Alexandru Lapusneanul

Costache Negruzzi

NUVELA ISTORICA
Costache Negruzzi, intemeietorul nuvelei istorice romanesti, reuseste sa valorifice cronicile moldovenesti intr-o proza cat se poate de tipic romantica(N. Manolescu), situandu-se printre marile realizari artistice ale literaturii pasoptiste prin viziunea realista asupra trecutului istoric si relieful uimitor al caracterelor,fiind in anul 1 !",cand apare in revista Dacia literara, o ilustrare a directiilor tematice deschise de Introductia lui Mihail #ogalniceanu pentru innoirea literaturii, o capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. $ermenul de nuvela provine din francezul nouvelle(noutate)si este o specie a genului epic in proza, cu o desfasurare mai ampla decat sc ita si mai restransa decat romanul , cu un conflict puternic si concentrat, care implica un numar redus de persona!e, dintre care se e"identiaza persona!ul principal, complex caracterizat. Episoadele narati"e sunt povestite intr-un ritm alert, iar fragmentele descriptive nuanteaza te%tul. Opera este o nu"ela istorica intrucat are ca trasatura fundamentala "eridicitatea faptelor prezentate, ma&oritatea fiind atestate de documentele "remii respecti"e . 'ste evocata intr-un spatiu epic concentrat o personalitate istorica, scriitorul avand ca iz"or de inspiratie cronicile lui (r. )reche si M. Cstin, letopisete, documente de epoca sau marturii, pe *aza carora intervine, creeaza noi persona!e, conflicte, astfel incat sa in"aluie faptul istoric intr#o atmosfera credi$ila pentru cititor. Culoarea locala si de epoca este conturata in primul rand prin lim$a!ul ar aic, dar si prin descrierea unor o$iceiuri, a "estimentatiei, a o$iectelor, a organizarii societatii. Nu"ela este romantica prin tema, prin constructia perechilor antitetice(domnitor -+u%anda), cat si prin culoarea epocii in descrieri cu valoare documentara minutioasa, nu epica(prezentarea vestimentatiei,a o*iceiurilor). Sursele de inspiratie sunt reprezentate de cronica lui (rigore )reche (Letopisetul Tarii Moldovei), dar si legendele lui Neculce. ,n mod surprinzator, scriitorul declara ca izvor al nuvelei Letopisetul Tarii Moldovei de Miron Costin de unde intr-adevar prelucreaza, pentru episodul omorarii lui Motoc din nuvela, scenele de razvratire ale maselor populare din vremea lui -le%andru-,lias .oda. Negruzzi isi permite insa cateva licente istorice (indepartare de la adevarul istoric), contaminari ale surselor prin amplificari si selectii, sau prin modificarea unor fapte istorice (decapitatea lui Motoc la /iov), introducerea unor persona&e imaginare. ,n istorie, .everita, Motoc si 0pancioc fug din Moldova imediat dupa urcarea la tron a lui /apusneanul in cea de-a doua domnie, iar Motoc nu este confirmat de istorie su* statutul de tradator de tara.,n schim*, imaginea personalitatii domnitorului este conturata in Letopisetul Tarii Moldovei de (rigore )reche. $ot din cronica lui )reche, Negruzzi preia scene si replici (motto-urile capitolelor , si ,.). ,nfluentata de ideologia pasoptista,conceptia autorului nu este su*ordonata conceptiei cronicarilor asupra istoriei,ci este o viziune romantica. 1intre principalele evenimente consemnate de cronicar, autorul preia urmatoarele2 impre!urarile "enirii lui Lapusneanul la cea de#a doua domnie% solia $oierilor trimisa de Tomsa pentru a#i impiedica intoarcerea% uciderea celor patruzeci si sapte de $oieri la curte% arderea cetatilor &oldo"ei% $oala% calugarirea si moartea prin otra"ire a domnitorului%dar realitatea istorica recreata in opera se pastreaza in limitele "erosimilului . $ransfigurarea artistica a faptelor istorice este motivata estetic2 gradarea tensiunii narative, reliefarea caracterelor persona&elor in relatie cu spectaculosul actiunii, mesa&ul te%tului narativ. Istoria noastra
are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari....

