructura in domeniul turismului, precum i a disparitatilorin dezvoltarea urbana a regiunilor. Analiza socio-economica a PND 2007-2013 cuprinde de asemenea descrierea situatiei in domeniul cooperarii teritoriale europene (relatia Romaniei cu statele vecine, dar i participarea regiunilor Romaniei in cadrul programelor de cooperare intre diferitele regiuni europene) i o analiza asupra capacitatii administrative a tarii, care abordeaza sistemul administratiei publice, sistemul judiciar i domeniul ordinii publice. Ultimul capital al Analizei socio-economice abordeaza situatia dezvoltarii spatiale, din punctul de vedere al amenajarii teritoriului i al cadrului definitor pentru dezvoltarea teritoriala a Romaniei. II. Analiza SWOT Analiza SWOT a PND 2007-2013 evidentiaza punctele tari, punctele slabe, oportunitatile dar i riscurile identificate in capitolul de analiza a situatiei curente. III. Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a Romaniei, in vederea reducerii cat mai rapide a decalajelor existente fata de UE. Strategia PND 2007-2013 se axeaza atat pe orientarile strategice comunitare privind coeziunea, cat i pe prioritatile Agendei Lisabona i obiectivele de la Goteborg, respectiv creterea competitivitatii, ocuparea deplina i protectia durabila a mediului. Romania se afla in anul 2004, din punct de vedere al PIB / locuitor2, la cca. 31% din media UE. Avand in vedere acest decalaj considerabii fata de nivelul mediu de dezvoltare din Uniune, precum si rolul PND de instrument dedicat reducerii acestor disparitati, a fost stabilit Obiectivul Global al PND 2007-2013: ,,Reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si Statele Membre ale Uniunii Europene". Conform estimator realizate, Romania ar putea recupera pana in anul 2013 cca. 10 puncte procentuale din decalajul general fata de UE, ajungand la cca. 41% din media UE.

Obiectivul global se sprijina pe trei objective specifice: Creterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti Dezvoltarea la standarde europene a infrastructure de baza Perfectionarea i utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton

143

In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice si pornind de la aspectele identificate in etapa de analiza socio-economica, au fost formulate sase prioritati nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013: 1. Creterea competitivitatii economice i dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere 2. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de transport 3. Protejarea i imbunatatirea calitatii mediului 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii i incluziunii sociale i intarirea capacitatii administrative 5. Dezvoltarea economiei rurale i cresterea productivitatii in sectorul agricol 6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii Stabilirea unui numar limitat de prioritati este de natura sa asigure concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor objective si masuri cu impact maxim asupra reducerii decalajelor fata de Uniunea Europeana si a disparitatilor interne. Trebuie precizat, insa, ca in interiorul acestor prioritati sunt abordate numeroase domenii sau sectoare de interventie specifice, cum ar fi educatia, sanatatea, energia, sectorul comunicatii si IT, prevenirea riscurilor naturale etc. Pe baza domeniilor acoperite de prioritatile prezentate , autoritatile romane si Comisia Europeana au stabilit, in cadrul negocierilor la Capitolul 21, viitoarele Programe Operationale prin intermediul carora se vor gestiona Fondurile Structural si de Coeziune. Prioritatile nationale de dezvoltare 1 Creterea competitivitatii economice i dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere In conditiile decalajelor de competitivitate pe care Romania le prezinta in raport cu statele membre UE, obiectivul strategic general stabilit in cadrul acestei prioritati este cresterea productivitatii intreprinderilor romaneti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii, Se urmarete generarea pana in anul 2015 a unei creteri medii a productivitatii de cca. 5,5% anual, permitand Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din media UE. Realizarea acestui obiectiv este avuta in vedere prin urmatoarele sub-prioritati: 1.1. Creterea competitivitatii prin imbunatatirea accesului pe piata al intreprinderilor, in special al celor mici i mijlocii , care se va realiza prin sustinerea investitiilor productive (utilaje si tehnologii noi), sustinerea certificarii intreprinderilor si a produselor, crearea unui mediu favorabil finantarii afacerilor, dezvoltarea infrastructure de afaceri (incubatoare, centre de afaceri, clustere emergente), sprijinirea eforturilor de intemationalizare a intreprinderilor, precum si prin promovarea potentialului turistic romanesc. Dezvoltarea clustelor energogente are loc prin susinerea eforturilor pe care un grup de firme l poate face prin fructificarea la maxim a potenialului concentrrilor economice. 1.2. Dezvoltarea economiei bazate pe cunoatere prin promovarea cercetarii i inovarii i accelerarea dezvoltarii societatii informational, ce presupune inclusiv

144

dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice moderne (e-Guvernare, e-Educatie si e-Sanatate) 1.3. Imbunatatirea eficientei energetice i valorificarea resurselor regenerate de energie prin investitii destinate reducerii intensitatii energetice si imbunatatirii eficientei energetice, precum si prin valorificarea resurselor regenerabile. 2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport Obiectivul general al strategiei in domeniul transporturilor II reprezinta asigurarea unei infrastructuri de transport extinse, moderne i durabile, precum i a tuturor celorlalte conditii privind dezvoltarea sustenabila a economiei i imbunatatirea calitatii vietii, astfel nct volumul activitatii de transport in PIB sa creasca de la 3,6miliarde euro (in prezent) la minimum 7,0 miliarde euro pana in 2015. Pentru atingerea acestui obiectiv, strategia dezvoltarii si modernizarii infrastructurii de transport se va realiza prin intermediul urmatoarelor sub-prioritati: 2.1. Modernizarea i dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene i a retelelor de legatura, prin modernizarea si constructia de infrastructuri rutiere, feroviare, navale si aeroportuare trans-europene si modernizarea si constructia retelelor de legatura la TEN-T. In acest sens, este de mentionat ca o atentie deosebita va fi acordata dezvoltarii de proiecte pe coridorul paneuropean IV. 2.2. Modernizarea i dezvoltarea infrastructurii de transport de interes national i imbunatatirea serviciilor aferente, prin modernizarea si constructia de infrastructuri rutiere, feroviare (inclusiv serviciile aferente) si navale. 2.3. Dezvoltarea durabila a sectorului transporturi, prin promovarea intermodalitatii, imbunatatirea sigurantei traficului pe toate cile de transport, reducerea impactului lucrarilor si activitatilor de transport asupra mediului inconjurator si punerea in siguranta a infrastructurii de transport. 3. Protectia si Imbunatatirea calitatii mediului Obiectivul strategic general al acestei prioritati din PND il reprezinta protejarea i imbunatatirea calitatii mediului, in conformitate cu nevoile economice i sociale ale Romaniei, conducand astfel la imbunatatirea semnificativa a calitatii vietii prin incurajarea dezvoltarii durabile. Acest obiectiv va fi realizat prin promovarea subprioritatilor de mai jos, urmarindu-se, totodata, si indeplinirea angajamentelor asumate de Romania in cadrul negocierilor de aderare la UE la Capitolul 22 ,,Protectia mediului": n cadrul acestei prioriti sub-prioritile se refer la: 3.1. Imbunatatirea standardelor de viata prin asigurarea serviciilor de utilitati publice la standardele de calitate i cantitate cerute, in sectoarele de apa i deeuri, prin dezvoltarea sistemelor de infrastructure de apa si apa uzata in localitatile vizate si crearea/consolidarea companiilor regionale de profil, si prin dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor (colectare, transport, tratare/eliminare a deseurilorin localitatile vizate; inchiderea depozitelor neconforme). 3.2. Imbunatatirea sistemelor sectoriale de management de mediu, cu accent pe: dezvoltarea sistemelor specifice de management al apei i deseurilor, a celor de management al resurselor naturale (conservarea diversitatii biologice, reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate, prevenirea si interventia in cazul riscurilor

