NR Decembrie2013

CETATEA CULTURALA
Revist a de literatur a, critic a literar a, istorie, art a si atitudine

Seria a IV a, an XIV, NR. 15 (113), decembrie 2013, Cluj-Napoca
COLEGIUL DE REDACTIE:
Dan BRUDA SCU (redactor sef) Miron SCOROBETE (redactor- sef adjunct) Ion CRISTOFOR (secretar general de redac tie) Designer: Andrei ALECU Ilustr am acest num ar al revistei "Cetatea cultural a" cu lucr ari ale Liana Saxone-Horodi.
Redac tie: Cluj-Napoca, Str. Vasile P arvan nr.2 Tel/fax. 0264-440539; 0264-595309; 595322 e-mail: brudascudan@hotmail.com cmc_up@yahoo.com http://cetateaculturala.wordpress.com
SC Sedan si Casa de Cultur a a Municipiului Cluj-Napoca Sunt luate n considerare numai materialele expediate n format electronic.cu diacritice Corectura nu se face la redac tie
Editare:
IMPORTANT:
Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridic a pentru con tinutul articolului apar tine autorului. De asemenea, n cazul unor agen tii de pres a, pagini de internet si personalit a ti citate, responsabilitatea juridic a le apar tine. Editat n Rom ania. Nici o parte din aceast a lucrare nu poate reprodus a sub nici o form a, prin nici un mijloc mecanic sau electronic, sau stocat a ntr-o baz a de date, f ar a acordul prealabil, n scris, al autorului.
Cuprins
Br adu t FLORESCU ROSTUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Gabriel Teodor GHERASIM PROMISED LAND (2012) S I SALVATI RO SIA MONTANA . . Iuliu-Marius MORARIU INTERFERENTE S I ANTAGONII INTRE TEOLOGIE S I S TIINT A POVESTIREA UNEI DOAMNE Lucian ZEEV-HER SCOVICI PELERINAJ IN TARA SFANT A Dr. Dan BRUDA SCU DOMOKOS SAMUEL Un model al colabor arii dintre cultura rom an a si TII Maria Alexandra PANTEA CONTRIBUTIA MITURILOR LA FORMAREA IDENTITA NATIONALE IN CAZUL ROMAMANILOR DIN TRANSILVANIA . . . . . . . . . . . . . 5 8 10 11 13 15 22 24 26 27 28 30 31 32 36 37 38 39 40 42 44 44 45 45 48 50 55 56 57 58
Carmen DOREAL POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Georgian GHIT A Ionel SIMOTA POEME
Ioana Ileana S TETCO POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
maghiar a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Elena Daniela RUJOIU POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . FAR A MILA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Marin MOSCU CAND VIATA-I CRUDA, Georgeta MANILA POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Constantin RUSU POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vasile BARBU POEME
Gheorghe MACI POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Maria NICULA POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ira BATR ANCEA POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pavel GATAIANTU POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vasile MAN POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Christian W. SCHENK POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Al. Florin TENE POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Francisc PAL POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . S Ion CRISTOFOR PETRU POANTA I ANATOMIA UNUI MIRACOL . . . . . . . . . . . . CE TREBUIE S PE DE ROST . . . . . . . . . Vasile MIC POEZIA CA O PRIMAVAR A TIUTA Miron TIC CEL CE A TRANSPORTAT PUSTIUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . A METAFOREI . . . . . . . . . . . . . . . . . . Al Florin TENE POEZIA CA REZONANT A Vali SLAVU POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
C at alin MOCANU GHEORGHE ANDREI NEAGU, De la st anga la dreapta Existen t a si semnica tie 52
Dr. Dan BRUDA SCU O CARTE EVENIMENT: Clujul Interbelic n imagini si reclame" . . . . . prof. dr. Adrian BOTEZ PSEUDO-HERACLITEANISM, ELEATISM S I CRE STINISM, IN VOLUMUL SPIRALELE ADOLESCENTEI
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
4
EXORCIDr. Adrian BOTEZ REVELATII CLANDESTINE S I ISTORIE PSEUDO-VINOVATA, ZATE PRIN ANISTORIE MISTICA S I ORIGINARITATE EXTATICA: SUBSTANTE IN-
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dr. Dorel SCHOR VASILE JURJE - UN PICTOR DE ATMOSFERA (III) . . . . . . . . . . . Veturia O. GOGA JURNAL DE SPIOANA? IARNA IN EPIGRAME (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . S tefan DANCIU POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . GREIERELE S I FURNICA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 CURIOZITATI ALE LIMBII ROMANE . . . . . . . . . . . . . . .
TERZISE
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . . . . .
62 67 68 79 82 83 84
www.cetateaculturala.wordpress.com
Maria Alexandra PANTEA CONTRIBUTIA MITURILOR LA TII FORMAREA IDENTITA NATIONALE IN CAZUL ANILOR ROMAM DIN TRANSILVANIA
Secolul al XVIII-lea, numit si secolul luminilor, a adus schimb ari radicale n Europa, schimb ari care au p atruns si n spa tiul rom anesc la sf ar situl veacului. In Transilvania, n a doua jum atate a secolului al XVIII-lea Blajul se impune ca cel mai important centru al iluminismului rom anesc locul de iradiere a noului curent n spa tiul rom anesc. In aceste condi tii reprezentan tii Bisericii Greco-Catolice care aveau studii la Roma si Viena au preluat ideeile iluministe si au nceput s a le pun a n practic a. Reprezentan tii S colii Ardelene sunt cei care arm a originea latin a a rom anilor pentru a dovedi c a rom anii, de si nu erau recunoscu ti si nu aveau drepturi politice, sunt cei mai vechi locuitori din Transilvania si au o origine nobil a. Intelectualii Petru Maior, Samuil Micu, Ioan Budai-Deleanu, Gheorghe S incai, Samuil Vulcan, Damaschin Bojinc a, prin lucr arile lor, au gloricat trecutul, au sus tinut ideea purit a tii latine a poporului rom an ind cei care au creat mitul originii latine. Adep ti ai ideilor iluministe, intelectualii ardeleni au transformat trecutul n cea mai important a arm a pentru a revendica drepturile rom anilor, fapt ce demonstreaz a c a ideea originii latine si a continuit a tii a devenit un mit care a jucat un rol imens n procesul prefacerii poporului rom an 1 n na tiune . Istoricul Lucian Boia n lucrarea sa Istorie si mit n con stiin ta rom aneasc a arat a c a reprezentan tii S colii ardelene au pus bazele unui mit, mitul fondator care a stat la
1 D. Prodan, Supllex Libellus Valachorum, Bucure sti, Ed. S tiin tic a 1998, p . 511
baza identit a tii na tionale si a dus la dezvoltarea solidarita tii na tionale. Milit and pentru emanciparea rom anilor transilv aneni care erau oprima ti at at de nobilii maghiari c at si de autorit a tile de la Viena, intelectualii ardeleni au transformat originea latin a a rom anilor ntr-o arm a si un simbol al identit a tii na tionale. Expresie a schimb arilor profunde prin care trecea Transilvania, la sf ar situl secolului XVIII mitul latinit a tii este prezent n numeroase lucr ari literare si istorice dar si n memoriul Supplex Libellus Valachorum, care a fost trimis Cur tii de la Viena. Supplexul a fost opera intelectualilor rom ani, laici si clerici. A fost cel mai important act politic al rom anilor din Transilvania din secolul al XVIII-lea prin care intelectualii rom ani au apelat la trecut si la originea latin a, vechime si continuitate pentru a justica drepturile pe care le aveau dar care nu erau recunoscute. Apel and la trecut, la originea latin a si continuitate, intelectualii rom ani cer prin acest memoriu drepturile pe care le-au avut rom anii si consider a c a acordarea lor n-ar dec at o restituire 2 , cer recunoa sterea na tiunii care s a e rea sezat a n folosin ta tuturor drepturilor civile si regnicolare 3 . Argumentele istorice prezentate n Supplex au fost scrise de Petru Maior, autorul lucr arii Istoria pentru nceput a rom anilor n Dacia, care n memoriu arat a c a na tiunea rom an a este cea mai veche dintre toate na tiunile Transilvaniei. Ea se trage din coloni sti lui Traian r ama si aici si dup a retragerea aurelian a, care de atunci tr aiesc aici f ar a ntrerupere. N av alirile barbare nu i-au putut atur disloca. Inl and p an a la venirea ungurilor st ap anirile str aine, ei au tr ait aici sub principi ale si din neamul lor. Numele de vlahi sub care i g asesc aici ungurii nu e dec at numele pe care popoarele slave l dau rom anilor, italicilor si latinilor. 4 In Supplex sunt prezentate re2 3
Ed. S tiin tic a 1998, p. 15
Ibidem, p. 510 Ibidem, p 21 4 D. Prodan, Supllex Libellus Valachorum, Bucure sti,
6 vendic ari esen tiale pentru rom anii din Transilvania care vor reluate si n alte memorii din secolul al XIX-lea. Mitul latinit a tii s-a bucurat de mare succes n r andul intelectualilor rom ani din Transilvania at at, greco-catolici c at si ortodoc si, pentru c a marcheaz a o transformare a societ a tii rom ane sti din Transilvania, este momentul n care ncepe modernizarea si occidentalizarea societ a tii, n aceste condi tii revendicarea originii romane i apropie pe rom ani de popoarele latine din Europa si de valorile lumii Occidentale. Mitul latinit a tii s-a extins dup a anul 1800 si dincolo de Carpa ti unde au p atruns numero si ardeleni care au ocupat func tii importante, ca Gheorghe Laz ar, Aaron Florian sau Dimitrie Tichindeal. In Transilvania mitul latinit a tii s-a dezvoltat si n secolul al XIX-lea datorit a activit a tii desf a surate de Augustin Treboniu Laurian care a preluat ideea lui Samuil Micu si arm a c a dac a rom ani sunt urma sii direc ti ai romanilor atunci istoria rom anilor trebuie s a nceap a cu facerea Romei. Pentru a demonstra aceste lucruri, Treboniu Laurian a nceput o activitate de puricare a limbii rom ane si de introducere a unui nou sistem de scriere - scrierea etimologic a. C arturarul ardelean a editat un dic tionar al limbii rom ane de unde erau eliminate cuvintele nelatine. Dic tionarul lui Treboniu Laurian, dar si apari tia scrierii etimologice au dovedit amploarea pe care a avut-o mitul latinit a tii n Transilvania. Schimbarea mentalit a tii n Transilvania se face sim tit a n toate clasele sociale. T aranii, p an a n anul 1784, erau credincio si mp aratului mai ales dup a ce Horea, un reprezentant al lor, a fost primit de mai mult ori n audien ta la mp arat care a promis o mbun at a tire a situa tiei t aranilor rom ani din Transilvania. In aceste condi tii ta ranii a steptau ca problemele lor s a e rezolvate de bunul mp arat Iosif al IIlea pe care l-au mitizat. Dac a p an a n 1784 ta ranii erau credincio si bunului mp arat Iosif al II, situa tia s-a schimbat dup a 1785. In urma r ascoalei, t aranii nu mai credeau n bunul mp arat si considerau c a numai ei pot s a si fac a dreptate. Atitudinea t aranilor a obligat curtea de la Viena s a ia unele m asuri ca patenta din 22 august 1785, prin care mp aratul Iosif al II-lea d adea libertate personal a t aranilor, iar to ti supu sii de orice neam si de orice religie vor deveni oameni liberi s a se mute oriunde 5 . Legea nu a dus la o mbun at a tire a situa tiei ta ranilor, iar problemele lor s-au agravat si datorit a m asurilor dure luate de nobilii maghiari; astfel t aranii a steptau venirea unui salvator care nu putea dec at Horea. Prin satele rom ane sti se auzea c a Horea sa retras n mun ti, unde a steapt a ajutor de peste Carpa ti, apoi si organizeaz a armata si va c a stiga libertatea rom anilor din Transilvania.
Horea pictat ntr-o m an astire din Mun ti Apuseni . Imaginea r ascula tilor n presa din imperiu M asurile dure luate de Viena pentru a nfr ange r ascoala, condamnarea si executarea spectaculoas a a lui Horea si Clo sca la 28 februarie 1785, cu implicarea direct a a mp aratului, si
5 S t. Pascu, Revolu tia popular a sub conducerea lui Horea, Bucure sti 1984, p. 398
7 a peste 2500 de t arani din 419 sate cu scopul de a-i nfrica pe t arani, a determinat gloricarea n satele rom ane sti a lui Horea; astfel a ap arut si mitul lui Horea. Chiar dac a au fost prezen ti la executarea public a a lui Horea t aranii mai credeau in Horea si considerau c a in locul lui a fost executat un nepot de al s au, a steptau ca Horea s a revin a pentru a r ascump ara s angele v arsat. Al tii credeau c a a plecat la Curtea de la Viena pentru a ap ara cauza t aranilor . Locul unde au fost tra si pe roat a Horea si Clo sca a devenit un loc sf ant pentru t aranii din Apuseni. Ultimele cuvinte a le lui Horea mor pentru popor l-au transformat ntr-un martir, un ap ar ator al cauzei rom ane sti si al problemelor t aranilor. Din momentul execu tiei a devenit un erou al t aranilor, care a r amas viu in mintea lor. Horea a devenit subiectul a numeroase crea tii populare si imagine lui era prezent a in casele ta ranilor al aturi de alte icoane pe sticl a, pe zidurile unor biserici si m an astiri din Ardeal al aturi de sn ti. Pentru t aranii din Apuseni, Horea a devenit cel care le putea face dreptate. In jurul lui au ap arut numeroase legende, iar Horea a intrat in folclor unde este prezent si azi C and Horea ie sea in deal/ groi fugeau din Ardeal./ P an a fu Horea- mp arat,/ groi n-au dormit in pat./ Nici din blide n-au m ancat 6 .Cei care lau prins pe Horea erau considera ti ho ti si erau vinova ti moral c a au v arsat s angele lui Horea. A circulat si o legend a prin care se spunea c a cei care l-au v andut au g asit in p ainea si f aina cump arat a pe banii tr ad arii o parte din s angele lui Horea. Cei care l-au v andut au r amas s araci. Imediat dup a condamnare, Horea a intrat n folclor si s-a transformat ntrun erou popular, iar amintirile despre el erau transmise n satele rom ane sti din genera tie n genera tie. Imaginea lui Horea era vie n memoria rom anilor n mai 1848, c and mii de mo ti au
6 N. Edroniu, R ascoala lui Horea, Cluj, Ed Dacia, 1984, p. 258
umplut C ampia Libert a tii, vorbind si c ant and despre Horea, cu speran ta c a va ap area un alt Horea care s a i reprezinte. In 1848 t aranii din Apuseni si puneau speran tele n Avram Iancu, nepotul lui Horea, numit de ei Cr ai sorul mun tilor R ascoala lui Horea poate un moment de emancipare a rom anilor din Transilvania, chiar dac a situa tia material a nu s-a mbun at a tit. Prin urm arile sale, ea este dovada unei schimb ari a mentalit a tii n societatea rom aneasc a, care a ajuns p an a n lumea satului. La sf ar situl secolului XVIII-lea, t aranii vor deveni con stien ti de rolul important pe care l are scoala, si vor trimite copii la scoli cu g andul ca ei s a aib a o via t a mai u soar a si s a poat a lupta n numele rom anilor. Prin activitatea pe care a desf a surat-o intre 1782-1794, c and a fost director al scolilor greco-catolice, Gh. S incai a ntemeiat numeroase scoli si i-a ndemnat pe t arani s a trimit a copii la scoal a. S incai considera c a, prin nv a t atur a, omul se deosebe ste de animal. Samuil Micu vorbea despre s ar acia si ntunericul n care tr aiau rom anii. A g asit ca solu tie s a se apuce de nv a t atur a, s a c a stige n telepciune si prin n telepciune s a dob andeasc a fericirea [8] La sf ar situl secolului al XVIII-lea n Transilvania se dezvolt a sentimentul na tional si se produce o solidaritate na tional a. Ce nu au putut realiza t aranii care au apelat la for t a au ncercat s a rezolve intelectualii rom ani care erau cunosc atori ai situa tiei din lumea satelor de unde proveneau si ei si au ajuns reprezentan tii na tiunii, au devenit exponen ti ai unei societ a ti t ar ane sti aate sub st ap anire str ain a 7. In memoriile trimise Cur tii de la Viena, pe l ang a cerin te de ordin na tional, vor ap area si cerin te sociale. C and a fost redactat Supplexul, datorit a urm arilor r ascoalei, intelectualii au tinut cont si de problemele
7 L. Boia, Istorie si mit n con stiin ta rom aneasc a, Bucure sti, Ed. Humanitas, 1997, p. 19
8 ta ranilor, a plebei. Dup a r ascoal a, intelectualii con stientizeaz a c a ta ranii sunt o for ta si sunt cei care au creat mari probleme nobilimii maghiare, dar si Vienei. Prin Supplex, intelectualii au ncercat emanciparea na tiunii rom ane. Supplexul a devenit un document fundamental pentru istoria modern a, se bazeaz a pe principiile iluministe, dar si pe o concep tie despre na tiune specic a epocii luminilor. In aceste condi tii, Supplexul poate considerat o declara tie a drepturilor rom anilor din Transilvania, opera unei elite clerice si laice cu studii superioare n imperiu, de unde a preluat idei specice iluminismului. Apari tia unor mituri la sf ar situl secolului al XVIII-lea a fost un pas important n evolu tia na tional a a rom anilor din Transilvania. Este o dovad a a schimb arilor de mentalitate prin care trecea societatea rom aneasc a din Transilvania, unde a nceput un proces de modernizare si occidentalizare. Boia L., Istorie si mit n con stiin ta rom aneasc a, Bucure sti, Ed. Humanitas, 1997 Boc san N, Contibu tii la istoria iluminismului rom anesc, Ed. Facla, Timi soara, 1986 Densu sianu N., Revolu tia lui Horea, Bucure sti, Tipograa Rom anul, 1884 Edroiu N, Pompiliu T., R ascoala lui Horea, Cluj, Ed. Dacia, 1984 Ghe se D., Pompiliu T., Fragmentarium iluminist, Cluj, Editura Dacia, 1972 Hitchins K., Con stiin ta na tional a si ac tiunea politic a la rom ani din Transilvania, Cluj, Ed Dacia, 1987 Lupa s I., Din istoria Transilvaniei Bucure sti, Ed. Eminescu 1988 Pascu S . Ivoarele r ascoalei lui Horea, seria B volumul II, Bucure sti, Ed Academiei, 1983 Pascu S ., Revolu tia popular a sub conducerea lui Horea, Bucure sti, Ed. Militar a, 1984 Pascu S ., Culegere de texte pentru istoria Rom aniei, vol I, Bucure sti, Ed. Didactic a si Pedagogic a, Bucure sti 1977 Prodan D.,Problema iob agiei n Transilvania, Bucure sti, Ed. Stiin tic a si Enciclopedic a 1989 Prodan D., R ascoala lui Horea vol II, Bucuresti, Ed. Stiintica si Enciclopedica, 1984. Prodan D., Supplex Libellus Valahorum Bucure sti, Ed Enciclopedic a, 1998 R adu tiu A., Supllex Libellus Valachorum in variantela de la S chei, Cluj, Ed Dacia, 1975.
Br adu t FLORESCU ROSTUL

