Sunteți pe pagina 1din 35

Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Catedra: Evaluarea si Managentul Imobilului

Lucrare de an
La disciplina: Economie Imobiliara Tema: Analiza economico- financiara a activitatii ntreprinderiiA elaborat: st.gr.EI0818,Railean Victoria A verificat: lect. sup.Bejenaru Mariana

Chiinu, 2010

CUPRINS

Introducere I. Determinarea costurilor anuale de prestare a serviciilor de catre

intreprindere
1.1 Personalul ntreprinderii 1.2 Determinarea salariului personalului cu decontrile din salariu 1.3 Calcularea costului de prestare a serviciilor II. Calcularea indicatorilor economici

2.1 Determinarea indicatorilor tehnico- economici


2.1.1 2.1.2 2.1.3 2.1.4 2.1.5 2.1.6 2.1.7 2.1.8 Randamentul fondurilor fixe Numrul de rotatii a mijloacelor circulante Productivitatea muncii lucratorilor Salariu mediu pe categorii de lucratori Rentabilitatea produciei Rentabilitatea economica Rentabilitatea financiara Cheltuieli la un leu de producie

III. Determinarea veniturilor din activitatea investitionala 3.1 Determinarea variantei optimale a proiectului de investitii 3.2 Calcularea mai eficienta de obinere a veniturilor 3.3 Determinarea ratei interne de rentabilitate a proiectului investitional IV. Repartizarea profitului la intreprindere V. Concluzii VI. Bibliografie VII.Anexe

Introducere
ntr-un sistem economic concurenial obiectivul major al ntreprinderii este maximizarea valorii sale, respectiv cresterea averii proprietarilor acesteia. Aceasta implic desfurarea activitii firmei n condiii de rentabilitate superioar i n acelai timp meninerea solvabilitii i echilibrului financiar. n acest context s-a definit ca necesitate si utilitate analiza economicofinanciara a intreprinderii ca instrument de supraveghere a activitatii si performantelor lor. In condiii concrete de loc si de timp, pentru analiza economica sint necesare utilizarea unor metode adecvate si a unui sistem de indicatori specifici in vederea individualizrii si dimensionrii factorilor si a cauzelor de aciune pozitiva sau negativa care au determinat o anumita condiie economico - financiara. Prin cunoaterea valorilor indicatorilor economici, evoluia acestora, ntreprinderea isi indeplineste funcia de diagnoza si reglare importante pentru realizarea obictivelor propuse, meninerea unei stri de funcionalitate si adaptare dinamica a activitatii economic- financiare la realitatea si conjunctura pieei concurentiale. Prezenta lucrare, este structurata pe patru capitole. Primul capitol s-a axat pe definirea costului de productie, care este structura acestuia , si care este modul de calculare pe baza unui exemplu concret. Capitolul doi conine descrierea si calcularea indicatorilor economici care sa ne permit analiza activitatii economice a intreprinderii. In capitolul trei atentie s-a acordat aprecierei eficientei proiectelor investitionale, selectarea proiectelor necesare in condiiile conjucturale respective. Capitolul patru este descris modul de repartizare a profitului intreprinderii.

I. Determinarea costurilor anuale de prestare a serviciilor de catre intreprindere


1.1 Personalul ntreprinderii Resursele umane reprezint unul dintre factorii de baz n procesul de producie. Orice activitate economic este imposibil fr participarea resurselor umane. ns munca se manifest ca factor de producie numai n stare activ, si nu sub form de resurse stocate. Personalul fiecrei firmei, dup funciile pe care le ndeplinete se clasific n: > Personalul productiv > Personalul neproductiv Personalul productiv include muncitorii, conductorii i specialitii, funcionarii .a. Personalul neproductiv include paznicii, pompierii .a. In structura personalului total al firmelor, ponderea principal i revine personalului productiv, inclusiv muncitorilor. Salariaii firmei la fel pot fi grupai n funcie de vechimea de munc, dup tipul i nivelul calificrii, nivelul de studii primite, dup vrst .a. Aceast structur a salariailor dup anumite criterii ofer informaii necesare perfecionrii managementului i asigurrii utilizrii lor eficiente. Pentru asigurarea gestionrii eficiente a utilizrii resurselor umane este necesar ca firma s dispun de datele necesare cu privire la cantitatea forelor de munc, structura i dinamica lor. Resursele forei de munc a unei firme reprezint totalitatea salariailor angajai prin contract de munc. n numrul salariailor se include att persoanele prezente la serviciu, ct i cele absente di n diferite motive. Resursele umane a organizaiei n totalitatea sa n cadrul unei ntreprinderi constituie colectivul ei de munc. Calcularea si evidenierea corecta a numrului de personae constituie un factor important in utilizarea eficienta a resurselor. In acest scop se folosesc urmtorii indicatori: Numrul scriptic al lucratorilor pe fiecare zi Ns,care se stabileste in corespundere cu lista personalului angajat la firma la data respectiva; Numrul mediu sriptic al lucratorilor, Ns,(pe saptamina, pe luna, pe an), care se calculeaza prin impartirea sumei numrului scriptic la toate zilele calendaristice la numrul total al zilelor calendaristice in intervalul respectiv. Pentru zilele de odihna numrul scriptic al lucratorilor este egal numrul lor in ziua precedenta.

Numrul efectiv al lucratorilor pe fiecare zi, Nef, care se determina ca numrul celor prezeni la serviciu in fiecare zi. Numrul mediu efectiv al lucratorilor Nef pe o perioada oarecare, se calculeaza prin impartirea sumei numrului lucratorilor prezentati zilnic la serviciu la numrul zilelor lucratoare. In unele zile, numrul scriptic si numrul efectiv al lucratorilor corespund, deoarece unii, lucratori din diferite motive, nu se prezint la serviciu. De aceea, nici numrul mediu scriptic nu coerspunde ntotdeauna cu numrul mediu efectiv pe una si aceeai perioada. Raportul dintre aceti doi indicatori reprezint coeficientul prezentrii la lucru. Prin urmare, indicatorul respective reprezint gradul de utilizare a personalului scriptic. Schimbrile in numrul mediu scriptic al lucratorilor in firme au loc in urma angajarii unor personae noi si concedierea altora. In scopul caracterizarii calitatii gestionarii personalului este necesar nu numai sa evideniem staumarul celor concediai si al clor angajai pe fiecare perioada, ci sa calculam unii indicatorii ce caracterizeaza intensitatea circulaiei personalului. Dar este bine tiut ca stabilitatea personalului firmei este un factor pozitiv in asigurarea creterii economice stabile.