145

naturale -in special inundatii), precum si pe imbunatatirea infrastructurii de protectie a aerului. 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii i incluziunii sociale si ntarirea capacitatii administrative Fiind recunoscut faptul ca resursele umane reprezinta motorul societatii bazate pe cunoastere, obiectivul strategic general al prioritatii il constituie dezvoltarea capitalului uman i creterea competitivitatii acestuia pe piata muncii, prin asigurarea oportunitatilor egale de invatare pe tot parcursul vietii i dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile i inclusive care sa conduca, pana in 2015, la integrarea durabila pe piata muncii a 900.000 persoane. Masurile si actiunile avute in vedere la aceasta prioritate pot fi grupate in cadrul a patru sub-prioritati, dupa cum urmeaza: 4.1. Dezvoltarea capitalului uman. Investitiile realizate in cadrul acestei subprioritati vor viza: sistemul de educatie initiala (prin promovarea de reforme in contextul invatarii pe tot parcursul vietii), diseminatorii de invatare (resursele umane din educatie), continutul invatarii (diversificarea si asigurarea calitatii ofertelor de educatie si formare initiala si continua) si sistemul de formare profesionala continua. 4.2.Promovarea ocuparii depline. Principalele masuri avute in vedere in cadrul acestei sub-prioritati vizeaza: cresterea adaptabilitii fortei de munca si a intreprinderilor; dezvoltarea initiativelor pentru partenerii sociali; imbunatatirea tranzitiei de la scoala la locul de munca si promovarea culturii antreprenoriale in educatie si formare, identificarea si valorificarea tuturor oportunitatilor de integrare pe piata muncii; modernizarea si intarirea capacitatii administrative a serviciului public de ocupare. 4.3.Promovarea incluziunii sociale. Principalele domenii de interventie avute in vedere in cadrul sub-prioritatii sunt: integrarea pe piata muncii si combaterea discriminarii, imbunatatirea accesului si participarii la educatie initiala si continua pentru grupurile vulnerable, promovarea egalitatii de gen si combaterea excluziunii sociale a femeilor, dezvoltarea unui sistem eficient de servicii sociale destinate reducerii riscului de marginalizare si excluziune sociala, initiative transnational in educatia inclusiva si initiative transnational pe piata muncii. 4.4 Dezvoltarea capacitatii administrative i a bunei guvernari. Aceasta subprioritate are scopul de a promova si sustine crearea la nivel central si local a unei administratii publice care sa devina un important factor de competitivitate, dezvoltare, progres si coeziune. De asemenea, vor fi vizate cu prioritate alte doua segmente importante in procesul de ntrire a capacitii administrative: justiia si ordinea si sigurana publica.

146

5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii fn sectorul agricol Obiectivul strategic general al acestei prioritati vizeaza dezvoltarea unei agriculturi competitive bazata pe cunoastere i initiativa privata, precum i protejarea patrimoniului natural cultural i istoric al zonelor rurale din Romania. Sub-prioritatile identificate in vederea realizarii obiectivului definit sunt urmatoarele: 5.1. Creterea competitivitatii economiei agro-alimentare i silvice prin adaptarea ofertei la cerintele pietei, in cadrul careia va fi acordat sprijin financiar cu precadere pentru modernizarea fermelor si imbunatatirea capitalului uman din agricultura (masuri de consultant si sprijinire a tinerilor fermieri, masuri de incurajare a asocierii producatorilor), precum si pentru imbunatatirea calitatii produselor. 5.2..Creterea standardelor de viata in zonele rurale prin diversificarea activitatilor rurale: stimularea activitatilor non-agricole, promovarea agro-turismului precum si dezvoltarea de micro-intreprinderi in amontele si avalul productiei agricole, toate acestea in contextul unor servicii de baza de buna calitate. 5.3. Dezvoltarea economica durabila a fermelor i a exploatatiilor forestiere, prin implementarea unor actiuni ce privesc utilizarea durabila a terenului agricol si forestier, materializate in acordarea de plati pentru agro-mediu, plati compensatorii pentru terenurile erodate, precum si prime de impadurire, dar si in realizarea unor actiuni de prevenire a calamitatilor naturale. 5.4. Promovarea initiativelor de tip ,,LEADER", prin care se va urmari stimularea initiativelor locale care sa permita cresterea capacitatii comunitatilor rurale de a dezvolta initiative de afaceri pe baza de parteneriat. Asigurarea pescuitului durabil i dezvoltarea acvaculturii, in cadrul careia se au in vedere dezvoltarea acvaculturii si pescuitului in apele interioare, a procesarii si marketingului produselor pescaresti, modernizarea flotei de pescuit, precum si dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit costiere.

6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii Obiectivul general il reprezinta creterea economica mai accelerat a regiunilor slab dezvoltate, in vederea diminuarii disparitatilor de dezvoltare interregionale i intraregionale. Operationalizarea prioritatii PND privind dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor tarii se va realiza printr-o abordare integrat, bazata pe o combinare a investitiilor publice in infrastructura locala, politici active de stimulare a activitatilor de afaceri si sprijinirea valorificarii resurselor locale, pe urmatoarele sub-prioritati: 6.1.Imbunatatirea infrastructure publice regionale i locale: cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri prin imbunatatirea infrastructurii de transport, a infrastructurii de sanatate, servicii sociale si educatie, precum si a infrastructurii de siguranta publica pentru situatii de urgenta, dezastre naturale si tehnologice.