3pera ilustreaza mai multe teme printre care2 o tema istorica(prezentarea unei pagni de istorie din trecutul Moldovei), o tema sociala(conflictele dintre *oieri si domnitor , cat si intre *oieri si popor), una morala(Cine scoate sa*ia, de sa*ie va pieri) si cea psi olgogica(degradarea umanului su* influenta dorintei de putere). Naratorul omniscient% detasat,predominant o*iectiv, focalizarea zero si naratiunea la ps. a treia definesc perspectiva par derriere. Timpul narati" este cronologic si linear, iar spatiul este real, fiind reprezentat de Moldova in secolul al 4.,-lea. -utorul prefera insa o spatialitate limitata, iar nu mo*ila, scenele de ma%ima tensiune sau relevante pentru persona& fiind amplasate in spatii inchise, devenind astfel mult mai dramatice (de e%emplu, discutia dintre domnitor si *oieri din capitolul , are loc in cortul ridicat la hotarele Moldovei, iar dialogul dintre domnita si /apusneanul se petrece in sala tronului.3 asemenea amploare accentueaza dramatismul situatiilor, dar este in egala masura un simptom al clasicismului. Curtea domneasca de"ine insa un ade"arat cronotop (spatialitate care poarta amprenta timpului), intrucat interesul scriitorului este focalizat pe doua elemente2 destinul unui tiran cu motivatii si argumente5 surprinderea culorii locale. Structura narati"a a operei este simetrica si riguros construita, cu un echili*ru solid, fiind impartita in patru capitole, ficare precedat de un motto semnificativ pentru continutul sau. -cesta are rolul de a sintetiza semnificatiile capitolului, fiind prezente in secventa cheie a fiecaruia. Cele patru capitole graviteaza in &urul unei scene intens dramatice avand ca motto replica e%presiva prin lapiditate a unui persona&. Daca voi nu ma vreti, eu va vreu , reprezinta cuvintele domnitorului hotarat sa recapete tronul Moldovei, un raspuns sugestiv la sfatul *oierilor de a renunta la intentia sa. Ai sa dai sama, Doamna apare intr-un alt moment cheie al actiunii, fiind replica vaduvei unui *oier ucis de /apusneanul si o amenintare directa pentru doamna +u%anda, sotia domnitorului. -stfel se prefigureaza conflictul dintre domnitor si sotia acestuia. Capul lui Motoc vrem devine raspunsul multimii asuprite, apasate de saracie si *iruri, venita la curte pentru a cere intelegere si dreptate. 0e anunta prima scena colectiva descrisa in literatura romana in care forta de manipulare a domnitorului interfereaza cu tumultul multimii, sacrificandu-l pe *oierul tradator. De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu 6 cuvintele raz*unatoare ale lui /apusneanul, aflat pe patul de suferinta, dupa o criza mistica in care ceruse sa fie calugarit. Compozitia nu"elei este riguroasa si coerenta, gradatia dramatica, maxima concentrare si simetria episoadelor narative evocate din istorie respectand mai mult cerintele genului dramatic, decat pe cele ale genului epic. 1istingem in tesatura nuvelei doua planuri2 unul prezinta actiunile lui /apusneanul in vederea nimicirii *oierilor, iar cel de-al doilea ofera, la scena deschisa spectatorului, desfasurarea faptelor, constituind esenta dramatica a nuvelei. Cele patru episoade ce se succed implinesc de la inceput pana la sfarsit caracteristicile unei opere menite reprezentarii scenice2 gradatie, tensiune, iz*ucniri temperamentale, miscari ample, trairi puternice, sfarsit spectaculos' Incipitul si finalul se remarca prin so*rietatea auctoriala. ,nitial sunt rezumate motivele intoarcerii lui /apusneanul, iar fazele finale consemneaza sumar si o*iectiv sfarsitul tragic al domnitorului. 7ortretul votiv are confera verosimilitatea specifica nuvelei2-cest fel fu sfarsitul lui -l. /apusneanul, care lasa o pata de sange in istoria Moldaviei. Actiunea nuvelei surprinde cea de-a doua domnie a lui -le%andru /apusneanul care a lasat o pata de sange in istoria Moldovei. (irul epic se constituie dintr-o inlantuire de episoade narati"e care surprind evolutia persona&ului si respecta acea gradare interna (crescendo dramatic, urmarind regulile echili*rului si ale simetriei compozitionale), in conformitate cu momentele su$iectului. ,n cadrul expozitiunii se relateaza intoarcerea lui /apusneanul in Moldova cu a&utorul ostirilor turcesti, pentru a urca pentru a doua oara pe tron. Intriga este concisa, se realizeaza prin redarea unei scene dialogate care evidentiaza un conflict e%terior foarte puternic, de esenta sociala, realista (conflictul dintre domnitor si *oieri, cand /apusneanul isi dovedeste hotararea, 0pancioc si 0troici 6 demnitatea, iar Motoc 6 lingusirea.) Conflictul se concretizeaza in cel de-al doilea capitol reliefand setea de raz*unare a domnitorului. 8