1.2 Determinarea salariului personalului cu decontrile din salariu

Salariul reprezint principala recompensa directa pentru salariai, exprimata in bani, pe care firma o pltete in schimbul muncii prestate. Salariile de baza se stabileste sub forma de salarii tarifare pentru muncitori si salarii ale funciei pentru acionari, specialisti si conductori pentru munca executata in conformitate cu normele de munca stabilite potrivit calificarii, gradului de pregtire profesionala si competentei angajatului. Marimea salariului de baza este calculata in funcie de urmatoarele variabile: - Puterea economico-financiara a firmei; - Restrictii legislative; - Politica salariala a firmei; - Piaa muncii. Salarizarea angajailor din unitatile cu autonomie financiara se face in baza Hotaririi Guvernului RM nr. 743 din 11.06.2002, prin care au fost aprobate: 1. Reeaua tarifara pentru muncitorii din unitatile cu autonomie financiara; 2. Categoriile de salarizare ale Reelei tarifare unice de salarizare (RTUS); 3. Coeficienii de complexitate; 4. Coeficienii de multiplicitate; 5. Lista adaosurilor si sporurile la salariu;

Regulamentul privind salarizarea ucenicilor in perioada de instruire profesionala. Sursa de plata a salariului pentru angajaii din sectorul real constituie o parte din venitul obtinut din activitatea economica a intreprinderii. Exemplu de calcul: Date iniiale:

Volumul serviciilor de evaluare Volumul serviciilor de expertiza tehnica Volumul serviciilor de organizare a licitaiilor Volumul operaiunilor de intermediere Volumul serviciilor de consultanta si analiza

486700 lei 278200 lei 35640 lei

93920 lei 49955 lei

Ponderea salariului din volumul vinzarilor: - evaluatori - 45%; - experi - 45%; - rieltori - 40%; - consultanti 43% 1.Determinam fondul de salarizare a personalului operaional: Fev = 487600 *0,45 = 219420 lei Fex = 278200 * 0,45 = 125190 lei Fint = 93920*0,4 = 37568 lei Fcons = (49955+35640)*0,43=36806 lei Fop = 418984 lei 2.Determinam fondul de salarizare lunar al personalului operaional Fev = 219420/12=18285 lei Fex= 125190/12=10433 lei Fint=37568/12=3131 lei Fcons=36806/12=3067 lei

3.Determinam numrul de muncitori si salariul mediu lunar pe categorii de muncitori : - evaluatori 4 persoane : 18285/4=4571,25 lei - experti 2 persoane : 10433/2=5216 lei - rieltori 1 persoana : 3131 lei - consultanti 1 persoana : 3067 lei - director 1 persoana : 9000 lei - contabil 1 persoana : 5000 lei - secretar 1 persoana : 2500 lei - persoana de deservire 1 persoana 1500 lei Fadm = 18000*12=216000 lei 4.Determinam fondul total de salarizare: Ftot = 418984 + 216000 = 634984 lei 5.Determinam contribuiile pentru asigurarile obligatorii: . CAO=CAS+CAM=(0,23+0,035)*Ftot = 0,265*634984 = 168270,76 lei

Exemplu de calcul a salariului net pentru un evaluator certificat cu 2 copii: Sb=6000 lei Sc. imp=6000-(2*150)-675=5025 lei CAO = (0,06+0,035)*6000=570 lei Simp=5025-570=4455 lei Imp 1 = 2100*0,07=147 lei Imp 2 =(4455-2100)*0,18=423,9 lei Snet = 6000-147-423,9-570 = 4859,1 lei

1.3 Calcularea costului de productie Producerea bunurilor materiale, comercializare de mrfuri, precum si prestri servicii este legata de consumarea rsurselor materiale, financiare si umane. Consumurile care se atribuie produsului finit si serviciilor prestate formeaza costul acestora. Prin costuri se intelege totalitatea consumurilor si cheltuielilor efetuate de o firma in vederea realizarii de produse sau prestrii de servicii, exprimate in forma baneasca. Formarea preului de cost se realizeaza dupa urmatoarea schema:

In afara de clasificare cheltuielilor dupa etapele procesului de producere, cheltuielile mai pot fi clasificate dupa o serie intreaga de criterii. 1) In funcie de elementele economice de consum cheltuielile se clasifica in: Cheltuieli materiale -care includ toate cheltuielile legate de achiziionarea materiei prime, semifabricatelor, resurselor energetice la preul la care acestea au fost procurate se adauga taxele vamale, cheltuielile pentru transportare, comisioanele pltite burselor de mrfuri, cheltuieli de pastrare si livrare a acestora. Cheltuieli pentru retribuirea muncii- se includ cheltuielile de remunerare a personalului ntreprinderii inclusiv premiile pentru rezultatele obtinute i producie si cele de stimulare si compensare in cazul majorarii preturilor, de asemenea si compnsatiile pltite celor care se afla in concediu parial pltit. La intreprinderile de prestri servicii consumurile privind retribuirea muncii cuprind salariul de baza si cel suplimentar, diverse sporuri, adaosuri, premii calculate personalului care lucreaza nemijlocit in domeniul prestrii serviciilor. Uzura - in aceasta categorie se includ sumele cotelor de amortizare destinate reproducerii mijloacelor fixe. Alte cheltuieli- aceasta categorie cuprinde urmatoarele cheltuieli: Uzura activelor nemateriale; Plata pentru arenda; Plata dobinzilor pentru creditele bancare; Indemnizaiile pentru transfer in deplasari; Impozitele si plata serviciilor nemateriale (cheltuieli pentru reclame, telefonie, paza, etc.) 2) Dupa factorii ce le determina: Cheltuieli determinate de factori externi; Cheltuieli determinate de factori interni.

Cheltuielile aparute sub influenta factorilor interni se divizeaza la rindul sau in urmatoarele categorii: Cheltuieli directe; Cheltuieli indirecte; Cheltuieliexcepionale;

Structura costului de producie Analiza consumurilor intreprinderii va incepe cu examinarea structurii costului de producie la nivel general. Costul produciei cuprinde: Consumurile directe de materiale; Consumurile directe pentru retriburea muncii; Consumurile privind contribuiile la asigurarile sociale si medicale; Consumurile indirecte de producie.

Toata informaia necesara pentru analiza poate fi analizata atit in dinamica, cit si comparativ cu nivelul programat, prevzut pentru perioada de gestiune curenta. In analiza generala a costului de producie un rol important il are indicatorul numit "consumurile la un leu de producie fabricata", care reflecta efortul depus de intreprinderea analizata la obinerea produciei fabricate. Reducere acestui indicator in dinamica , cit si comparativ cu nivelul program ului s apreciaza pozitiv, iar majorarea lui- negativ. Modificarea acestui indicator poate fi influentate de urmtorii factori: 1) Modificarea structurii si sortimentului produciei fabricate; 2) Modificarea nivelului de consum pe unitate de produs; 3) Modificarea preturilor la meteria prima, materiale de consum, producia finita.

