MASINA DE CURENT CONTINUU(MCC)

Generalitati 1.Elemente constructive

Masina de curent continuu,MCC, se construieste pentru o gama larga de puteri(zeci de wati,pana la mii de kilowati),turatii si tensiuni nominale (pana la 2000V) Masina de curent continuu se utilizeaza in regim de generator(in istalatiile de producere a energiei electrice),motor(tractiune electrica, masini de ridicat si transportat,in actionari care necesita regla larg si continuu al vitezei) si frana. Masina de curent continuu se compune din doua parti constructive de !aza"statorul care reprezinta inductorul si rotorul care reprezinta indusul. Masinile de curent continuu pot #i" Masini $eteropolare%sistemul inductor este #ormat dintr%o susccesiune alternanta de poli nord si sud Masini $omopolare%#unctionarea lor se !azeaza pe discul lui &arada' Statorul este partea imo!ila a masinii,care are ca elemente constructive principale" carcasa( ugul statoric), polii de e(citatie si in#asurarea concentrata respectiva de curent continuu, polii de comutatie(au(iliari) si in#asurarea concentrata corespunzatoare, scuturile(capacele) #rontale cu lagare cu rulmenti sau de alunecare, sistemul perii si portperii, cutia de !orne. Rotorul este partea mo!ila a masinii, constituit din cateva elemente constructive principale"miezul(pac$etul)rotoric,care prezinta la peri#erie dinti,repartizati uni#orm, iar spre interior ugul rotoric #i(at pe ar!ore,in#asurarea rotorica distri!uita uni#orm in crestaturi ale miezului rotoric, colectorul, ventilatorul. Vom da in cele ce urmeaza o scurta descriere a elementelor constructive principale ale masinii de curent continuu. Carcasa ( ugul statoric) reprezinta partea imo!ila in care se #i(eaza polii de e(citatie si prin care masina este #i(ata in #undatie prin intermediul unei talpi de prindere si !uloane(#ig ).1).*a masinile de putere mai mare de cateva sute de wati, carcasa si ugul statoric(care serveste drept drum de inc$idere al #lu(ului magnetic produs de polii de e(citatie) reprezinta una si aceeasi piesa constructiva.+entru a se o#eri #lu(ului magnetic o reluctanta cat mai mica, carcasa se construieste din #onta si otel turnat, uneori din ta!la groasa si otel sudata.

olii de e!citatie("rinci"ali) se construiesc din tole de otel electrote$nic de 1%2mm grosime(#ig.).)),stranse pac$et cu a utorul unor !uloane nituite. +olii se prind in carcasa prin !uloane.Ei poarta !o!inele de e(citatie stra!atute de curentul de e(citatie. ,o!inele de e(citatie se realizeaza dintr%un conductor rotund sau pro#ilat de cupru. Conductorul este izolat pentru a nu se produce scurtcircuite intre spirele !o!inei. ,o!inele polilor de e(citatie se leaga intre ele in serie sau paralel si se alimenteaza prin !ornele din cutia de !orne.

olii de comutatie(au!iliari)(#ig ).-), sunt constituiti dintr%un miez de #ier masiv sau din tole si au de regula o #orma paralelipipedica. .cestia sunt situati in a(a neutra a masinii%mi locul distantei dintre polii principali.

Mie#ul rotoric(#ig. ).1) se contruieste din tole de otel electrote$nic(#ig.)./),de #orma circulara cu dinti si crestaturi,de pro#il #oarte variat(#ig. )./,!).0e o!icei grosimea acestor tole este de 0,/%1mm.1olele separate se izoleaza una de alta printr%un strat su!tire de lac )

sau printr%un strat de o(id.2rosimea izolatiei este de 0,0)%0,0/mm.3 ast#el de constructie a miezului are ca scop reducerea curentilor tur!ionari care se dezvolta in miez la rotirea sa in campul magnetic.Curentii tur!ionari duc la pierderi de energie care se trans#orma in caldura.*a miez masiv, aceste pierderi desi ar #i #oarte mari ar duce la reducerea randamentului masinii si la o incalzire #oarte ridicata. Infasurarea rotorica(#ig. ).1) consta din sectii,care se pregatesc pe sa!loane speciale si se aseaza in crestaturile miezului(#ig. ).4, a).5n#asurarea se izoleaza de miez cu gri a si se consolideaza in crestaturi, cele mai deseori cu a utorul unor pene speciale de lemn sau alt material izolant(#ig. ).4,!)

