Datorita pozitiei pe care o detine pe piata, monopolul obtine un supraprofit durabil, peste cel normal, pe termen scurt si lung.

Acest lucru este posibil datorita pozitiei de forta pe care ocupa intr-o anumita ramura in care patrunderea a noi concurenti este ingreunata, ca urmare a unor factori economici si extraeconomici cum sunt: exclusivitatea folosirii unor licente, brevete sau marci de produse; volumul de capital necesar pentru organizarea productiei rentabile; drepturi de exclusivitate ale monopolului in unele domenii pe baza unor intelegeri cu autoritatile publice sau cu alte institutii. Comparand conditiile de echilibru pe piata de monopol si de pe piata cu concurenta perfecta, se impun cateva remarci: ca efecte defavorabile ale transformarii unei activitati concurentiale intr-una cu statut de monopol, se retin: - cresterea pretului si micsorarea cantitatii oferite, care atrage dupa sine diminuarea bunastarii consumatorului. De aceea, in toate tarile cu economie de piata functionala, exista reglementari ferme, prin care se interzice in mod formal practia de monopol; - ca posibile avantaje ale situatiei de monopol, retinem posibilitatea de a aloca resurse importante pentru cercetare si pentru introducerea programului tehnic, posibilitatea organizarii productiei pe scara mare si stabilitate mai mare fata de situatiile conjunturale economice nefavorabile de pe piata. Piata de oligopol ligopolul reprezinta structura de piata cea mai raspandita in tarile dezvoltate din punct de vedere economic. !e piata de oligopol, sunt cateva firme reprezentante ale ofertei, intre care nu exista diferente demnificative sub aspectul inzestrarii tehnice, forte economice, nivelul costurilor, etc.. "n aceasta piata, exista o multitudine de cumparatori si putini vanzatori. "ntrarea pe piata a noi producatori sau vanzatori se loveste de o serie de obstacole de ordin financiar, organizatoric si tehnic. #xemplu este piata otelului, piata detergentilor, a aluminiului, a produselor chimice, a aparatelor electrice, tigarilor, produselor petroliere, bauturilor alcoolice, in care exista un numar restrans de producatori si cumparatori multi. Dupa gradul de omogenitate al produselor oferite de producatori pe piata de oligopol, se disting urmatoarele forme: $. oligopolul pur % produsele destinate pietei sunt omogene intrinsec. #xemplu este piata cimentului, a varului, a energiei termice, a energiei electrice, etc.; &. oligopolul eterogen % produsele oferite sunt de acelasi gen, dar diferentiat de intrinsec sub aspect functional. #xemplu este piata autovehiculelor, tehnica electronica de calcul, servicii juridice, etc.. caracteristica de baza a pietei de oligopol este interdependenta firmelor din ramura, datorita faptului ca sunt putini ofertanti, ceea ce face ca o firma oligopolista sa fie obligata sa prinda reactiile celorlalti si sa tina seama de ele in activitatile ulterioare. "n functie de relatiile dintre firmele care actioneaza pe o piata de oligopol, sunt mai multe modele de comportament care se situeaza intre doua situatii extreme: $. compartimentul necooperant % in care firmele participante duc o lupta acerba sub forma razboiului preturilor, care se soldeaza cu disparitia unor concurenti, slabirea economicofinanciara a invingatorului, si uneori patrunderea in ramura a unor NU INTELEG. De regula, firme straine care profita de slabirea combatantilor, si poate, chiar sa-i elimine. 'n asemenea comportament se intalneste mai rar. &. comportamentul cooperant % in care formele participante realizeaza intelegeri