Calculul costului de producie . Calculul costului produciei se efectuaeaza la trei nivele: a) Al produciei totale; b) Al felului de produs; c) Al unitatii de produs. 1) Costul produciei totale se determina in felul urmtor: Prodcutia in curs de execuie la inceputul perioadei de gestiune+ Consumurile efectuate in perioada de gestiune - producia in curs de execuie la sfirsitul perioadei de gestiune = Costul produciei fabricate.

2) Costul unui tip de produs se calculeaza pe articole de calculatie: C=Cd ir + Cind unde: Cdir-consumuri directe pentru materiale si salarii Cind consumuri indirecte de producie. Costul unitar se determina prin raportul costului felului de produs la cantitatea produsului fabricat: CUn-(Cd+Cind)/Q, C= CD +CI unde: C Costul productiei; CD - Cheltuieli directe; CI - Cheltuieli indirecte; CD=Fstot + CAO + Uf Unde: Fstot-fondul total de salarizare; CAO - contribuiile pentru asigurarile obligatorii; Uf- uzura mijloacelor fixe. Uzura mijloacelor fixe o vom determina prin metoda casarii liniare care consta in defalcari uniforme pe toata durata de funcionare utila a activului. Suma uzurii (Uf) se calculeaza prin imultirea valorii uzurabile (MF) cu norma uzurii a activului(Nuz): Uf=(MFx Nuz):100;

Nr. d/o 1 2 3 4 5 Denumirea MF Cldiri Tehnica de calcul Transport Mobilier Alte fonduri fixe

Durata de funcion. utila, ani 60 5 8 10 5 Total

Nuz, % 0,0166 0,2 0,125 0,100 0,200

MF, lei 92540 39900 48580 10758 800 192578

Uf, lei 1536,16 7980 6072,5 1075,8 160 16824,46

CD=Fstot + CAO + Uf = 634984+60323,48+168270,76= 863578,24 1ei

CI= 1,8% x CD=1,8% *863578,24 =15544,40 lei C= CD +CI C= 863578,24 +15544,40 = 879122,64 lei Cunoaterea nivelului acestui pre permite intreprinderii in scopul obinerii profitului previzibil sa determine volumul necesar al vinzarilor si respectiv volumul produciei, totodata tinind cont de conjunctura pieei existenta real. Apoi prin scaderea din pret a mrimii profitului previzibil poate fi determinata suma maxima a consumurilor si cheltuielilor admise pentru o unitate de produs.

II. DETERMINAREA INDICATORILOR TEHNICO- ECONOMICI 2.1 Randamentul fondurilor fixe Pentru realizarea oricrui proces de productie sunt necesare resurse, si anume: resurse tehnice, resurse materiale, resurse umane. Resursele tehnice reprezint in sine active materiale pe termen lung sau fondurile fixe ale intreprinderii. Fondurile fixe sint active care imbraca o forma fizica naturala, au o durata de funcionare mai mare de un an, se utilizeaza in activitatea intreprinderii sau se afla in procesul crerii si nu sint destinate vinzarii. Eficienta mijloacelor fixe de producie, in practica analitica, se determina cu ajutorul indicatorilor calitativi: randamentul mijloacelor fixe (Rmf); capacitatea mijloacelor fixe (Cmf); inzestrarea muncii cu mijloace fixe (Imf). Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) reprezint unul din indicatorii eficienii mijloacelor fixe, care se determina ca raportul dintre volumul produciei fabricate si valoarea medie anuala a mijoacelor fixe de producie, conform formula (1). Acest indice arata cantitatea de servicii prestate in baza la 1 leu de mijloace fixe.

Unde : VSP - volumul anual al serviciilor prestate MF - valoarea medie anuala a mijloacelor fixe de producie Concluzie: In cazul intreprinderii date la utilizarea unui leu de mijloace fixe se obin 4,90 lei de producie marfa.

2.2 Numrul de rotatii a mijloacelor circulante Mijloacele circculante sint mijloacele aflate in circulaie in decursul fiecrui ciclu de producie si reprezint totalitatea mijloacelor bneti plasate in fonduri circulante de producie si de circulaie. Mijloacele circulante se clasifica in capital de producie si capital de circulaie.

Mijloace circulante
Capital de productie Capital de circulatie Mijloace banesti in numerar

Productia in curs de executie

Datorii debitoare

Fig. 2 Structura mijloacelor circulante ale intreprinderi

Pe parcursul circuitului economic, mijloacele circulante capata diferite forme, parcurgind urmatoarele faze: 1. Aprovizionarea cu materie prima, material, combustibil, s.a. necesare pentru inii erea sau meninerea procesului de producie; 2. Utilizarea treptata a materiei prime procurate si acumulate in prima faza pe baza carora se produc produsele finite; 3. Stocarea produciei finite pentru a fi comercializata; 4. Comercializarea produciei finite si acumularea mijloacelor circulante bneti pentru continuarea circuitului economic. Pentru evaluarea eficientei utilizrii mijloacelor circulante se foloseste urmtorul indicator: coeficientul vitezei de rotatie a mijloacelor circulante (Kr).

Cheltuieli pentru perioada urmatoare

Productie finita

Plasamente de trezorerie

Semifabricate

Stocuri de materiale

Coeficientul vitezei de rotatie a mijloacelor circulante (Kr) reprezint unul din indicatorii eficientei mijloacelor circulante care se calculeaza ca raportul dintre volumul anual al produciei si valoarea medie anuala a mijloacelor circulante, conform formulei. Acest indice caracterizeaza volumul serviciilor prestate ce revine unui leu al costului mijloacelor circulante.

=
Unde: VSP - volumul anual serviciilor MC- valoarea medie anuala a mijloacelor circulante MC = 388850 lei/an prestate VSP = 944415 lei/an

2.3 Productivitatea muncii lucratorilor Productivitatea muncii este indicatorul principal ce exprima eficienta utilizrii a resurselor umane in toate domeniile de activitate economica si se determina prin raportul dintre volumul total al produciei si a numrului de lucratori ce au participat in procesul de producie. Acest indice caracterizeaza volumul produciei sau a lucrrilor efectuate de o persoana intr-o anumita peroada de timp.