6ectiunile in#asurarii rotorice se leaga la colector ,care este un su!ansam!lu caracteristic masinii de curent continuu . Colectorul(#ig. ).7) are #orma cilindrica,#iind construit din placute de cupru,denumite lamele,izolate una #ata de cealalta printr%un strat de micanita si de asemenea izolate de piesele de strangere.*a masinile de putere mica,colectorul se realizeaza din lamele solidarizate si totodata izolate intre ele cu a utorul unui material rasinos sintetic.Colectorul se invarteste solidar cu rotorul masinii

. -

Infasurarea de e!citatie se e(ecuta din conductor de cupru izolat,su! #orma unor !o!ine concentrice montate pe miezul polilor principali.,o!inele de e(citatie se leaga in serie au in paralel,aste#l incat sa se o!tina un inductor $eteropolar.5n#asurarea de e(citatie se alimenteaza in curent continuu. Infasurarea de com"ensare este dispusa in crestaturi inc$ise practicate in talpa polilor principali, in zona situate spre intre#ier..ceasta in#asurare se conecteaza in serie cu in#asurarea indusului si are rolul de a ani$ila sau diminua e#ectele #enomenului de reactie a indusului.

2)8egimurile energetice de #unctionare ale masinii de curent continuu

Masina de curent continuu poate #unctiona in trei regimuri din punctul de vedere al trans#ormarii energetice e#ectuate"de generator,de motor si de frana.5n regimul de generator,masina trans#orma puterea mecanica primita pe la ar!ore de la un motor (care antreneaza masina) in putere electrica de!itata intr%o retea de curent continuu. 5n regimul de motor,masina trans#orma puterea electrica primita de la o retea de curent continuu in putere mecanica cedata pe la ar!ore unui mecanism sau unei instalatii mecanice.+recum se remarca,in regim de motor masina realizeaza trans#ormarea inversa de putere in comparativ cu regimul generator. 5n #ine,in regim de #rana electrica,masina primeste putere mecanica pe la ar!ore si putere electrica de la o retea de curent continuu si le trans#orma ireversi!il in timp in caldura,dezvoltand totodata un cuplu necesar #ranarii unui mecanism sau unei instalatii mecanice. 5n cele ce urmeaza vom studia mai in detaliu principiul de #unctionare in regim de #rana electrica,vom sta!ili ecuatiile generale de #unctionare stationara si !ilantul de puteri. $)%RANAREA MASINI&OR DE CURENT CONTINUU %enomenele de 'a#a la utili#area masinii de curent continuu "entru franare in sistemele de actionari(Caracteristici mecanice(%ranarea dinamica si recu"erati)a. &ranarea in actionarile electrice se realizeaza in mai multe scopuri" %pentru mentinerea constanta a vitezei unui sistem supus actiunii unor cupluri datorite #ortelor gravita%tionale sau inertiei9 %pentru mentinerea in nemiscare a unui sistem supus actiunii unor cupluri e(terioare9 %pentru micsorarea vitezei unui sistem (in vederea modi#icarii regimului te$nologic de #unctionare sau opririi rapide). 5n cele ce urmeaza vom analiza di#erite moduri de utilizare a masinii electrice de curent continuu pentru a #rana un sistem mecanic.0e la !un inceput tre!uie aratat ca #ranarea pe aceasta cale prezinta avanta e nete in comparatie cu #ranarea mecanica(se elimina uzura sa!otilor si to!ei de #ranare, se reduc dimensiunile instalatiei de #ranare,se asigura un control sigur al valorii cuplului de #ranare, se asigura un control