Rom aniei i-a disp arut rostul. E o tar a f ar a rost, n orice sens vre ti voi. O tar a cu oameni f ar a rost, cu ora se f ar a rost, cu drumuri f ar a rost, cu bani, muzic a, ma sini si toale f ar a rost, cu rela tii si discu tii f ar a rost, cu minciuni si n sel atorii care nu duc nic aieri. Exist a trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia (b atr anii), p am antul si credin ta. B atr anii. Rom ania i batjocore ste cu sadism de 20 de ani. Ii tine n foame si n frig. Sunt umili ti, brusca ti de func tionari, uita ti de copii, c alca ti de ma sini pe trecerea de pietoni. Sunt sco si la vot, ca vitele, momi ti cu un kil de ulei sau de m alai de care, dinadins, au fost priva ti prin pensii de rahat. Vite slabe, am ande si b atute, asta au ajuns b atr anii no stri. C aini tinu ti afar a iarna, f ar a m acar o m an a de paie sub ciolane. Dar, ce e cel mai grav, ei sunt nefolosi ti. O fonotec a vie de experien ta si n telepciune a unei genera tii care a tr ait at atea groz avii e stears a de pe band a, ca s a tragem manele peste. F ar a b atr ani nu exist a familie. F ar a batr ani nu exist a viitor. P am antul. Care p am ant? Cine mai e legat de p am ant n tara aia? Cine-l mai are si cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei sus tine un program care se intituleaz a "Suciency Economy",
BIBLIOGRAFIE
9 prin care oamenii sunt ncurajati s a creasca pe l ang a case tot ce le trebuie: un fruct, o legum a, o g ain a, un purcel. Foarte inteligent. Dac a se nt ampl a vreo criz a global a de alimente, thailandezii vor supravie tui f ar a ajutoare de la ta rile "prietene". La noi chestia asta se nume ste "agricultur a de subzisten t a" si lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca t aranii s a- si cumpere ro siile si soriciul de la hypermarketuri fran tuze sti si germane, c a de-aia avem UE. C antatul coco silor diminea ta, l atratul vesel al lui Grivei, groh aitul lui Ghi t a p an a de Ignat, corcodu sele furate de la vecini si iazul cu s alcii si broa ste sunt imagini pe care castra tii de la Bruxelles nu le-au tr ait, nu le pot n telege si, prin urmare, le calic a drept ni ste arhaisme barbare. S a dispar a! Din be tivii, lene sii si nebunii satului se trag a stia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pam ant, c a nu erau n stare s a-l munceasc a. Nu stiu ce nseamn a pam antul, c at a lini ste si c at a putere ti d a, ce pove sti ti spune si c at sens aduce ec arei dimine ti si ec arei seri. I-au ur at ntotdeauna pe cei care se trezeau la 5 diminea ta si plecau la c amp cu ciorba n suferta s. Pe to ti g angavii si pe to ti puturo sii a stia i-au f acut comuni stii primari, secretari de partid, se de pu sc arii sau de c amine culturale. Pe to ti a stia, care au neamul ngropat la marginea cimitirului, de mil a, de sil a, cre stine ste. Credin ta. O mai poart a doar batr anii si ta ranii, c a ti mai sunt, c at mai sunt. Un strai vechi, cusut cu r de aur, un strai vechi, greu de mbr acat, greu de dat jos, care trebuie mp aturit ntr-un fel anume si pus la loc n lada de zestre mpreun a cu busuioc, smirn a si ori de c amp. Pus bine, c a poate l va mai purta cineva. C and or s a moar a oamenii a stia, o s a-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu. Avem, n schimb, o variant a modern a de credin t a, cu fermoar si arici, prin care ti se v ad si ta tele si portofelul burdu sit. Se poart a la nun ti, botezuri si nmorm ant ari, la alegeri, la inunda tii, la sn tiri de sedii si aghesmuiri de ma sini luxoase, la pomenirea eroilor Revolu tiei. Se accesorizeaz a cu cruci f acute n grab a si cu un "Tat al nostru" spus pe jum atate, c a trebuie s a r aspunzi la mobil. Scuze, domnu parinte, e urgent. Fugim de ceva ca s a ajungem nic aieri. Ne vindem pam antul s a fac aa stia depozite si vile de neam prost pe el. Ne sun am bunicii doar de ziua lor, dac a au mai prins-o. Bisericile se nmul tesc, credincio sii se mpu tineaz a, sn tii de pe pere ti se g andesc serios s a aplice pentru viza de Canada. Fetele noastre se prostitueaz a p an a g asesc un italian batr an si cu bani, cu care se m arit a. B aie tii no stri fur a bancomate, joac a la poker si beau de sting pentru c a stiu de la televizor c a fetele noastre vor bani, altfel se prostitueaz a. Parin tii no stri pleac a s a culeag a cap suni si s a-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct si cancer pentru multina tionalele lor, conduse de securi stii no stri.
Ilustra tie de Liana Saxone-Horodi
10
Gabriel Teodor GHERASIM (S.U.A.) PROMISED LAND (2012) S I SALVATI RO SIA MONTANA
unde s-au n ascut doinele, de unde au venit un Brancu si, Enescu, Eminescu, Vuia s.a.
Motto: "Ro sia Montan a este p am antul de
De c and poporul rom an lupt a `in corpore' pentru salavarea Ro siei Montane de otr avirea cu cianur a pe sute de ani, am devenit mai sensibil la semnalele mass-mediei din S.U.A. asupra subiectului: poluare si exploatare de c atre corpora tiile multi-na tionale a ta rilor bogate subteran, dar s arace n banii de h artie ai economiilor Occidentale. Filmul american Promised Land, 2012 (Tara F ag aduin tei), este o reec tie sumbr a a ceea ce nseamn a protul corpora tiilor pentru ta rile ale c aror guverne na tionale au tr adat interesele popula tiei acelor t ari. Este vorba de un speculant care este angajat de o corpora tie de gaze s a cumpere p am ant de la ni ste fermieri, sub care se ascund imense z ac aminte de gaze naturale. Toate-s bune si frumoase p an a c and spectatorul a a costul acestor exploat ari: otr avirea p am antului, a vegeta tiei, a animalelor si a oamenilor, pe sute de ani. Deci este o lent a sinucidere a popula tiei n folosul extrac tiei pe baze toxice. F ar a a da n vileag sf ar situl lmului, putem doar men tiona c a dragostea transform a pe cinicul speculant ntr-o persoan a care d a la iveal a toate minciunile corpora tiei fa t a de popula tie, inclusiv c a oponentul speculantului din lm, presupus ecolog, fusese angajat de corpora tie ca s a se discrediteze, si prin asta s a duc a la o reac tie a oamenilor, care s a i trimit a direct n tab ara corpora tiei (deci a sf ar sitului lent pentru s an atatea lor si a tot ce-i inconjoar a). Filmul a fost primit cu r aceal a de premiile corpora tiilor Hollywoodului, respectiv Golden
Globe si Oscar, n timp ce The National Board of Review of Motion Pictures, o organiza tie ce premiaz a lme cu subiecte de etic a si educative a fost singura organiza tie care i-a acordat Premiul I, tot n anul 2012. O idee interesant a ce s-a sugerat n lm este ca suporterii lui Salvati Ro sia Montan a sa aib a a se/pancarde cu mesaje de genul: Gabriel Resources Go Home! cu o poz a a rezultatului nal din astfel de exploat ari l ang a text, la vedere in ogr azi, pe ma sini, la balcoane, la pr av alii, pe biserici, pe marginea str azilor. Poze cu otr aviri ecologice sunt destule, din Canada lui Gabriel Resources, n T arile Scandinave, n America Latin a, n Africa sau Asia (inclusiv CA URMARE a exploat arilor lui Gabriel Resources). Mai ales ca nsu si Gabriel Resources pl ate ste bani grei la televiziuni, radiouri, ziare si forumuri electronice, ca s a apar a la stirile video si tip arite ale acestor agen tii de pres a. Aceste a se pot f acute si contra lui Chevron, mai ales dup a fenomenalul exemplu de rom anism dat de manifestan tii de la Punge sti. Este p acat c a speciali stii care au dat n vileag care ar efectele suicidale ale cianurii n p am antul sf ant al T arii noastre au fost da ti af ar a . . . prin fax, n timp ce plagiatorii copy paste, si al ti politicieni cu tradi tie n familie pe trei genera tii de tr adare a intereselor T arii, prin predarea resurselor rom ane sti la str aini, sunt cei care au pedepsit astfel. . . oamenii integri si competen ti ai T arii. Ar i trist ca ceea ce n-au reusit s a sece de resurse (ale Romaniei, NU ale lui Gabriel Resources), Roma de la daci, si ungurii, austriecii, turcii, germanii si ru sii de la daco-rom ani, s a reu seasc a o entitate sub un nume ctiv, cu loca tie n Canada, dar cu agenda globalist a, mul tumit a c areia n multe ta ri din lume copiii mor prematur, oamenii se nasc sau devin handicapa ti, exist a bolnavi datorit a toxicit a tii de la exploatare ( si care o s a e a sa cu generatiile), n timp ce p am antul r am ane otr avit pe
11 sute de ani.
este un lm ce trebuie v azut azi n Rom ania, pentru c a arat a o realitate ce ne-ar putea pune n primejdie ntreaga existen t a ca tar a, ca popor, ca oameni, ca si cultur a, civiliza tie, si p am ant, pe sute de ani. Ro sia Montan a este p am antul de unde s-au n ascut doinele, de unde au venit un Br ancu si, Enescu, Eminescu, Vuia s.a. Pentru mine, este inacceptabil si ca s a stiu c a tat al meu a suferit n nchisorile comuniste pentru libertatea T arii, si ca el milioane de patrio ti si martiri rom ani, pentru ca s a v ad acum cum e saloanele II si III ale politrucilor veni ti pe tancurile de ocupa tie ruse sti, v and Tara la corpora tiile globaliste, tot a sa cum au v andut-o imperiului comunist rusesc. Rom ania nu-i numai a copiilor copiilor no stri ci si a nainta silor nainta silor no stri. A permite otr avirea p am antului cu cianur a echivaleaz a cu tr adarea fa t a de tot ce nseamn a Tara noastr a, neamul nostru, si s angele din s angele nostru.
Promised Land (P am antul F ag aduin tei)
Iuliu-Marius MORARIU INTERFERENTE S I ANTAGONII INTRE TEOLOGIE S I S TIINT A

De-a lungul timpului, rela tia dintre teologie si stiin t a a variat, ntre cele dou a exist and uneori o str ans a colaborare, alteori o subordonare, iar alteori un conict deschis. Felul n care ele rela tionau depindea at at de contextul istoric, c at si de mentalit a tile vremii. Sesiz and importan ta celor din urm a, Adrian Lemeni spunea: Viziunea stiin tic a asupra lumii este str ans legat a de mentalitatea epocii n care a fost elaborat a. Intr-o societate tradi tional a, stiin ta se integreaz a ntr-un demers general de c autare a Adev arului lumii. S tiin ta poart a amprenta sacralit a tii si arm a existen ta unei simbolistici intrinsece lumii, crea tia av and un fundament 8 spiritual . Antichitatea, at at c at a mai r amas din ea n perioada cre stin a, s-a caracterizat prin convie tuirea teologiei cu stiin ta. Insu sindu si terminologia losoc a si tehnica retoric a a stiin telor laice a vremii si prot and de oameni scoli ti n cele mai bune institu tii, cre stinismul va prinde un av ant aparte atunci, reu sind n scurt timp s a substituie nv a t aturilor laice adev arul si doctrina sa, bazat a pe revela tie. Ulterior, n Evul Mediu, ea va cea care va domina scena public a, condi tion and evolu tia si lucrarea stiin tei si cenzur and chiar, uneori, av antul stiin tei, acolo unde ea contrazicea Revela tia, pentru ca, n modernitate, undeva prin secolul luminilor9 , ntre stiin ta ti teologie s a se produc a o ruptur a, si aceasta s a devin a
8 Adrian Lemeni, Cunoa sterea stiin tic a si cunoa sterea religioas a. Repere epistemiologice semnicative, n vol. Perspective rom ane sti asupra stiin tei si teologiei, ed. Magda Stavinschi, Ed. Curtea Veche,
Bucure?ti, 2006, p. 157 9 Gheorghe Sandu, op. cit., p. 7. Cf. Gheorghe Isto-
12 autonom a, izol and teologia n domeniul privat, dup a cum remarc a cercet arorii: Dac a n Evul Mediu domeniul public era dominat de teologie, domeniul privat r am an and locul incontrolabil al celor mai secrete experien te ( stiin tice, dar nu numai), n modernitate, mintea autonom a si cercetarea stiin tic a a acaparat domeniul public, excomunic and teologia, ngrop andu-o n domeniul privat 10 . In aceste condi tii, cel de-al dou azecilea secol se dorea, dup a expresia lui Andre Malraux, s a e unul religios11 , ns a el va dezam agi din acest punct de vedere, ad ancind uneori si mai mult separa tia deja veche ntre cele dou a. In aceste condi tii, credin ta a devenit o chestiune op tional a pentru cercet atori. In timp ce unii 12 sus tin necesitatea ei , al tii admit c a ea r am ane 13 la latitudinea ec aruia , sau chiar i contest a prezen ta. Cu toate acestea, ce-a de-a doua parte a sa, precum si nceputul secolului n care ne a am, au adus speran te noi, prin aceea c a, adesea, anumite probleme care tineau exclusiv de stiin t a au nceput s a e analizate diontr-o perspectiv a interdisciplinar a. Astfel, se poate arma c a: secolul XX, interac In tiunea dintre religie si stiin t a a c ap atat forme multiple. Noile descoperiri stiin tice au repus n discu tie idei reli replic gioase si clasice. In a, unii autori au venit n ap ararea doctrinelor tradi tionale, al tii au abandonat complet tradi tia, iar ceilal ti au reformulat n lumina stiin tei concepte vechi ndelung sus tinute.14 P an a la desf av a sirea acestei colabor ari mai exist a ns a cale lung a. S tiin ta si va mplini scopul abia atunci c and va conlucra ntru totul cu religia si va cea care va revela frumuse?ea dor, Ideologizarea stiin telor si impactul asupra rela tiei ?i n?elepciunea lui Dumnezeu, constituind cadintre stiin t a ?i religie, n vol. Perspective rom ane sti n care omul si va descoperi statutul de asupra stiin tei si teologiei, ed. Magda Stavinschi, Ed. drul Curtea Veche, Bucure?ti, 2006, p. 88. in t a social a15 . P an a atunci, totul r am ane la 10 Doru Costache, Istoria recent a, actualitatea si per- stadiul de dialog ce poate evolua n bine, devespectivele raporturilor dintre teologie si reptezentarea 16 , dac nind lucrare a haruluio a este sus tinut de stiin tic a a lumii, n vol. S tiin t a si Teologie, Ed. XXI, dragoste s i rug a ciune. Bucure?ti, 2001, p. 28. Cf. Gheorghe Istodor, op. cit.,
p. 88. Cf. Ian G. Barbour, C and stiin ta nt alne ste religia. Adversare, str aine sau partenere?, traducere Victor Godeanu, col. S tiin ta si religie, Ed. Curtea Veche, Bucure?ti, 2006, p. 7. 11 Secolul XX va religios sau nu va de loc; Cf. Radu Jecu, Ioana-Carmen Popescu, Eticizarea S.U.A. recre stinarea stiin tei?, n vol. Perspective rom ane sti asupra stiin tei si teologiei, ed. Magda Stavinschi, Editura Curtea Veche, Bucure sti, 2006, pp. 459, unde se arat a c a, stiin ta secolului XXI va recre stinat a sau nu va deloc.
12
pauvres choses inseparables, dans vol. Science and Orthodoxy, a Necesary Dialogue, ed. Basarab Nicolescu,
Condi tia de baz a pentru a- si purta cum se cuvine responsabilit a tile proprii este credin ta, sau mai precis: via ta ntreag a tr ait a n credin ta , c aci numai astfel putem s a ducem crucea grea a activit a tilor intelectuale. Ibidem, p. 487. 13 Trebuie ca omul de stiin ta s a e un spirit religois? Eu nu pot s a r aspund la aceast a chestiune. Depinde de el. Sunt at a tia oameni de stiin t a care cred n Dumnezeu ?o sunt al tii care sus tin c a, n cercet arile lor, nu au nimic altvceva dec at stiin ta ...Este crezul lor, e credin ta lor. Eugen Simion, Science et religion ou sur les trois
Magda Stavinschi, Ed. Curtea Veche, Bucure sti, 2006, p. 9. 14 Ian G. Barbour, op. cit., p. 7. Cf. Ibidem, p. 52. 15 Cf. Tomas Spidlik, S. J. , Izvoarele luminii. Tratat de spiritualitate, Edi?ia a II-a, traducere Ileana Mure sanu, Ed. Ars Longa, Ia si, 2001, p. 136. Cf. Arhimandritul Sofronie, Rug aciunea experien ta vie tii ve snice, edi tia a II-a, trad. Ioan Ic a jr., Editura Deisis, Sibiu, 2001, p. 40. 16 Cf. Arhimandritul Zaharia, L argi ti si voi inimile voastre, traducere Maximian Vicol, Ed. Re ntregirea, Alba-Iulia, 2009, p. 278.
13 tional a a credin tei, un hagiu era Lucian ZEEV-HER SCOVICI (ISRAEL) bucuria devo
PELERINAJ IN TARA SFANT A POVESTIREA UNEI DOAMNE

