Mari romani despre Eminescu

O literatura trainica, in stare sa ne placa noua si sa fie originala pentru altii, nu se poate intemeia decat pe graiul viu al poporului, pe traditiile, obiceiurile si istoria lui, pe geniul lui. (Mihai Eminescu) Eminescu este un Beethoven al graiului romanesc. (Tudor rghe!i) "#ntr$un fel, Eminescu e sfantul preocupat al ghiersului romanesc %&'. (entru pietatea noastra depasita, dimensiunile lui trec peste noi, sus si peste va!duhuri. )iind foarte roman, Eminescu e universal. (Tudor rghe!i) *ersul intreg pare scris pe metal gros. re ascutisurile si limba scobita, impusa de materialul gros. (Tudor rghe!i) (entru mu!ica lui Eminescu sunt potrivite mu!ica lui Berlio! si paleta lui +elacroi,. (Bernad -ha.) Era o frumusete/ O figura clasica incadrata de niste plete mari negre0 o frunte inalta si senina0 niste ochi mari $ la aceste ferestre ale sufletului se vedea ca cineva este inauntru0 un !ambet bland si adanc melancolic. vea aerul unui sfant tanar coborat dintr$o veche icoana, un copil predestinat durerii, pe chipul caruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare. (#on 1uca 2aragiale) sa l$am cunoscut atuncea, asa a ramas pana in cele din urma momente bune3 vesel si trist0 comunicativ si ursu!0 bland si aspru0 multumindu$se cu nimica si nemultumit totdeauna de toate0 aci de o abstinenta de pustnic, aci apoi lacom de placerile vietii0 fugind de oameni si cautandu$i0 nepasator ca un batran stoic si iritabil ca o fata nervoasa. 2iudata amestecatura/ 4 fericita pentru artist, nefericita pentru om/ (#on 1uca 2aragiale) "Eminescu este cel mai traditional poet, absorbind toate elementele si cele mai marunte ale literaturii antecedente. (5eorge 2alinescu) (rin creatia sa, Mihai Eminescu ramane intr$adevar cel mai mare poet al neamului pe care l$a ivit si$l va ivi vreodata poate pamantul romanesc.(5eorge 2alinescu) )ara Eminescu, neamul nostru ar fi neinsemnat si aproape de dispretuit. +aca n$am fi avut pe Eminescu, trebuia sa ne dam demisia. Eminescu este scu!a 6omaniei. (Emil 2ioran) "Eminescu %&' a fost si ramane cea mai coplesitoare marturie despre forma inegalabila pe care o poate atinge geniul creator romanesc atunci cand se alimentea!a din adancimile fertile si insondabile ale unui fond autentic.(-tefan ugustin +oinas)

2e inseamna pentru noi toti, poe!ia, literatura si gandirea politica a lui Eminescu, o stim si ar fi !adarnic s$o amintim inca o data. Tot ce s$a creat dupa el, de la 7icolae #orga si Tudor rghe!i pana la *asile (arvan, 7ae #onescu si 1ucian Blaga, poarta pecetea geniului sau macar a limbii eminesciene. 6areori un neam intreg s$a regasit intr$un poet cu atata spontaineitate si atata fervoare cu care neamul romanesc s$a regasit in opera lui Eminescu. #l iubim cu toti pe 2reanga, il admiram pe 8asdeu, invatam sa scriem de la Odobescu, il respectam pe Titu Maiorescu si anevoie putem lasa sa treaca mult timp fara sa$l recitim pe 2aragiale. +ar Eminescu este, pentru fiecare din noi, altceva. El ne$a relevat alte !ari si ne$a facut sa cunoastem altfel de lacrimi. (Mircea Eliade) "El si numai el, ne$a a9utat sa intelegem bataia inimii. El ne$a luminat intelesul si bucuria nenorocului de a fi roman. (Mircea Eliade) "(entru noi, Eminescu nu e numai cel mai mare poet al nostru si cel mai stralucit geniu pe care l$a !amislit pamantul, apele si cerul romanesc. El este, intr$un anumit fel, intruparea insasi a acestui cer si a acestui pamant, cu toate frumusetile, durerile si nade9dile crescute din ele. 7oi cei de aici, rupti de pamant si de neam, regasim in tot ce$ am lasat in urma, de la va!duhul muntilor nostri si de la melancolia marii noastre, pana la cerul noptii romanesti si teiul inflorit al copilariei noastre. 6ecitindu$l pe Eminescu, ne reintoarcemm ca intr$un dulce somn, la noi acasa. (Mircea Eliade) Eminescu este incercat de gandul Mortii, dar si de speranta reintegrarii in 7atura$Mama. steapta aceasta intoarcere in 2osmos ca pe o beatitudine finala. (Mircea Eliade)

Eminescu e intruparea literara a constiintei romanesti, una si nedespartita.(7icolae #orga) (e cat se poate omeneste prevedea, literatura poetica romana va incepe secolul al ::$ lea sub auspiciile geniului lui si forma limbei nationale, care si$a gasit in poetul Eminescu cea mai frumoasa infaptuire pana asta!i, va fi punctul de plecare pentru toata de!voltarea viitoare a vesmantului cugetarii romanesti. (Titu Maiorescu) #ubirea eminesciana este deopotriva cu a lui Tristan in drama lui ;agner. <n fir indoliat se intreteste cu bucuriile ei. *oluptatea se asocia!a cu durerea, incat dulcea 9ale sau farmecul dureros fac parte dintre e,presiile eminesciene cele mai tipice. -i poate ca tocmai acum, cand o doreste mai putin, poe!ia lui Eminescu atinge sensurile ei metafi!ice cele mai grave. #n e,perienta iubirii a intuit Eminescu mai limpede resortul cel mai adanc al vietii, dorul nemarginit, dar si !adarniciile acestuia. 2eea ce s$a numit pesimismul eminescian este mai cu seama desteptarea brusca, in neimpacata lumina conceptuala, a omului care a dus pana la capat e,perienta iubirii. (Tudor *ianu)