sigur al valorii cuplului de #ranare,uneori se poate recupera o parte din energia cinetica care intervine in procesul de #ranare). $(*(%ranarea in regim de frana "ro"riu+#isa 8egimul de #rana propriu zisa se utilizeaza deseori in actionarile electrice in cele doua variante,pornind de la regimul de !aza de motor" %prin variatia unei rezistente inseriate cu in#asurarea rotorului,trecerea in regimul de #rana #acandu%se prin inversarea sensului vitezei rotatiei la aceeasi polaritatea a tensiunii la !orne9 %prin inversarea polaritatii tensiunii la !orne si intercalarea unei rezistente in serie cu in#asurarea rotorului la acelasi sens de rotatie9 &ranarea propriu zisa prin inversarea sensului de rotatie se intalneste curent in instalatiile de ridicat.6a presupunem deci o asemenea instalatie(de e(emplu un pod rulant)actionata de o masina de curent continuu,#ie aceasta cu e(citatie independenta constanta.6a consideram ca masina #unctioneaza in regim de motor si ridica o anumita greutate cu o viteza relativ importanta.+e caracteristica mecanica naturala a in regim de motor din #igura ).7.1, #ie . punctual de #unctionare respectiv.3data a unsa greutatea la o anumita inaltime,se pune pro!lema micsorarii vitezei de ridicatie , lucru care se realizeaza la un acelasi cuplu si tensiune aplicata a retelei,prin intercalarea in serie cu in#asurarea rotorica a unei rezistentei 8&. Masina #unctioneaza in continuare ca motor,prezentand o noua caracteristica mecanica de panta mai mare.5ntr%adevar,caracteristica mecanica naturala are urmatoare e(presie analitica. :; :o% Ra k E E
2 2

M,

UA reprezinta viteza ung$iulara de mers in gol ideal(cand masina nu 2 2 kE E are nici un #el de cuplu rezistent la ar!ore),iar caracteristica mecanica corepunzatoare unei rezistente in serie 8& va #i "
unde" :o;

R A + RF M, 2 2 kE E evidentiand o panta proportionala cu 8.<8&

:; :o%

().)4)

+e noua caracteristica mecanica,notata cu ! in #igura ).7.1 punctul de #unctionare va #i ,. *a un moment dat apare necesitatea opririi greutatii la o anumita inaltime si deplasarea ei pe orizontala.5n acest caz,viteza masinii devine zero,iar masina tre!uie sa dezvolte in continuare acelasi cuplu electromagnetic. .sa cum arata carcateristica c din #igura ).71, se pot realiza cerintele de mai sus cu a utorul unei rezistente 8=& crescute,intercalata in circuitul rotoric.5n punctul de #unctionare C de pe caracteristica c,masina nu este nici motor,nici #rana propriu zisa,a#landu%se la granita de separatie dintre cele doua regimuri.Masina primeste putere 4

electrica care se trans#orma,in timp,in caldura in rezistenta totala 8.<8=& si nu dezvolta nici nu primeste putere mecanica,deoarece :;0. +entru a co!ori greutatea,deci a inverse sensul de rotatie #ata de situatia anterioara,tre!uie conectata o rezistenta serie 8>& de valoare si mai ridicata,punctul de #unctionare trecand in 0 in zona vitezelor negative(in cadranul 5V al planului :,M).Variindu%se rezistenta 8& in continuare,se poate varia viteza de co!orare a greutatii.5n aceasta ultima situatie, masina electrica lucreaza in regim de #rana propriu%zisa,asa cum se poate veri#ica imediat pe !aza celor aratate anterior.Ea primeste putere mecanica de la ar!ore pe !aza scaderii in timp a energiei potentiale a greutatii in campul gravi#ic al +amantului.5n acelasi timp,ea a!soar!e putere electrica de la retea.+uterea totala a!sor!ita este trans#ormata prin e#ect ?oule in rezistenta 8.<8&=.Masina dezvolta un cuplu electromagnetic de acelasi sens ca si in regimul de motor,numai ca de data aceasta cuplul are sens invers #ata de viteza de rotatie,devenind cuplu de #ranare care se opune cuplului dezvoltat de greutate.