Ce loc ocup a Locurile Snte n g andirea religioas a devo tional a a cre stinilor credincio si? Ce reprezint a pelerinajul cre stin n Tara Sf ant a? Care este scopul pelerinilor, dorin ta lor cea mai puternic a? Ce impresie fac Locurile Snte asupra acestor oameni? Aceste ntreb ari au fost puse at at de lumea cre stin a, c at si de lumea evreiasc a, precum si de lumea laic a nc a din perioada primelor secole ale erei cre stine. R aspunsuri pot g asite n jurnalele si povestirile pelerinilor n si si, n descrierile pe care le fac T arii Snte, a locurilor men tionate n Biblie. Datorit a acestor jurnale, itinerarii si descrieri, situa tia Palestinei si via ta locuitorilor ei n diferite perioade istorice este cunoscut a. Exist a si bibliograi ale acestei literaturi, incluz and mii de titluri, de exemplu cea f acut a de Titus Tobler n anul 1867 si de cea nceput a de Peter Thomsen la sf ar situl secolului al 19-lea si continuat a ulterior de Otto Eissfeldt si Leonhard Rost, ajung and p an a la anul 1945. Printre vizitatorii cre stini al T arii Snte, care si-au povestit c al atoria n scris au fost si rom ani, precum Dimitrie Bolintineanu, Gala Galaction, Dumitru St aniloaie, Vasile Stanciu, Alexandru Rosetti si al tii. P an a si un scriitor laic, orientat spre st anga, Alexandru Sahia, a fost impresionat de Tara Sf ant a, povestindu- si c al atoria n mod par tial n c ateva articole. A vizita Locurile Snte, a se nchina la Morm antul Sf ant fusese un ideal al cre stinilor credincio si de toate religiile cre stine n secolele precedente. Era a face hagial ac, a deveni hagiu; pe l ang a
respectat n mod deosebit de c atre cei care l cuno steau, mai ales dac a aducea si lemn sf ant din Tara Sf ant a. Nu vreau s a analizez aceste fapte: consider c a ecare om drept si credincios are credin ta lui (inclusiv ateii n forma lor), ad aug and convingerea mea, c a Dumnezeu este Unul Singur, Creatorul lumii si al tuturor oamenilor, pentru to ti oamenii, indiferent de apartenen ta lor etnic a si religioas a. si indiferent de credin ta ec aruia si a formei ei de manifestare. Ast azi, pelerinajul nu mai este f acut doar individual. Mul ti pelerini viziteaz a Tara Sf ant a ( si, implicit, Israelul) n grupuri organizate n cadrul a sa-numitului turism religios. Am nt alnit numeroase grupuri de acest fel n vechiul ora s al Ierusalimului. Vorbitori de limbi diferite englez a, francez a, german a, rus a, spaniol a, italian a, suedez a, polonez a, greac a, japonez a, coreean a, lipinez a, rom an a si altele. . . Ca si ntr-o biseric a din Ierusalim, pe ai c arei pere ti este scris a rug aciunea cre stin a Tat al Nostru, din Evanghelie, n toate limbile. Din nou, ecare om cu credin ta lui. . . M-am g andit la aceste lucruri nc a odat a, r asfoind cartea De Florii n Tara lui Iisus , scris a de doamna Dorina Stoica din B arlad, care a vizitat Tara Sf ant a n anul 2012 n cadrul unui grup de pelerini rom ani cre stini. Cartea a ap arut la B arlad n anul 2013 la editura Sfera. Autoarea poveste ste vizita f acut a n Tara Sf ant a (respectiv n Israel si n Teritoriul Palestinian), ad aug and si c ateva lucr ari bibliograce care completeaz a cele v azute si sim tite de ea. Men tionez c a doamna Dorina Stoica nu este o debutant a n ale scrisului: anterior, ea a publicat trei volume de poezie (dou a dintre ele ind volume de poezii religioase), un volum de
14 proz a scurt a si un volum memorialistic, toate n perioada 2009-2012. Un debut nt arziat, dar care dovede ste prolicitate literar a, credin t a religioas a profund a si sensibilitate exprimat a n scris. Sensibilitate care se reect a si cartea la care ne referim, care nu este o simpl a prezentare de informa tii, ci include tr airi suete sti puternice, sentimentele unei femei credincioase, spre exemplu cele manifestate la procesiunea de Florii de la Betania: O fericire de nedescris se oglindea pe fe tele tuturor. C and au nceput s a bat a clopotele, semn c a procesiunea se va mi sca, toat a lumea purta n m aini ramuri de nic si cruci din frunz a verzui lucioas a de palmier. Fe tele tuturor erau z ambitoare. M a uitam n jur si a s vrut s a mbr a ti sez pe toat a lumea, sau s a strig V a iubesc pe to ti!, si cu adev arat n acele momente sentimentul era general si molipsitor. Mi-am luat nc al t amintea n m an a. Doream s a parcurg cei c a tiva kilometri descul t a asemenea M antuitorului, Apostolilor si tuturor celor care din dragoste, din credin t a, sau doar din curiozitate omeneasc a l nso teau acum dou a milenii si mai bine, la intrarea triumfal a n Ierusalim. Ajutat a de o prieten a rom anc a stabilit a de mul ti ani la New York, autoarea si realizeaz a visul de a ajunge la Locurile Snte, n Tara lui Iisus, pe p am antul m antuirii, a f ag aduin tei, acolo unde pietrele vorbesc si cerurile sunt deschise . Ea pleac a la drum dup a ce se preg atise duhovnice ste pentru a tr ai Evangheliile acolo unde ele s-au petrecut. Aeroportul Ben Gurion, Tiberias (= Tveriah) si Marea Tiberiadei (= Kineret), Capernaum (= Kfar Nahum), r aul Iordan (=Yarden), Muntele Tabor, Cana Galileei (Kafar Kana), ora sul Nazaret (= Na teret), Haifa si Muntele Carmel, Ierihonul (= Jericho), Marea Moart a (= Yam Hamelach), Betleemul (= Beit Lechem), Sf anta Cetate Ierusalim (=Yeru salayim), cu toate locurile men tionate n Biblie, at at n Biblia Ebraic a (Vechiul Testament), c at si n Noul Testament, ca si alte m an astiri, biserici si Locuri Snte se perind a n fa ta ochilor autoarei pelerine. Ea este impresionat a de ecare dat a, c aut and s a si mul tumeasc a suetul prin credin t a, prin bucuria de a vedea lumea, are parc a senza tia c a tr aie ste al aturi de M antuitor , de Apostoli si de Sn ti. Este experien ta unei tr airi mistice, parc a a unei transcenden te, a n al ta rii n alt a lume, cea a credin tei, diferit a de lumea real a, contemporan a. Pentru ea, Ierusalimul este Ora sul Sf ant al celor trei mari religii monoteiste: iudaismul, cre stinismul si islamul. Merg and pe drumul pe care l-a parcurs Iisus pe Drumul Crucii, pe Via Dolorosa, cu cele 14 popasuri, p an a la Biserica Sf antului Morm ant, precum si la Morm antul Regelui David, la Zidul Pl angerii (= Zidul de Apus), autoarea pelerin a reune ste tr airea mistic a si trecutul cu prezentul si realitatea. Ea poveste ste ceea ce se poate povesti despre Ierusalim trecut si prezent, locuri si oameni, inclusiv despre evreii religio si contemporani care l a steapt a pe Messia (= Ma siach), si petrec timpul n rug aciune si studiu al Torei (= Pentateucul din Biblia Ebraic a) si caut a s a respecte toate normele halachice (= ale dreptului iudaic). Autoarea men tioneaz a- si uneori chiar descrie am anun tit institu tiile religioase rom ane sti din Tara Sf ant a, precum Biserica Ortodox a Rom an a din Ierusalim, A sez am antul Rom anesc de la Ierihon si altele. Bine n teles, un uit a s a men tioneze si preo tii ortodoc si rom ani aa ti n Tara Sf ant a care servesc drept ghizi turistici si ndrum atori religio si grupurilor de pelerini rom ani. Ea nu uit a s a adauge cu patriotism, dar si cu pu tin humor c a ghizii grupurilor de pelerini rom ani le utur a un stegule t tricolor, pentru a-i face s a nu se despart a de grup si s a nu se r at aceasc a n mul timea de oameni aa ti n ora s, pelerini din ntreaga lume, precum si localnici evrei si musulmani. Cartea o prezint a pe autoarea ei ca pe o prieten a a statului Israel. De si grupul de pelerini nu se ndreapt a spre construc tii si monumente
15 noi, autoarea reu se ste s a se men tin a si n contemporaneitate. Israelul este Tara Soarelui R asare. . . o tar a care practic a democra tia autentic a unde partidele mici si grupuri de inte dezvolrese au reprezentare n Parlament. . . In tarea sa economic a s-a pornit de la o baz a socialist a si s-a dezvoltat o economie de pia t a prosper a de tip capitalist. Nivelul de trai este unul destul de ridicat. . . Trecerea de la economia socialist a centralizat a s-a f acut lin, dar n scurt timp. . . Israelul este o tar a s arac a, dar cu oameni boga ti. Prin aceste arma tii, ca si pentru interesul pentru situa tia Israelului contemporan, fa ta de care are admira tie, doamna Dorina Stoica dovede ste prietenie fa t a de aceast a tar a. Sentiment care apare la mul ti pelerini cre stini care viziteaz a Israelul. Ca si doamna Stoica, ei v ad at at Tara Sf ant a biblico-istoric a, c at si via ta ei n contemporaneitate. Deci, ne putem bucura c a Israelul are si prieteni. Autoarea este si ironic a fa t a de situa tia Rom aniei contemporane, pe care o compar a cu cea a Israelului si ar dori-o asem an atoare. Cu g andul la Rom ania mea bogat a cu oameni s araci privesc relieful st ancos, arid si piatra alb a parc a a sezat a de o m an a nev azut a n straturi uria se pentru a le oferi localnicilor materia prim a din care s a- si construiasc a ora se albe asemenea str avechii cet a ti a Ierusalimului. A am c a rezervele de c arbune, gaze naturale, minereuri sunt s arace cu excep tia s arii ce se g ase ste n cantit a ti nsemnate. Deci, o oper a literar a me ste sugit scris a si nu un simplu itinerariu. O descriere captivant a, pl acut a lecturii. O carte pe care o recomand tuturor cititorilor, at at cre stini c at si evrei. Tuturor celor interesa ti de o lectur a pl acut a si instructiv a, at at celor care au v azut Tara Sf ant a si Israelul contemporan, c at si tuturor celor care ( nc a) nu le-au v azut.
Dr. Dan BRUDA SCU, Honorary Adjunct Professor, Universitatea Districtului Columbia, Washington D.C. S.U.A. Redactor sef al revistei Cetatea Cultural a, Cluj-Napoca DOMOKOS SAMUEL Un model al colabor arii dintre cultura rom an a si 17 maghiar a
Anul acesta, la 16 martie, s-au mplinit 100 de ani de la na sterea, la Ciugudul de jos, jud. Alba, a unuia dintre cei mai de seam a promotori ai culturii si literaturii rom ane n spa tiul de limb a maghiar a Profesorul DOMOKOS S amuel. F ar a a-i contesta calit a tile de istoric literar, folclorist sau bibliograf, trebuie s a preciz am, de la bun nceput, si rolul excep tional pe care l-a jucat DOMOKOS S amuel n apropierea dintre culturile rom an a si maghiar a, at at prin studiile sale istorico-literare profunde si deosebit de valoroase, c at mai ales prin numeroasele traduceri pe care le-a realizat ( si editat) din opera unor importan ti scriitori si poe ti ai literaturii rom ane. Din p acate, p an a n acest moment, cel pu tin n literatura de specialitate rom aneasc a, se cunosc prea pu tine lucruri despre via ta lui DOMOKOS S amuel. Se stie doar c a a urmat cursurile colegiului Bethlen Gabor din Aiud, iar apoi pe cele ale Universit a tii din Cluj18 . Potrivit unor date descoperite de noi,
Material prezentat n cadrul celei de-a doua edi tii a Colocviului interna tional cu tema: Europa: cen17
tru si margine. Cooperare cultural a transfrontalier a desf a surat la Arad, n perioada 24-25 octom-
brie 2013, organizat de Universitatea de Vest Vasile Goldi s. La acest eveniment cultural stiin tic au participat cercet atori, scriitori, oameni de cultur a si universitari din Fran ta, Germania, Ungaria, Serbia, Suedia, Elve tia, Rom ania. A luat parte si dl. acad. Eugen Simion, fost pre sedinte al Academiei Rom ane. 18 Nu cunoa stem care sunt motivele datorit a c arora, dup a absolvirea cursurilor Universit a tii clujene, Domo-
16 n anul 1936, DOMOKOS S amuel va deveni cadru didactic n cadrul Catedrei de Limb a si Literatur a Rom an a19 de la Universitatea E otv os Lor and din Budapesta. Av and n vedere c a, n acea perioad a, ntreaga societate maghiar a se aa sub controlul strict al for telor politice extremiste, de expresie si inspira tie horthyst a, am putea tenta ti s a consider am c a admiterea sa la respectiva institu tie, si ea controlat a drastic de factorul politic, s-ar datora mbr a ti sa rii de c atre DOMOKOS S amuel a politicii promovate de for tele horthyste aate la putere. Un alt argukos S amuel a plecat n Ungaria, nici locurile munc a avute sau activitatea, inclusiv cea politic a, desf a surat a p an a n anul 1936, c and numele lui apare ntre cele ale dasc alilor catedrei de rom an a de la ELTE. Sursele consultate de noi nu ne-au oferit nici informa tii cu privire la eventuala activitate sa de cercetare stiin tic a sau publicistic a, care ar justicat admiterea lui n acest colectiv universitar. Probabil c a, ntre timp, el a mbr a ti sat doctrina si ideologia partidelor de extrem a dreapt a aate la putere n Ungaria n perioada interbelic a si, din ns arcinarea direct a a acestora, a acceptat un astfel de post pentru a nlesni transformarea catedrei n cu totul altceva fa ta de ceea ce preconizase fondatorul ei. C a era nregimentat politic o demonstreaz a, credem noi, si faptul c a, n 1940, dup a retrocedarea Ardealului de Nord, Domokos S amuel nso te ste administra tia horthyst a n Ardeal si, cum am ar atat, func tioneaz a ca profesor la N as aud la liceul al c arui director a fost un alt hortthyst notoriu, Paly Endre, si el viitor membru al respectivei catedre dup a r azboi.. 19 Catedra de Filologie Rom an a a Universit a tii ELTE din Budapesta reprezint a, n opinia multor cercet atori si istorici, cea mai durabil a, n timp, dintre institu tiile de nv a t am ant superior din afara Rom aniei. Ea a fost nin tat a, n anul 1863, prin eforturile excep tionale ale lui Alexandru Roman, materializ and astfel aspira tiile ndrept a tite ale rom anilor din Budapesta si din mprejurimi. Din p acate, cu timpul, dar mai ales n ultimii ani, c and, cu ne nsemnate excep tii, n cadrul ei func tioneaz a doar cadre didactice de origine maghiar a, si aceast a catedr a a devenit o tribun a de promovare a maghiarismului, la comanda autorit a tilor politice. Se pare c a este o regul a impus a de toate regimurile din Ungaria: ca s a i admis si s a lucrezi aici trebuie s a i ungur, la origine, dar si deplin devotat intereselor politice ale celor de la putere, e ei horthy sti, comuni sti sau neo-revizioni sti, ca n prezent.
ment n aceast a direc tie l-ar putea reprezenta faptul c a, n 1940, c and, n urma Dictatului de la Viena, Rom ania pierde partea de nord-vest a Ardealului si c and autorit a tile horthyste maghiare au adus n unit a tile de nv a t am antdin Ardealul ocupat o serie de cadre de ncredere din Ungaria, DOMOKOS S amuel va reveni n Transilvania, unde, pe toat a durata aplic arii prevederilor Dictatului, va func tiona n calitate de profesor suplinitor de limba si literatura rom an a la Gimnaziul Regal Ungar de Stat cu limba de predare rom an a, din N as aud20 . Din anuarul acestui gimnaziu pentru perioada 1941 1942, consultat de noi, mai a am c a DOMOKOS S amuel si Sera L aszlo, ca profesori suplinitori, f aceau simultan si serviciul militar. In plus, din aceea si surs a reiese c a, profesorul suplinitor DOMOKOS S amuel era comandatul grupului de leven ti ai institu tiei, c aa tinut conferin te metodice si ndeplinea si func tia de bibliotecar al Casinei maghiare. Cert este c a, odat a cu eliberarea Ardealului de Nord si retrocedarea acestuia c atre Statul Rom an, profesorul DOMOKOS S amuel prefer a s a se ntoarc a la Budapesta si s a r am an a denitiv n Ungaria. In poda trecutului s au de extrem a dreapt a si a sus tinerii, prin implicare direct a, a regimului horthyst, el va reu si si n condi tiile instaur arii regimului comunist n Ungaria, la Budapesta, unde, n 1947 este primit ca membru titular al acestei catedre, iar ulterior, promovat drept sef si coordonator al acesteia. DOMOKOS S amuel func tioneaz a la Catedra de Limb a si LiteraUnul dintre str aluci tii elevi, n perioada respectiv a, a acelui Colegiu, a fost Profesorul univ. dr. Dumitru Protase, membru de onoare al Academiei Rom ane. Acesta nu l-a avut profesor pe Domokos S amuel, dar si aminte ste de activit a tile extracuriculare ale acestuia, mai ales cea desf a surat a n calitate de comandant al leven tilor. La fel ca un alt, la fel de celebru, coleg al s au de crez politic, dar si de catedr a, respectiv P rly Endre, a dovedit mult zel n ndeplinirea sarcinilor trasate de autorit a tile de ocupa tie, urm arind s a inculce tinerilor elevi rom ani ideea loialit a tii si supunerii fa ta de Ungaria horthyst a si politica sa anti-rom aneasc a.
20
17 tur a Rom an a de la Universitatea budapestan a p an a la pensionarea sa. In toat a aceast a perioad a, DOMOKOS S amuel s-a dedicat cu toat a energia si capacitatea sa studierii aprofundate a limbii si literaturii rom ane, sus tin and cursuri de literatur a, folclor sau lingvistic a. Marea majoritate a speciali stilor apreciaz a c a, cea mai rodnic a perioad a din activitatea lui DOMOKOS S amuel a fost cea de aproximativ patru decenii, petrecut a la Facultatea din Budapesta. Prin diversitatea tematic a, con tinutul bogat, abordarea stiin tic a, care, dup a 1947, nu mai admite absolut vreun amestec al politicului sau ideologicului n demersurile sale stiin tice, DOMOKOS S amuel si-a c a stigat, pe bun a dreptate, statutul de savant, de om de aleas a cultur a, dar si acela de promotor onest, profesionist, al rela tiilor culturale rom ano maghiare. Gra tie eforturilor sale personale, a preocup arilor constante pentru perfec tionarea activit a tii catedrei pe care a condus-o, inclusiv prin atragerea unor cercet atori tineri si valoro si si a unor lectori din Rom ania21 , dar si prin men tinerea si nt arirea leg aturilor cu institu tii de nv a t am ant superior din Rom ania, putem spune, f ar a teama de a gre si, c a sub conducerea sa, catedra a nregistrat cea mai rodnic a si mai valoroas a activitate din ntreaga sa existen t a de 150 de ani. DOMOKOS S amuel, spre deosebire de al ti se ai catedrei respective, de dinaintea sa sau de la el ncoace, a reu sit, prin personalitatea sa complex a, s a transforme aceast a catedr a, a sa cum a dorit si fondatorul s au, ntrun c amin al limbii rom ane si un leag an al liteReamintim c a printre lectorii de literatur a rom an a ai acestei universit a ti a fost si regretatul prof. univ. dr. Gavril Scridon de la Universitatea Babe s Bolyai din Cluj-Napoca, un str alucit cunosc ator al limbii maghiare, autor de valoroase studii de literatur a maghiar a, inclusiv al unei antologii a literaturii maghiare. Asta pe l ang a numeroasele sale studii consacrate literaturii rom ane, ndeosebi celei ardelene, cu predilec tie vie tii si operei lui George Co sbuc. F ar a a gre si, arm c a prof. Scridon a fost de departe cel mai valoros lector rom an care a func tionat n ultimii 50 de ani la Budapesta.
21
raturii si spiritualit a tii rom ane sti, spre deosebire de ceea ce se nt ampl a n prezent, c and si aceast a catedr a este aservit a total politicii ociale a Budapestei, care a transformat-o ntrun cuib al maghiarismului, dup a cum subliniaz a Eva Simon, ntr-un text intitulat Catecu deplin a justicare, contribu tia personal a a lui DOMOKOS S amuel la mbog a tirea studiilor consacrate literaturii rom ane cu lucr ari deosebit de valoroase. Dup a cum se stie, DOMOKOS S amuel a colaborat, p an a n ultimii ai ai vie tii sale, cu studii, articole si recenzii din domeniul literaturii rom ane, la o serie de reviste din Ungaria, cum ar : Filol ogiai K ozl ony, Vil agirodalmi Figyelo, Helikon, Nagy Vil ag, Elet es Irodalom, Etnographia, precum si la revistele de folclor Via ta Rom aneasc a, Revista de Istorie si Teorie Literar a, Steaua, Rom ania Literar a si altele. DOMOKOS S amuel s-a remarcat si prin cercet arile sale extrem de valoroase, nu doar sub aspect documentar, ci mai ales din perspectiva unghiurilor de abordare si analizelor pertinente pe care le face asupra literaturii rom ane din sec. al XIX-lea23 , a folclorului literar rom anesc si 24 est-european , precum si a leg aturilor literare
22 Aceast a informa tie a fost consultat a de noi pe internet. 23 Intre studiile sale din acest domeniu, nt alnim si cele consacrate Poetului Na tional Mihai Eminescu. Vezi, n acest sens: Ismeretlen Eminescu-nekrolog a budapesti La revue de l Orient-ban, n Helikon: iradalomtudomanyi szemle, 1964 (10. evf) 2-3, sz. 264-270; Uj adatok Eminescu els o magyar forditorol es meltatoirol, n Filologiai Kozlony, 1962 (8. evf) 1-2, sz. 184-199 old., ca si multor altor autori de seam a ai literaturii rom ane mai vechi sau mai noi. 24 Amintim, n acest sens, pe l ang a articolele, studiile sau culegerile de folclor rom anesc din Ungaria (inclusiv cele despre a sa zisele hori ale mor tilor, culese de el de la t aranul rom an Teodor Sava), dar si studiile lui de folclor comparat, cum ar cele consacrate baladelor haiduce sti din Balcani si Europa Central a sau cele consacrate haiducului maramure san Grigore Pintea
dra Rom an a de limb a maghiar a de la Budapesta 22 . Tot aceea si autoare subliniaz a,
18 rom ano maghiare. Intre cele mai valoroase cum observ a Laura STANCIU. In sensul celor lucr ari ale sale se nscrie cu certitudine stu- de mai sus, recenzenta mai sesizeaz a si abordadiul Tipograa din Buda contribu tia ei rea, supercial a n opinia ei, a unor momente la formarea stiin tei si literaturii rom ane importante si denitorii din istoria rom anilor din Transilvania la nceputul sec. al acelei perioade, cum ar : Unirea cu Roma, nceputurile Iluminismului, activitatea lui I.M. XIX-lea 25 , ap arut la editura Noi din Sze- ged. Beneciind de studiile si lucr arile unor Klein, R ascoala lui Horea sau Supplex Libel nainta si, ntre care lucrarea lui Veress En- lus Valachorum Transilvaniae. Ins a, trebuie s a dre intitulat a Tipograa Rom aneasc a din preciz am c a trecerea fugitiv a peste aceste moBuda, publicat a n anul 1932, DOMOKOS mente este determinat a de faptul c a cercetarea 26 ntreprins a de DOMOKOS S amuel nu era una S amuel nu s-a preocupat doar pentru a oferi date n plus despre tipograe, c at pentru a de tip istoric, ci viza cu totul alte aspecte, nu ncerca o sintez a a situa tiei ideologice, spiritu- cele de cronologie istoric a propriu-zis a. In poale si culturale a rom anilor din sec. al XVIII- da aparen tei de supercialitate de care a fost lea si prima jum atate a sec. al XIX-lea, dup a acuzat a cartea la apari tia sa, autorul ei puncteaz a semnica t ii aparte ale evolu tiei rom ane sti 25 Intr-un articol, publicat n revista clujean a Tribuna si stabile ste conexiuni si interferen te care au si intitulat Finis coronat opus, datorat regretatului Pro- sc a pat altor cercet a tori ai fenomenului. Tot fesor univ. dr. Gavril Scridon, fost colaborator al lui Domokos S amuel la ELTE, n calitate de profesor invi- spre deosebire de al ti cercet atori maghiari care tat, se arm a: Cartea lui Domokos S amuel, Tipograa au tinut de-a lungul timpului s a sublinieze predin Buda, este o contribu tie esen tial a si de referin ta tinse priorit a t i maghiare n devenirea spiritual a pentru cunoa sterea mecanismelor principale ale ilumia tii rom ane sti din Ardeal, DOMOnismului rom anesc, a luptei pentru emancipare dus a de a spiritualit rom anii din Transilvania, subjuga ti social si na tional. KOS S amuel nu cade n acest p acat si deceleaz a Acela si autor mai semnala si faptul c a aceast a oper a cu obiectivitate si probitate stiin tic a, ntre fals este sinteza mai multor lucr ari de cercetare n jurul ilu s i adev a r, semnal a nd acolo s i unde este caminismului rom anesc. Inaintea acestei c ar ti, Domokos zul, raporturile existente ntre cele dou a culturi S amuel a mai scris: studiul introductiv la volumul de n toat a complexitatea lor. Poate c a tocmai documente consacrat Tipograei din Buda, unele pagini din volumul: Rela tii literare maghiaro-rom ane si un aceasta s a determinat o modest a receptare a dens studiu care pregureaz a ultima sa carte, Scriitori lucr arii sale n r andul criticilor si istoricilor27 , S colii Ardelene si Tipograa Universit a tii din Buda, publicat n Annales Univertitatis Scientiarum Budapesti- inclusiv a celor literari din Ungaria. DOMOamuel aduce contribu tii extrem de ononensis de Rolando Eotvos nominatae, Sectio philologica KOS S moderne, Tomus XVIII, 1988, p. 85-115 rante prin care demonstreaz a contribu tia deloc 26
(Nicolae Iorga, Istoria literaturii rom ane n secolul al XVIII-lea. Epoca lui Petru Maior, Dimitrie Popovici, La litterature roumaine a l epoque des Lumieres, Pompiliu Teodor, Fragmentarium iluminist, idem, Interferen te iluministe, Nicolae Boc san, Contribu tie la istoria iluminismului rom anesc, idem, Damaschin Bojinc a Scrieri aleste etc.) Domokos Samuel continu a s a-i considere pe: Damaschin Bojinc a, Aaron Florian, Vasile Popp, Ioan Monorai, ca apar tin and iluminismului t arziu ntr-un timp al romantismului dezvoltat si ntr-un spa tiu care, prin ceea ce a creat si manifestat a fost n consonan t a cu spiritul timpului.
Autorului maghiar i se imput a de unii speciali sti rom ani, ntre care se num ar a cercet atoarea Laura Stanciu, c a: Ignor and cercet arile istoriograei rom ane sti
Am constatat n numeroase cazuri c a, din p acate, n Ungaria a fost si mai este obiceiul ca n cazul n care vreun autor maghiar se abate de la conduita impus a de guvern (indiferent de coloratura politic a declarat a sau nu a acestuia, criticii si istoricii literari maghiari prefer a s a l ignore aproape complet pe autorul respectiv, sper and c a prin omisiune si t acere s a contribuie la descurajarea pe viitor a abord arii temelor rom ane sti altfel dec at admit autorit a tile vremii. Acest tratament s-a aplicat, din p acate, si numeroaselor ini tiative remarcabile ale lui Domokos S rmuel, care, cel pu tin spre sf ar situl carierei si vie tii sale, a fost tot mai refractar fa ta de un astfel de stupid embargou.
27
19 de neglijat prin care tipograa din Buda a contribuit la formarea stiin tei si literaturii rom ane din Transilvania la nceputurile sec. XIX, dar si la diversitatea vie tii culturale din Budapesta acelei perioade. Din aceast a perspectiv a, DOMOKOS S amuel este unul dintre foarte pu tinii cercet atori ai fenomenului rom anesc de pe teritoriul Ungariei, care arm a c a, gra tie operelor autorilor rom ani din Transilvania si Ungaria, Literatura si cultura maghiar a a epocii au avut substan tial de c a stigat sub aspectul diversit a tii lor, al variet a tii tematice si al formelor de expresie. Nu putem trece totu si cu vederea faptul c a ici si colo aceast a lucrare p ac atuie ste prin tendin ta autorului de a sublinia proeminen ta culturii maghiare si inuen ta exercitat a de aceasta asupra rom anilor. Nu ne propunem aici si acum s a abord am in extenso aceast a arma tie, dar tinem s a atragem aten tia c a perioadele avute n vedere de autor, at at n cazul culturii maghiare, c at si al celei rom ane sti din Ardeal s-au aat sub inuen ta puternic a a literaturii si culturii de limb a german a, iar existen ta unor teme cvasi-identice n operele unor autori rom ani si maghiari poate explicat a prin sursa comun a de inspira tie. Pentru c a, la data respectiv a, nici un autor din literatura maghiar a nu se bucura de o larg a recunoa stere pe plan european si deci nu poate considerat a ca factor de inuen t a decisiv a asupra literaturii de alt a limb a. I se repro seaz a lui DOMOKOS S amuel de c atre unii cercet atori si faptul c a, prin aceast a lucrare, de exemplu, nu a reu sit s a prezinte de o manier a credibil a aportul tipograe din Buda, a ora sului Buda n general, asupra culturii ardelene. F ar a a insista asupra acestor aspecte, consider am c a n acest moment al cercet arii noastre se impune s a subliniem c a apari tia acestui studiu aduce totu si contribu tii de seam a, documentare si interpretative, pentru mai buna cunoa stere a unui moment important din evolu tia culturii rom ane sti din sec. al XIX-lea. Dar DOMOKOS S amuel n-a fost remarcat doar prin aceast a lucrare important a. El va r am ane cu certitudine n istoria raporturilor culturale rom ano-maghiare si prin studiile deosebit de valoroase pe care le-a consacrat unui mare nume al culturii si literaturii rom ane sti: poetul O. GOGA28 . Credem c a a venit momentul s a subliniem si un alt aspect pu tin cunoscut p an a n acest moment si anume faptul c a, gra tie interesului constant manifestat de DOMOKOS S amuel fa t a de poetul p atimirii noastre, s-a reu sit performan ta rarisim a si singular a, n cazul lui Goga, ca, n timp ce n Rom ania era interzis a p an a si men tionarea numelui s au, pe teritoriul Ungariei, si ea tar a comunist a, opera lui Octavian GOGA nu a fost nici o clip a interzis a, iar cercet arile ce i-au fost consacrate au contribuit deosebit de mult la mai corecta cunoa stere si receptare a crea tiei sale literare nepermi ta nd, a sa cum ar dorit autorit a tile comuniste, scoaterea sa complet a din istoria literaturii rom ane. Studiile ce i-a consacrat lui Octavian Goga acoper a cu predilec tie perioada n care acesta sa aat la Budapesta (anii studen tiei, traducerile, ca si debutul s au str alucit, din anul 1905). In acest sens, pentru prima oar a n istoria literaturii rom ane DOMOKOS S amuel a reu sit, prin lucrarea Octavian Goga-poetul si traduc atorul , ap arut a n 1971, la mplinirea a 90 de ani de la na sterea lui, s a valorice
28 Lista articolelor si studiilor consacrate de Domokos S amuel vie tii si operei lui Octavian Goga este considerabil a, ele ind publicate n reviste din Ungaria sau chiar si din Rom ania, remarc andu-se prin abordarea sa lipsit a de prejudec a ti, prin evitarea etichet arilor sau formulelor impuse de cenzura comunist a a vremii. In felul acesta, Domokos S amuel si-a adus o contribu tie esen tial a la receptarea operei sale, subliniindu-i, cu mijloacele specice unei exegeze literare profesioniste, neajunsurile si minusurile, dar si valen tele care o impun ntre cele mai valoase opere poetice a primei jum at a ti a veacului XX. El se num ar a printre primii si cei mai importan ti exege ti ai poetului p atimirii noastre care a subliniat virtu tile de excep tie ale lexicului poetic al lui Goga, frecven ta prezen tei si semnica tiile unor expresii si termeni de sorginte religioas a, leg atura dintre vechile texte religioase si limbajul nt alnit n crea tia sa literar a.
20 numeroase documente inedite, multe complet necunoscute cercet atorilor rom ani, referitoare la coresponden ta acestuia cu profesorul Ioan LUPA S, documentele aate n arhiva cercului studen tesc Petru Maior din Budapesta. Pentru documentarea n vederea redact arii acestei excep tionale lucr ari, a sa cum m arturisea cu prilejul nt alnirii avute de mine cu el la Ciucea prin anii 1967 - 1968, DOMOKOS S amuel a f acut o documentare extrem de ampl a, at at n arhive din Ungaria, c at si n Rom ania, Germania sau chiar Italia, ntruc at al a urm arit pas cu pas si moment cu moment inclusiv deplas arile f acute de t an arul si entuziastul poet rom an n acea perioad a fecund a a vie tii si crea tiei sale. Spre deosebire de cazul tezei de doctorat pe care n Rom ania i-a consacrat-i Ion Dodu BALAN, care r am ane cel mai valoros exeget al vie tii si operei gogiene, dar, fa t a de care, Veturia Goga a avut la momentul public arii n volum a lucr arii dstule observa tii critice. Dup a cum mi aduc aminte, Veturia Goga a fost extrem de impresionat a de maniera de abordare a crea tiei ilustrului ei so t de c atre cercet atorul maghiar. A avut cu el mai multe nt alniri la Ciucea, unde i-a dat si posibilitatea consult arii materialelor aate n arhiva sa si unde au purtat ndelungi discu tii pe diverse subiecte si teme legate de activitatea si via ta poetului, ndeosebi cu privire la prezen ta, implicarea si activitatea desf a surat a de el n cercurile studen te sti budapestane, documentele de nin tare si cele privind activitatea redac tional a a revistei Luceaf arul, sau notele inedite ale lui Goga la corectura traducerii sale str alucite dup a Tragedia Omului ,de Madach Imre. N-am avut posibilitatea s a-i mp art a sesc atunci c and l-am nt alnit aceast a bun a impresie pe care i-a l asat-o Veturiei Goga, ca si bucuria cu care era a steptat a ecare nou a vizit a anun tat a de el la Ciucea. Imi fac ns a datoria de a m arturisi, acum si aici, aceste aspecte, pentru a sublinia si n felul acesta meritele cu adev arat demne de re tinut ale acestui autor maghiar. Trebuie s a-i recunoa stem cu onestitatea lui DOMOKOS S amuel si contribu tiile extrem de valoroase pe care le-a avut n ceea ce prive ste rela tiile literare rom ano-maghiare prin traducerile n limba maghhiar a din proza si dramaturgia rom aneasc a. Astfel, el a oferit cititorilor de limb a maghiar a excelente traduceri dup a operele lui Nicolae B alcescu29 , I.L. Caragiale, Ion Creang a, Ioan Ag arbiceanu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Al. Mitru30 sau Nicolae Velea. In antologia literaturii universale, redactat a de KARDOS L aszlo, DOMOKOS S amuel este cel care selecteaz a textele si semneaz a notele biograce ale scriitorilor din sec. XIX si al XX-lea, prezent and nu mai pu tin de 28 de autori rom ani. Un alt aspect, si el din p acate tot pu tin cunoscut, este faptul c a, sub redac tia si ngrijirea sa, nso tite de studii introductive extrem de l amuritoare si echilibrate, au ap arut n limba maghiar a volume de versuri alese din A. Toma31 , Tudor Arghezi32 , Al. Macedonski33 , Lucian Blaga34 , Ion Pilat35 si al tii. Trebuie s a ar at am c a, la apari tia acestor volume au contribuit cu traduceri o serie de poe ti de frunte ai literaturii maghiare, precum Aprily Lajos, Jekely Zolt an, K any adi S andor, Ily es Gyula, Szemler Ferenc, Szil agyi Domokos
29 A tradus Scrierile alese ale lui Nicolae B alcescu, volum publicat la Budapesta n 1950. 30 Al. Mitru, Az Olumpovsz legendai (Legendele Olimpului) traducere de si introducerea editorului, Bucure sti, 1983. 31 A fost editor al c ar tii Melodia vie tii de A. Toma, Budapesta 1955. 32 Tudor Arghezi, Testamentom (Testament), introducerea editorului, Budapesta, 1961. 33 A publicat, n anul 1963, la Budapesta, traducerea volumului intitulat Tara secret a de Alexandru Macedonski. 34 Lucian Blaga, Magikus virradat, introducerea editorului, Budapesta, 1965. (de remarcat apari tia acestui volum n anul n care Lucian Blaga ar mplinit 70 de ani. 35 Ion Pillat, Pogany almok valagatott versek, introducerea editorului, Budapesta 1965.
21 si Nagy L aszlo. De asemenea, traducerile lui au ap arut n volumele Rom aniai elbesz el ok (Budapesta, 1965) si Drame rom ane moderne (Budapesta, 1968). Spuneam mai sus c a meritele lui DOMOKOS S amuel n privin ta apropierii, prin cultur a si literatur a ntre cele dou a popoare le reprezint a si cercet arile sale de folclor rom anesc. Ca folclorist, DOMOKOS S amuel a ntocmit antologia baladelor haiduce sti ale popoarelor est europene (Bety arok T uz enel), n 1959, public and ini tial o bro sur a n anul 1963, intitulat a Tradi tii Populare din Micherechi, povestit a de Vasile Gurz au. apoi un volum de basme populare culese de el nsu si de la povestitorul bilingv Vasile Gurz au, din comuna Micherechi, situat a n comitatul B ek es al Ungariei de azi. Acest volum, Vasile Gurz au magyar es rom an mesei, a ap arut n anul 1968 si l consider am extrem de valoros nu numai prin con tinutul s au, c at prin demonstra tia cu argumente stiin tice de necontestat, f acut a de un specialist de origine maghiar a, c a popula tia rom aneasc a r amas a pe teritoriul Ungariei posttrianonice este de tin atoarea unei valoroase tradi tii culturale cu o vechime multisecular a. Prezent and pentru prima oar a ntregul repertoriu al unui povestitor bilingv, textele populare culese de acesta, i ofer a lui DOMOKOS S amuel posibilit a ti p an a atunci necunoscute de cercetare a rela tiilor folclorice reciproce rom ano-maghiare, de analiz a stiin tic a a metodei si psihologiei povestirii bilingve si, nu n ultimul r and, de studiere si eviden tiere a rolului si importan tei unei personalit a ti creatoare marcante, a sa cum a fost Vasile Gurz au, n p astrarea, conservarea si nnoirea tradi tiilor populare. Slujind aceluia si scop nobil al apropierii ntre cele dou a culturi si literaturi, Profesorul DOMOKOS S amuel s-a nscris n istoria cercet arii rela tiilor culturale rom ano-maghiare si prin dou a extrem de valoroase volume ale bibliograei maghiare a literaturii rom ane A rom an
irodalom magyar bibliogr a aja. Primul volum, editat n anul 1966, prelucreaz a materialul adunat din intervalul 1831 -1960, iar cel de-al doilea, ap arut n 1968, cuprinde datele dintre anii 1961 1970. Tot de domeniul leg aturilor literare rom ano-maghiare se ocup a si n volumul s au de studii intitulat Magyar-rom an irodalmi kapcsolatok,1985. Intr-un interviu acordat lui Beke Gyorgy si inclus n volumul acestuia F ar a translator si ap arut la Bucure sti n 1972, DOMOKOS S amuel a f acut o m arturisire de credin t a, care credem c a a caracterizat n modul cel mai del demersul s au cultural si stiin tic. Astfel, el arma c a: nici literatura vest european a, nici cea central european a si cea sud-est european a nu au existat independent una de cealalt a. Putem n telege mult mai bine literatura, asem an and-o si studiind-o comparativ cu literatura altor popoare. Unul dintre instrumentele fundamentale ale unei compara tii ntre literaturi o constituie bibliograa. Cu adev arat, ntreaga activitate pedagogic a si stiin tic a pe care a desf a surat-o DOMOKOS S amuel a subsumat-o studiului si mediatiz arii culturii populare rom ane sti din Ungaria si a literaturii rom ane pe teritoriul Ungariei posttrianonice. Prin activitatea sa si prin onestitatea dovedit a n cea mai mare parte a activit a tii sale, at at la catedr a, c at si n afara acesteia, el constituie un exemplu si un model luminos de cercet ator onest, competent si nzestrat, care a slujit n mod str alucit deopotriv a cultura si literatura maghiar a si cea rom an a, fapt care ne determin a ca acum, n anul centenarului na sterii sale, s a l consider am una dintre cele mai de seam a personalit a ti din domeniul schimburilor culturale rom ano-maghiare din sec. XX. Pentru c a, e c a a fost vorba de simple cronichete sau texte introductive, e de studii consistente, DOMOKOS S amuel a dovedit calit a ti excep tionale de cercet ator, dar si de spirit nobil, slujitor al adev arului.
22
Ioana Ileana S TETCO Tara pentru care scriu poezii