Unde: VSP - volumul serviciilor prestate Nsc- numrul de muncitori ce participa in procesul de prestare a serviciilor Productivitatea muncii se poate calcula delimitat pe categoriile de personal: Productivitatea serviciilor de evaluare:

Productivitatea serviciilor de expertiza:

Productivitatea serviciilor de intermediere:

Productivitatea serviciilor de consultant:

In cazul cind productivitatea se calculeaza pentru o perioada stabilita de timp se utilizeaza in formula norma de timp (T), dupa formula :

Unde : VSP - volumul serviciilor prestate Nsc- numrul de muncitori ce participa in procesul de producie T - perioada de timp Aceasta formula se utilizeazain cazul cind volumul produciei este lunar, iar noi ar trebui sa calculam productivitatea orara, zilnica si saptaminala. Astfel pentru a calcula: W lunara > T = 12 W zilnica T = 365 W orara T = 365*8 = 2920

2.4 Salariul mediu pe categorii de lucrri

Salariu net pentru un evaluator: Sml ev=15078,45:4=3769,61 lei/luna Salariu net pentru un expert: Sml exp= 4250,29 lei/luna Salariu net pentru un rieltor: Sml rielt = 2703,4 lei/luna Salariu net pentru un consultant: Sml cons = 2639,1 lei/luna 2.5 Rentabilitatea produciei Rentabilitatea activitatii economice este o forma a eficientei activitatii agenilor economici, care sintetizeaz aciunea tuturor factorilor ce contribuie la obinerea efectului respectiv. De regula,

rentabilitatea exprima rezultatul final de gospodrie pentru o perioada data si e determinat de marimea profitului obtinut in comparaie cu dimensiunile factorilor de producie investiti. Calcularea rentabilitatii pornete de la aprecierea mrimii profitului ca diferena dintre preul de vinzare (VSP) si preul de cost (PC):

Unde: Ptot - profitul total;


Pop- profitul din activitatea operaionala; Pf- profitul din activitatea financiara; Pin - profitul investitional;

Exemplu de calcul: Pop= VSP- C=944415 - 879122,64 =65292,36 lei Pf=5150 lei (date iniiale); Pin = 21236 lei (date iniiale); Ptot= 65292,36 + 5150+ 21236 = 91678,36 lei Pn = Ptot - Imp Unde Pn- profitul net, care se calculeaza ca diferena dintre marimea impozitului pina la impozitare si marimea impozitului; Ptot - profitul perioadei de gestiune pina la impozitare; Imp - marimea impozitului; 25200* 0,07 = 1764 lei/an 91678,36 25200 = 66478,36 lei 66478,36 * 0,18 = 11966,10 lei Pn = 91678,36 -1764 -11966,10 =77948,26 lei/an

2.5.1 Rentabilitatea produciei Rentabilitatea producie se calculeaza ca raport dintre profitul brut si costul productiei. Acest indicator caracterizeaza proporia dintre cheltuielile directe si cheltuielile indirecte.

Concluzie: Pe perioada data in urma activitatii intreprinderii la fiecare leu de producie s-au obtinut 33,91 lei.

2.5.2 Rentabilitatea economica Rentabilitatea economica reflecta eficienta utilizrii mijloacelor materiale si financiare ale intreprinderii, prevzute in vederea desfasurarii activitatii sale . Rec ne arata ce profit obinem la fiecare leu de active detinute de intreprindere, si se calculeaza dupa formula:

Concluzie: ntreprinderea data la fiecare leu de active detinute obine un profit de 13,41lei. 2.5.3 Rentabilitatea financiara Rentabilitatea financiara reflecta capacitatea intreprinderii de a utiliza capitalul propriu, si caracterizeaza profitul net obtinut de intreprindere la fiecare leu din capitalul propriu alocat in activitatea intreprinderii. Rentabilitatea financiara se calculeaza dupa formula:

In cazul in care ntreprinderea activeaza fara a apela la imprumuturi pe termen lung si termen scurt Rfin este egala cu Rcc. Rfin =13,41%

2.6 Cheltuieli la un leu de producie Creterea profitului la intreprindere se face pe baza reducerii costului de producie. Preul de cost poate fi redus prin implementarea unor programe de masuri ce implica toate laturile activitatii ntreprinderii. Reducerea preului de cost este controlata permanent prin analiza unui coeficient destul de simplu. Acest coeficent se numete Cheltuieli la un leu de producie realizata. Acest raport reprezint raportul dintre preul de cost si cantitatea totala de producie realizata, si se calculeaza dupa formula:

Unde: PC- preul de cost VSP - volumul serviciilor prestate Concluzie: La un leu de producie ntreprinderea cheltuie 93 de bani si obine 7 bani profit.

III. DETERMINAREA VENITULUI DIN ACTIVITATEA INVESTITIONALA

Prin noiune de investitii in economia de piaa se subintelege alocarea mijloacelor bneti intr-o afacere cu scopul atingerii obiectivelor businessului. Cu alte cuvinte , investitii sint toate tipurile de valorii materiale si intelectuale , investite in obiectele activitatile de antreprenoriat si alte genuri de activitate, ca rezultat al carora se formeaza profitul sau se realizeaza anumite efecte sociale. Economia de piaa impune i schimbare a opticii privind noiune de investitii. Astfel ca ele sunt intelese ca reprezentind partea din venitul destinat pentru formarea capitalului. Generalizind cele enuntate mai sus putem defini investiiile ca: Plasare de fonduri bneti intr-o aciune, intr-un proiect sau operaie pentru a creea un spor de avuie, atit la nivelul individului cit si la nivelul firmelor si al societarii, urmarindu-se nu numai sporirea bunurilor si capacitatii de producie cit si obinerea unui profit; Un flux al valorilor care au ca punct iniial , de pornire, fondurile financiare , o parte a In teoria si practica contemporana investiiile planificate si realizate iau forma proiectului de investitii. Proiectul de investitii reprezint prin sine un plan sau un program de alocare a capitalului in scopul obinerii veniturilor in viitor sau atingerii altor efecte utile in timp. In practica contemporana mondiala proiectele de investitii tipice sint: > nnoirea utilajului invechit; > Modernizarea utiliajului ( reutilarea tehnica a intreprinderii); > Sporirea volumului produciei fabricate sau extinderea pieei serviciilor prestate; > Extinderea intreprinderii in scopul insusirii noilor produse; > Proiecte de investitii cu destinatie social- ecologica. O atentie deosebita trebuie sa fie acordata proiectelor investonale in constructii reale, legate de constructia obiectivelor noi, modernizarea utilajului, reconstrucia cldirilor si edificiilor existente, etc. 3.1 Determinarea variantei optimale a proiectului de investitii La analiza eficientei proiectului de investitii si alegerea variantei mai convenabile din citeva proiecte alternative este necesar de analizat multilateral atit cheltuielile investitionale, cit si rezultatele activitatii operaionale ale intreprinderii pina la uzura morala si fizica totala a capitalului fix. Strategia investitionala a firmei, precum si tehnica de alegere a investiiilor se formuleaza in corespundere cu strategia generala a firmei.

veniturilor si economiilor realizate;