Desfasurarea actiunii reda inscaunarea domnitorului si actiunile sale de ardere a cetatilor , cu e%ceptia 9otinului. 0u* diferite invinuiri,ucide numerosi *oieri,iar vaduvele o ameninta pe doamna +u%anda ca va raspunde pentru faptele sotului, doamna incercand sa-l induplece, iar el ii promite un leac de frica. -ctiunea se deruleaza catre punctul culminant care coincide cu momentul ma%im al atrocitatilor infaptuite de domnitor. Mimand respectul si dorinta de impacare, domnitorul ii aduna pe *oieri la curte unde insa porunceste uciderea a patruzeci si sapte dintre acestia,apoi o multime de oameni se aduna la portile curtii. 7entru a potoli gloata, /apusneanul il da pe Motoc norodului. 1in capetele *oierilor ucisi construieste o piramida care va deveni leacul de frica promis doamnei. 7atru ani mai tarziu, retras in Cetatea 9otinului se im*olnaveste grav si cere sa fie calugarit, lasand ca succesor pe :ogdan, fiul sau minor. $rezit din lesin, ameninta ca ii va ucide pe toti. Deznodamantul este ferm si previzi*il. ,ngrozita, doamna +u%anda, la insistentele *oierilor 0pancioc si 0troici, dar si la sugestia mitropolitului $eofan, accepta sa-l otraveasca. /apusneanul moare in chinuri groaznice su* ochii celor doi *oieri, dusmanii sai. Conflictul nu"elei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a persona&ului principal. Conflictul exterior este de ordin social2 lupta pentru putere intre domnitor si *oieri. ,mpunerea autoritatii domnesti in fata *oierilor a constituit in secolul al 4.,-lea o necesitate. 1ar intentia, *una in aparenta, este du*lata de setea de raz*unare a domnitorului care isi schim*a comportamentul in a doua domnie si devine un tiran. Conflictul secundar, intre domnitor si Motoc (*oierul care il tradase), este anuntat in primul capitol si incheiat in capitolul al ,,,-lea. )ersona!ele apar ca un efect de filtrare a istoriei, a carei complexitate scriitorul o disciplineaza si o subordoneaza imperativului artistic de a crea persona e vii intr!o atmosfera de viata umana . Negruzzi schim*a istoria, o tradeaza constient, din dorinta crearii unei e%istente umane, procedeu utilizat si de 0ha;espeare./a realizarea actiunii contri*uie o galerie *ogata de persona&e secundare (domnita, Motoc),episodice(0pancioc,0troici,mitropolitul),individuale sau colective (multimea revoltata). 1intre toate se distinge persona!ul principal si eponim, indi"idual, real (atestat istoric), complex, si care reprezinta tipul tiranului in literatura romana. -vand capacitatea de a ne surprinde, intr!un mod convingator, Lapusneanul este un persona& rotund, spre deose*ire de celelalte persona&e plate, construite in urul unei singure idei sau calitati ('. M. <orster). 'l este foarte otarat (nu accepta sa se intoarca din drum, desi este avertizat de *oieri ca tara nu-l vrea5 lim*a&ul sau reda in mod indirect firea inflexi$ila si autoritatea persona&ului, prin replicile memora*ile2 Daca voi nu ma
vreti, eu va vreau, raspunse Lapusneanul, a carui oc"i scanteiara ca un fulger, si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi si voi merge ori cu voia, ori fara voia voastra. #a ma intorc$ Mai degraba!si va intoarce Dunarea cursul indarapt.).