147

6.2. Consolidarea mediului de afaceri regional i local: dezvoltarea infrastructurii de afaceri si sprijinirea activitatilor locale de afaceri cu caracter inovativ, favorizand si crearea unor necesare conexiuni intre activitatile productive si cele de cercetare-dezvoltare-inovare. 6.3. Dezvoltarea turismului regional i local: cresterea gradului de atractivitate turistica a regiunilor prin crearea unei infrastructuri adecvate si imbunatatirea serviciilor specifice, dezvoltarea de forme alternative de turism, protectia si promovarea patrimoniului natural si cultural la nivel local sj regional. 6.4.Dezvoltare urbana durabila: regenerarea zonelor urbane afectate de restructurarea industriala sau care se confrunta cu grave probleme socio-economice, precum si consolidarea retelei de centre urbane cu potential de dezvoltare pentru a le permite sa actioneze ca motoare ale cresterii economice regionale. 6.5. Cooperarea teritoriala europeana. Aceasta sub-prioritate se incadreaza in noul Obiectiv de interventie din cadrul Politicii de Coeziune pentru perioada 20072013, ,,Cooperare teritoriala europeana", dedicat integrarii armonioase si echilibrate a intregului teritoriu al UE, prin sprijinirea cooperarii intre diferitele sale entitati teritoriale la nivel transfrontalier, transnational si interregional, in probleme de importanta comunitara. Sub-prioritatea va fi realizata prin promovarea de actiuni in domeniul cooperarii transfrontaliere, transnational si interregionale, in vederea integrarii socio-economice a zonelor de granita si cresterii atractivitatii si accesibilitatii regiunilor Romaniei in cadrul teritoriului european. IV. Programarea financiara Strategia PND, axata pe prioritatile si obiectivele compatibile cu domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de Coeziune, va fi finantata din surse multiple. Asa cum s-a mentionat anterior, PND 2007-2013 reprezinta un instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare, asigurand fundamentarea generala a directiilor de alocare a fondurilor publice pentru investitii cu impact semnificativ asupra dezvoltarii economice si sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale, etc.) sau externe instrumentele structurale ale UE, fondurile UE de tip structural pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit, credite externe, etc.). Programarea financiara a PND a urmarit realizarea un tablou general realist al surselor de finantare a dezvoltarii ce ar trebui utilizate in perioada 2007-2013 pentru cresterea convergent cu UE, conducand la o suma estimativa globala de cca. 58,7 miliarde Euro, repartizata astfel pe cele 6 prioritati nationale de dezvoltare ale PND:

Programarea financiara globala a PND 2007-2013 -mil. EuroPrioritati PND P1 Competitivitate P2. Infrastructure de 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total 651,48 620,72 793,14 882,76 842,95 761,25 682,12 5.234,4 2.094, 2.517, 2.465, 2.071, 1.819, 1.832, 1.853, 14.654,

148

P3. Mediu P4. Resurse umane P5. Dezvoltare rurala P6. Dezvoltare Total

753,18 898,70 1.099, 1.160, 1.069, 810,78 806,23 6.597,9 711,65 912,51 1.297, 1.317, 1.313, 1.115, 940,72 7.608,6 1.585, 1.757, 2.200, 2.335, 2.395, 2.445, 2.517, 15.237,3 1.294, 1.280, 1.397, 1.336, 1.342, 1.344, 1.342, 9.339,9 7.091, 7.988, 9.253, 9.103, 8.782, 8.309, 8.143, 58.673,

Structura pe surse de finantare a PND 2007-2013 se prezinta dupa cum urmeaza: - Fondurile comunitare - 43%. Trebuie precizat ca repartizarea definitiva a acestora pe cele sase prioritati de dezvoltare nu se decide prin PND, ci in urma negocierilor cu Comisia Europeana in cursul anului 2006. - Surse publice nationale (centrale si locale, inclusiv credite de la instituii financiare internaionale - Surse private (cofinantari private aferente fondurilor comunitare) - 9 % Avand in vedere rolul central al fondurilor comunitare in implementarea PND 2007-2013 si faptul ca negocierile cu Comisia Europeana privind alocarile detaliate ale acestcr fonduri pe diverse domenii, care vor avea loc pe parcursul anului 2006, ar putea aduce modificari in distributia pe prioritati propusa, se impune ca in a doua parte a anului 2006 i nceputul anului 2007 sa fie analizata necesitatea actualizarii unor elemente ale PND, in vederea asigurarii conformitatii depline cu alocarile financiare disponibile in perioada 2007-2013. V. Implementarea Implementarea prevederilor PND 2007-2013 conform strategiei stabilite si in conditii de eficienta, rigurozitate, transparent si corectitudine financiara, presupune eforturi insemnate din partea institutiilor publice si a beneficiarilor publici sau privai Trebuie subliniat rolul PND de orientare si coordonare a programelor de investitii pentru dezvoltare. Investitiile ce vor fi efectuate in baza prevederilor PND nu vor fi, insa, gestionate in mod direct prin intermediul PND, ci conform regulilor specifice diverselor surse de finantare a acestor investitii. Mecanismele de implementare ale PND reprezint o suma a acestor reguli de implementare a documentelor de programare pentru fondurile europene, a programelor nationale si locale de investitii bugetare, a finantarilor rambursabile acordate de institutiile financiare international etc. n Romania, sistemul institutional de programare si implementare a Fondurilor Structural si de Coeziune este n proces de constructie, pornind de la prevederile Documentului Complementar de Pozitie la Capitolul 21 ,,Politica regionala si coordonarea instrumentelor structural". Ministerul Finantelor Publice indeplineste, prin Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, rolul de coordonator national al sistemului institutional, legislaie si procedural de programare si implementare a instrumentelor structurale. De asemenea, in cadrul MFP se constituie Autoritatea de Certificare si Autoritatea de Plata (organismul competent pentru efectuarea platilor) pentru toate cele trei instrumente structurale. 149

O prezentare a msurilor incluse n Programele Operaionale 2007 2013 a autoritilor de management i a organismelor intermediare pe instrumentele structurale de finanare este urmtoarea: Program Operational Cresterea competitivitatii economice Autoritate de Management Ministerul Economiei si Comertului Organisme Intermediare - Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie - Ministerul Educatiei si Cercetarii Departamentul de Cercetare - Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei Ministerul Economiei si Agentiile Regionale de Protectie a Mediului Agentiile de Dezvoltare Regionala - Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca - Ministerul Educatiei si Cercetarii Departamentui de Educatie Urmeaza sa fie desemnate Fond FEDR