Practica demonstreaz ca la diferite etape de viata firma trebuie sa adopte diferite strategii, atit generale cit si investitionale. Strategia investitionala se formeaza prin parcurgerea urmtoarelor etape: 1) Determinarea perioadei pentru care se elaboreaz strategia investitionala (orizontul strategic). Orizontul strategiei investitionale si orizontul strategic al firmei pot coincide in unele cazuri, in majoritatea insa ele se vor deosebi, strategia investitionala fiind de o durata mai scurta. Aceasta se explica elementar prin faptul ca stratategia firmei conine elemental de strategie investitioanala ca parte componenta. Pentru Republica Molodva, datorita situatiei economice actuale instabile, orizontul strategic atit cel general cit si cel investitional nu va depasi 3-5 ani. 2) Formarea scopurilor strategice ale activitatii investitionale - scopurile strategice ale actvitatii investitionale rezulta din sistemul de scopuri strategice generale. Aceste scopuri pot fi formulate ca: creterea capitalului, sporirea veniturilor in urma activitatii investitionale, schimbarea raportului dintre investiiile reale si cele financiare. Concomitent scopurile strategice trebuie sa corespunda etapei de viata la care se afla firma. 3) Elaborarea celor mai efective cai de realizare a scopurilor strategice ale activitatii investitionale. Aceasta elaborare se efectuiaza in doua direcii: elaborarea direciilor strategice ale activitatii investitionale si elaborarea strategiei de formare a resurselor investitionale. Etapa vizata este cea mai importanta si mai complicata. 4) Elaborarea direciilor strategice ale activitatii investitionale. Aceste direcii se bazeaza pe sistemul de scopuri ale activitatii investitionale. In procesul elaborarii se afla rspunsul la urmatoarele intrebari:- determinarea raportului dintre diverse forme investitionale ( investirii reale, financiare) la diferite etape ale perioadei de perspectiva; - determinarea direcionrii ramurale a activitatii investitionale; - determinarea direcionrii regionale ale activitatii investitionale. 5) Elaborarea strategiei de formare s resurselor investitionale se executa pe etape: - prognoza necesitatii de resurse investitionale; - studiul posibilitilor de formare a resurselor investitionale din diferite surse; - determinarea metodelor de finanare a fiecrui proiect investitional in parte; optimizarea structurii surselor de formare a resurselor investitionale. 6) Concretizarea strategiei investitionale pe fiecare perioada de realizare. Concretizarea presupune determinare consecutivitatii si termenilor de atingere a scopurilor si strategiilor propuse. In cazul ei, se asigura sincronizarea in timp interna si externa. 7) Evaluarea strategii investitionale elaborate. Evaluarea strategiei se efectuiaza pe baza citorva criterii:

Corespunderea strategiei investitonala cu strategia generala a firmei. Trebuie studiata

corespunderea scopurilor, direciilor si etapelor de realizare a strategiilor; Echilibrul intern al strategiei investitionale. Se determina coordonarea dintre scopurile si direciile activitatii investitionale, precum si consecutivitatea executrii lor; Coordonarea strategii investitionale cu mediul extern. Se apreciaza corespunderea strategiilor

investitionale pronosticurilor vizind schimbrile dezvoltrii economice si a climatului investitional in tara, precum si a conjucturii pieei investitionale; Posibilitatea realizarii strategiei investitionale pornind de la potentialul de resurse existente.

Se analizeaza posibilitile potentiale ale firmei privind formarea resurselor financiare pe baza resurselor proprii. Se apreciaza nivelul de pregtire profesionala a personalului prin prisma realizarii strategiei investitionale; Acceptabilitatea nivelului de risc legate de realizarea strategiei investitionale. Se studiaza nivelul riscului de investirii si posibilile urmri financiare pentru firma; - Efectul cumulativ al strategiei investitionale. Evaluarea rezultetelor programului investitional se bazeaza pe determinarea eficientei economice. Concomitent se determina si rezultatele neeconomice atinse in procesul realizarii strategiei investitionale, cum ar fi imbunatatirea imaginii firmei; a condiiilor de munca; a condiiilor de deservire a clientelei etc.

3.2 Calcularea eficientei investiiilor Aprecierea eficientei proiectelor de investitii se bazeaza pe folosirea combinata a metodelor tradiionale si celor moderne, caracterizate prin fundamentare stiintifica si testate de o pratica indelungata. Metodele tradiionale de evaluare a eficientei economice si financiare a investiiilor se caracterizeaza prin: abordarea statica a analizei proceselor si fenomenelor; simplificarea situatiei reale folosind valorii medii anuale; nu se tine seam de neechivalenta economica a valorilor nesincrone ale costurilor, veniturilor si profitului din ani diferii; incertitudinea si riscul se apreciaza intuitiv etc. Metodele moderne se caracterizeaza prin: abordarea dinamica a analizei proceselor investitionale; tinind seama de aciunea timpului asupra procesului investitional, se opereaza cu valori actualizate. In fiecare an al orizontului de timp de realizare a proiectului investitional si pe durata de exploatare, se prevd mrimile concrete referitoare la costuri, venituri si profit. Aceste metode iau in consideraie incertitudinea si riscul, folosind fie analiza de sensibilitate, fie valoarea probabilistica a indicatorilor.

La evaluarea proiectelor de durata mica sau medie se folosesete o combinaie a metodelor tradiionale cu cel moderne. Pentru analiza proiectelor de mare anvergura, se utilizeaza analiza dinamica bazata pe metode raionale moderne. Comuna pentru toate metodele moderne este faptul ca se face o prognoza a cheltuielilor si a veniturilor pentru toata perioada ciclului vital si deasemenea se face o prognoza a evoluiei economice. Prima metoda moderna utilizata pe larg este metoda cheltuielilor anuale sau metoda determinrii raportului V/C. Analiza venituri/costuri" reprezint concepia fundamentala a evaluarii economice si financiare a proiectelor de investitii. Exprimarea si masurarea eficientei in proiectele de investitii se bazeaza pe comensurarea avantajelor economice medii anuale si integrale cu volumul costurilor necesare, de investitii si de exploatare, dimensionate prin metode tradiionale, statice sau in abordare dinamica. Tinind seama de influenta pe plan economic a impactului factorului timp. Diferite modele de comparare a veniturilor cu costurile au ca scop stabilirea legturii dintre aceti doi parametri ai proiectului, ceea ce este foarte important pentru masurarea eficientei, dar si din punctul de vedere al posibilitilor de a asigura fondurile necesare finantarii, dar mai ales cele in valuta, ale costurilor mari ale acesteia si ale altor resurse deficitare. Modelarea eficientei este si mai sugestiva pentru adoptarea deciziei de investitii, daca vom analiza indicatorul care ne arata ce venituri se pot obine in funcie de un nivel dat al angajamentului de capital, al costurilor totale de investitii si de exploatare. Ca regula generala analiza raportului venturi/ cheltuieli" se bazeaza pe evaluarea raportului si diferenei absolute dintre veniturile totale actualizate(Vt ) si costurile totale actualizate (Ct ):