confidentiale asupra unor aspecte de interes comun. #xista trei situatii specifice pe piata de oligopol cooperant: $. trustul (cartelul, oligopolul ordonat) % reprezinta o intelegere expresa confidentiala de cele mai multe ori intre firme care au si isi pastreaza independenta de productie si financiara. #le se inteleg asupra preturilor, volumului productiei, asupra pietelor pe care actioneaza fiecare. !entru a maximiza profitul, cartelul se comporta ca un monopol ce determina acel nivel al preturilor si nivelul productiei care sa conduca la profit maxim. (rustul este structura de piata bazata pe faptul ca un grup financiar puternic, holdingul, detine pachetul actiunilor de control la mai multe firme oligopol independente din punct de vedere al productiei. )olding-ul hotaraste nivelul preturilor, modul de cumparare al pietelor, precum si asupra altor obiective strategice; &. oligopolul mixt % este structura de piata caracteristica prin existenta unei firme lider ce se detaseaza de celelalte prin putere economica, eficienta, cota de piata. *irma lider isi elaboreaza propria strategie privind cantitatea, pretul, calitatea, etc., comportandu-se ca un monopol, si facand abstractie de celelate firme de pe piata. Celelalte firme de pe piata de oligopol, isi adapteaza strategia, preturile, cantitatea, etc. in functie de stategia liderului. +. intelegeri temporare si partiale intre firmele participate pe piata de oligopol privesc: efectuarea unor activitati de cercetare stiintifica; fuziuni privind constituirea unor filiale comune intre noi domenii sau in cele vechi la nivel partial; exercitarea firmelor existente si atenuarea concurentei straine. "n conditiile pietei de oligopol cooperant, concurenta se manifesta nu prin pret, ci prin alte forme: publicitate, acordarea unor avantaje cumparatorilor, etc.

Cererea si comportamentul consumatorului Analiza comportamentului consumatorului este o parte importanta si integranta a analizei microeconomice. "ndividul in calitate de consumator, se manifesta ca purtator al cererii de bunuri si servicii de consum, urmarind maximizarea satisfacerii nevoilor sale prin utilizarea resurselor limitate pe care le are la dispozitie. Activitatea de mar,eting are drept cadru de referinta piata, unde se finalizeaza si se valorifica activitatea economica a firmelor, iar bunurile si serviciile destinate sa satisfaca nevoile de consum, iau forma de cerere de marfuri. !reocuparile mar,etingului se indreapta spre consumatorul sau utilizatorul foinal, pentru urmarirea modului de comportare al produselor. 1 Ne!oile de consum a- Definitia acestora si analiza nevoilor de consum ca obiectiv al cercetarii de mar,eting Adaptarea activitatii economice la cerintele pietei implica cunoasterea dimensiunilor si structurii consumului. Consumul are un rol dinamizator, orice activitate economica finalizandu-se prin consumarea rezultatelor acesteia, care genereaza necesitatea reluarii activitatii la o scara data de dimensiunile nevoilor umane. .ezulta deci ca cercetarea consumului este conditia esentiala pentru dimensionarea corespunzatoare a ofertei in vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor pe de o parte, iar pe de alta parte este o dursa importanta de informatii pentru determinarea activitatii de mar,eting.

Cercetarea consumului se realizeaza pe doua planuri si anume: cercetarea structurii si dimensiunii consumului; cercetarea mobilurilor, motivatiilor sare declanseaza consumul. Cercetarea dimensiunii si structurii consumului, vizeaza atat aspecte de ordin calitativ, cat si de ordin structural. /tructura consumului poate fi abordata dupa mai multe criterii: destinatia formala a bunurilor si serviciilor conform careia putem avea: a- consumul productiv sau de prodfactori - care se refera la productia de bunuri si servicii ce urmeaza a fi folosite la producerea altor bunuri si servicii. "n aceasta directie, cercetarile de mar,eting urmaresc accesibilitatea, fiabilitatea si calitatea marfurilor, asigurarea unui volum informational de calitate pentru firma privind noile tehnici si tehnologii de fabricatie, noile produse lansate pe piata, etc.; b- consumul neproductiv sau satisfactori % priveste bunurile destinate satisfacerii nevoilor omului. Are drept subiecte consumatorii care se delimiteaza unii de altii prin varsta, sex, nivel de pregatire, nivel al veniturilor, gusturi, etc. care obliga specialistul in mar,eting sa grupeze consumatorii dupa diferite criterii, si sa creeze marfuri care sa satisfaca fiecare categorie in parte. dupa natura produsului: a- produse alimentare; b- produse nealimentare. dupa natura nevoilor umane: a- fiziologice; b- spirituale; c- rationale; d- iratonale. dupa durata consumului: a- de folosinta indelungata; b- de folosinta curenta. Dimensiunea si evolutia consumului depind de mai multi factori: nivelul veniturilor; natura nevoilor umane; calitatea; structura si volumul productiei si al produselor; 0evoile de consum reprezinta acele nevoi umane de natura materiala si spirituala care isi gasesc corespondent pentru satisfacerea lor in bunuri materiale si bunuri spirituale. /fera nevoilor de consum este foarte larga si in continua diversificare. !ornind de la cele materiale de prima necesitate, pana la cele spirituale care au ca suport de realizare tot bunuri si servicii materiale, nevoile de consum se caracterizeaza prin: un dinamism puternic, ele evoluand, extinzandu-se si diversificandu-se in functie de evolutia societatii, a cunoasterii, a progresului stiintific si tehnic; caracter obiectiv determinat de conditiile vietii materiale ale omului si societatii; elasticitatea % acutatea cu care se manifesta nevoia, scade pe masura satisfacerii; nevoile sunt reproductibile % satisfacerea unei nevoi generand categorii de nevoi. " #tructura si ierar$i%area ne!oilor de consum 0evoile de consum se inscriu intr-un areal vast si eterogen, incluzant atat nevoile de productie 1materiale, financiare, umane- cat si nevoile de consum ale indivizilor. !otrivit altor criterii de structurare, putem segmenta nevoile astfel:

 dupa natura lor: materiale si spirituale; dupa perioada in care apar: prezente, viitoare; dupa stabilitatea lor in timp: de moment, de durata; dupa durata si momentul de manifestare: curente, preriodice, NU INTELEG; dupa gradrul de cuprindere: individuale, de grup, de masa; in functie de posibilitatea de satisfacere: solvabile, nesolvabile. "n ceea ce priveste raportul dintre diferite categorii de nevoi, acesta poate fi: raport de asociere; raport de substituire; raport de indiferenta. "erarhizarea nevoilor de consum reprezinta ordinea in care acestea sunt satisfacute intr-un anumit moment al dezvoltarii sociale, sub influenta unui numar mare de factori economici, psihologici, biologici, sociali, etc. "n functie de importanta lor, avem nevoi de prima necesitate a caror satisfacere asigura supravietuirea omului ca fiinta fiziologica si nevoi secundare, a caror catisfacere tine de exitenta omului ca membru al unei colectivitati. Dupa specialistul suedez (orn2uist, nevoile de consum apar grupate in: nevoi de prima necesitate; nevoi de necesitate medie; nevoi de lux. "ndiferent de grupele de nevoi si de formula acceptata de ierarhizare, o nevoie care este secundata astazi, maine poate deveni o nevoie de prima necesitate. 3ranita dintre grupele de nevoi este de natura istorica. De aemenea, in aceeasi perioada de timp, granita nu este aceeai pentru toti membrii societatii. De exemplu nevoia de informare poate fi o nevoie esentiala pentru un grup de consumatori in timp ce pentru altii este o nevoie secundara. & 'imensionarea ne!oilor de consum Dimensionarea nevoilor este o operatiune complexa, dificil de realizat, datorita lipsei unei masuri corespunzatoare sau datorita necunoasterii caracteristicilor nevoilor care trebuie cuantificate. !entru a asigura rigoarea procesului de dimensionare a nevoilor de consum, se apeleaza la metode si tehnici furnizate de alte stiinte sau discipline cum sunt psihologia, sociologia, demografia, fiziologia, etc. Dimensionarea se poate realiza fie prin evaluarea directa, fara a se lua in calcul solvabilitatea, fie printr-o evaluare indirecta, pe baza consumatorilor, deci, in legatura stransa cu solvabilitatea. a) E!aluarea directa a ne!oilor /e realizeaza pe baza normelor de consum care reprezinta cantitatea de bunuri materiale si servicii luate individual sau asocilate, stabilita pe locuitori sau pe cap de familie tip, dupa criterii de rationalitatea stiintifica si de echitate. 0ormele de consum reprezinta transcrierea nevoilor in dimensiuni masurabile, ele putand imbraca mai multe forme. norme fiziologice % pentru consumul alimentar; norme rationale % pentru consumul de incaltaminte si textile; norme de inzestrare % pentru consumul de bunuri de folosinta indelungata. (inandu-se cont de o serie de factori demografice si economice, s-au construit diferite scari de consum. Prima scara de consum a fost conceputa de #rnest #ingen, care s atribuit unui nou nascut pentru consumul alimentar, o anumita cantiate echivalenta cu o unitate numita 2ueta. Apoi,