'ste diplomat (il accepta pe Motoc, stiind ca ii este necesar, dar se dispenseaza de acesta in momentul cand realizeaza ca ar putea castiga increderea multimii) si stapaneste arta disimularii (mimeaza cucernicia prin gesturile din *iserica, iar discursul sau devine un e%emplu de perfidie, fiind presarat chiar cu citate din :i*lie). 1ominantele de caracter raman insa impulsi"itatea (ameninta cu moartea chiar propria familie) si "iolenta (ucide la cel mai mic semn de tradare). 0cena uciderii *oierilor completeaza portretul despotului cu sadismul, cinismul, sangele rece, tonul sarcastic si dispretul fata de Motoc, dezvaluind o structura dia*olica. 1esi naratiunea este predominant o*iectiva, finalul moralizator si etichetarile persona&ului ( isi arata uratu!i caracter, desantata cuvantare, marsavul curtezan, sange rece) sunt evidente note de su*iectivitate. 'chili*rul dintre conventia romantica si realitatea individului se realizeaza prin maniera construirii persona&ului2 su*ordonarea tuturor trasaturilor uneia principale, vointa de putere, care ii calauzeste actiunile. Crud, otarat, "iclean, disimulat, inteligent, $un cunoscator al psi ologiei umane, a$il politic, persona&ul este puternic indi"idualizat si memora$il. Caracterul sau este surprins indirect prin fapte, gesturi, atitudini, discurs, sau direct prin replicile celorlalte persona&e (mitropolitul il numeste crud si cumplit) si devine mult mai pregnant prin antiteza pe care o realizeaza autorul (dintre /apusneanul si domnita +u%anda). -stfel, Alexandru Lapusneanul este construit contradictoriu% din contraste si are o psihologie comple%a, calitati si defecte puternice, un damnat romantic ((eorge Calinescu),asemenea demonilor, cu manifestari uneori patologice. =