Unde: n-numarul de ani; r- rata dobinzii bancare sau rata discontului; Ci - cheltuieli din perioada data; K - Coeficient de discontare; Vi - ventitul din perioada data;

Operind cu valorile actuale cumulate, la o anumita rata de actualizare, avantajul net al investitorului la proiectul dat va fi:

In acest caz se indica faptul ca proiectul de investitii nu produce nici avantaje nici pierderi, deci investitorul nu cistiga nimic. Cind raportul venituri/costuri este subunitar in acest caz, proiectul produce pierderi, costurile nu se recupreaza, ceea ce ne duce la concluzia ca prioectul respectiv este ineficient si trebuie de respins. In cazul dat nici are rostul sa mai calculam ceilali indicatori de analiza dinamica a eficientei economice a investiiilor la acest proiect. In loc sa investim la proiectul dat, este mai eficient sa plasam fondurile de investiti in alte proiecte rentabile, sa le depunem la o banca cu o anumita dobinda, sa cumprm aciuni ale altor ageni economici etc.

Daca raportul dintre venituri si costuri este supraunitar proiectul este eficient, acceptabil si putem continua analiza dinamica, cu ajutorul altor indicatori, ai eficientei investiiilor. Avind in vedere ca analiza acestui indicator se refera la un interval de timp indelungat, acest raport trebuie sa fie cu mult mai mare ca 1. Cu cit este mai mare acest indicator, cu atit sunt mai stabile, mai corecte concluziile. Trebuie de subliniat ca acest raport este sensibil la marimea ratei de actualizare si de aceea este foarte important sa alegem corect rata de actualizare pentru a evita fie acceptarea proiectelor neeficiente, fie respingerea unor proiecte rentabile. Intre marimea ratei de actualizare , pe de o parte , si valoarea raportului venituri/costuri, precum si diferena absoluta dintre venituri si costuri, pe de alta parte, se stabilesc urmatoarele relaii: a) Cu cit marimea ratei de actualizare este mai mica, cu atit va creste valoarea raportului

venituri/costuri si a aventajului net. b) Pe masura ce creste marimea ratei de actualizare, folosind calcule, raportul venituri/costuri

si marimea absoluta a avantajului net scad. Aplicaie IA: Date iniiale: O companie de constructie planuieste sa deruleze urmtorul proiect de investitional: constructia unui bloc locativ. Cheltuielile totale ale construciei constituie 9 mln lei. Blocul lcativ va avea 58 de apartamente. Pretul de vinzare a unui apartament constituie: 500 mii lei pentru un tip de apartamente si 300 mii lei pentru apartamente tip II. Plata de arenda pentru un

apartament constituie 150 200 , rata discontului 25 %, cheltuielile pentru intretinerea unui apartament care nu a fost dat in chirie 3200 lei, perioada de constructie 2 ani. Se propun doua variante de realizare a apartamentelor: a) Dupa darea cldirii in exploatare vindem anual 15 % din apartamente si restul sint date in chirie; b) Anual vindem 10 % si restul dam in chirie. De determinat eficienta investiiilor conform metodelor cunoscute. I.A Pentru a determina raportul venituri/cheltuieli mai intii vom calcula valoarea incasarilor readuse si valoarea cheltuielilor readuse. Presupunem ca inceperea lucrarilor de constructive vor incepe in anul current, din acest motiv sumele din anul 1 nu se actualizeaza. Determinarea veniturilor si cheltuielilor actualizate

Nr. ord

Cheltuieli mii lei

Venituri mii lei

Coeficient de discont.

Cheltuieli

Venituri

actualizate, mii lei actualizate, mii lei

1 2 3 4 5 6 7 8 9

4500 4500 22,4 16 9,6 12,8 3,2 6,4 -

3793,96 3997,2 3779,38 3352,65 2933,21 3105,67 1400 Total, lei

1,0000 0,8000 0,6400 0,5120 0,4096 0,3276 0,2621 0,2097 0,1677

4500 3600 14,33 8,19 3,93 4,19 0,83 1,34 8132,81

2428,13 2046,56 1548,03 1098,32 768,79 651,25 234,78 8775,86

Determinarea raportului venituri readuse/cheltuieli readuse:

Concluzie: In acest caz raportul venituri/cheltuieli este supraunitar, ceea ce exprima ca proiectul este eficient, acceptabil, insa trebuie sa fie cu mult mai mare ca unu ca aceste concluzii sa fie stabile si corecte. Dezavantajul acestui proiect consta in valoarea cheltuielilor necesare pentru realizarea proiectului precum si marimea ratei de actualizare. Schema comercializarii apartamentelor nu este una eficienta, deoarece nu permite recuperarea investitiilor intr-o perioada mai scurta.

I.B. Determinam valoarea incasarilor readuse si a cheltuielilor readuse pentru a doua varianta a proiectului. Presupunem ca inceperea lucrarilor de constructive vor incepe in anul current, din acest motiv sumele din anul 1 nu se actualizeaza. Determinarea veniturilor si cheltuielilor actualizate Nr d/o Cheltuieli mii lei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 4500 4500 19,2 12,8 9,6 12,8 3,2 6,4 3,2 6,4 3,2 Venit, mii lei 2727,98 2523,93 2306,11 2083,43 2279,38 2458,32 2642,93 2023,49 2210,10 1400 Total Coef. de discontare 1,0000 0,8000 0,6400 0,5120 0,4096 0,3276 0,2621 0,2097 0,1677 0,1342 0,1073 0,0858 Cheltuieli actual., mii lei 4500 3600 12,28 6,55 3.93 4,19 0,83 1,34 0,53 0,85 0,34 8130,87 Venituri actual, mii lei 1745,90 1292,25 944,58 682,53 597,42 515,50 443,21 271,55 237,14 120,12 6850,20

Concluzie: In cazul dat in urma analizei raportului venituri/cheltuieli, raportul dat este subnitar ceea ce indica faptul ca proiectul dat este ineficient din punct de vedere economic si nu poate fi realizat, deoarece intreprinderea nu va recupera capitalul investit si nu va obtine venit.