$(*(*)%ranarea "ro"riu+#isa "rin in)ersarea "olaritatii tensiunii &ranarea propriu%zisa prin inversarea polaritatii tensiunii se intalneste la numeroase actionari electrice in care apare pro!lema opririi rapide a instalatiei mecanice antrenate de

o masina electrica.+entru a #i(a ideile,sa ne re#erim la cazul actionarii unui laminar reversi!il.5n asemenea instalatii se pune pro!lema ca dupa ce masina electrica a #unctionat in regim de motor, rotind valturile laminorului intr%un anumit sens,sa se #raneze rapid intreaga instalatie si apoi sa se accelereze valturile in sens contrar.5n acest scop, dupa ce masina a #unctionat ca motor(presupus cu e(citatie independenta constanta ca sens si marime) intr%un anumit sens de rotatie, se inverseaza sensul tensiunii @. aplicate la !ornele masinii, care trece in regim de #rana propriu%zisa, pana cand viteza devine nula, iar apoi in continuare in regim de motor cu sens invers de rotatie. 5n regimul de motor cu sens dreapta ,se aplica la !orne o tensiune de o anumita polaritate, punctul de #unctionare #iind . pe caracteristica naturala a din #igura ).72.*a un moment dat este nevoie a se #rana intreaga instalatie. +entru aceasta se intrerupe !rusc alimentarea masinii(circuitul de e(citatie nu se intrerupe), se conecteaza in serie cu in#asurarea rotorica o rezistenta 8& convena!ila si se alimenteaza masina cu tensiune de polaritate inversata. Aoua caracteristica mecanica de #unctionare a masinii este notata cu ! in #igura ).72. E(presia sa analitica rezulta din relatia ().)4) cu conditia sc$im!arii semnului vitezei :o de mers in gol ideal(deloarece tensiune @ sc$im!a de semn)

:; %:o%

R A + RF M 2 2 kE E

+unctul de #unctionare sare !rusc din pozitia . in pozitia , pe noua caracteristica mecanica(in cadranul 55 al planului :,M)la aceeasi viteza de rotatie la care se invartea masina in momentul intreruperii regimului de #unctionare ca motor. 5n noul punct , de #unctionare,masina lucreaza in regim de #rana propriu%zisa pentru sensul dreapta de rotatie.5ntr%adevar,ea a!soar!e in continuare puterea electrica de la reteaua de alimentare(tensiunea sc$im!a de semn,curentul de asemenea ,deoarece si t.e.m. indusa si tensiunea la !orne actioneaza acum in concordanta pentru a sc$im!a sensul curentului 5.) si,in acelasi timp,a!soar!e putere mecanica pe la ar!ore pe seama micsorarii in timp a energiei cinetice acumulate in masele in rotatie ale laminorului. 1oata aceasta putere a!sor!ita se trans#orma in caldura in rezistenta 8.<8&.Cuplul dezvoltat de masina in punctul , este de semn sc$im!at #ata de cel corespunzator punctului .(s%a inversat curentul 5. la acelasi curent de e(citatie) si actioneaza in sens contrar cuplului de inertie al maselor in miscare..cest !ilant sumar de puteri corespunde intru totul cu cel prezentat la principiul de #unctionare al masinilor de curent continuu in regim de #rana propriu zisa. Motorul de #ranare descris mai sus este cunoscut in literatura si su! numele de #ranare contra curent sau prin legaturi inverse.6u!liniem #aptul ca un asemenea regim nu este cu nimic distinct de regimul de #rana propriu%zisa descris mai inainte,ceea ce di#era #iind doar maniera de trecere a masinii din regimul de motor in cel de #rana propriu%zisa.