-cesta apare ca orice om viu si intreg si impresia ultima a cititorului e mai putin a unui portret romantic, cat a unei puternice creatii pe deasupra oricarui stil de scoala *% astfel +echilibrul intre conventia romantica si realitatea individului este minunea creatiei lui Costache Negruzzi. * ((eorge Calinescu). ,oamna Ruxanda este un persona! secundar, de tip romantic, construit in antiteza cu Lapusneanul, dand dovada de $landete si avand un caracter sla$. 'a nu actioneaza din vointa proprie nici cand ii cere sotului sau sa inceteze cu omorurile, nici cand il otraveste. 1ovedind o fire moale, este pusa in lumina, prin contrast, vointa persona&ului principal. +u%anda creeaza o pata luminoasa de culoare in negrul ta*lou al atrocitatilor tiranului ei sot. -oierul &otoc reprezinta tipul $oierului tradator, "iclean, las, intrigant. Nu urmareste decat propriile interese. 1e aceea il tradase pe /apusneanul in prima domnie, iar la intoarcerea acestuia, dupa refuzul de a renunta la tron, il linguseste asemenea cainelui care in loc sa musce, linge mana care!l bate. /asat singur in scena, Motoc se defineste prin monologuri intretaiate de strigarile poporului si deli*erarile drastice ale domnului2 fricos, patetic si necontrolat, sla$ in continuarea lamentarilor sale. 'ste las in fata prime&diei, comportandu-se grotesc in timp ce incearca sa-l determine pe domn sa nu-l dea multimii. )ersona!ele episodice Spancioc si Stroici reprezinta $oierimea tanara, pre buni patrioti, cu spiritul mai treaz decat al marilor *oieri, pre"azatori, capa$ili sa anticipeze miscarile ad"ersarului. 'i rostesc replica premonitorie2 #puneti celui ce v!au trimis, striga catre ei #pancioc, ca ne vom vedea pan! a nu muri%. 0unt persona!e cu rol !ustitiar. 3 sfatuiesc pe doamna +u%anda sa-l otraveasca pe tiran si asista cu cruzime la ultimele clipe ale acestuia, adresandu-i o alta replica sugestiva2 Invata a muri, tu care stiai numai a omori.. 7sihologul francez (ustave /e :on vor*ea in &si"ologia maselor despre disparitia, in multime, a personalitatii individului printr-un fenomen de contagiune mentala, ideile tuturor diri&anduse in aceeasi directie. 7entru prima data, Negruzzi introduce in scena persona!ul colecti" si surprinde gradat psihologia multimii care actioneaza sinergic.Impulsi"itatea este o trasatura ma&ora, orice stimul este imediat preluat, cauzand o irita*ilitate difuza. ,ntr-o multime psihologica e%ista intotdeauna o mare credi*ilitate, o sugesti*ilitate. -stfel, suspiciunea ca Motoc ar fi cauza relelor capata valoare de adevar a*solut, nuantele dispar, iar antipatia se transforma *rusc in ura feroce.Multimea psihologica este constituita in momentul rostirii replicii2 Toate glasurile se facura un glas' (Capul lui Motoc vrem%) . 7rostimea se repede asupra victimei ca o idra cu multe capete *...+ si, odata satisfacuta nevoia pedepsirii, redevine o entitate conservatoare, care se inclina in fata unei autoritati puternice. 1in punct de vedere al conceptiei literare si al constructiei, opera intruneste si armonizeaza in mod remarca*il trasaturi care ne fac sa ne gandim in acelasi timp la clasicism, romantism si realism. ,n cadrul "iziunii romantice se distinge structura de roluri a nuvelei2 persona&ele contrastante ca pozitie sociala si politica, ca interese, caractere sau varsta. -ntiteza, su* forma maririi si a decaderii, poate fi descoperita si in evolutia su*iectului sau su* forma coincidentelor antitetice impresionante in compunerea unor scene. $ot ea sta la *aza felului de a concepe destinul lui /apusneanul2 personalitate puternica, o vreme capa*il sa-si afirme in e%clusivitate vointa si li*ertatea e%trema (pana la aceea de a lua viata altora), el se dovedeste in cele din urma vulnera*il, supus destinului, si este ucis de cei care la un moment dat parusera cei mai sla*i in fata vointei sale. -spectele romantice sunt o*servate chiar din alegerea su*iectului2 interesul pentru trecutul national si in mod special pentru perioadele si persona&ele iesite din comun ale acestuia. 1e asemenea se remarca trasaturi de tip realist prin e%acta o*servare a caracteristicilor lim*a&ului natural, detaliile si procedeele ce pot fi clasificate drept *alzaciene2 atentia acordata inregistrarii amanuntului de decor, vestimentatiei sau o*iectelor definitorii pentru unele persona&e. ,n realizarea episoadelor narative, autorul im*ina armonios naratiunea (predominanta) cu descrierea si dialogul. Descrierea are functia de a su*linia culoarea locala si este realizata printr-o evidenta documentare (portretul doamnei +u%anda cu elementele de vestimentatie5 redarea unor ritualuri2 slu&*a domneasca, ospatul la curte5 redarea relatiilor interumane tipice2 adresarea reverentioasa a domnitei catre domnitor5 surprinderea unor o*iceiuri. !