3.3 Determinarea ratei interne de rentabilitate Rata interna de rentabilitate (R1R) reprezint acea rata a dobinzii compuse, care atunci cind se foloseste ca rata de actualizare pentru calculul valorii nete actualizate totale, face ca suma sa fie nula; adica este acea rata de actualizare care egaleaza CFAT (cash- flow-ul total actualizat) si I (efortul investitional total): RIR=a pentru care VANT=0; Unde RIR-rata interna de rentabilitate VANT- valoarea neta totala actualizata Exista doua cai pentru a determina RIR: Grafic; Analitic;

Modelul grafic se bazeaza pe calcule efectuate anterior in metoda valorii actuale nete. VAN se face pe mai multe rate a discontului in asa mod ca sa putem gasi o valoare pozitiva pentru o rata, si o valoare negativa pentru o alta rata, si in baza acestor valori se construiete graficul. Modelul analitic presupune determinarea RIR pe baza formulei matematice:

Pentru I varianta a proiectului: Pentru a determina RIR mai intii vom calcula VNAT pentru diferite rate de actualizare, alese astfel incit sa putem gasi o valoare pozitiva pentru o rata si o valoare negativa pentru o alta rata.

Nr Cheltuieli, d/o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 mii lei 4500 4500 22,4 16 9,6 12,8 3,2 6,4 -

Venit , mii lei 3793,96 3997,2 3779,38 3352,65 2933,21 3105,67 1400

Coef. discount. VN, mii lei (25%) 1,0000 0,8000 0,6400 0,5120 0,4096 0,3276 0,2621 0,2097 0,1677 -4500,00 -4500,00 3771,56 3981,2 3769,78 3339,85 2930,01 3099,27 1400

Coef. VAN (25%) mii lei -4500,00 -3600,00 2413,79 2038,37 1544,10 1094,13 767,95 649,91 234,78 643,03 discont. ( 50%) 1,0000 0,7692 0,5917 0,4551 0,3501 0,2693 0,2071 0,1593 0,1225 -4500,00 -3461,40 2231,63 1811,84 1319,79 899,42 606,80 493,71 171,5 -426,71 VAN (30%), mii lei

Total

Conform rezultatelor obtinute in tabel pentru VNAT (+) = 643,03 mii lei si VNAT (-) = -426,71 mii lei , determinam marimea ratei interne de rentabilitate RIR :

sau 28 %
Metoda grafica:

VNAT

VNAT -

VNAT +

100 -100 10

RIR 20 30 40 a

Determinarea venitului net actualizat la diferite rate de actualizare


Nr d/o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Cheltuieli, mii lei 4500 4500 19,2 12,8 9,6 12,8 3,2 6,4 3,2 6,4 3,2 Venit, mii lei 2727,98 2523,93 2306,11 2083,43 2279,38 2458,32 2642,93 2023,49 2210,10 1400 Coef. VN, VNA (25%) -4500,00 -3600,00 1733,61 1285,69 940,65 678,33 596,58 514,16 442,68 270,69 236,80 120,12 Coef. disc(20%) 1,0000 0,8333 0,6944 0,5787 0,4822 0,4018 0,3348 0,2790 0,2325 0,1938 0,1615 0,1345 VNA (20%) -4500,00 -3749,85 1880,97 1453,19 1107,37 831,97 762,06 684,08 613,73 390,91 356,41 188,30 +19,14

disc(25%) mii lei 1,0000 0,8000 0,6400 0,5120 0,4096 0,3276 0,2621 0,2097 0,1677 0,1342 0,1073 0,0858 -4500 -4500 2708,78 2511,13 2296,51 2070,63 2276,18 2451,92 2639,73 2017,09 2206,90 1400 -1280,69

Total

a) Determinam prin metoda analitica:

Concluzie: Intreprinderea va obtine profit pina la rata rentabilitatii in marime de 20,07 %. La o rata mai mare de 20,07 % cheltuielile effectuate pentru realizarea investitiei vor depasi veniturile generate de investitii.

26

IV. REPARTIZAREA PROFITULUI LA NTREPRINDERE Una din formele fundamentale de venit care se formeaza la firma in economia de piaa este profitul. Profitul reprezint avantajul realizat in forma baneasca dintr-o aciune sau activitate economica de ctre cei care le initiaza. Activitatea intreprinsa de ctre un agent economic nu poate exista si nu poate fi dezvoltata daca nu se realizeza cu un avantaj in forma baneasca, daca nu-si recupereaza cheltuielile de producie si obine un venit. Profitul este o forma a produsului net si reflecta munca depusa de productor la crearea mrfii date sau la oferirea serviciului prestart. Profitului ii revine rolul de baza, care consta in remunerarea activitatii intreprinderii. Conform legislaiei economice profitul este un venit supus impozitrii, iar cei care-1 obin pot sa dispun de el numai dupa plata impozitului. Profitul brut (Pb), care reprezint suma totala dobindita sub forma de profit de un agent economic, ca diferena intre incasari si costurile curente. Profitul net (Pn) care reprezint partea din profitul brut care ramine efectiv la dispoziia agentului economic, dupa plata impozitelor. Intrucit profitul este partea din venit care ramine la dispoziia intreprinderii dupa ce si -a achitat toate obligaiunile contractual fata de terti, unii autori considera ca profitul constituie venitul intreprinderii ca agent economic. La aceasta apreciere contribuie si modul cum este distribuit profitul obtinut, la care participa toti cei care o reprezint si anume: - Acionarii - prin devidentele , venit necontractual ce variaza in funcie de rezultatele financiare ale intreprinderii si care, in principiu, trebuie sa atinga un nivel care sa evite ieirea din societate a acionarilor; - Membrii Consiliului de administrare, cadre superioare de conducere (managerii); Salariaii - prin participarea la beneficii, sub diferite forme; - Intreprinderea insasi - prin profitul nedistribuit si pus in rezerva, care poate constitui sursa de baza a dezvoltrii si consolidrii firmei. Profitul intreprinderii include urmatoarele component: Impozitul pe venit; Rambursarea creditului;
27

Alte cheltuieli;

Astfel obinem profitul net care se repartizeaza in venit si pierderi si fond de rezerva. Fondul de rezerva constituie 10% din profitul net. Profitul nerepartizat (Pnr) se obine prin scaderea fondului de rezerva (Fr) si respectiv adunarea veniturilor sau pierderilor , iar fondul nerepartizat (Fnr) se imparte in fondul de utilizare (Fu) care constituie 15-20% din profitul nerepartizat si fondul de acumulare (Fa) in mrime de 80-85 %. Pn = Pb Imp = 245850 41481 = 204369 lei Fr = 10% Pn = 204369*0,1 = 20436,9 lei P nr = Pn Fr = 204369 2436,9 = 201932,1 lei Fa = 80% Pnr = 201932,1*0,8 = 161545,68 lei Fu = 20% Pnr = 201932,1*0,2 = 40386,42 lei

28

CONCLUZIE In condiiile concrete de loc si de timp, pentru analiza economica a activitatii intreprinderii sint necesare utilizarea unor metode adecvate si a unui sistem de indicatori specifici in vederea individualizrii si dimensionrii factorilor si a cauzelor cu aciune pozitiva sau negativa care determina o anumita situatie economica. Anume acesta si a constituit scopul lucrrii, si in baza valorilor obtinute s-a incercat o analiza a activitatii intreprinderii. Determinarea acestor indicatori economici, a folosit in determinarea raportului dintre avantajul economic pe care firma il obine, si efortul pe care-1 depune in acest scop. Un alt tip de idicatori care au fost determinati au fost indicatorii de eficienta economica a investiiilor unei firme, si-n baza rezultatelor obtinute selectarea proiectelor rentabile in cazul unor anumite condiii concrete. In concluzie putem afirma ca foarte important in cazul unei analize economice a activitatii intreprinderei, este determinarea corecta a factorilor care influenteaza in mod direct valoarea indicatorilor analizai, dinamica acestora.