Infrastructura de transport Protectia mediului

Ministerul Transporturilor, Constructor si Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

FEDR + FC FEDR + FC FEDR FSE

Dezvoltarea regionala Ministerul Integrarii Europene Dezvoltarea resurselor Ministerul Muncii, Solidarity Sociale si umane Familiei Dezvoltarea capacitatii Asistenta tehnica Cooperarea transfrontaliera 5 Ministerul Administratiei si Internelor Ministerul Finantelor Ministerul Integrarii Europene (cu exceptia granitei RO-HU)

FSE FEDR FEDR

VI. Parteneriatul In conformitate cu principiul european al parteneriatului, In procesul de elaborare a PND 2007-2013, pe langa autoritatile publice au fost consultati si parteneri neguvernamentali reprezentativi: organisme regionale, sindicate, patronate, institutii de cercetare si invatamant superior, organizatii neguvemamentale etc. Consultarile parteneriale au avut loc in cadrul structurilor parteneriale constitute pentru elaborarea PND conform HG nr. 1115/2004 privind elaborarea in parteneriat a Planului National de Dezvoltare. Documentele Consultative pentru PND 2007-2013 au fost dezbatute sj avizate in cadrul Comitetului Interinstitutional pentru elaborarea PND (CIP), structura

150

parteneriala la nivel national formata din reprezentanti la nivel de decizie ai ministerelor, altor institutii publice centrale, Agentiilor pentru Dezvoltare Regionala (ADR), institutelor de cercetare si institutiilor de invatamant superior, precum si din reprezentanti ai partenerilor economiei si sociali. Informarea si promovarea privind Planul National de Dezvoltare si Fondurile Stmcturale si de Coeziune (inclusiv diseminarea informatiei pe Internet) a reprezentat de asemenea o componenta fundamentala in cadrul procesului de elaborare a PND 2007-2013. PND 2007-2013 a fost aprobat de Guvernul Romaniei in edinta din 22 decembrie 2005 5.2. CONFORMAREA CU STANDARDELE EUROPENE DE MEDIU

Condiiile pentru finanarea infrastructurii de mediu ncepnd cu 1 ianuarie 2007 impun intensificarea eforturilor pentru pregtirea unor proiecte fezabile care s maximizeze ansele ca ele s fie finanate de U.E ntregind conceptul general de dezvoltare durabil. n acest context, cerinele pentru conformare se refer la: a). Asocierea municipalitilor n sens general - reprezint o condiie preliminar pentru aprobarea proiectelor. Asociaiile locale de municipaliti vor monitoriza /superviza implementarea lucrrilor de reabilitare i moderinizare precum i performana Operatorului Regional de servicii. Asocierea trebuie susinut de hotrri de Consiliu Judeean i Consilii locale. Gsirea unei formule adecvate pentru stabilirea cotei de participare a fiecrei localiti trebuie soluionat mai ales n cazul judeelor care vizeaz transmiterea aplicaiilor de finanare n perioada 2007-2008. Crearea unor operatori regionali unici care s deserveasc cel puin aria care face obiectul propunerii de proiect este, de asemenea, condiie de eligibilitate n cazul proiectelor de ap/ap uzat. Scopul final vizeaz eficientizarea serviciilor de ap i ap uzat prin reducerea att a costului investiiei, ct i a consturilor de operare i ntreinere a obiectivelor de investiii nou create. b). Identificarea surselor de cofinanare. Recuperarea costurilor Dei o mare parte din finanare este nerambursabil (pn la 85% pentru Fondul de Coeziune), fondurile eferente cofinanrii trebuie asigurate de beneficiarii locali, de regul, din veniturile generate de operator. Aceste venituri trebuie s acopere cel puin costurile de operare i ntreinere, costurile rambursrii mprumutului (aferent cofinanrii proiectului), precum i o rezerv pentru dezvoltarea investiiilor viitoare. c). Separarea serviciilor de ap/ap uzat, respecticv de gestiune a deeurilor, de alte servicii publice este, de asemenea, important. Astfel, regiile locale care presteaz servicii publice n domenii variate ap, salubritate,

151

termoficare, transport urban, etc., trebuie restructurate dac se vizeaz finanarea Uniunii Europene. d).Gestionarea contractului de concesiune (pentru infrastructura de ap/ap uzat). Existena un contract de concesiune a serviciilor de ap, reprezint, de asemenea, o condiie de eligibilitate a proiectelor regionale, constituind cadrul juridic care definete rolul i responsabilitile autoritilor publice locale, pe de o parte i a operatorului regional, pe de alt parte. Acest contract trebuie analizat de ctre toate autoritile locale implicate, crora le recomandm s utilizeze la maximum asistenele tehnice de care beneficiaz n acest sens (Asociaia tehnic pentru ntrirea capacitii instituionale). n cazul proiectelor mai avansate pentru urgentarea lurii deciziilor, se recomand mputernicirea prin hotrri de Consiliu judeean/Consilii locale, a reprezentantului Consiliului judeean/primarilor n vederea negocierii clauzelor contractului, dar i pentru stabilirea mecanismelor instituionale de derulare a proiectelor. Selectarea operatorilor liceniai i ncheierea unor contracte de servicii la standarde europene trebuie avute n vedere i la proiectarea cadrului instituional aferent sistemelor de gestiune a deeurilor. e).Crearea unei Uniti de Implementare a Proiectului (UIP) UIP trebuie s fie prevzut ca unitate distinct n organigrama beneficiarului, s aib un regulament de Organizare i Funcionare (ROF) aprobat. n cazul proiectelor de ap/ap uzat, UIP trebuie s fie funcional n cadrul companiei de ap. Membrii UIP trebuie s fie experi n domeniile tehnic, financiar, juridic, etc. i s lucreze exclusiv pentru gestionarea proiectelor, cunoaterea libmii engleze fiind important. CV-urile membrilor UIP vor fi solicitate de ctre MMGA odat cu aplicaia de finanare, n vederea evalurii. Salariile experilor UIP trebuie, conform H.G. nr. 170/09.03.2005, s fie asigurate din bugetul beneficiarului. Menionm c retribuia suplimentar de 75% a acestora trebuie avizat de ctre Ministerul Finanelor Publice, n baza unor documente care atest cele mai sus solicitate. f).Informarea i implicarea populaiei nc din stadiul incipient al pregtirii proiectului, cu referire la coninutul proiectului i, n mod special, la beneficiile acestor investiii asupra mediului i a populaiei.