0aca in situatia analizata mai inainte se lasa masina sa #unctioneze con#orm caracteristicii ! din #igura ).72 atunci instalatia se #raneaza si viteaza se micsoreaza treptat(punctul , se deplaseaza catre punctul C),la un moment dat instalatia se opreste(punctul C),dupa care ea se accelereaza in sensul stanga,masina electrica trecand din nou in regim de motor pentru sensul stanga(cadranul 555 din planul :,M). &ranarea automatizata se realizeaza cu a utorul releelor si al contactoarelor electrice.5n cele ce urmeaza se va descrie un sistem de comanda automatizata a pornirii reversi!ile a unui motor electric prevazut cu #ranare automatizata la trecerea de la sensul dreapta la cel stanga. +entru #ranare se utilizeaza un releu de tensiune intr%un monta special aratat in #igura ).7),in care 81,82 reprezinta rezistentele de pornire,iar 8) rezistenta suplimentara de #ranare.8eleul de #ranare are !o!ina d care actioneaza contactul d si care comanda alimentarea !oninei c) a unui contactor de scurtcircuitare a rezistentei 8) C prin intermediul contactului principal(de #orta c))D. 8eleul d tre!uie sa comande conectarea rezistentei 8a de #ranare ori de cate ori se inverseaza sensul de rotatie al motorului si este nevoie de regimul de #ranare propriu%zisa pentru a se scurta timpii morti.0upa ce a realizat #ranarea in apropierea vitezei = 0 a masinii,releul tre!uie sa comande scurtcircuitarea rezistentei 8)= pentru ca pornirea in sens invers sa se #aca la cuplu ridicat.8ezistenta 8a tre!uie sa ramana scurtcircuitata atat in timpul pornirii(indi#erent de sens), cat si al #unctionarii normale a motorului.

6a notam cu @d tensiunea la !ornele !o!inei releului de #ranare si cu @ tensiunea retelei.6a notam cu 8)= #ractiunea din rezistenta 8) care ramane in a#ara prizei releului de tensiune d..tunci cand s%a comandat inversarea sensului de rotatie al motorului prin inversarea polaritatii tensiunii aplicate (cu acelasi curent de e(citatie) , se poate scrie"
U d = U R) F I

5 #iind curentul a!sor!it de motor.0ar din ecuatia de #unctionare a motorului rezulta

I= U + k E E R

in care 8 ; 81< 82< 8)< 8..+rin urmare ,

R F R F U d = U 1 ) ) k E E , R R

().)7)

6e poate remarca #aptul ca pentru = 0 , in care 0 reprezinta viteza motorului la mers in gol ideal , @; k E 0 E si @d;@ , aceasta indi#erent de valoarea rezistentei 8)=..sadar , ecuatia ().)7) reprezinta o #amilie

10

de drepte #unctie de parametrul 8)= , dar toate dreptele = f (U d ) trec prin punctul G(% 0 ,@) , indi#erent de 8)=.+entru 8)=;8H2 se o!tine dreapta reprezentat prin linia intrerupta .G in #ig.).7-.+entru 8)=;0 se o!tine dreapta paralela cu a(a ordonatelor. 0e o!icei, in practica, 8)=;8H2, iar releul de #ranare d este ast#el reglat incat actioneaza numai pentru @dI0,-@.5ntro pozitie oarecare, in situatia cand masina actioneaza in regim de motor (#ig.).7-), se comanda inversarea sensului de rotatie.1ensiunea la !ornele releului de #ranare scade la valoarea corespunzatoare punctului ., pentru care @dJ0,-@ si deci releul d nu mai actioneaza, contactul d se desc$ide, contactul c) la #el si, prin urmare, rezistenta 8) este intercalata in serie cu motorul.+e masura ce viteza scade,tensiunea @d creste (#ig.).7-,dreapta .G), iar cand @d;0,-@ si este #oarte apropiat de zero (punctual , in #igura ).7-), releul d actioneaza si rezistenta 8) este scurtcircuitata.Cuplul dezvoltat de masina inregistreaza un soc , tensiunea @d devine egala cu @ si releul de #ranare mentine contactul c) inc$is.+e urma intervin releele de accelerare, care scurtcircuiteaza succesiv rezistentele 81 si 82. 5n #igura ).7/ este redata sc$ema completa de comanda a pornirii reversi!ile cu #ranare contra curent.8eleele de accelerare sunt relee de timp, con#orm sc$emei cunoscute, d1 reprezinta !o!ina releului care realizeaza #ranarea la sensul de rotatie Kdreapta>, iar d2 este !o!ina releului care realizeaza #ranarea la sensul de rotatie Kstanga>.Cele doua relee nu #unctioneaza simultan, datorita e(istentei diodelor inseriate cu !o!ine respective.