in fiecare an, consumul creste cu o zecime dintr-o 2ueta, diferentiat pe sexe. Alte scari care au fost concepute ulterior, s-au referit atat la consumul alimentar, gradand consumul dupa sex, varsta, categorie de munca, cat si pentru consumul de mobila, locuinte, etc. 4uand in considerare nevelul acoperirii nevoilor cu bunuri materiale si servicii, distingem: norme ideale de consum; norme de consum optim; norme ale minimului de existenta. #valuarea directa a nevoilor de baza, pornesc de la datele biologice si sociologice, servind la protectia consumatorului in viitor. #valuarea indirecta a nevoilor de consum, pleaca de la faptul ca actiunile efective ale consumului constituie singurul material de observare stiintifica. "nstrumentele statistice folosite pentru acest tip de evaluare, sunt bugetele normative de consum si bugetele de familie. 1 (ugetele normati!e de consum .eprezinta un ansamblu de norme, fiziologice si rationale de consum pentru o familie de marime medie in conditiile unui consum optim. 5ugetele normative stabilite in perioade diferite in aceeai tara sau in tari diferite, surprind posibilitati de satisfacere a nevoilor la un moment dat, respectiv evolutia lor in timp. "n diverse tari, pe baza unor criterii diferite, s-au stabilit mai multe tipuri de bugete nrmative: bugete ale minimului de consum; buget moderat; buget al belsugului; buget etalon; buget rational, etc. " (ugetele de familie .eprezinta o balanta de venituri si cheltuieli ale unei familii pe un an. Aceasta balanta cuprinde cronolovic veniturile pe surse si cheltuielile pe destinatii. /i in cazul acestui tip de buget, nevoile apar tot indirect, prin intermediul cererii satisfacute, respectiv a consumurilor. 5ugetele de familie permit diferentierea nevoilor datorita faptului ca stabilirea consumurilor se realizeaza pr diferite categorii de populatie: dupa ocupatie, dupa nivelul veniturilor, mediul de viata, marimea familiei, etc. 6etodele indirecte, indiferent de instrumentele folosite, au dezavantajul ca nu permite studierea tuturor nevoilor, ci numai acelor care se manifesta prin actiunile consumatorilor. Desi anevoioasa, anchetarea nevoilor de consum isi propune ca obiective: determinarea gradului de intensitate a nevoii; ierarhizarea nevoilor dupa criterii riguroase; depistarea intentiilor de cumparare a diferitelor produse esentiale in satisfacerea nevoilor de consum; localizarea in timp si spatiu a acestora. ) Cererea de consum 7.a-. Continutul si tipologia cererilor de consum Cererea de consum este o caracterizare a nevoii sociale fara a se identifica cu aceasta, delimitarile constand in: nevoia sociala nu se limiteaza la nevoia economica, ea avand o arie mai mare; cererea este un concept economic, iar nevoia este un concept preponderent fiziologic sau psihologic;

nu toate nevoile sunt satisfacute prin intermediul pietei de bunuri sau servicii, undele trebuinte acoperindu-se prin autoconsum sau pe baza fondului de consum social; nu toate nevoile devin si cereri de consum, acestea depinzand in primul rand de solvabilitate 1venituri-. !rin cerere intelegem cantitatea dintr-u anumita marfa dorita si care poate fi cumparata de in solicitant intr-o perioada de timp determinata a un pret unitar dat. !rin insumarea cererilor individuale, se obtine cererea totalului de piata a unui anumit bun. Deci, cererea exprima raportul in legatura cu cantitatea maxima care la un anumit pret este dorita si poate fi cumparata. !retul maxim care poate fi achitat pentru cumpararea unei anumite cantitati din bunul dorit. "n literatura de specialitate, cereri de consum sunt clasificare astfei: $. in functie de modul cum apar si se manifesta: cerere directa % datorata nevoii semnificative a consumatorului; cerere derivata % cererea pentru bun deriva din cererea pentru alt bun; cererea complementara 1benzina-automobil&. dupa solvabilitate: solvabila; nesolvabila; +. dupa obiectul si destinatia bunurilor: cereri de marfuri cereri de servicii 7. in functie de existenta, nivelul si evolutia sa: cerere plina % cand are un nivel si ritm concordant cu obiectivele firmei; cerere excesiva % cand oferta este deficitara in raport cu cererea; cerere in scadere % care se gaseste in cazul produselor mature orientate spre declin; cerere fluctuanta % de la o perioada la alta 1sezoniera-; cerere latenta % care defineste o stare de cerere nesatisfacuta de produsul existent pe piata; cerere absenta % caracteristica consumatorilor care manifesta o atitudine indiferenta fara de un produs; cerere negativa % se gaseste in situatia in care consumatorul are creata o imagine negativa pentru un produs; cerere indezirabila % manifestata de clientela fidela unui produs fara de produsul concurentei. 8.