g).Pregtirea proiectelor de execuie i a documentelor de licitaie Utilizarea efectiv a fondurilor comunitare presupune i ca execuia lucrrilor aferente proiectelor de mediu s nceap n cel mai scurt timp de la aprobarea finanrii. Astfel conform regulii n+2 pentru utilizarea Fondurilor Structurale i de Coeziune, fondurile alocate n anul n trebuie consumate n maximum doi ani; fondurile neutilizate se restituie UE (se pierd). Aceasta impune pregtirea din timp a proiectelor de execuie i a documentelor de licitaie. O parte din aceste documente vor fi realizate n cadrul asistenelor tehnice disponibile, dar suportul autoritilor locale este esenial n completarea acestora. 152

5.3. PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEEAN "Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean", constituie prin elaborarea sa un necesar demers pentru ntelegerea corespunzatoare a problemelor existente sj de evaluare a impactului produs de reforma economica sj procesul de implementare a economiei de piata asupra principalelor domenii specifice amenajarii teritoriului. Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean ofera de asemenea o viziune globala sj coerenta asupra structurii sj folosirii teritoriului studiat, definind principalele optiuni pentru o mai buna organizare a acestuia, prin armonizarea activitatilor cu incidenta asupra utilizarii potentialului natural, economic sj social, in raport cu dezvoltarea viitoare. Elaborarea, aprobarea i cunoaterea lui reprezint o baz de date oferit investitorilor i autoritilor locale pentru luarea deciziei de a investi. Obiectivul principal i comun tuturor strategiilor de amenajare a teritoriului este in primul rand realizarea unei dezvoltari economice si sociale durabile a teritoriului studiat, care sa tina cont de urmatoarele principii: creterea competitivitatii teritoriului administrativ judetean in cadrul economiei nationale; stoparea declinului demografic, asigurarea unei creteri a populatiei. a stabilitatii sj integrarii partii active a acesteia, in structurile economice locale; valorificarea superioara a potentialului natural, in special al celui majoritar prezent pe teritoriului judetului; protejarea terenurilor agricole cu valoare economica ridicata, prin promovarea unor masuri restrictive in procesul de scoatere a acestora din circuitul agricol in favoarea zonelor construite ale localitatilor; ameliorarea sj imbunatatirea calitatii fondului funciar, prin constatarea fenomenelor de eroziune si alunecare a terenurilor: ameliorarea unor dezechilibre constatate la nivel zonal in dezvoltarea economico-sociala a teritoriului, determinate atat de conditiile geografice cat si de particularitatile dezvoltarii specifice care au condus la concentrari de populatie si activitati economice in principal in jurul municipiilor si oraelor importante; corelarea in plan teritorial a echiparii de baza a teritoriului cu organizarea retelei generale de localitati, intr-o conceptie unitara, imbinandu-se necesitatile de perspective ale economiei regionale cu asigurarea unor conditii de viata cat mai bune in cadrul localitatilor.

Data fiind complexitatea sj varietatea problemelor desprinse din analiza situatiei existente, pentru jalonarea principalelor directii de dezvoltare economico-social a judetului Sibiu, pe care-l prezentm ca i studiu de caz elementele eseniale, au fost retinute urmatoarele optiuni: valorificarea durabila a resurselor naturale existente, in special a celor agricole, silvice, turistice si hidrografice: 153

restructurarea si modernizarea infrastructurilor tehnice: dezvoltarea rationala a localitatilor existente si desfasurarea dirijata a procesului de urbanizare, corespunzator intereselor colectivitatilor locale, in stransa corelare cu dezvoltarea retelei regionale de localitati, pentru asigurarea unor conditii de viata superioare; conservarea, reabilitarea sj protectia mediului natural si construit; asigurarea unei dezvoltari economice i sociale armonioase in profil teritorial, prin interventii publice i sprijinirea initiativelor private in zonele defavorizate din punct de vedere economic si social.

Propunerile de amenajare si dezvoltare a teritoriului zonal au fost programate n dou etape: Etapa I pana in anul 2010 pentru care s-a avut in vedere faptul ca in activitatea de amenajare a teritoriului vor predomina optiuni legate de: continuarea reformei economice, si implementarea in toate domeniile de activitate a structurilor, mecanismelor i instrumentelor de functionare specitice economiei de piata; restructurarea si modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea economica si de viata comunitatilor; reabilitarea, conservarea si protejarea mediului natural si construit.

Etapa II, de perspective, pana in 2016 pentru care obiectivele de amenajare i dezvoltare au in vedere: masuri sj actiuni care sa contribuie la cre terea economica si cre terea nivelului de trai al populatiei; relansarea investitiilor ndeosebi in domeniul infrastructurii tehnice si a industriei, ceea ce va asigura valorificarea rationala echilibrata si complexa a potentialului natural, economic si social a teritoriului judetean; restructurarea retelei de localitati prin organizarea spatiala a acesteia. in vederea dezvoltarii unor noi centre de polarizare intercomunala, care sa determine o imbunatatire a cooperarii functionale intre localitati, in limitele unor accese corespunzatoare a populatiei catre locurile de munca i dotari publice cu rol teritorial.

Propunerile de amenajare si dezvoltare a teritoriului se fundamenteaza pe Programele aprobate sau tn curs de aprobare pentru sectiunile Planurilor de Amenajare a teritoriului National - Sectiunea 1 -Cai de comunicatie; Sectiunea a Il-a - Apa; Sectiunea a III-a - Zone protejate naturale sj construite; Sectiunea a IV-a reteaua de localitati, etc. Strategia de amenajare a teritoriului, stabilete obiectivul general i obiective specifice Obiectivul general de amenajare a teritoriului judetean:

154

Amenajarea teritoriului judetean in concordanta cu structura spatiala proprie si in mod coerent cu structura regionala. Structura teritoriului reprezinta dispunerea generala a dezvoltarii in raport cu cerintele comunitatilor din spatiul considerat si al celor de la nivelele superioare, regionale si nationale. Structura teritoriala a judetului Sibiu se fundamenteaz pe 3 elemente spatiale: 1. zonele caracteristice ale teritoriului administrativ si armatura de centre aferente acestora - 3 zone caracteristice (nord, sud si centru); 2. zonele caracteristice de nivel regional - care sunt: din punct de vedere geografic, zonele Fagarasului, vaile Tdrnavelor si Oltului, impreuna cu structura de centre polarizatoare cu rol regional; 3. zonele naturale, slab populate, cuprinznd parcurile naturale. Din cele trei elemente ce alcatuiesc structura teritoriului judetean cea mai importanta, din punct de vedere al efectelor asupra populatiei, este primul care are in componenta lor unitatile administrative de baza Succesul propunerilor de amenajare a teritoriului tine de constientizarea, la nivelul cetenilor i a administratiilor locale, a necesitatii dezvoltarilor previzionate de catre comunitati cat mai largi si de conjugarea eforturilor acestora in vederea realizdrii lor. Colaborarea intre unitati administrative invecinate, in scopul realizdrii proiectelor de interes comun, este de trei nivee: Municipiile si unitatile administrativ-teritoriale limitrofe , alcatuind structuri urbane multipolare; Orasele si unitatile administrativ-teritoriale limitrofe; Mai multe unitati administrativ-teritoriale comune care alcatuiesc un spatiu omogen, nepolarizant.