In tara pentru care scriu poezii z apezile nt arzie nepermis si ne las a cu suetul mbr acat n haina zilelor scurte Int arzie z apezile n copil aria prea mult am anat a si c and vor veni vom urm a de pa si n gr adin a c ar arile pe z apad a adesea duc la CUVANT de-acolo nu este cale de ntors dec at n lumin a Zborul gre se ste timpul vis arii iar celor b ar ani ne este ru sine de cum a c azut zarul pe harta v anz arii de timp Eram copii c and a trecut ultima avea cale sti u soare din re diadem a cu strasuri de fulgi n topire si-o umbr a mare de nghe t pe care nu stiu de ce am numit-o iubire Int arzie z apezile bete adesea timpul vis arii gre sesc o falie despic a marea n ceruri iar noi pre tuim morminte de iarb a Pe coridoare pustii p alp aie un singur bec si drum de pierzanie e drumul ce ocole ste z apada poate c aa si plecat dac a tot n-a venit s a taie pe morminte iarba cu spada Chiar dac a z apezile nt arzie nepermis c and vor veni ne vor g asi preg ati ti morminte de iarb a n tara pentru care scriu poezii
S coala de fete
Eram la scoala de fete timp cu prefaceri rapide dar scoala era suspendat a pe un mu suroi de furnici unde se stinge lumina de c ate ori ne aude un tip at d a n aval a s angele sub tiat de zeama urzicilor si de scorneli pe coridorul cu un singur bec unde staile pl ang iar n fundal ca ntr-un furnal prin placente de sticl a clocotesc s amburi de vise cu gustul stricat precum anemonele rupte cu m ana murdar a de s ange Nop tile sunt mai lungi si au gust de exil iar zilele n uniform a arunc a priviri furi sate prin plasa de s arm a cu trandari In acel timp cu prefacere lent a pe trupul fetelor cresc buburuze pictate cu m ana scoala cre ste pe aripa lor ar a norii picioarele ude ni ste petale acolo culese cu m ana se desfac si se str ang la comand a iar armonia sculpteaz a cu dalta cea ascu tit a timp de prefacere lent a usc a buzele si ne sleie ste de toat a puterea n furnalul de lacrimi sleite printre care se plimb a fete robuste ispitele c arnii incendiaz a si trandarii
23 din plasa de s arm a ghimpat a lumina cu oala De bun avoie si f ar a t agad a te recunosc n cel care rupe t acerea odat a ntr-un veac la mijlocul lui P as ari de prad a aduc m ang aierea De bun a voie si f ar a t agad a v a recunosc sunte ti cei care purta ti odat a ntr-un veac n chiar carnea lui moartea ca un trofeu la cing atoare ?ine prizoniere piatr a si oare M-a ti recunoscut n cel care urc a treptele umbrei odat a ntr-un veac la cap atul lui pentru ndr azneal a am fost premiat a cu o cunun a de riduri timpul nimicul sub acoperire domne ste stau cu fa ta la soare iarba ori numai umbra ei acoper a fa ta celor care de bun avoie si f ar a t agad a se recunosc
Asigurarea de via t a
pe rul aceleia si nt ampl ari ncolona ti ca n mina de sare curgem de la izvor la v arsare ignor and c at de departe bate un glonte care desparte traseul g asit prin c atare de la izvor la v arsare pe rul aceluia si r au ncolona ti la nt amplare st am pe ac ari de vorb a cu focul si focul se face t aciune ignor and c at de aproape pulseaz a c and vrea s a ngroape ve snicia celui ce uit a c a funia este prea scurt a pe rul aceluia si drum ignor and relieful de afar a mir arile cresc se face sear a n ferestre ce nu se deschid pa sii ngerului ignor a semnalul si se prind n cursele puse acolo nu sunt opreli sti ci numai pietre cu amintirile-ntregi cele pierdute de tine c and nu mai alegi forma visului ce te viseaz a scuturi praful drumul migreaz a pe harta trupului t au trecut de amiaz a pe rul aceleia si vie ti cu bornele puse la nt amplare trece un r au care spune c a-i toamna
Insula numit a P am ant