11

Modul de #unctionare a sc$emei se poate sta!ili usor pe !aza celor cunoscute din paragra#ele anterioare.+entru pornirea in sens dreapta se actioneaza !utonul !2.+entru reversare cu #ranare se actioneaza succesiv !utoanele !1,!). $(,)%ranarea in regim de generator cu recu"erarea energiei 6a presupunem ca o locomotiva electrica actionata de masini de curent continuu are de urcat intr%o regiune deluroasa, tre!uind sa invinga un anumit cuplu rezistent produs de #ortele gravitatiei si de #recari..tat timp cat trenul urca, masinile electrice #unctioneaza in regim de motor (#ig. ).74).0in ecuatiile de #unctionare corespunzatoare acestui regim rezulta U k E E IA = A , RA cu E ;const. 0in aceasta e(presie se o!serva ca , pe masura ce trenul se apropie de s#arsitul rampei (urcusului) si cuplul rezistent scade, curentul 5. (proportional cu cuplul) scade, iar viteza tinde sa creasca.+unctul de #unctionare #uge pe caracteristica din #igura ).74 din zona corespunzatoare cuplurilor mari spre punctual ,. 3data terminat urcusul, trenul a unge pe palier (teren plat) si apoi se inscrie in panta (la vale).+e panta de inceput, #ortele gravitatiei, care actioneaza acum ca #orte active pot invinge la un moment dat #ortele de #recari, iar cuplul rezistent la ar!ore al masinii devine zero si odata cu el si curentul 5..5n aceasta situatie , = 0 (punctual ,).Masina electrica inceteaza de a mai #i motor, dar continua sa se roteasca in acelasi sens ca mai inainte..vem de a #ace cu regimul de mers in gol ideal. 0aca panta traseului se accentueaza, cuplul activ produs asupra ar!orelui masinii electrice cuplata mecanic cu rotile trenului se mareste si trenul se accelereaza.