Zonele descrise mai sus se vor studia si planijica spatial prin planuri de amenajare corespunzatoare la nivel municipal, oreenesc i comunal determindndu-se din aceste proiecte si sarcini concrete pentru fiecare comunitate local in parte. Principiile care stau la baza planificrii acestor zone sunt principiul subsidiaritatii al echilibrului, in principal intre sarcini si resurse i al cooperrii. Atitudinile defensive, individualiste sau corporatiste vor trebui depasite; rezultatele proiectelor comune vor putea fi mai eficiente in viitor sub aspectul utiliz rii resurselor. Obiective specifice de amenajare a teritoriului Obiectivul strategiei cadrului extrateritorial: Integrarea armonioasa a teritoriului judetean in spatiul regional si national.

155

Integrarea teritoriului judetului in spatiul regional si national se va realiza prin infrastructurile majore de comunicatie si transport pe care se concretizeazd relatiile dintre centrele cu rol n dinamica economica, regionala si nationald. Spatiul judetean este influenat de doua componente suprateritoriale importante: sistemul de relatii intre polii regionali si cel al coridoarelor de comunicatie si transport. Centrele care influenteazd teritoriul judetean sunt municipiile Brasov, Tg. Mures si Cluj, la nivel regional si Bucuresti, Craiova si Timisoara la nivel national. Coridoarele regionale si interjudetene sunt determinate de relatiile dintre aceste centre. La nivelul relatiilor continentale, teritorial judetean este strbtut de coridorul trans-european nr. IV rutier si feroviar, care asigurd legturile dintre vestul Europei si spatiul Mdrii Negre. Participarea judetului la implementarea acestor structuri spatiale se va realiza prin politici adecvate, din domeniile investitional, funciar, financiar sau administrativ. Principalele dificultdti ale realizdrii structurilor suprateritoriale sunt legate in principal de configuratia cadrului natural (relief, hidrografie) si de forta economica a comunitdtilor implicate. Este de asteptat ca derularea investitiilor sa se facd cu un aport mai mare din sursele nationale si externe decdt din cele regionale sau locale. Realizarea obiectivului specific se realizeaz urmrindu-se dou direcii: 1 - Amplificarea functiilor centrelor cu rol suprateritorial, municipiile Sibiu si Medias. 2 - Realizarea infrastructurilor majore in concordanta cu traseele coridoarelor de transport: - nationale si interregionale i - regionale si interjudetene Aceste directii se vor concretiza prin actiuni de integrare a judetului in dinamicile suprateritoriale de dezvoltare folosindu-se mijloacele disponibile pe plan local. Insuficienta sau abundenta acestor mijloace va fi motivul parteneriatelor interregionale, pe care judetul trebuie s le realizeze pentru nfptuirea politicilor suprateritoriale. Este de asemenea necesar o coordonare a interventiilor, prin organismele de nivel regional cu functii decizionale si operationale - Consiliul pentru Dezvoltare Regionala si Comitetul Regional pentru elaborarea PDR. Instrumentul de coordonare a investitiilor la nivel regional este Planul de Dezvoltare Regionala (PDR) care va fi inclus in Programul Operational Regional.

156

Colaborarea, in primul rand, a municipiilor din judet, se realizeaz prin functiunile lor complexe, fiind direclionat ctre centrele de nivel regional si cele metropolitan, de nivel national. Aceast colaborare este facilitat de cea de-a doua component a amenaj rii spatiului suprateritorial, traseele de infrastructuri majore pentru transport si comunicatii.. Municipiul Sibiu este intersectia a doua coridoare de cai de comunicatie, de prima importanta in reteaua rutiera si feroviara a tarii. n primul rand este vorba de axa Brasov - Arad care face legatura dintre capitala tarii si frontiera de vest unind centrele din sudul Transilvaniei. Cealalta axa principala uneste centrul Munteniei cu estul Transilvaniei, fund dezvoltata pe directia N - S, traversdnd Muntii Carpati pe valea Oltului. Beneficiind de aceasta asezare, judetul va urmari pe termen lung, politicile de realizare a infrastructurilor tehnice de comunicatie si transport care se afld pe cele doua coridoare principale. Prioritile la nivel judeean vor avea in vedere dezvoltarea modalitdtilor de transport de tip local si imbunatatirea serviciilor de transport persoane prin cresterea capacitatii si imbunatatirii structurii parcului de autovehicule pentru transport urban i interurban. Masurile prioritare din domeniul transporturilor pentru reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor de transport in vederea alinierii sistemului national de transport la sistemul european, sunt cele cuprinse in: - Programul National de Aderare a Romniei la Uniunea Europe ana -PNAR -Planul de Amenajare a Teritoriului National-Sectiunea I Cai de Comunicatie. - Strategia de Reabilitare a Drumurilor Nationale e laborat de M. T. C. T. si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale si conform prevederilor Legii 203/2003 cu completarile ulterioare (in perioada 2001 2004 etapa a HI -a DNI tronson Vestem - Miercurea Sibiului). - Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare din Romania - perioada 2001 -2010, elaborata de Compania Nationala de Cai Ferate S.A. - Strategia de dezvoltare a judetului Sibiu Infrastructura de transport se refer la: Cai rutiere Politica de liberalizare a transportului in Europa va atrage cresteri din ce in ce mai insemnate ale traficului rutier, rezultnd o extindere a programului de reabilitate de perspectiva pna in anul 2012 i n perspectiv.. Pentru judetul Sibiu programul na ional prevede lucr ri de reabilitare pentru urmdtoarele drumuri nationale :