Nu departe de mine trece un r au spune c a-i toamna Dorm pe paiele de gr au ntind m ana simt un r au In patul meu visul e pas are rar a descompune n mii de f a sii alte vise u soare de var a Dorm pe paie ca pe cuie
Recunoa stere
De bun avoie si f ar a t agad a m a recunosc n cel care mu sc a z abala odat a ntr-un veac la marginea lui Poart a
24 ntind mina dau c a nu e Limba vorbit a pare mai u soar a ca golul la balul z apezii tenta tia de a mereu ce bog a tie n alb aceast a nt alnire f ar a argumente a steapt a s a vedem specula tia v anz atorului de iluzii pe ce num ar va opri ruleta tortur a sau petrecere n doi?
Carmen DOREAL (Canada) Nu insista

las a doar ploaia s a dilueze transparen ta a stept arii ntr-un tandem lichid c and fericirea si face iluzii la separa tia serii singur atatea este pus a la zid nu insista dincolo de refuzul cuv antului cinic victoria urmeaz a s a se adjudece celui mai fraudulos dintre ndr agosti ti visul taie momentul cu orgoliul cuv antului n perfec tiunea poemului ad ancit fragilitatea poe tilor este testat a de puterea lor de seduc tie n metafore cu efect spectacular de nestins sunt stelele c and aprind noaptea umbrele noastre incendiar
O altfel de ninsoare
n poemul acesta altcineva locuie ste pe din auntru ireversibil mi-a salvat via ta cu ochi de pisic a si l cost a amintirea cu sentimentul l auntric c a face dragoste cu o idee pierdut a n exil pisica are labe de z apad a semnalizeaz a dreapta dup a o via t a la st anga ner abd atoare o altfel de ninsoare a steapt a la stop
Tu nu imi po ti atinge cuvintele

tu nu mi po ti atinge cuvintele trebuie doar s a nve ti cum s a mi cite sti suetul imagineaz a- ti nt alnirea ta proprie b arbatul ideal cu femeia ideal a tr aind amorul bumerang
Int alnire f ar a argumente

vino s a juc am propria iubire miz and ultima carte
25 n a vie tii spiral a surprin si pe o canava iluzorie de ecare dat a c and dorin ta ta converge n jurul visului meu eu re ncep poemul despre aceast a noapte pe care tu o m ang ai doar cu v arful degetelor uit and de mine ns ami n bra tele tale n timp ce luna noat a cu noi n ape virtuale dorin te confuze de ce danseaz a Amaralis n noaptea aurit a de lun a? unduindu- si mi sc arile clinchenindu- si br a t arile r ascolind dragostea cu privirea-i chemare nebun a si stelele murmur a ncet vr ajita c antare ce se aga t a ritmat a de ea de dansu-i cu bani sub picioare sub cupola nstelat a si grea nc arcat a cu toate c ant arile chiar focul danseaz a gem and cu limbi sub tiate de v ant fermecat de fumoasa Amaralis simul andu-i mi sc arile de ce danseaz a Amaralis pe b anu tii de aram a si frunze ?
Voi da inima napoi cu o var a

p an a ce totul n jurul meu va relua urma pa silor t ai mal peste care alearg a visele noastre desen and jur aminte tinute pe jum atate pe nisipul erbinte doar a stept arile nt arzie agitate sub nvolburata chemare luna contureaz a fantasmele noastre ad ancite n ochii t ai dincolo de rana asn titului
Transcenden t a
dragoste f ar a griji versuri albe pentru poe ti tri sti publica ti n manuale scolare nu am uitat numele voastre Eminescu, Arghezi, Sorescu Nichita St anescu orice atelier de crea tie este pustiu recit prea rar rime romantice provocatoare nu mai stiu unde cre ste visul meu rom anesc de sub pern a mi amintesc doar c a voiam s a impresionez Dali, Elytis, Claude Debussy, ag a tau oglinzi suprarealiste nalte deasupra patului meu la Paris tulburat a de umbre lumina m a mparte poem nsue tit n valuri de culoare pas are cu inima de foc
Tablou
de ce danseaz a Amaralis pe b anu tii de aram a si frunze ? e noaptea iubirii nebune c and focul s arut a vr ajit r anile-i s angerii de pe buze iar din cupele pline cu vin miresme distileaz a n v ant
26 reiterez din propria-mi cenu s a aripi de neuitare dragostea ucide dar inima nu moare pe malul uviului Saint-Laurent divaghez n vers alb cu Pierre Morency dansez fericit a pe frunze de ar tar cu picioarele goale reinventez iubirea sub Poart a de S arut Coloan a Nesf ar sit a n nop ti incendiare la Masa T acerii albastre m a a steapt a la cenaclu umbre stelare cu dragoste f ar a griji Eminescu, Arghezi, Sorescu, Nichita St anescu si Pierre Morency Cu pl ansul acum e-at ata jale C a doar din lacrimi ape f auream. Doar Dumnezeu ne poate face iar a S a zguduim p am ant din temelii, S a-ngem crucea n aceast a tar a S i s a trezim si mor tii cu cei vii. C and va gata neamul meu s a moar a, Pentru dreptate, du sman s a te tii.
CONTOPIRE
Copacii noresc dumnezeie ste In alb si roz nf a surat a lumin a, In prim avara pe deplin d aruit a nou a.
Ionel SIMOTA PENTRU DREPTATE

V ant greu se las a ast azi peste tar a, Tr aiesc s arac si trist n tara mea, Du smanii vin si mun tii ni-i omoar a. P adurile ncep a sugruma. Din cimitire ne omoar a mor tii S i vii ne-arunc a-n gropi de ei f acute, Ei dau alt curs istoriei si sor tii, Pumnal ng n r anile t acute. Sur asul ni-l astup a cu ocar a, Cu barda lor lovesc n r ad acin a, S a vin a, Doamne, S tefan, Tepe s iar a Dreptatea s a o scoat a la lumin a. In mame pruncii nu mai vor s a creasc a S i pl ang a doine f ar a a se na ste, Ne-ntoarcem iar la cremene si iasc a P arin ti-ncep a nu ne mai cunoa ste. Ne vindem ieftin aurul din st anc a S i noi ne vindem pentru c a tiva bani, Sub Sarmisegetuza zace nc a Comoara celor dou a mii de ani. Pe Dun are mai trec soptind la vale Eroii ce-au cl adit ntregul neam,
C antecul apelor se revars a peste ses Cu cocost arci cu tot. . . Cuiburile nmuguresc a noi p as ari S i aerul zbor proasp at a steapt a s a vin a. Ai chip de copil strig a r as aritul, Mai ales de fat a ai chip, Atunci c and sur asul t au Se oglinde ste juc au s n izvoare. Prim avar a, fericit amestec de-norire si soare.
TAINIC
In desi sul nop tii tainic m a ascund, Ca o ar a te a stept pe tine, Mi-e foame de iubire, de profund, Cum li se face foame la jivine. Eu te a stept pr adalnic jos iarb a, In trupul meu miresmele nchid S i nserarea-n s ange o s a-mi arb a P an ai s a vii secundele ucid. Tu vii cum vine seara c aprioara S a- si sting a setea ntr-un tainic loc, Eu mi ascut perd g andul si ghiara S i-a stept s a-ncep al mpletirii joc. In spa tiul nop tii mele ti fac loc...
27
COPILARIA
Copil aria mea un fagure de miere a fost, Roiau n jur basmele toate, Copil aria mea pianist peste ape, In care p an a si absurdul avea rost. Nu aveam zile, nu aveam nop ti, Toate erau ntr-un altfel or anduite, Toate pentru noi erau parc a menite, Stele b ateau g andului por ti. Ursitoarele se-nghesuiau s a ne aleag a sor ti...
Georgian GHIT A 1. Plimbare nocturn a

S angele nop tii umbl a ro su n vitralii Parfumul ad anc al v antului mi inund a n arile Sunt n centrul universului de v artejuri In podul rafalelor grave In lumina vie a sumbrei sticle P as ari mici ca lego-urile de bronz Str abat fa ta-mi care su a greu P as ari mari ca turme de lupi Lini stesc repede v anturile. Eu nu mai stau Cobor privirea si observ fr am antarea ei atmosferic a Imi imaginez un arc, o clepsidr a Degeaba vreau s a strig Parc a a s rupe sp atarul unei confens ari S i parc a mereu am tr ait a sa Intr-o parte m andru, ntr-o parte melancolic
CLIPELE
Clipele ne nso tesc pe noi Ca ni ste umbre al aturi mereu Danseaz a n jurul nostru Iar noi uneori veseli Tri sti alte ori C aut am s a nu pierdem pasul cu ele. P a sim u sor, alteori greu, Cu clipa tovar a sul nostru prezent, E ceasul pe care n trup ni l-a pus Dumnezeu M asur andu-ne trecerea foarte atent. Doar frunzele sunt dec at pa sii no stri mai grele.
2. Pe str azile noastre

Pe str azile noastre corbul se zbate-n pleoape de c aini falnice cresc iluziile dup a borduri mirosind a lun a plin a, din parfumul lor n asc andu-se al ti oameni. Sub felinare ceasurile nu dorm ci socotesc zilele a sa cum le vedem la fel, seac a ar si te n palme de plopi si m ang aie g andurile s a nu plece altundeva dec at n min tile noastre ca nici o colivie s a nu le captiveze. Pe str azile noastre ura tine sceptrul iar mila se t ar a ste zdren turoas a precum cer setorii uita ti de lume praful si mut a ecoul dintr-o parte n alta c aut and un strop de ploaie care s a-l culce
DE IUBIRE
Miroseai a m ar proasp at c and te iubeam, A m ar crud a verde iubire, Proasp at a ap a n urciorul iubirii ti aduceam, Apoi a tipeai fraged cuv ant n nerostire. Miroseai a nunt a si a norire, Din bra te eu ti furam lumina, Dragostea se topea n de argint potire, Pentru cuvintele nerostite nc a purtam vina. Cel mai mult ntre noi se-auzea c antecul Ca o r ast alm acire a orei trec and, Cu s arutul meu eu ti alintam p antecul Ca o urm a l asat a pe g and...
28
3. Raze de praf
I si scutur a-n amiaz a plopii alama frunzelor t arzii blocurile arunc a-nspre mine acoperi suri norii se usuc a, iar singur at a tii i-am dat s a bea din sticla ce o tineam pe deget Cele mai ieftine sunt str azile ncrustate cu praf pozele si dorul ca un amanet de col t, si usuc a m ainile zb arcite Un urlet de pisic a neagr a se risipe ste sub geana cartierului trezind furtuni goale n triste ti Sub greul aruncat se zbat c aile vie tii, unite r and pe r and c ant a amarul precum l autarii n bodegile de chirpici In lini stea supus a, felinarele tresar. Arunc a raze de praf peste gropile ce niciodat a nu se cicatrizeaz a.
suveniruri de sare note de ieri, azi si m aine
5. Ieri
Seara se scurge peste clorolele noi ca un strop de sudoare pe liniile palmelor urc n gol ochi rigizi si grei cerul se um a n jgheaburile frunzelor slute oamenii-n cea ta stau mu ti si neputin ta i n aruie plou a... pe pervaz alunec a to ti norii n suet... pustiu... si plou a... ca si ieri mi adun chipul pierdut plou a... cristale curg pe el si timizi, cei f ar a vin a m a mbr a ti seaz a
6. Fulg de grab a
Clepsidra tr antit a mi rupe un sfert din moment si am age ste propriul nisip s a ntind a m ainile ce le nnoad a si le p ar ase ste l ang a mine ca si c and eu a s un sanatoriu n care medicii condamna ti s a schimbe macazul zilei pe coridoarele stirbe se pr abu sesc u sile semideschise si-au spart vizoarele orice secund a a pierit ntre pleoapele de sticl a nu mai stau s a ascult caseta a c arei band a r asp ande ste ultimul r aspuns pe fa ta pustie a negrului ora s r as aritul mpinge oamenii arunca ti la pieptul de ghea t a a necunoscutei vie ti l ang a blocuri un zv acnet si-a deschis aripile a mai c azut o pic atur a de nisip de nic aieri iar m aine nu stie nimeni dac a vor c adea mai multe sau dac a le va prinde cineva
4. Pa sii din spate

Incepuse s a bea din tigare cu coada ochiului prizonier ntre vene si lun a, c auta alt col t de chin mai aproape de himerele pe care cei f ar a sans a le numesc moft Ideea despre via t a i se p area doar o cu sc a de cear a soarta ruginit a alerga spre intersec tiile n care umbrele dansau printre farurile nop tilor de august O ultim a adiere altruist a i strecura printre gratii z ambetul la acea or a inexact a, c and greierii devin tenori Dincolo de n teles st ateau cuvintele nerostite ca un pas alungat de pe strada neputin tei ochii plini de ciud a l acrimau pe c ama sa ce tocmai si aruncase logo-ul In urma pa silor trecu ti nu a mai r amas dec at
29
Maria NICULA
(1) Din c ate lumini o alc atuit a iubirea noastr a? te-am ntrebat azi-noapte. Sc anteile vreascurilor puse la foc dup a propria defri sare? Lucirile buc a tilor de sare cu care ne oblojesc al tii? Licuricii mor ti n singurul ceas de mpreunare? Becurile de cr aciun sf ar amate de capricii? Lum an ari la capete de mor ti ve snic? Din cea n care z ambe sti tu si cea care te mbr a ti seaz a din mine mi-ai r aspuns. S i s-a f acut pl ans. (2) F acliile nu s-au aprins dec at t arziu dup a venirea mea r at acit a dintr-o joi. Vr ajitoarea si-a t acut singur atatea c ateva luni pline necinstite cu vin si-a inventat paradisuri de zdren te si oameni din carne si foc s-a ascuns n venele tale si ti-a a steptat palmele de me ste sugar n s ange viu buzele lacome de aer si cuvintele sacre n care vom p an a la cap at vii ntre litere ro sii.
(3) In tine mi intersectez lumile p am antul de zgur a si cerul de fum fruntea albastr a si t alpile verzi n tine mi umblu pa sii stingheri si ochii obosi ti de pip ait certitudini acolo tr aiesc ntr-un singur punct n care respiri sacadat tot aerul din care m a mb at ridic and catedrale cu crucile piezi s pentru o mai apropiat a r astignire. (4) O femeie frumoas a are ochii de soare c and frigul ti-acoper a cuvintele trupul ei face unde ca apa ntre degetele tale o femeie frumoas a e ca o facere din nou p am ant pl am adit din mbr a ti s arile libert a tii tale se scrie aldin si se cite ste bold la ecare ntrupare. O femeie frumoas a sunt eu toamna si m aine. (5) Nicio femeie nu poate s a te cheme niciun cuv ant nu poate s a te rosteasc a nicio var a nu poate s a te cuprind a nici un lut nu poate s a te inventeze
30 cum te-nchid eu surd ntre coapse dintr-un cap at n altul al gemetelor risipite n albul t au alb n ro sul meu ro su ca-ntr-o clepsidr a pe care o r asucesc dintr-un orologiu ntr-altul ca s a-mi picuri p an a la sf ar situl c arnii. (6) Ne plou a literele alc atuindu-ne pe mine trucat pe tine niciodat a la fel. Apoi ne iubim printre ele la distan te ame titoare de puncte de suspensie n timp ce portativul se clatin a si notele propriilor nume uitate inventate g asite pr adate arvunite ocolite se dezl an tuie ntr-o c autare orgiastic a a muzicii cu gust abisal de rut n care s a ne mai ntrup am o dat a ca s a ne ntrep atrundem p an a la cea dint ai limb a a p am antului.
Gheorghe MACI E iarn a iar

E iarn a iar si timpul, parc a, moare, In tepenit, n drumul spre trecut. Din cerul cenu siu, coboar a-n zare, Petale de cire s, n zbor t acut. S i uturi albi, cu leg an ari u soare, Apar purta ti de v ant, n tainic zbor. O lume ntunecat a, f ar a soare, R am ane, nghe tat a-n urma lor. Dar g andurile, pot s a zboare. C and trist p a sesc, pe albul ei covor, La zilele senine, cu mult soare, Sper and, s a retr aiesc farmecul lor. 21 ianuarie 2012.
C arbuni aprin si
Mai u sor re nvii amintiri, c and bat la poarta uit arii, r ascolind cenu sa vie tii, tr airi pierdute, n trecutul lor. Dec at, s a atingi c arbuni aprin si, c and ncerci s a urci trepte, ca n anii tinere tii, p a sind, n grab a spre viitor.
Covor de aur
I si pierde toamna iar ve sm antul, alunec and, prin sita vremii. E mai bogat, din nou p am antul, readormit de suul iernii. S i cenu siul ne mpresoar a, la fel de mult ca alte d a ti. E rece, cea t a, trist si nor, sec atuite de putere, cu leg an ari n tainic zbor, covor de aur a stern and,
31 se a seaz a lene s n t acere, g andul surprins nor and, ve sm antul pomilor ce piere. In cel alalt anotimp n anotimpul din basme Ai fost odat a Ca niciodat a suet bogat s ar acie bogat a S i nu departe p adurea re norea de p as ari c antat a...
Elena Daniela RUJOIU Amintire din paradis

Din pumni mi-a b aut c aprioara blajin a Izvorul ca un cuib al inimii pure Nu adia niciun v ant, doar lumin a R az and prietenoas a dinspre p adure Din priviri mi-a b aut si un
In fa ta poeziei
Dup a ce s arut cu ochii ceea ce citesc s arut urma inefabil a a m ainii care a scris ... O stranie lumin a nici rece nici cald a si cuvintele sunt ca ni ste cocori vectori nin si pe spate ar at and sc anteietoarea piramid a etern a...
sturz auriu Sc anteiu te si semin te, cu gura, i-am dat Eram fata descul t a prin basmul cel viu Acolo, n b atr anul bunicilor sat ... Iar un drum ce pleca m-a luat nspre zare Gai ta hoa ta m a certa de pe-un gard... Din paradis a c ata alungare E ce plecare si ce regrete ard ? Uneori, dintr-acolo, aud peste deal Zvonuri grele de glasuri str aine Poate-am fost, am visat, ireal? Urme de p as ari din cer cad n mine... Vai, aceste poeme de veac nev azute Poate sunt, din noapte cuiburi c azute...
Golul de sub aripi

De foarte sus v ad cuvintele poeziei asemenea p as arii toamna levit and sub stelarele h ar ti ... Intre veghe si vis calea unei alte cunoa steri. Poate c a golul egal dintre cele dou a aripi surori cum bun aoar a al m ainilor dup a mbr a ti sare ... este rotund si neatins de gravita tia g andului... De foarte sus si deopotriv a din interiorul cel sferic... si nu mi e team a nici de t acere nici de-ntuneric...
Amintirea
M a bucuram de tine Ca de soarele ndelung a steptat Mereu ca dintotdeauna ... Venirea ta ind r as arit Amurgurile promisiuni A fost ceea ce va mai mi spuneai F ar a cuvinte cu ochii
32
Nano-poeme
Eu cred Ca s a au. Au, ca s a stiu. Nu uit, Ca s a ne spunem... * M-am retras n partea locuibil a a inimii tale la tropice... * Dup a ce pleci mi-e mai ur at dec at nainte de a venit... * Deseori iluzia E mai suportabil a Dec at adev arul. Ins a nu vindec a.
M a tot g andesc la o ispit a La care dragostea s-o v and. Dar cum nu pot, via ta-i crud a Ca trupul t au p atruns de-un nor, Cine mai vrea s a m a aud a C a-i dau aripile de zbor? C and cei de l ang a tine nu te n teleg Iube sti oric and sau iube sti pe-nnoptate, Iube sti n v azul tuturor sau iube sti pe furi s, Inima-i p atruns a de dureri si soapte, I si face din s aruturi p arleaz si-acoperi s. Se spune n popor si adev aru-i sf ant C a iubirea-i bun a furat a din vecini, C a este sortit a-a cre ste pe p am ant Precum iarba bun a cre ste ntre spini. Cine s a-n teleag a? Cei de l ang a tine? C a de iube sti e sti mplinit n toate, Clipele vie tii mereu ti sunt senine, Tu nsu ti e sti gorunul cu ramuri alintate. Altfel se stie, trupu-i f ar` folos, E-o cas a p ar asit a sub cerul ei de cort In care suetul devine veninos S i f ar a de iubire dispare, este mort! P astrezi t acerea n surdin a Un uture sub luna plin a Iube ste-n tain a, n surdin a, Un nor aduce-un curcubeu S a-i dea culori din arcul s au. De-at ata dar si nc antare Zboar a n dansul cel nocturn, Ea c atre steaua c al atoare, El c atre zare, peste turn. O cruce le iese n cale S i se rotesc n jurul ei,
Marin MOSCU FAR A CAND VIATA-I CRUDA, MILA