Dialogul este relevant pentru dinamizarea actiunii, surprinderea conflictului (dialogul dintre domni si *oieri), a caracterului persona&elor (discutia dintre Motoc si /apusneanul in scena, revoltei multimii din capitolul al ,,,-lea) si chiar pentru redarea modului in care se contureaza psihologia multimii. Naratiunea se desfasoara linear, cronologic, prin inlantuirea secventelor narative si a episoadelor. +espectand criteriul succesiunii temporale, procedeul face ca ritmul naratiunii sa devina alert. Caracterul dramatic al te%tului este dat de rolul capitolelor in ansam*lul te%tului (asemenea actelor intr-o piesa de teatru), de realizarea scenica a secventelor narative, de utilizarea predominanta a secventelor narative, de utilizarea predominanta a dialogului si de minima interventie a naratorului prin consideratii personale. Lim$a!ul plastic, e%presiv, nu a*unda in arhaisme (plecara de fuga, burzuluisera, ung"i, pre, sa nu ne zapaciasca, spa"ii, "anul tatarilor, vornicul, spatarul, descrierea ospatului, a vesmintelor), acestea asigurand insa culoarea locala, autenticul evocarii. Cateva e%presii populare (norod, gloata, a sugui, ramasa cu gura cascata) si regionalisme fonetice (clipala, gasand) se adauga stilului cronicaresc, dar autorul atinge valoarea semantica si functia stilistica superioara a lim*a&ului. 0e remarca prin forta de sugestie neologismele care conserva forma de secol 4,4 si e%prima concis ideile, unele fiind integrate in figuri de stil2 e"o, curtezan, regent, comparatia Acest din urma cuvant ,...- fu ca o sc"inteie electrica , metafora in bratele idrei acestei cu multe capete. &odalitatile nararii realizate in nuvela sunt relatarea (modalitate de a infatisa evenimentele rezumativ sau panoramic2 *iografia doamnei +u%anda sau actiunile domnitorului la reluarea tronului) si prezentarea (asemanatoare unei reprezentari scenice2 scena uciderii celor patruzeci si sapte de *oieri). Incipitul si finalul se remarca prin so*rietate, iar stilul lapidar se aseamana cu cel cronicaresc. Paragraful initial rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui /apusneanul si atitudinea lui vindicativa. 0unt frecvent utilizate su*stantivele proprii, nume de domnitori, orase, tari, prin care este evocat conte%tul istoric si politic2 se inturna acum sa izgoneasca pre rapitorul Tomsa si sa!si ia scaunul, pre care nu l!ar fi pierdut, de n!ar fi fost vandut de boieri . .razele finale consemneaza sfarsitul tiranului in mod concis, lapidar si o*iectiv, amintind de stilul cronicarului, iar mentionarea portretului votiv sustine verosimilitatea2 Acest fel fu sfarsitul lui Alexandru Lapusneanul, care lasa o pata de sange in
istoria Moldovei. La manastirea #latina, zidita de el, unde e ingropat, se vede si astazi portretul lui si a familiei sale..

Stilul este o$iecti",concis, so$ru, cu putine interventii directe ale autorului (cateva aprecieri2
marsavul curtezan, ticalosul, era o groaza a privi aceasta scena sangeroasa , prostimea ramasa cu gura cascata). +econstituirea istorica, eroul de e%ceptie, frecventa antitezei ca procedeu de compozitie si

constructie caracterologica si cadrul natural argumenteaza romantismul nu"elei. 0e adauga insa cateva trasaturi clasice determinate se so$rietatea stilului, concizia, simetria textului si o$iecti"itatea relatarii. 0tilul ofera imaginea exemplara a scriitorului pasoptist, la care mi loacele de
expresie urmeaza linia rafinata a gandirii, osciland intre notatia realist!obiectiva si interventia subiectiva, plina de verva. (Istoria literaturii romane).

In opinia mea,viziunea realista asupra trecutului istoric,tehnica narativa, relieful caracterelor, constructia epico-dramatica fac din Alexandru Lapusneanul o nuvela memora*ila a literaturii romane, care ar fi devenit o scriere celebra ca si (/amlet), daca literatura romana ar fi avut in a utor
prestigiul unei limbi universale. 0u se poate inc"ipui o mai perfecta sinteza de gesturi patetice adanci, de cuvinte memorabile, de observatie psi"ologica si sociologica acuta, de atitudini romantice si intuitie realista. .

((eorge Calinescu).

>