157

etapa a V-a - DN 1 tronson Brasov Sibiu etapa a IX-a - DN 14 tronson Sibiu - Sighisoara etapaaX-a - DN 14 B tronson Teius - Cops a Mica etapaaXI-a - DN 14 A tronson Medias - Iernut Din anexa nr. 2 la Legea nr. 363/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National - Sectiunea I - Retete de transport, se prevad urmtoarele lucrari care afecteaz teritoriul judeului Sibiu: Autostrada pe traseele : Pitesti Sibiu Sebes Deva Arad Nadlac Sibiu - Fagaras -Brasov- Ploiesti- Bucuresti; Brasov- Cluj NapocaOradea Drum expres cu 4 benzi: Sibiu - Medias - Sighisoara - Odorheiul Secuiesc - Miercurea Ciuc Autostrada Pitesti - Sibiu - Deva - Nadlac se incadreaza in reteaua general de autostrazi prevazuta a se realiza in tara noastra si reprezinta o zona importanta a Coridorului IV Trans-european de transport rutier care va strabate teritoriul Romdniei de la vest la est, intre Arad si Constanta si are ca scop: - integrarea in retelele de transport trans-europene descongestionarea si siguranta traficului rentabilitatea si dezvoltarea zonala Programul Prioritar privind constructia de autostrazi si drumuri nationale cu patru benzi de circulatie prevede constructia autostrazii Pitesti - Sibiu ( 150 km) si Sibiu - Lugoj (210 km), precum si constructia drumului national Brasov Sibiu cu patru benzi de circulatie (110 km ). Cai ferate In strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare din Romania n perioada 2001 - 2010, elaborata de Compania Nationala de Cai Ferate S.A. in martie 2001, este prezentata situatia dificila in care se a/la infrastructura feroviara din tara, datorata in principal unei finantari neadecvate si insuficiente sub aspectul acoperirii necesarului de fonduri din surse proprii. Pentru rezolvarea acestei situatii s-a elaborat un Program de dezvoltare pentru anii 2001 - 2010 care cuprinde: programul de intretinere al cilor fireti programul de intretinere al instalatiilor programul de reparatii capitale si modernizare principalele programe de modernizare ale caii ferate

Judetul Sibiu este traversat in partea de nord de cale ferata Bucuresti Brasov - Sighisoara - Cluj Napoca, care face parte din Coridorul IV Transeuropean, i Curtici - Brasov - Bucuresti -Constanta, coridor stabilit la

158

Conferinta Pan-europeana a Transporturilor de la Creta din 1994 si reconfirmate la Conferinta de la Helsinki din iunie 1997. Principalele obiective si propuneri prezentate in Strategia de dezvoltare elaborata de Compania Nationala de Cai Ferate si in Sectiunea I Retele de transport sunt incluse in programul de modernizare a infrastructurii feroviare al judetul Sibiu: Linie de cale ferata conven ionala cu viteza pna la 160 km/h - Episcopia Bihor Cluj Napoca - Sighisoara - Brasov - Bucuresti - Curtici - Arad' Deva - Sibiu Rdmnicu Vdlcea ~ Vdlcele - Bucuresti Electromecanisme de macaz performante: Tronsonul Coslariu - Sighisoara (98 km) - pdna in 2007 Ci aeriene Aeroportul civil pentru transportul aerian de calatori si marfa, care functioneaza pe teritoriul judetului Sibiu este prevazut in Planul de amenajare a teritoriului national - Sectiunea I Retele de transport anexa nr.8, pentru lucrari de modernizare a infrastructurii, a mijloacelor de protectie a navigatiei aeriene si de deservire. Se vor executa lucrari de extindere i modernizare a aeroportului, urmnd a fi modernizate sau reconstruite pista, balizajul, aerogara,( terminal , pasaje i construcii anexe). . Transportul combinat Terminalul de transport combinat de marfuri din municipiile Sibiu si Medias, pentru o cat mai eficienta functionare va trebui sa beneficieze de aplicarea obiectivelor pentru dezvoltarea transportului combinat, obiective mentionate in Strategia de dezvoltare pe perioada 2001 - 2005, a Societatii Nationale de Transport Feroviar de Marfa "CFR Marfa " S.A. din care merit menionate: Acordarea de reduceri sau scutiri de taxe si impozite pentru societatile care isi desfasoar activitatea in domeniul transportului combinat si acordarea de subventii cailor ferate indomeniul transportului combinat din surse externe, nationale si locale. Acordarea unor subventii de la bugetul de slat pentru reabilitarea de modernizari si investitii in terminale din gestiunea 'CFR Marfa ". Obtinerea de aprobari pentru dep irea tonajului pe axa in cazul utilizarii Iransportului combinat. Acordarea de catre Ministerul Transporturilor a exceptrii de la restrictiile de circulatie pentru autovehiculele care realizeaza transporturi combinate, att in localitati cat si in afara acestora

159

Prin implementarea acestor msuri se urmrete: adaptara "CFR Marfa " la cerintele UE mentinerea actualei cote de piata cstigarea de noi clienti sporirea veniturilor si profitului ridicarea prestigiului "CFR Marfa " pe plan intern si international. Dezvoltarea transportului combinat constitute o prioritate a "CFR Marfa ", chiar daca in acest moment nu exista posibilitati financiare pentru dezvoltarea la parametrii europeni a unor terminale de acest tip centre logistice de distribute din tara. Masurile de amenajare a teritoriului derivate din prima direcie care presupune amplificarea funciilor centrelor cu rol super control sunt: - Dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil in centrele urbane ale judetului, mai ales in cele cu rol regional (municipiile Sibiu si Medias), prin promovarea functiilor aferente - financiare, administrative, consultative, telecomunicatii. Crearea in aceste centre a unor locatii specifice pentru promovarea produselor industriale si a serviciilor pe piata interna si externa Propunerile de proiecte legate de dezvoltarea mediului de afaceri din cele doua municipiitrebuie trebuie orientate spre integrarea in tesutul urban a functiilor complementare in raport cu altecentre de nivel regional. Este vorba de acele functii complexe cu impact in spatiul regional si national cum sunt:invatamdntul superior, cercetarea, activitatile industriale si de servire specializate. - Dezvoltarea relatiilor celor doua municipii cu orasele aflate in imediata lor vecinatate in scopul crearii unor sisteme urbane integrate. Pentru intarirea rolului de centru regional, prin formarea unor structuri urbane integrate,se poate considera ca cele doua municipii au deja conditiile create pentru aceasta faza. In preajma municipiului Sibiu exista deja 7 orase Agnita, Avrig, Cisnadie, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Saliste si Talmaciu; municipiului Medias se afla pe o axa in care se mai gasesc Copsa Mica, Dumbraveni si mun. Sighisoara. Aceste relatii pot fi fructifwate in sensul intaririi centralitatii in plan regional al fiecarui municipiu in parte, prin asumarea rolului de coordonare in sistemele regionale locale.