C and via ta-i crud a, f ar a mil a, F ar a aripi, f ar a zbor, C and totul pare o idil a Desc atu sat a de or, C and tu de zor ti pleci privirea Cu ne ncredere n via t a, C and inima ti bate-aiurea De la apus spre diminea t a, C and totul pare o fantom a Aprins a-n rmament redus S i c and s arutu-i o arom a Care prin farmec m-a sedus, C and inima ti-i d aruit a Pe tav a altui om de r and,
33 Sunt clipele legate zale La g atul micilor sc antei. In graba-n care-a fost s a e S-au ndreptat c atre c ampie S a pun a ponte peste ori, S a aib a urma si zbur atori. S i iar a si curcubeul tese Forme de falnic a tr aire, Din arcul de culori alese Tragem esen te de iubire! P astrezi t acerea n surdin a S i tu la falnicul izvor Unde doar for ta cea Divin a Ne cimenteaz a prin amor! Praful de s ange se umple cu stele Drumul se zbucium a n venele mele, Praful s angelui se face nor de ploaie, Calea sca soarelui las a ro ti de ca scaval Pentru s armanul ce de nevoi se-ndoaie. Moare a treisprezecea or a din ceas, Limba ar at atoare-i otrav a de sarpe, Fac transfer de posibilit a ti n roua ad anc a Unde ngerii ncep s a se adape. Dumnezeu schimb a h a turile v antului la cai, Biciul lui fulger a-n s angele meu, Promit c a n ploaia de lapte albastru: O s a u intrarea-n odaia suetului t au. Drumul se zbucium a n venele mele, Praful de s ange se umple cu stele. Pe-o tav a servesc triste tea vie tii Pe marginea orii cu petale de drum Norii servesc triste tea vie tii, Preo tii afum a c adelni te cu umbre, Din str afund apare ecoul dimine tii. Conturul l mu sc a mesenii, mijlocul E golul covrigului din verde cucut a, Lumea face poart a ad anc a intr arii S i-n glasul nimicului e leb ad a mut a. In punctul central s-agit a inima ta, M asoar a cu ochii si raz a si corzi, Cupidon aduce arcul si s ageata S i love ste lumina nvelit a n solzi! Pe-o tav a servesc triste tea vie tii, Umbrele prelungesc ecoul dimine tii! Cer sesc zborului stele Luna ia stelele la bra t S u sotind cuvinte rebele, Poetul ascult a t acut Focul ascuns n surcele. Sc anteile sar n camera surd a, Ceru-i cobor at pe p am ant, In dou a lumi paralele Inal t aripa ce sunt. Cer sesc zborului stele, Luna o ascund n c ampii, Tu pe urmele mele Pui lapte n ori la copii! Snop de stele-n Carul Mare Iau un snop de stele, Il pun n Carul Mare, Iau Pegasul de coam a S i i dau m ancare. F anul miroase a spa tiu, Necheaz a nebunul, Copita-i str abate luceferi: Poetul , destinul. Un c aine l latr a, Berbecul mpunge In zodia-n care Timpul n-ajunge! Sacriciu ncercatului Sisif Sacriciul ncercatului Sisif a fost ncununarea De-a p atrunde-ad anc n inima ta, Acolo a-nv a tat s a m ang aie strofele iubirii Pe care mul ti poe ti le uit a pe o stea. Tu ai r amas cu g andul la otrava Florilor ce trec prin ape-n prund, C a n-are sentimente d and de-a dura O inim a ce nu si vrea morm ant. Dar el mereu, mereu o tot mpinge Spre soarele ce stie s a priveasc a Rimele din poezia-n care si din umbre Mugurii perechi au prins s a altoiasc a. E inima un bolovan comun?
34 Din ea se-nal t a n virtu ti o oare Din care sar petalele iubirii, Sisif mereu le-a sterne pe c arare! Botez de credin t a Inc a un cer si desface aripa, Tu m a prive sti din oare de vis, In mine se vars a stupina Prin urdini sul de inima ta reaprins. Straie de muguri din frunzuli te strig a S a porneasc a izvorul s anului mam a, Imbr a ti sarea ne boteaz a nceputul Cerului ce ne a seaz a-n ram a. Suntem n cerul nostru, mai vrem cer In strai nemuritor cusut n ori, Chem soarele ca oaspete la mas a, Botezul de credin t a urc a n culori. Statuia cu lacrimi La maturitatea ghioceilor Soarele sur ade pe o st anc a, Luna se apropie S i i d a o br anc a. La maturitatea cire selor St anca se face statuie, Intr-o m an a tine soarele, Intr-o m an a luna si odoarele. La maturitatea cerului albastru Iubirea se coace n gr au, Macii o ating pe buze Cu s aruturi prelungi ca un r au. La maturitatea timpului cu fulgi Statuia r am ane cu m ainile-ntoarse, Tu pleci n ochiul st ang, eu n dreptul S i lacrimile statuii de triste te-s stoarse! Umbre cu armonii celeste In tocul umbrelor de u si S-aud cum cresc statui de plu s, Chitare cu-armonii celeste In ceruri u sa le prime ste. In pragul ei, acolo-n cer Revine-un chitarist stingher, Intinde corzile-ntre stele S i c ant a ve snic printre ele. In pragul umbrelor cu u si S-adun a ngerii de plu s, Bat din aripi, ascult a cum Se-nal t a armonii din fum. C ant a n praf cu d aruire Sfere rotunde-n denire, Coliva lor de ori si stele S-a seaz a n urmele mele! De ce nemuritorii-s pa snici? De ce nemuritori-s pa snici? Intreab a-n cer ngerul meu, P am antul este ca umbrarul Umplut cu serpi, cu cei mai r au. Zoresc prin copc a de-ntuneric Lumini s a-nghit a peste fapte, S a nverzeasc a doar cucut a S i moartea s-o ascund a-n noapte. S a-i pun a chiar zorele mici Pe fruntea ei ntunecat a, C a oamenii nu mai au inimi, In locul lor otrava salt a. In ecare gest o arm a Supune fratele de s ange, E un r azboi nedeclarat In care omenirea pl ange. De ce nemuritori-s pa snici? Intreab a-n cer ngerul meu, In lumea lor este credin t a, Aici uit am de Dumnezeu! Intrebare si r aspuns In trecut erai iubit? A-ntrebat o oare pus a Intr-o glastr a aurit a Dintr-o inim a ascuns a. In trecut ai fost iubit? A-ntrebat nc a odat a C and oarea s-a olit Sub o cruce de z apad a. I-am r aspuns c-o amintire: Ai uitat c a te-am iubit? Crucea a intrat n suet, Inima mi-a norit! Orneaz a-mi suetul cu vorbe Orneaz a-mi suetul cu vorbe C at am prezentul f ar a glas, Tr aiesc n lumea mea de vise
35 De c and n bezn a am r amas. Nu are cin` s a m a iubeasc a S i nu-ndr aznesc a mai cer si, Pe val de ap a turbulent a Multe iubiri m-ar p ar asi. Am scris asta n cer si-n stele, Nu m-ai crezut c a te iubesc, Orneaz a-mi suetul cu vorbe Prin ele s a m a spovedesc! M a scald n lacrimi dulci-amare M a scald n lacrimi dulci-amare La s anul t au nchipuit C and din butoaie la plimbare Iese si vinul amor tit. Nu las stafeta n c adere, Vreau s a alerg, s a te cuprind, Frunze de lauri cu pl acere Intru iubire s a aprind. Sc antei se-nal t a peste crucea Pe care-o faci ca semn divin, In s anul t au este r ascrucea Ce scald a versurile-n vin, Le face lacrimi dulci-amare S i le dau sensuri, n teles, Din duio sie, cu r abdare La pieptul t au s a dorm ades! Chiar dac a strig spre marele nit Chiar dac a strig spre marele nit, Ros de golul luminilor din ape, For ta s a ne e piatr a de granit, Aurul din mun ti din m aini s a nu ne scape, Chiar dac a strig cu pumnii os pe os F ac and din cruci nsemn de con stiin te Tara se vinde, Doamne, ieftin, tic alos Cu tot ce viitorul are-n preferin te. Ne-am n selat, a c ata oar a, sti ti? Mergem precum orbul cu cer situl, R am anem goi, am anzi, neprimeni ti, Ne-a p atruns n m aduv a cu titul. Chiar dac a strig spre marele nit Nimic din oglindirile de ape Nu ne-aduce visul mult cer sit De-a de fericire mai aproape! Apare-un rid si nc-un rid Apare-un rid si nc-un rid, Cu riduri via ta o cuprind, O str ang n coaja mea de brad Ca n ad anc s a-i e cald. S a-i zbucium s angele n miez. Ultimul cerc s a-i nisez, S a e pus talant la cruce In ve snicia ce m-oi duce. Apare-un rid, apar mai multe, C ar arile ce duc la munte Se-ntorc u sor-u sor spre ses De unde riduri nu mai ies. Acolo forma lor strecoar a Doar amintiri de-odinioar a S i apele n vaduri reci Sp ala-vor ridurile-n veci. S i stiu c a-ncet , ncet m a sting... S i stiu c a-ncet , ncet m a sting, M a pr abu sesc u sor n ring, Voi ncerca din nou s a strig C a n genunchi vreau s a nving. S i stiu c a-ncet, ncet m a duc Sub brazda lung a f ar a plug, Cu oasele mele s a ung T ar ana pe care-o str apung. S i stiu c a-ncet, ncet dispar In lumea f ar a de hotar De aceea tie- ti las n dar Iubirea mea de chihlimbar. S i stiu c a-ncet, ncet voi Chiar urma ce va p ar asi S i gestul sacru de-a iubi S i ndr azneala de-a mai . S i stiu c a-ncet voi pe prag , O amintire celui drag, De-aceea vreau s a m a retrag S a dorm sub umbra grea de fag. Durerea vine, lacrimile-apar Durerea vine, lacrimile-apar, C a teaua vie tii iese-n culoar S i mu sc a pe furi s si hoit si viu, Se-mbat a ca netoata cu rachiu. Durerea vine, lacrimile-apar, M a-ngroap a m alul negru si dispar,
36 Adulmec a haina de si-i beat a, M a tine n via ta mu sc and din beregat a. Ce-mi r am ane, cu ce-am r amas? Ce-mi r am ane, cu ce-am r amas? Dac a mi-am pus lumina-n ceas, S am an ta ei s a creasc a-nalt a Pe nuferi albi sc alda ti n balt a. S i noi s a m, roti ti s a m Clipa din ceas, s-o potrivim In trecerea f ar a pripas C atre-ntrebarea: ce-am r amas? La ora x a sunt un c aine, O amintire pus a-n p aine S i-n vinul bun pentru stropit S a pot mu sca din ce-am hulit. C alc ai de tarin a aproape Mi-am pus pleoapa copil ariei Intr-un c alc ai de pastel, Noaptea s-a ridicat n copac S a doarm a-mpreun a cu el. C alc aiul a-norit copil aria, Pastelul e metafor a de-nalt, Oriunde m a plimb a bucuria Revin s a-mi sp al p acatele n sat. Aici ecoul este de c ampie S i piatra face valuri largi n ape, Roua dimine tii t alpile-mi mbie Cu r acoarea ei s a se adape. Imi camuez inten tia sub pleoape, M a simt voios pe prisp a la bunici, Pun uturii ca mostre pe prosoape S i-adun c arbunii ro sii pe prichici. Noaptea se ridic a peste zare, Soarele si spal a fruntea-n ape, Prin tine umbr a eu mi pun c arare S a am c alc aiele de tarin a aproape. A sa-i via ta, cum ni-i dat a? Via ta este cum ni-i dat a: Cu greut a ti si bucurii, Cu s ar acii si bog a tii, Cu toate puse laolalt a Via ta este cum ni-i dat a. Unii se nasc doar ca s a fure, Al tii s a cread a-n Dumnezeu, S a e milostivi mereu. Via ta este ca-n p adure. . . Unii se nasc doar ca s a fure. Unii ajung oric and departe Pe alte plaiuri nsorite, S a aib a zile nst arite, Prin cinstea lor si mult a carte Unii ajung oric and departe. Al tii n tar a nc a r abd a Cr ancena form a de putere Ce-aduce geam at si durere. Manifest and pe orice strad a Al tii sub steaguri nc a r abd a. A sa-i via ta, cum ni-i dat a, Sper am s a e soare-n tar a S i p ainea s a nu e-amar a. De libertatea ni-i furat a?... Nu vom permite, niciodat a!
Georgeta MANIL A In codrul pomilor de iarn a

Departe n cea t a vom visa Un codru al pomilor de iarn a, Stins va sclipi n n al timi O feerie alb a... In codrul pomilor de iarn a, Lumini nevinovate pier, C az and, ating ascunse clape S i un pian ne picur a din cer... Un clinchet vag din iarna nev azut a Va cobor atunci p an a la noi Spre codrul pomilor de iarn a Va s a trecem am andoi...
Mirosul de z apad a de pe munte

E pace-n haosul de nt ampl ari, Ne m an a toamna, C and se a sterne bruma prin c ar ari Cu rupere de frunze multe. . . E pace-n haosul de nt ampl ari
37 S i toamna ne desc ant a, In repetarea simfoniei de culori R asun a- n noi o lini ste cresc and a. . . E pace ntr-un haos de chem ari Parc a nimic nu vrea s a se nt ample, C and fumeg a frunzi sul prin c ar ari, Mirosul de z apad a de pe munte. . .
Constantin RUSU Pove stile vie tii

Pove stile copil ariei sunt ascunse n uitarea mbr acat a n haina ud a, l ang a c alimara plin a de cuvinte pe care visele nu vor s a le aud a. Pove stile tinere tii via ta le are evadate dintr-o oarb a galaxie, l ang a ne n telesul clarului de lun a pus o lum anare n imensa ve snicie. Pove stile cl adite n suferin t a caut a n secunda care nu doare o prim avar a ascuns a printre ori cu zilele calde f ar a nserare. Pove stile din clepsidrele vechi au ecouri care nu vor s a le ascund a, puse pentru tr airile f ar a lacrimi pe care nimeni nu vrea s a le aud a.
De Cr aciun
Colindele se nasc si mor, Acolo-n ieslea bl and a... S oapte de ngeri fac s a cad a Din cerurile vine tii, In arabescuri de argint, Sc anteietori n brazii ve snici, Z apezile de vraj a...
Amintire
Ad anc si molcom, Se a sterne peste strad a Bl ande tea unui vis de iarn a Abia uitat... Alb, mut, absurd si lini stit Aprilie-i ascuns Sub ploaia de z apad a Intr-o cortin a deas a si opac a Ce amenin ta la nesf ar sit s a cad a...
O oare alb a de col t

In armoniile adormite vreau s a u un lic ar de trezire n soaptele bl ande tii chemate de privirea ta n oarea nop tii. Am cernut str alucirea stelelor spre constela tia vie tii noastre, acoperind de sertul de nisip cu exuberan ta unui nuf ar. Nu am a steptat vise n g anduri. dar ai aruncat st anci z amislite pe r as aritul mut al zilei mele si eu ti-am trimis n dar o oare. In nemurirea pietrei sihastr a am a sternut aurul din nisipuri, iar ca s a-i n telegi puritatea am s adit o oare alb a de col t.
Taina iubirii l ang a o rug aciune

Versul e soapta r asp andit a-n lume precum aroma brazilor n p adure nvelind u sa timpului n vise
38 pe nem arginiri care par neatinse. Versul este chemarea amintirii ascuns a-n necunoscutele umbre, privind melancolic frunzele toamnei l ang a roua nnopt arii anilor, cu zidirea labirintului vie tii pe o r ad acin a a dimine tii. Versul pune candelabre de piatr a pe armoniile ner av a site, acoperind aripile ngerilor care ne conduc pe v arful colinei unde avem portativul iubirii. Versul nu rostogo se ste cuvintele si pune cu o nostalgic a visare taina iubirii l ang a o rug aciune. m a absoarbe putregaiul, c arciumile, somnul. De mirare curajul! Cu toate c a sunt obi snuit cu zilele n care stiu tot mai pu tin despre noi.
Alte suete
Trei cuvinte-mi sunt de necuprins: dorul, viitorul si poezia. Nicicum nu pot privi n suetul lor. De dor mi-e tare dor. Intr-un viitor tot de el o s a mor. poezia pe care o slujesc n-o pot strange la piept de at ata cenu sa ce e n viitorul zilelor mele. S i at at a s dori s a cuprind omenia suetului lor. Pl ans . . .
Vasile BARBU (Uzdin Serbia) Privesc napoi, de o vreme

Citesc tot mai pu tin. De aceea nu mai dau de tine. Scriu doar c and am de uitat ceva S i nici acolo nu mai e sti. Mi-e dor de malul t au femeia strig atului meu n nimic . . . S i rug aciunea de azi p ar ase ste lumea tran seelor mele lumea ta ludic a si frumoas a. Dorul a sta de aproapele t au trebuie c a l am de foarte mult timp. Dar tot nu-l cunosc. Mi-e stoars a durerea cuib arit a-n s angele singur at a tii mele. Deja au trecut at a tia ani, arz and n holuri, n c ar ti, n noroi, si mereu si niciodat a. M a-nvoluie,
Miniaturi neb aute

Doamn a, regin a a cr a smelor panonice, vino l ang a paharuzl meu otr avit, cu tot cu aerul t au de toarn a, c and beuturile tale hot ar at-au s a nu mai u. Ea please. In locu-I r as arir a sticle, sticle . . . S-a dus . . . Ins a m a doare,
39 c a se tot duce . . . S a bem si s a uit am S i apoi iar a si s a bem. Destul de t arziu n visurile-mi bete ap aruse, din nou, doamna Pia. De unde tot stia ea visurile mele. Ierta ti-m a, doamn a, V-am declarat dragoste, treaz. Nu ocoli ti birturile! In ele se sereve ste zilnic singur atatea loial a. Se clatin a omul. Se clatin a de be tia dorului. de la prima intrare; dar at atea spuse roiesc n jurul meu, ca ni ste tunete infernale; trebuie s a vin a o alt a lume, trebuie!
Intr-o simfonie a culorilor

Iubitul meu m-a luat ca pe-un vers, si m-a a sezat n pagina lui de suet; si pagina s-a transformat ntr-un c amp imens de ori, n timp ce eu, c aprioar a a g andului, a inimii si a visului, zburd ne ncetat ntr-o simfonie a culorilor si-a dorurilor
Ira BATR ANCEA (Republica Moldova) O alt a lume . . .

Incarc a-m a cu iubire, clip a ce e sti, clip a ce vei veni; las a-m a s a zburd pe un cal de vis, un cal naripat; Cine m a poate opri s a visez? Lumea n care voi tr ai sigur va o alt a lume; nu mai poiate s a r am an a a sa spun unii; Eu nu stiu ce s a spun . . . Abia v ad c ararea spre casa vie tii unde nici m acar n-am pus m ana pe clan ta
Copilul din mine . . .

Unde sunte ti, prieteni ai mei de joac a? de joac a a viselor, n dansul lor, c and am agitor, c and mbr acate n zale de neatens; unde e sti, copilule din mine, cel fugit peste at atea ape, www.cetateaculturala.wordpress.com
40 si dealuri, si mun ti, s-adune c at mai multe promisiuni, multe dintre ele, ca un puf de p ap adie; m-ag a t de unele clipe, ca un sloi de strea sina casei; S i m aine e-o zi! mi zic -, cum spunea celebrul personaj n celebrul lm . . . mi scutur pu tin teama si m a mbrac cu albastrul Cerului O, at at de albastru . . .
AIAN Pavel GAT TU (Novi Sad Serbia) Mam a, poveste ste copiilor povestea cu Iugoslavia
Mam a, poveste ste copiilor povestea cu Iugoslavia Povestea cu ruinele si bombele c azute peste tar a S i casa de unde r as area soarele libert a tii Pentru to ti nenoroci tii din Europa de sud-est. Mam a, poveste ste copiilor seara l ang a foc printre peisajele rurale Cu locuitori rom ani de pe vremurile lui Franz Iosif si Maria Tereza Celor care au mai r amas C a mul ti n-o s a r am an a, Cum zburau bombardierele si dinspre Rom ania S i-nt timp ce se declan sa alarma antiaerian a Tu tremurai si pl angeai nsp aim antat a De soarta ilor t ai si ai altora Ce nu puteau fugi niciunde de grani tele nchise Deja n ascu ti n casa unde c andva r as area soarele libert a tii Au devenit si ei ni ste nenoroci ti si am ar a ti, Vai de capul lor si de istoria ce o poart a. Mam a, poveste ste copiilor povestea cu refugia tii rom ani/clandestine, unii se necau n Dun are Al tii fugeau prin lanurile de porumb, am anzi, seto si Nu at at de ap a, c at de libertate iar tu le-ai oblojit r anile, S i de cei ce fugeau z ap aci ti spre cuibul limbii rom ane. Cu toate c a zorile noi veneau foarte des din vest Ei fugeau spre est, adormi tii . . . C a erau n ascu ti n casa unde c andva R as area soarele libert a tii Maic a, te rog ncearc a s a ui ti pove stile cu Toma Alimo s,
Tricolor
Sub faldurile sale, m a simt at at de mic a si de mare, n acela si timp, de parc a nceputul si sf ar situl ar n palma mea.
41
Simt adierea v antului S i nu simt nimic Nu mai support reviste cu secu Nu mai vreau c ar ti cu secu Nu mai vreau lme cu secu Nu mai vreau teatru cu secu. Inceta ti s a-I ridica ti pe to ti ace stia n ceruri si sl avi Nu-I crede ti pe ace sti farisei Ce c a stig a bani pe trecutul vostru Ad apostit n juguri Nu mai aminti ti de epoca de aur C a m a sufoc de at ata patriotism. Ii implore pe dou amii sti s a arunce atent C ate o gean a pe manuscrisele lor.
Satul natal dispare Haiducii zdren t aro si si al ti netrebnici nu ului copiii In satul meu natal Cu desene animate de groaz a majoritatea sunt rom ani. Pentru c a eu te a stept s a vii de-o ve snicie In ultima vreme spre r am a si tele casei unde c andva precum p as arile c al atoare sosesc r as area soarele libert a tii. ni ste in si mai brune ti. Cump ar a case ieftine Rame pentru fotograi de familie si tr aiesc din ajutor social goblenuri si n timp ce noi dans am la festival In rom ania genera tii ntregi sunt mute ei calc a neatent Nu r aspund la ntreb ari pietrele de hotar. Privesc cerul vag Tot mai pu tin rezist am Nu comunic a cu nimeni n satul care moare. Nu colaboreaz a cu nimeni Ia Catrin a si le-o arat a
Biroul na tional al Moldovei A comunicat stirea C a n ultimele sase luni Au crescut depunerile nanciare Din str ain atate cu trei la sut a In compara tie cu aceea si perioad a a anului trecut. S i-mi spune n treac at o dansatoare C a democra tia s-a n ascut ntre picioare. Hai Catrin a ...
Nu s-a schimbat nimic doar el lipse ste din peisaj

De ce siguran ta l-a fotograat incognito pe Vasile Popa P a sind prin Bucure stii de odinioar a ntr-un costum de epoc a a la Humphrey Bogart cu fa ta de ascet sau de profet din Marile loje sau actor din lme hollywoodiene, amant sau simplu observator. Nici ast azi nu s-a schimbat nimic doar el lipse ste din peisaj.
42
Christian W. SCHENK (Germania) POTCOAVE INSANGERATE