29

Bibliografie: 1. Albu Svetlana, Valeriu Capsizu, Albu Ion: " Eficienta investitiei- curs universitar" - Chiinu 2005; 2. Albu Ion, Svetlana Todiras: "Bazele antreprenoriatului" - Chiinu 1998; 3. Grigore Vascan, Liubov Usturoi: "Economia intreprinderii" - Chiinu 2006; 4. 5. www.ecursuri.ro www.conspecte.md

Anexa 1. Determinarea salariului net lunar pentru fiecare categorie de personal

1. Salariul net lunar pentru un evaluator certificat cu 2 copii: Sb = 6000 lei CAO = (0,035+0,06)*6000=570 lei Sipm = 6000-(2*150)-675-570=4455 lei I=2100*0,07+(4455-2100)*0,18=570,9 lei Sn=Sb-CAO-I=6000-570-570,9=4859,1 lei Unde : Sb salariul de baza lunar CAO contributii pentru asigurari sociale si medicale Simp Salariul impozabil I-impozitul pe venit Sn- salariul net, lei 675 lei- scutirea personala lunara 150 lei scutirea pentru un copil

2. Salariul net lunar pentru un evaluator certificat cu un copil: Sb=6000 lei CAO = 0,095*6000=570 lei Simp=6000-570-675-150=4605lei I=2100*0,07+(4605-2100)*0,18=597,9 lei Sn=6000-570-597,9=4832,1 lei

3. Salariul net pentru un evaluator stagier cu un copil: Sb=3142,5 lei CAO= 0,095*3142,5=298,5 lei Simp=3142,5 298,5-675-150=2019 lei I=2019*0,07=141,33 lei Sn=3142,5-298,5-141,33=2702,67 lei

4. Salariul net pentru un evaluator stagier fara copii: Sb=3142,4 CAO=0,095*3142,5=298,5 Simp=3142,5-298,5-675=2169 lei I=2100*0,07+(2169-2100)*0,18=159,42 lei Sn=3142,5-298,5-159,42=2684,58 lei

5. Salariul net pentru un expert cu un copil (x2): Sb=5216 lei CAO=0,095*5216=495,52 lei Simp=5216-495,52-675-150=3895,48 I=2100*0,07+(3895,48-2100)*0,18=470,19 lei Sn=5216-495,52-470,19=4250,29 lei

6. Salariul net pentru un rieltor cu 2 copii: Sb=3131 lei CAO=0,095*3131=297,5 lei Simp=3131-297,5-675-(150*2)=1858,5 lei I=1858,5*0,07=130,1 lei Sn=3131-297,5- 130,1 = 2703,4 lei

7. Salariul net lunar pentru un consultant cu un copil: Sb=3067 lei CAO=0,095*3067=291,36 lei Simp=3067-291,36-675-150=1950,64 I=1950,64*0,07=136,54 lei Sn=3131-291,36-136,54=2639,1 lei

8. Salariul net lunar pentru un director cu 2 copii: Sb=9000 lei CAO=0,095*9000=855 lei Simp=9000-855-675-(150*2)=7170 lei I=2100*0,07+(7170-2100)*0,18=1059,6 lei Sn=9000-855-1059,6=7085,4 lei

9. Salariul net lunar pentru un contabil cu 2 copii: Sb=5000 lei CAO=0,095*5000=475 lei Simp=5000-475-675-150*2=3550 lei I=2100*0,07+(3550-2100)*0,18=408 lei Sn=5000-475-408=4117 lei

10. Salariul net lunar pentru un secretar cu un copil: Sb=2500 lei CAO=0,095*2500=237,5 lei Simp=2500-237,5-675-150=1437,5 lei I=1437,5*0,07=100,6 lei Sn=2500-237,5-100,6=2161,9 lei

11. Salariul net lunar pentru o persoana de deservire cu 2 copii: Sb=1500 lei CAO=0,095*1500=142,5 Simp=1500-142,5-675-150*2=382,5 I=382,5*0,07=26,77 lei Sn=1500-142,5-26,77=1330,73 lei

Anexa 2. Procedeul de comercializare a apartamentelor pentru I varianta


Din totalul de apartamente 58, anual sunt date in chirie 15 % (cite 9 apartamente ) si restul sunt date in chirie.

Apartamente vindute Perioada Tip I 500 mii lei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 5 6 5 3 1 2 1 Tip II 300 mii lei 4 3 4 6 8 7 3

Apartamente in chirie Tip I 38,88 mii lei 20 15 14 11 5 1 Tip II 29,16 mii lei anual 12 20 14 7 17 1 -

Apart. libere 3,2 mii lei anual 7 5 3 4 1 2 4500 4500 22,4 16 9,6 12,8 3,2 6,4 3793,96 3997,2 3779,38 3352,65 2933,21 3105,67 1400,00 Cheltuieli, Venituri, mii lei anual mii lei anual

Anexa 3. Procedeul de comercializare a apartamentelor pentru varianta II


Din totalul de apartamente 58, anual sunt date in chirie 10% (cite 6 apartamente) si restul sint date in chirie.

Apartamente vindute Perioada Tip I 500 mii lei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 4 3 2 1 2 3 4 1 2 1 Tip II 300 mii lei 2 3 4 5 4 3 2 5 4 3

Apartamente in chirie Tip I 38,88 mii lei anual 20 27 20 13 17 12 8 5 1 Tip II 29,16 mii lei anual 16 15 17 17 10 8 7 3 2 -

Ap. libere 3,2 mii lei anual 6 4 3 4 1 2 1 2 1 Cheltuieli, mii lei anual Venituri, mii lei anual

4500 4500 19,2 12,8 9,6 12,8 3,2 6,4 3,2 6,4 3,2 -

2727,98 2523,93 2306,11 2083,43 2279,38 2458,32 2642,93 2023,49 2210,10 1400,00