12

Viteza de rotatie depaseste valoarea 0 .1ensiunea electromotoare E0, pastrand si ea acelasi sens, depaseste valoarea tensiunii @. la !orne, iar curentul 5. sc$im!a de sens.Cuplul electromagnetic dezvoltat de masina electrica sc$im!a si el de sens odata cu curentul (#lu(ul de e(citatie se mentine acelasi in acest rastimp) si devine cuplu de #ranare, care se opune accelerarii trenului si limiteaza valoarea vitezei de co!orare. 0eoarece curentul 5. a sc$im!at de sens, dar sensul tensiunii @. a ramas acelasi, masina inceteaza de a mai primi energie electrica de la reteaua de alimentare si, dimpotriva, de!iteaza energie electrica in aceasta retea.Masina a devenit generator de energie electrica pe seama micsorarii energiei potentiale a trenului in campul #ortelor de gravitatie.Masina electrica #unctioneaza intocmai ca o #rana, dar cu recuperarea energiei, ceea ce constituie un deose!it de aprecia!il avanta .1renul electric care co!oara dintr%o regiune muntoasa spre campie poate produce energie electrica pentru trenul care urca dinspre campie spre munte, in #elul acesta puterea electrica necesara alimentarii de ansam!lu a liniei #erate electri#icate reducandu%se sensi!il..cest #apt reprezinta unul dintre avanta ele esentiale ale tractiunii electrice indeose!i in zonele de pro#il variat #ata de tractiunea cu locomotive cu a!uri sau diesel%electrice. 6emnalam #aptul ca in #igura ).74 regimul de #rana ca generator cu recuperarea energiei are loc in cadranul al doilea, pe prelungirea caracteristicii mecanice corespunzatoare regimului de motor dincolo de punctul , de mers in gol ideal. &ranarea prin mers ca generator a unui motor cu e(citatie serie este posi!ila numai in cazul in care se trece la e(citatie in derivatie sau independenta. $($)%ranarea in regim de generator fara recu"erare(franarea dinamica) .tat in tractiune electrica, cat si in alte actionari, pentru #ranari !ruste se utilizeaza deseori asa numita #ranare dinamica. 6a consideram o masina electrica de curent continuu cu e(citatie independenta #unctionand in regim de motor (#ig. ).77) si actionand ca o locomotive electrica..tunci cand dorim sa #ranam !rusc trenul, se deconecteaza masina de la retea si se inc$ide circuitul rotoric pe o rezistenta 8,curentul de e(citatie ramanand acelasi.

1)

Masina,care continua sa se roteasca in acelasi sens,se trans#orma in generator care de!iteaza energeie electrica in rezistenta 8..ceasta energie provine din energia cinetica acumulata de tren.6e poate calcula in asa mod rezistenta 8,incat energia cinetica a trenului sa se c$eltuiasca repede su! #orma de caldura in rezistenta 8,in in#asurarea rotorului masinii si prin #recari mecanice,iar trenul sa se opreasca in scurt timp. 5n aceasta perioada,masina electrica are t.e.m de acelasi sens ca mai inainte.6ensul curentului in in#asurarea rotorica este impus acum de aceasta t.e.m si este deci di#erit de sensul curentului 5. din regimul de motor.Cuplul dezvoltat de masina este si el de sens contrar, adica un cuplu de #ranare(#ig.).77) Ecuatiile de #unctionare ale masinii in aceasta situatie sunt" Eo;kE:LE ;(8<8.)5.<M@p
M = k E I A E = k E E k E E U P R + RA

Aegli and caderea de tensiune la perii,se poate scrie urmatoarea dependenta intre cuplul de #ranare M si viteza de rotatie :
2 kE 2 E M = R + R2

.ceasta ecuatie reprezinta o dreapta,trecand prin origine(caracteristica ! din #igura ).77), de panta varia!ila #unctie de #lu(ul de e(citatie si de rezistenta 8.*a un #lu( de e(citatie dat,cuplul de #ranare este cu atat mai mare si deci #ranarea este cu atat mai rapida cu cat rezistenta 8 este mai mica. &ranarea dinamica se poate utiliza si in cazul motorului cu e(citatie derivatie.Este usor de aratat ca,in acest caz,la deconectarea masinii de la retea si la inc$iderea circuitului rotoric pe o rezistenta sunt indeplinite conditiile de autoe(citare pentru #unctionarea in regim de generator. 5n cazul motorului serie,pentru a putea #i indeplinite conditiile de autoe(citare,tre!uie ca odata cu conectarea in#asurarii rotorului pe rezistenta 8 sa se inverseze si legaturile in#asurarii de e(citatie9altminteri curentul produs de t.e.m. remanenta distruge campul remanent.5n plus,rezistenta 8 nu tre!uie sa depaseasca o anumita valoare critica.

1-

Referat la Actionari Pneumtice si Hidraulice

Masini de curent continuu (alternativ)

Elev-Caporal Balan Razvan PL 41

1/