Nu trebuie s a n telegi visarea ca-s date toate din pruncie nu te opune sensului c aci vrerea e savurarea lor spre ve snicie.
mpreunat de ea spre ve snicie. ... si ngerii cu lacrimi nsetate de pl ansul Lui cad picuri peste ori nstr ainate. Geneza se sf ar se ste n genez a pe c and descul tii si-au uitat menirea c alc and c ar ari de cai nepotcovi ti!
Moto
Iluzii
T acerea se destram a-n mii de treceri plecate peste t ample adormite n somnul primului n ascut din fulgere si ploi nead apate. Plecarea e-o p arere nesf ar sit a din alte mii de vise potcovite cu aripile ngerilor mu ti. Ei pribegesc prin ori prin frunze prin petale, miresmele-i ndeamn a spre apus. Doar norii cad pe v arfuri de t acere strivind mireasma trandarilor pleca ti n pribegia ultimei iluzii visate-n zori de zi de somnul bobocului gr adinii somnambule.
C adere
Aici s-a pr av alit un vis strivind sub el c aderea unei frunze ce-n f alf airea ei n a stea alt vis n somnul cel ad anc al primei clipe uitate si de noi si de prezent. Potecile se duc spre Nu- Stiu-Unde iar noi p a sim ne stiutori pe ele uit and c a suntem umbra unei frunze uitate-n vis, strivite sub c alc aie. E timpul s a uit am visarea!
Implinire
O a steptare m ang aie apusul plin de cuvinte lumin and t acerea. Copiii stiu vocalele ce nasc un r as arit de fraze inocente. Poe tii stiu consoanele ce dor si-ng n carne
Lacrimi despicate
... si respira tia m a doare c and m ainile spre rug aciune nstr aineaz a norirea petalelor mpreunate. E prima ncercare a genezei spre a vedea cum se desparte totul
43 suli ti otr avite. Doar mor tii- si leag a primele cuvinte de ultimele str anse-ntr-un buchet. S i a steptarea m ang aie t acerea umpl and cuvintele-n apus. oglindind speran te. . . Oglinzile sunt sparte n cioburi de iluzii.
Treziri
Cum se ru sineaz a frumuse tea c and frunzele copacilor plutesc cu aripi ve stejite spre tulpina cu seva nghe tat a-n plin a var a. Noi adormim pe mu schi de prim avar a, vis am trecutul verii nspre toamn a dar ne trezim n prima noastr a iarn a sper and un anotimp ne n teles. Astfel plec am si revenim din nou spre a tr ai odat a nemurirea. . .
Pr av aliri
Prive ste cum se-ntunec a ad ancul celei mai negre nop ti peste gr adini, cum caii pasc din secet a murirea bobocilor strivi ti sub tropot de copite. Zorii- si a steapt a razele r anite de bezna unui fulger necat n negrul ve snicelor rune ce pr av alesc peste gr adini parfumul nchis n grota suetelor rare. Totul s-a pr av alit peste gr adini l as and n urm a pline nop ti de bezne.
Punte
Prieteni ne sunt to ti, to ti cei pleca ti si ne-au l asat povara neputin tei. Le suntem oaspe ti c and i amintim, str aini le suntem c and le ducem drumul, fra ti ns a c and le trecem puntea!
Imagini line
Imagini line oglindesc plutirea nepotcovitelor naripate herghelii ce galopeaz a cu potcoave-ns angerate spre m an astirea ce se na ste-n mine. M a simt un cal cu aripi de Icar dar m a afund tot mai ad anc n glodul imaginilor line
44
Vasile MAN Poetul

C and poetul atinge lumina, Cuvintele devin viori. C and poetul stinge lumina, Dimin tile au rou a pe ori. C and poetul atinge lumina, Inv a t am s a ne stim bucura. C and poetul atinge lumina, Mai nseamn a ceva El lacrimile de pe obrazul lumii S a le stearg a, ar vrea!
P an a unde vei c al atori ... Dar, Inainte de toate Ea este Prospe timea copil ariei, Zborul adolescen tei, Nelini stea tinere tii S i c aldura familiei ...
P am antul si cuv antul

P am antul si cuv antul dau p ainea si ideea. Nepre tuit e rodul ce cre ste, de aceea T aranul si poetul cu greu pot s a-n teleag a c and trebuie ca altul recolta s-o culeag a.
Restituiri
Ne restituim gesturile amical S i str angerile de m an a C and palmele noastre calde R am an mpreun a. S i g andurile, de at atea ori D aruite imaginar n buchete de ori, P an a c and Cu povara lui Cronos pe umeri Toamna, vei ncepe cocorii s a-i numeri.
Al. Florin TENE La margine de univers, pe o baliz a...

Era o vreme c and nu era timp Lucrurile toate aveau aripe Se n a steau nev azute n Olimp Ie sind din ou ale de clipe. Copacii cu r ad acinile n cer Erau naintea zilei cu un pas, In universul n ascut dintr-o enclav a Ceasul tr agea de m an a un alt ceas... ... si a sa, unul dup a altul, si altul... Omul nu se vedea, nu ne vedeam... Cu lumea ce aluneca spre-nalturi, Omul si ve snicia porniser a-n tandem. Dar a venit Eva, prima oar a Mu sc and m arul din livada cu r ad acinile n sus S i de-atunci b arbatul si tot car a Crucea M antuitorului Iisus. Prin cuv ant divin al spa tiului curbat
Elegie
Opre ste-mi c antecul S i chem arile, si z ambetul S i m ainile ce se ntind n van Dup a prim avara ce nu o mai am, Dar las a-mi izvorul albastru In care cred numai eu C and toate lucrurile I ti repet a numele!
Darul luminii
Via ta, O trecere prin lumin a; O tain a necunoscut a; Un zbor cronometrat, Ne stiind niciodat a
45 Ne ad ancim n v artejuri proaspete de briz a Z abovind mereu ntr-un p acat La margine de univers, pe o baliz a Cu suetul ferecat ntr-o valiz a.
Vali SLAVU SCRISOARE CATRE MO S NICOLAE

E prima dat a c and ti scriu. . . Am auzit c a vei veni Cu daruri multe la copii. Ai mei dorm to ti, c aci e t arziu.
Uvertur a la timpul meu

Eu: Sunt un cuv ant cu sens divers E-at ata loc s a e innit!
a. Iubita: Iar dac a noaptea se strecoar a-n Scrisoarea nu e prea frumoas M a iart a! - ti scriu la lum anare vers S i m ana-mi tremur a cam tare, Eu m a simt un verb de locuit! C a-i tare frig la noi n cas a! Eu: Cu tine se-ntorc si pietrele-n munte Eu nu-s am and, cu fra tii mici Pe coame de valuri cu v arful n sus... Am mp ar tit un col t de p aine. s bucura de-a s sti c a m aine Iubita: Pe nserate st ancile au nceput s a M-a Va s a treci s i pe aici. cuv ante Din care adjectivele s-au compus. Sunt mul ti copii ce au nevoi, Eu nu- t i cer juc arii frumoase, Eu: M a simt un interior consacrat Ci-n ghetele acestea roase Dulci s amburi de iubiri, S a pui, te rog, ghetu te noi! Iubita: Tu s a-mi i locuin ta , eu s a- ti u un sat Vr aji ti n ecouri de sperate nemuriri... Francisc PAL (Canada)
S nt prea s arac s a gust deliciile unei veri care Incerc and s a n teleg esen ta iubirii danseaz a prin preajm a. cu ochii nchi si s a te lipesc de mine O face cu umerii goi si ne aga? a c te o oare n o rav a carcas a a nucilor c azute nainte de piept dar trec atorii o iau si o arunc a pe strad a vreme SAU NEPASARE. s a descifrezi ncol tirea culorii negre In apropiere de mine si de degetele mele n lacrimile ochilor ce abia se ntredeschid, r a schirate care sc apau totul f ar a nici o s a vad a lumea surprins a de un mileniu gre seal a. ndoielnic. A sa au f acut cet a?enii si cu ziarul pe care l-au l asat f ar a titlurile importante dup a care l-au sc apat n apropierea b ancii pe care st ateam de c teva minute s a mi lini stesc b at aile inimii. Aproape to?i cei ca mine urmau s a e folosi?i si abandona?i r nd pe r nd ca jurnalul de www.cetateaculturala.wordpress.com
Via Tenebrosa
DINCOLO
46 colo, din apropiere de nein? a. Plutea deja c atre abis. Nu se apleca nimeni s a l ia de pe caldar m si s a l ndese n co sul de gunoi care ne privea gol de orice amintire . M a mai lini stisem. S i dac a fu pe a sa, m-am ridicat si m-am dus s a iau periodicul din uitare, s a l pun pe un drum cu destina?ie sigur a. Dar ce-i asta? Ziarul era greu si plin cu h rtii noi de c te o sut a de dolari. Dol ara si dr ag ala si . Nu am mai stat s a i num ar.M-am pus napoi pe banc a si am r asuat ad nc . Acuma mi apar?ineau toate . S i banca si p am ntul f ar a odihn a de sub ea. S i Soarele sclipea mult mai vesel. Cred si eu... Trecusem deja dincolo. r acorea mprejurimile. Era ncheiat a p n a la g t, cu un z mbet milit aros de m atu s a de Bucure sti care abia se desp ar?ise de b arbat si si cump arase un apartament la etajjul treisprezece al unui bloc din apropierea stadionului Republicii. Dar acuma ne preumblam prin comun a. S i eu aveam s a u berbantul care trop aia s a i deschid a drumul c atre casa de bilete. M a g ndeam la cei din jungl a care t aiau si ei c ai de mp acare. Cu cine, pentru cine? Toate p acatele lumii mi se puneau pe drum indc a nu ar putut s a g aseasc a o ocazie mai bun a. Eu aveam s a trec prin ele si ceva, ceva, tot avea s a r am n a pe mine . Un noroi de balt a lipsit a de pe ste. Tot pe ste c autam s apt am nal si la loto dar si acolo lipsea ca printr-o vr ajitorie. O b atr nic a mi f acea semn de ecare dat a c a mai este, mai este. Nu puteam s a i aud vocea si chiar si gura i ap area ca o pung a. Asta la mine acas a. Dar la ?ar a mi se cerea cu voce senzual a s a m a ntorc s a nu cumva s a v ad fund si ? ?e n timpul dezbr acatului si mbr acatului. La fel mi ceruse si pe malul Oltului n momentul c nd a trebuit s a se goleasc a. Am f acut-o doar par?ial . - Dac a ncepe o ploaie cumplit a? R aspunsul ei a fost o jum atate de z mbet dup a care mi-a cerut s a o iau de m n a pentru c teva minute. Vroia s a m a simt a. Cred c a si m na i era erbinte. Sau sexy. In ziua de azi toate erau sexy. Inven?ie publicitar a care s a te pun a la marginea unei gr adini interzise, dar vezi, noi te putem ajuta s a intri n auntru cu condi?ia s a nu spui nim anui. Ei, ce vorbe sti, toat a lumea v a auzea la radio.
A S VREA
A s vrea s a te port p n a la gar a. Pe singura strad a cu asfalt pe care o are comuna. Strada aia pe care copii stau mereu f ar a grij a si nu privesc absolut niciodat a n susul sau n josul drumului lipsit de fantezie. S oferii s nt obliga?i s a opreasc a. S i s a i pun a pe margine cu bl nde?e. P n a la cer, n locul de unde se poate rupe o b ataie bun a e cale lung a si transportul nesigur. S i soferii s nt pe cale de dispari?ie. Ultimul zguduia ma sina uitat a vrai ste n fa?a intreprinderii, cu jaluzelele l asate. Ie seau afar a doar gemete care se puneau jos pe trotuar. Dar n comun a nu se ngrijiser a s a fac a trotuare. Constructorii se cinstiser a cu ?uic a dubl a nchiriat a de pe al aturi, uit nd de margini . Dup a care s-a f acut lini?te ca dup a terminarrea lmului . S i a venit chiar si toamna. Ii sim seam privirea lipit a de geam si r asuarea neauzit a care
47 Ii mai r am aseser a doar ciorapii dup a care a trebuit s a o iau din nou de suet si s a p atrundem n strad a pe o poart a scund a care adormise de alalt aieri . Pe drum nu mai st atea nimeni pe b ancu? a de ai zis c a d aduse o molim a ieftin a. M inile noastre o luaser a nainte. - Te gr abe sti? S i ea mi r aspunse c a mai degrab a s-ar l asat p atruns a de mine nc a odat a. M na ei, m na ca o p ine proasp at a si cald a. Pentru o vreme lung a si lipi buzele frem at nd de obrazul meu si chestia asta m-a f acut s a umblu de c te dou a ori. M a urm area un sentimentalism pribeag de care nu aveam nevoie. Ne apropiam de cei doi duzi din st nga g arii. Nava aia imens a condus a de domnul Spiridon si bunica mi f acea semn s a merg mai departe. Da, sigur, am trecut prin cei doi duzi. S i eu si Livia. De fapt nu mai era Livia ci o mbr a?i sare imens a. Dar nici duzii nu mai erau. Fuseser a t aia?i am ndoi . Aveam s a le cump ar am fructele n pia? a. Motoarele de Sibiu ne priveau cu col?ul ochiului, trase la linia doua. Domnul Spiridon lipsea. Lipsea si lelea An a, bunica mea si a celui care aveam s a mai u . Ne-am urcat n primul vagon si am luat loc la clasa nt ia de si aveam bilete de a doua. Locurile p areau n felul acesta erbin?i. Am nceput s a mi plimb m inile pe trupul Liviei n timp ce Motoarele rulau c atre Sibiu cu toat a pl acerea. - Inc a nu ai obosit, nu ?i-a ajuns noaptea trecut a? M a ntreb a cu voce provocatoare posesoarea adev arului ultim. Eu stiam doar s a vreau.
UNEORI
Hi. Adic a hai noroc, neamule. Dup a care aveam s a ciocnim paharele goale si nesp alate de la potop ncoace. Purtarea mea l asa ve snic c te o factur a pe mas a. Dar nu mi spuneau niciodat a balan?a. M a l asau singur si nehot ar t pe marginea pr apastiei care ajunsese r asu nd GREU P INA aproape de mine. Bunicul, cel care fusese prizonier dup a primul r azboi mondial n Gali?ia, m a privea MEREU ncruntat de parc a era ve snic constipat si m a ndemna s a m an nc repede supa de mere preg atit a dup a regulile nv a?ate n prizonierat. Dar nu puteam s a n?eleg nici n ruptul capului de ce REPEDE . Avea s a vin a acas a ca un Iosif r ascump arat ATORI PENTRU A se CAS pentru o a doua oar a dup a dou a mii de ani cu Maria, bunica aia care urma s a moar a exact n momentul n care eu veneam pe lume n maternitatea Sibiului care de o bun a bucat a de vreme nu mai fusese nl an?uit aS I deposedat a de un eu resc . Necunoscute pentru Sf ntul Gheorghe, AVEAU s a IMI FIE si mie MULTE lucruri si ncepusem chiar s a m a ntreb care s a fost rostul venirii mele pe lume de vreme ce nu cerusem a sa ceva niciodat a. La plecare nu citisem nici o adres a exact a. Fusese un ntuneric bezn a. Iar mama era mult prea t n ar a ca s a mi dat vreo indica?ie regizoral a. Bunicul obi snuia s a stea pe un sc aunel n fa?a intr arii n cas a, undeva prin curtea aat a ntr-o pant a neresc de mare si s a si reverse triste?ea n jur. S i chiar dac a putea v azut de afar a, vecinii treceau de ecare dat a n costume negre f ar a s a se salute reciproc de parc a ar pierdut la loto.
48 O conversa?ie ar fost un eveniment nepl acut si lipsit de sens . Dar ntr-un astfel de caz nu ar ap arut niciodat a un z mbet care s a marcheze vorbele rostite. O lume a diavolilor tri sti , chiar dac a si f aceau zeci de cruce la apropierea bisericii. Cu steaguri str aine de orice inten?ie. Ca s a rup monotonia unor astfel de zile obi snuiam s a ies la plimb ari lungi n timpul c arora pietrele refuzau s a respire. Ajungeam la Eniko si ea m a saluta bucuroas a dup a care mi ar ata n Anatomia ei de elev a cu un an mai mare dec t mine alc atuirea corpurilor b arbatului si femeii si faptul c a cei doi aveau s a aib a rela?ii sexuale repetate de parc a ar suferit de o foame cronic a. Dup a care ridica ochii si m a privi ndelung si ntreb ator. Mai t rziu aveam s a n?eleg c a totul fusese premeditat, dar mie mi pl acea s a m a duc n gr adina ei s a urm aresc albinele stupilor pe care i avea tat al ei, nea must acioar a. Erau mult mai interesante dec t descrierile neru sinate din c ar?ile ei idioate . Aveam s a descop ar c a zbur atoarele respective aveau chiar si un cimitir propriu n care unele dintre ele abia se mai t rau. Imi era mil a de ele. Pe una am vrut s a o m ng i dar ea a binevoit s a m a n?epe exact nainte s a moar a. Nu am luat n seam a durerea. M a desp ar?eam de Eniko f ar a s a o s arut, r am n nd pe mai departe str ain de inten?iile ei . Alte dou a veri soare aveau s a r am n a si ele dou a necunoscute nd ar atul c te unui geam, umpl nd ecare pervazul cu s nii lor bulbuca?i . S i mai trecea uneori c te un autobuz trist prin apropiere. Continuam s a u singur si neb agat n seam a . Degeaba unblam prin afara ora sului pe un drum aproape de munte ca un urs de stupii unchiului . Avea s a m a nso?easc a doar un r u care nu mi stia limba ca s a vorbit cu mine verzi si uscate . Aveau s a apar a n schimb dou a ?ig anci pe cel alalt mal, din direc?ie opus a. Care urmar a s a nceap a s a r d a de mine si de t acerea mea nereasc a. A sa c a una dintre ele mi se uit a ad nc n ochi , si dezveli soldul alb dup a care binevoi s a se bat a cu palma peste el, hohotind c atre mprejurimile curioase. R am asesem interzis si nu mai stiam nici ce s a fac, nici ce s a zic. Eu nu trecusem nc a de bariera primilor zece ani. - Trebuia s a s arit dincolo la ele si s a le alergat p n a c adeau moarte, mi spuse Victora s, cel care n liceu avea s a le toarne cerneal a pe g t tuturor colegilor ca s a scrie mai bine .
Ion CRISTOFOR S PETRU POANTA I ANATOMIA UNUI MIRACOL