160

Masuri urbanistice menite sa imbunatateasca confortul si eficienta functiilor celor doua municipii in vederea intaririi rolului regional al celor doua centre. Cresterea gradului de urbanizare in centrele cu rol regional st la baza bunei funclionari a acestora si a crearii imaginii lor in plan regional, national si european. Eficienta dotarilor si echiparilor edilitare ale centrelor regionale este fondul pe care se creeaza dinamica pietelor din aceste localitati. Masurile de amenajare a teritoriului derivate din a doua direcie de dezvoltare se refer la realizarea infrastructurii n concordan cu traseele coridoarelor de transport sunt: - Realizarea relatiilor ntre centre pe infrastructurile majore de cai de comunicatie, de nivel national si interregional - Infrastructura de transport se refer la: a) Cai rutiere Realizarea unei retele de transport de mare capacitate ce strabate teritoriul judetean: - Autostrada Pitesti - Sibiu - Arad - Nadlac - Autostrada Brasov - Cluj Napoca - Oradea - Autostrada Sibiu - Fagaras, - Brasov

Imbunatatirea conditiilor de transport prin reabilitarea drumurilor nationale ce strabat teritoriul judeului - DN 1 tronson Vestem - Miercurea Sibiului - DN 1 tronson Brasov - Sibiu (pe patru benzi) DN 14 tronson Sibiu - Sighioara - DN 14B tronson Teiu - Copa Mica - DN 14A tronson Media Iernut b) Cai feroviare Reabilitarea tronsoanelor feroviare pentru un transport de mare capacitate si viteza ce traverseaza j udetul: - Linie de cale ferata conventionala cu viteza pna la 160 km/h: Episcopia Bihor - Cluj Napoca - Sighisoara- Braov - Bucureti - Curtici - Arad - Deva - Sibiu - Ramnicu Valcea Bucureti

161

Lucrari de modernizare a traficului feroviar: - Electromecanisme performante pe tronsonul Cosjariu Sighioara - Modernizarea la standarde europene a statiei de cale ferata din municipiul Sibiu c) Cai aeriene Lucrari de modernizare a infrastructurii, a mijloacelor de protectie a navigatiei aeriene i de deservire a aeroportului existent din Sibiu Transport combinat Modernizarea terminalelor de transport combinat din municipiul Sibiu i Media. d) Crearea si lntretinerea infrastructurilor majore in domeniul gospodaririi apelor si protectiei impotriva riscurilor naturale. Amenajarea complexa a bazinelor hidrografice ale raurilor Olt i Mure prin lucrari conduse de Directiile Apelor din cadrul Administratiei Nationale "Apele Romane". - Modernizarea infrastructurilor majore de transport ale energiei electrice si gazelor naturale, precum si de telecomunicatii. e) Retele de transport ale energiei electrice Compania Nationala de Transport are ca obiectiv principal reabilitarea retelelor de 400 si 220 kV, prin inlocuirea stlpilor si conductorilor cu grad de uzur ridicat (peste 68 %). Pentru judetul Sibiu investitia necesara este cuprins in programul "Reabilitarea sistemului de Transport, in sectorul Energetic pentru liniile. - LEA 400 kV - LEA 400 kV - LEA 400 kV Brasov Sibiu Sibiu Mintia 126 km 130 km - 82 km

Sibiu - lernut

Finantarea obiectivului de investitii se face din credite externe BERD si BEI garantate si contractate de stat, din fonduri nerambursabile PHARE, din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic si din surse ale Companiei Nationale de Transport al Energiei Electrice. Inperioada urmdtoare sunt prevdzute reparatii capitate sau modernizdripe urmdtoarele LEA: - LEA 400 kV S.C. Trnvenii - Sibiu - modernizare

162

(montarea conductelor de protectie cu fibr optic ) in perioada 2003 2004 si reparatie capitala in perioada 2004 2005 - LEA 220 kV S.C. Lotru - Sibiu modernizare (montarea conductelor de protectie cu fibrd opticd) si reparatie capitala in perioada 2004 - 2005.

n concluzie Strategia amenajrii teritoriului judetean este orientata spre satisfacerea cerintelor de amenajare ale structurii spatiale proprii teritoriului administrativ al judetului Sibiu. Aceste cerinte constau in principal in depdsirea disfunctionalitdtilor determinate pe baza diagnosticrii domeniilor tint. Caracteristicile spatiale ale disfunctiilor si elementelor favorabile constatate si apartenenta acestora la procese relevante - sociale, economice, de mediu - din teritoriul judetean impun tratarea lor ca elemente ale structurii spatiale judetene. Necesitatea structurarii spatiale a teritoriului judetean si a actiunii continue in sensul precizdrii si dezvoltdrii acesteia este obiectivul general al planurilor de amenajare. Materializarea acestuia se face prin msuri ce se adreseaz zonelor si retelelor ca elemente spatiale esentiale, cutndu-se totodat atingerea unui nivel superior de calitate a mediului fizic.

Punerea in practic de ctre administratiile publice a strategiei va fi orientata pe elementele spatiale de baza; in cadrul msurilor zonale jiind necesara cooperarea actorilor implicati, in cazul retelelor realizarea propunerilor fcndu-se de ctre actori locali - primrii, regii si organe ale administratiei centrale din teritoriu.

163

BIBLIOGRAFIE SELECTIV

1.

Gerald L. Gordon Elena Moise Maricica Stoica Iosif Schiffer i alii Ion Vasilescu i alii www.infoeuropa.ro www.mfinante.ro www.adrcentru.ro OG 34/2006 privind achiziiile publice

Planificare strategic pentru Autoriti locale .... C.C.I.R. 2006 Investiii strine directe Ed. Victor 2005 Investiiile i dezvoltare durabil Ed. Universitari Bucureti, 2005 Managementul proiectului Ed. CRFCAPL Sibiu 2006 Investiii Ed. Economic 2000

2. 3.

4. 5. 6. 7. 8. 9.

164

165

166

167

168

169

170

171

in cadrul politicii de coeziune, se considera ca acest indicator este expresia cea mai generala a nivelului de dezvoltare a unui stat / regiuni. Cu ajutorul sau se comensureaza disparitatile de dezvoltare in cadrul UE.

172

137