Prin excelen t a un om al c ar tii, Petru Poant a se arat a, n ultimul deceniu al vie tii, din ce n ce mai preocupat de ideea unui localism creator. Clujul, ora sul care l-a adoptat cu at ata c aldur a pe t an arul n ascut n 1947, la Ceri sor, devine principalul subiect al preocup arilor sale. Clujul e celebrat n mai multe c ar ti, f ar a ca autorul s a- si pierdut sim tul valorilor sau s a decad a n encomiastic. De si nu si-a p ar asit interesul pentru literatur a, Petru Poant a ncepe, n ace sti ultimi ani existen tei, s a dea la iveal a o serie de lucr ari dedicate ora sului pe care-l str abate la pas, c aruia i scotoce ste arhivele cu o pasiune de istoric, de veritabil soarece de bibliotec a: Clujul meu. Oameni si locuri (2006), Clujul meu.
49
Anii saptezeci (2007), Clujul meu. Radiograi (2011). Toate aceste titluri enumerate sunt lucr ari monumentale prin rigoarea informa tiei, prin obiectivitate si elegan ta scriiturii. Seria se ncheie brusc prin recenta apari tie Clujul interbelic. Anatomia unui miracol (Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013). Dup a cum a am dintrun scurt text introductiv, acest volum e doar primul dintr-un triptic, ce ar urmat s a e des av ar sit n anii urm atori. Din p acate, timpul n-a mai avut r abdare cu acest om de aleas a noble te spiritual a. Prezentul volum al proiectatei trilogii e structurat ntr-un mod foarte original, autorul ezit and ntre libertatea eseului si exactitatea studiului de istorie cultural a. In capitolul liminar al c ar tii, Petru Poant a descrie un seduc ator tablou al ora sului v azut n contextul amurgului unui imperiu, ca un ora s ce se dovedea a cel mai exclusivist din Transilvania, dominat de o aristocra tie conservatoare si reac tionar a, dar etal and si o via t a universitar a si artistic a de prestigiu. Cu obiectivitate, criticul descrie euforia nceputurilor de dup a Marea Unire de la 1918, o perioad a n care rom anii nu tr aiesc cu sentimentul cuceritorului unui teritoriu str ain, ci cu cel al ntoarcerii acas a si al vecin at a tii cu popula tia de alt a etnie. Ora sul continu a s a r am an a cosmopolit, cu o comunitate tolerant a, activ a si del a tradi tiilor central-europene. Cu o voluptate de estet, Petru Poant a descrie geograa ora sului, dar si frenezia unui Cluj al ntreprinz atorilor, al comercian tilor si meseria silor, al sistemului bancar. Criticul pare sedus de tabloul pestri t al unui ora s deschis, descriind cu lux de am anunte imaginea economic a, social a si comercial a a Clujului perioadei interbelice. Cu acribie, cercet atorul apeleaz a la studiul unor documente de arhiv a si la memorialistic a, cercet and adeseori paginile unor documente n aparen t a aride, cum ar un studiu al sefului Biroului popula tiei, Paul Mihnea, studiu intitulat Tabloul locuitorilor ora sului Cluj. Criticul deseneaz a, cu exactitate, un tablou al
Clujului administrativ, n care func tionarii maghiari lucreaz a n num ar mare, situa tia ind similar a n nv a t am ant si magistratur a. Pagini consistente sunt dedicate Universit a tii clujene, cu evocarea unor guri tutelare, cum ar imaginea fascinant a a lui Vasile Bogrea, calicat drept un monstru de erudi tie si de cuprindere enciclopedic a. De o privire atent a si pasionat a se bucur a si tabloul scolii medicale clujene, cu o impresionant a evocare a pionierilor si mentorilor ei, Facultatea de Medicin a ind remarcat a pentru concentrarea de celebrit a ti. In descrierea vie tii academice a Clujului interbelic, Petru Poant a nt arzie cu privirea asupra unor fenomene specice, cum ar apari tia Enciclopediei Minerva, ntr-un context cultural de excep tie, criticul subliniind modalit a tile prin care Clujul devine un centru polarizant al rom anit a tii. De un farmec si interes aparte sunt paginile dedicate lumii literare, institu tiilor artistice ale ora sului (Teatrul Na tional, Opera), dar si mi sc arii sportive. Petru Poant a descrie conving ator modul n care p arin tii fondatori ai Universit a tii Daciei Superioare, Onisifor Ghibu si Iuliu Ha tieganu, sus tin ideea educa tiei integratoare, adapt and principiul latin al min tii s an atoase ntr-un corp s an atos, n care educa tia armonioas a si plenar a nu-i posibil a dec at prin conjugarea fortic arii zice cu cea intelectual a. In acest context cultural, se formeaz a mitul local al Clubului sepcilor ro sii, func tion and pe baza unor valori romantice, n care sportul e un mijloc de formare a caracterului, iar onoarea devine o valoare fundamental a a codului sportiv universitar. In acest context socio-cultural, tinerii clujeni deprind o etic a de nving atori si sentimentul valorilor comunitare. Desigur, nu am relevat dec at o inm a parte din farmecul acestei c ar ti de excep tie, ce-i asigur a, ea singur a, lui Petru Poant a un loc n panteonul culturii clujene. Prin dispari tia sa, Clujul devine mai s arac, iar peisajul cultural autohton pierde una din cele mai luminoase -
50 guri, un intelectual ce s-a ilustrat cu str alucire n domeniul criticii si eseului. Am nedrep ti dac a nu am aminti si faptul c a marele critic a fost, cu modestia ce-l caracteriza, un func tionar de excep tie n cadrul unei administra tii clujene ce continu a s a cread a n valorile acestui proiect de civiliza tie si cultur a, descris at at de conving ator n volumele dedicate de Petru Poant a ora sului s au de suet. L-am vizitat de c ateva ori la sediul vechii prim arii clujene, din Pia ta Unirii, unde criticul muncea n cadrul Direc tiei Jude tene pentru Cultur a si Patrimoniu. Petru Poant a nu avea nimic din morga unui sef sau inspector. R am asese acela si om modest, pe care l cunoscusem ca t an ar redactor la revista Steaua. Cerea secretarei, pentru musarul care eram, o cafea, cu oarecare timiditate, ca si cum ar deranjat-o de la treburi cu mult mai importante. Omul era nconjurat mereu de c ar ti, de teancuri de volume si de documente. Uscat si palid, cu o privire ce te scruta, binevoitoare, din dosul ochelarilor, Petru Poant a avea n in ta sa ceva de personaj faustic, ve snic cutreierat ( si cutremurat) de idei. Ca si J. L. Borges, omul acesta si-a imaginat ntotdeauna paradisul sub forma unei biblioteci. Sunt convins c a acolo sus, n ceruri, Petru Poant a continu a s a r asfoiasc a tomurile unei biblioteci, s a cerceteze, din dosul ochelarilor s ai, manuscrise si documente. Nu pot s a mi-l imaginez pe Petru Poant a altfel dec at fericit, retras ntr-o bibliotec a n care c ar tile si manuscrisele nu se ng albenesc si nu pot distruse de ignoran tii vizitatori, de r at aci tii ce se nmul tesc printre noi, cei de jos.
Vasile MIC CE POEZIA CA O PRIMAVAR A TREBUIE S TIUTA PE DE ROST36

Prea nalt a, prea vertical a, prea nebun a, prea divin a, prea arz and pe ruguri n foc nep am antesc, prea legat a de noi cu lan turi de iubire. . . precum o prim avar a ce trebuie s a o stim pe de rost. S i-a sa. . . C and iubim, e ca si c and ne arunc am n cer ori prea nebuni ca s a m oameni / prea nebuni c and devenim zei. Sigur, a ti n teles, iat a, facem vorbire despre volumul de versuri Scara, al poetei Oana Boc, recent ap arut la Editura Eikon din Cluj-Napoca. Este, de fapt, debutul editorial n poezie al Oanei Boc, dup a ce, n 2007, a mai publicat volumul Textualitatea literar a si lingvistic a integral a. O abordare func tional-tipologic a a textelor lirice ale lui Arghezi si Apollinaire. Dar trebuie spus c a n calitatea sa de absolvent aa Universit a tii Babe s-Bolyai din Cluj-Napoca, unde este, n prezent, lector universitar doctor la departamentul de Limba rom an a si lingvistic a general a, a publicat si numeroase articole stiin tice n tar a si n str ain atate. Mi-ai prins n p ar at atea nestemate,/c-a s putut s a le transform n stele!. . . ne l amurim, n ("Regina"), apoi, ca o plec aciune, n Iubire acvatic a: Iau timpul si-l prefac ntr-un ochean / alm Imb asat cu clipele pierdute, / Ca s a te caut la margini de ocean, / S a te iubesc cu aripile rupte . . . Sigur, chiar prea adev arat zice pentru ceea ce este doar o urm a a in tei. . . ntr-un alt nceput: C autarea imens a e zeul.
Oana Boc, Scara, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013.
36
51 Dialogul cu fulgul de nea trimis de sus se leag a instantaneu. . . ntr-un discurs sentimental al sincerit a tii, transcris cu ne te: Dac a te-a durut, de ce n-ai spus?/S a stat cu tine la fereastr a,/Fulgule de nea, trimis de sus,/Ca s a luminezi secunda noastr a. //C and te doare dorul de plutire,/De v azduhul risipit n nesf ar sit,/S a accep ti n marea ta uimire/ Si durerea de-a te oprit.// S i c and e sti nebun de str alucire / S i visezi c a soarele e sti tu,/Presim tirea apei s a te mire/Ca si pa sii clipei ce trecu.//Am plutit si eu c andva n innit/ Cuprins a de magia unui dor/ Si-ntr-o zi p am antul m-a oprit/Chiar c and crezusem c a stiam s a zbor ("Fulgului de nea"). Imbr a ti sarea e undeva n inim a, surdinizat cu discre tie: A sa te-a s cuprinde si te-a s lega ntre linia inimii si linia vie tii din palma mea! //M-a s pr av ali cu tine n harta destinului meu trec ator,/te-a s chema si te-a s iubi/ n toate celulele mele de dor. //Ochi-mi alunec a si linia vie tii mele se zbate/c and tu mi ghice sti n palm a/c a zborul se mut a departe ("Chiroman tie"). Cuvintele ni se iubeau pe mas a, se umpleau de soare ori nu mai erau deloc, dup a care, totu si, ele, rostirile, subscriau ipostazei re ntoarcerii dele spre cas a, n doi. Via ta n poezia Oanei Boc ncepe chiar din secunda de fa t a si nu tine de o strategie a aparen telor, de teatralitate, nu este o convertire a reportajului cotidian, nu e nici m acar pe placul vreunui semen. E doar o comoar a. . . si-at ata tot. Ceea ce mai e nc a sigur/e fereastra si a steptarea.. poate pentru c a se cern secundele/dincolo de imposibilul din noi./Ca pe-o z apad a iubit a/caut o u s a veche din lemn/cu clan ta ruginit a./Bunico, mai tii minte/c and aburii laptelui ert/luau forma trupului meu/r at acit n cuvinte?. . . poate cu chipul departe, c and visele alearg a nebune ("Timp"). . . ori cum, m a ntreb, po ti s a ajungi la origini, la esen te? Poezia tinerei, talentatei debutante este una de echilibru a reec tiei cu pasiunea: Din iubirea asta doar vulturul a mai r amas/ si acum deseneaz a pe cer, implacabil,/golul rotund ca un ceas/sau ca o secund a nc atu sat a/ n carnea s arutului. . . ("Iubirea lui Prometeu"). Iubirea celebrat a n poemele Oanei Boc este una spiritualizat a, cea f ar a eterna fric a de moarte, dar con stient a de limitele pe care le impune timpul si v amile sale: S i mirarea c a timpul sentoarce mereu. E ca si cum din lumea aceasta si dintr-o alt a amintire comorile sunt numai ale poeziei, cu misterele apar tin atoare. . . chiar dac a apoi . . . lumea/nu poate s a nceap a/doar ochii zeului si ninsoarea lui/peste noi. Eu sunt cuprins a de iubire ca de moarte./Tu nu mai e sti aici, ci doar n dorul meu,/Iar inima mi curge prin tot ce ne desparte / Si ti respir absen ta, spre tine-arz and mereu.//Azi am l asat durerea s a m a doar a/ C at poate ea de-ad anc si de intens./Prin ea am cobor at prin mine ca pe-o scar a/S a te s arut. . . n dorul meu imens. ("Scrisoare"). Forma tuturor viselor este de altfel chiar Scara aceasta. Ea ne deschide suetele, ni le umple de tandre te, de iubire si ging a sie. Nu v ad aici nicio for tare, nicio c arpire a metaforei, nicio ad augire, a sa, de placul feminismului ori a ie sirii n fa t a. Poate c a Oana Boc nici nu si-a propus s a scrie versuri, s a publice c ar ti de poezie, s a devin a cineva n literatur a. A scris numai, scrie dintr-un imbold al m arturisirii sincere, nesosticat a de trucuri retorice. . . Este obligat a s a continue. Cum spuneam, poezia sa este una adev arat a, de for t a a sugestiei. Indr aznesc s a spun c a Scara este un eveniment editorial de excep tie al anu-
52 lui 2013 si c a, de aici ncolo, poeta si poezia sa trebuie s a conteze pentru lirica feminin a rom aneasc a, pentru literatura rom an a. Poeta nu revendic a nicio genera tie, un anume stil, nu se a seaz a ca membr a a unei anumite grup ari literar a. Nu- si arm a, orgolioas a, apartenen ta la poezia modern a, clasic a ori la un anume curent literar. Stilul i-a fost impus, zic eu, de mama sa, atunci c and a d aruit-o lumii. M a bucur s a pot scrie despre o asemenea carte. Iar onoarea este cu at at mai mare cu c at Scara Oanei Boc beneciaz a de un cuv ant nainte semnat: Mircea Borcil a si D.R. Popescu, doi titani ai literaturii rom ane. Sunt nume de prestigiu, care gireaz a crea tia unei poete ce se arm a nc a de la debut ca o voce plin a de prospe time si vitalitate. Ab initio, titlul antologiei ar putea contraria prin impresia de banal, dar simbolistica celor dou a direc tii este una demn a de a luat a n seam a. Cele dou a laturi formeaz a un sistem dual, n care, adesea, dreapta este considerat a pozitiv a. Linia dreapt a simbolizeaz a drumul parcurs de la cauz a la efect, de la increat la creat, mai cur and ca ac tiune si trecere de inuxuri de la unul la cel alalt, dec at ca structur a a lumii. In al s au Tratat de istorie a religiilor, M. Eliade arat a c a, n unele comentarii rabinice, primul om, Adam, era nu numai androgin, ci b arbat pe partea dreapt a si femeie pe cea st ang a. Dumnezeu l-a despicat n dou a atunci c and a creat b arbatul si femeia. La Judecata de Apoi (Ziua Domnului), cei buni stau n dreapta si merg n Paradis, iar cei r ai stau n st anga si merg n Infern. Christos cel nviat st a la dreapta Tat alui. In aceea si ordine de idei, n tradi tia Kabbalei, dualitatea m ainilor Domnului, care n acest caz nu are nicio conota tie negativ a, este exprimat a prin faptul c a dreapta sa (m ana cu care binecuv anteaz a) simbolizeaz a milostenia, iar st anga (m ana regelui) simbolizeaz a dreptatea. In cazul maestrului Neagu, de la st anga la dreapta nu reprezint a o pendulare, ci un drum ireversibil de la ntuneric la lumin a, de la ne-cunoa stere la revela tie. Cele 36 de proze ale antologiei sunt ancorate ntr-un realism existen tial, n care con stiin ta si sensibilitatea autorului transcend realitatea uneori adsurd a, alteori monstruoas a n care graviteaz a eroii prozelor lui Gh. A. Neagu. Temele schi telor si nuvelelor din volum privesc problematici diverse, precum absurdul, suferin ta, via ta cotidian a n regimul comunist si n anii ?90, inadaptarea, fantasticul s. a. In cazul prozelor lui Gh. A. Neagu se poate vorbi
C at alin MOCANU GHEORGHE ANDREI NEAGU, De la st anga la dreapta Existen t a si semnica tie
Prozator consacrat, Gheorghe Andrei Neagu este ast azi un reper sigur si durabil al literaturii rom ane contemporane, nu doar prin crea tia literar a de mari dimensiuni, c at si prin eforturile, uneori disperate, de sus tinere a culturii vr ancene si na tionale. Revista Oglinda literar a, condus a de Gh. A. Neagu, este m arturia palpabil a c a slujirea unei cauze nobile nfr ange cele mai grele obstacole indiferen ta si prejudec a tile. De cur and, Editura Tipo Moldova din Ia si, n colec tia Opera Omnia, a realizat o excelent a antologie de proz a scurt a din crea tia lui Gh. A. Neagu, intitulat a De la st anga la dreapta, care ne pune, din nou, n fa ta unui prozator deplin conturat, dispun and de o bogat a palet a a mijloacelor de expresie si cu o oper a care poate rezista oric arui exerci tiu critic.
53 despre o autentic a tematologie. Temele si motivele au o inuen t a decisiv a asupra re telei de rela tii textuale interne. Ele coordoneaz a si integreaz a c ampul textual. La o atent a lectur a a celor 36 de proze antologate se observ a c a existen ta uman a este expus a n esen tiale coordonate ale sale. F ar a ndoial a c a, nu nt ampl ator, sunt adunate 36 de proze, ntruc at, n numerologie, 36 este num arul solidarit a tii cosmice, al nt alnirii elementelor si evolu tiilor ciclice. 36 este num arul Cerului, iar derivatele sale oculteaz a rela tiile triadei Cer-P am ant-Om: 72, dublul s au, este num arul P am antului, iar triplul, 108, num arul Omului. C ateva reec tii asupra prozei lui Gh. A. Neagu se impun. Spre deosebire de exprimarea liric a, asumat a direct de ego-ul care se autoprezint a n nsu si procesul autoscopic, n proz a se identic a un tip de discurs a c arui tr as atur a esen tial a este absen ta aproape total a a oric arei referiri la autor. S tergerea sau estomparea referin telor la instan ta enun ta rii confer a prozelor din volum o tranzitivitate aproape absolut a. Aceste observa tii se refer a la relatarea strict narativ a. Nara tiunea, n cazul prozelor noastre, constituie o modalitate originar a de autoreectare a ego-ului creator pe parcursul reprezent arii evenimentelor , cu ajutorul limbajului. Este o modalitate formal-obiectiv a de comunicare, pentru c a ego-ul se retrage n spatele evenimentelor, relat andu-le ca si cum le-ar privi de la distan t a. De fapt, el se autoreect a, indirect, prin aceste evenimente (ca suite de nt ampl ari si personaje). Evenimentele n care sunt implicate personajele prozelor lui Gh. A. Neagu sunt tot at atea ecrane prin care se proiecteaz a ego-ul prozatorului, ca parte identic a, n substan ta sa, cu subiectivit a tile personajelor, ca ipostaze epic modelate. Prin urmare, n esen ta sa ultim a, textualizarea narativ a implic a, incontestabil, atitudinea subiectiv a, ca, de altfel, ntreaga literatur a. Tema primei proze a volumului, Jurnalul unui pui de g ain a, este fantasticul simbolic, n fapt, o alegorie a nstr ain arii in tei ntr-o lume ostil a, incomprehensibil a, neasumat a l auntric. Imaginea este mpins a spre o func tionare simbolic a, puiul este aici simbolul existen tei pure care este aruncat a n contingen t a. Valoarea literar a a prozei const a n inova tie, n posibilitatea textului de a evita cli seul. Muntele este simbolul larg r asp andit al apropierii de Divinitate, exprim and conceptele de stabilitate, imuabilitate si puritate. Tema nuvelei Spinarea de piatr a a F ag ara sului o reprezint a sacriciul neasumat, involuntar, dar pe deplin justicat de ncercarea omului de cucerire a muntelui simbolul trancenden tei. Intr-un plan limitat, asist am la experien ta muncii brutale a unor militari n termen pe santierul militar al Transf ag ar a sanului, nuvela put and , tale quale, ncadrabil a ntr-un proletcultism t arziu. Dar, ntr-un plan superior, nuvela se cite ste prin intermediul bogatului simbolism al muntelui, care tine de ideile de n al time si de Axis Mundi. Ca centru al hierofaniilor atmosferice si al unor teofanii, muntele se nscrie n simbolismul manifest arii Increatului prin crea tii. Muntele este punctul de nt alnire al cerului cu p am antul, s ala s al zeilor si cap at al ascensiunii omului. Militarii n termen reprezint a tocmai fermentul dizolvant care pericliteaz a Kosmos-ul arhetipal. Prin aceast a ultim a calitate, jertfa celor care schimb a ordinea apare ca reasc a. In prozele Decora tia si Pricopsi tii decora tiei, autorul si exerseaz a umorul n si sarcasmul, pornind de la nt ampl ari aparent banale. Arta prozatoric a a lui Gh. A. Neagu const a tocmai n precizia cu care bazaltul personajelor sale este prelucrat. Cele dou a proze sunt episoade desprinse din realitatea social a anterioar a si imediat dup a evenimentele din 1989. Eroului i este h ar azit s a tr aiasc a, kafkian, ntr-un univers f ar a sens. P apu sa si Pepita sunt dou a proze care
54 atest a sensibilitatea prozatorului si care l smulg pe cititor din cotidianul nara tiunilor lui Gh. A. Neagu. O calitate de mare prozator a autorului este predilec tia pentru scoaterea din anonimat a nt ampl arilor obi snuite. Autorul observ a, consemneaz a, dar i las a cititorului totala libertate de a sim ti, f ar a a-i inuen ta si conduce emo tia. In Moartea sobolanului se suprapun dou a planuri care tin de aceea si problematic a a destruc tiei universurilor complementare. Ulcerul si sobolanul sunt cele dou a elemente care pericliteaz a orizonturile interior si exterior. Uciderea sobolanului prilejuie ste manifestarea violent a a ulcerului de care sufer a eroul schi tei, dar si un transfer de ac tiune, semnic and posibila vindecare: S obolanul din mine murise. S obolanul murise... S obolanul murise.... Autorul recurge la trei motive care au f acut carier a n literatura contemporan a: sobolanul ca agent al ciumei camusiene, grea ta lui Sartre si foamea lui Knut Hamsun. Simbol chtonian, sobolanul este un animal nc arcat de simboluri preponderent negative. In studiul Omul cu sobolani (1909), S. Freud arat a c a acest animal care scormone ste cap at a o semnica tie falic a si anal a, leg andul de no tiunea de bani: S obolanii cap at a semnica tia bani, raport care se manifesta prin asocia tia rate - sobolani (Rate Ratten). In delirul s au obsesional, pacientul si construise un veritabil etalon monetar constituit din sobolani (Rattenw ahrung); de exemplu, la nceputul tratamentului, c and i-am comunicat la c at se ridic a onorariul pentru o sedin t a, el a r aspuns ntr-un mod pe care nu l-am n teles dec at sase luni mai t arziu: C a ti guldeni, at a tia sobolani! (Soviel Gulden, soviel Ratten!). In analiza freudian a, gra tie fecundit a tii sobolanilor, ei devin ntruchip ari ale copiilor: si unii, si ceilal ti sunt semne de prosperitate. Purt atorul de cruce, amintind prin titlu de jertfa christic a, este o proz a care necesit a mai mult a aten tie datorit a celor dou a simboluri, nebunul si crucea. Personajul nara tiunii, Andrei, poart a cu tenacitate o cruce n care s-au adunat p acatele comunit a tii, dar contextul epic n care graviteaz a aminte ste mai cur and de Diogenes din Sinope sau de nebunul din Stiin ta voioas a a lui Nietzsche. To ti trei au n comun c autarea: Diogenes c auta omul autentic, nebunul lui Nietzsche Dumnezeul metazicii occidentale, Andrei caut a lumea. Un bogat simbolism prezint a nebunul. Acesta este lama 0 a Arkanului Major din jocul de Tarot. Nebunul se a a n afara ra tiunii si a nor melor societ a tii. In Evanghelie, n telepciunea uman a este nebunie n ochii lui Dumnezeu si n telepciunea lui Dumnezeu nebunie n ochii oamenilor. Dintre toate imaginile Tarotului, Nebunul este cea mai misterioas a, mai fascinant a si mai nelini stitoare. Nebunul nu este ncadrat ntre cele 21 de Arkane Majore numerotate de la 1 (Magicianul) la 21 (Lumea), deci nu are num ar. A sadar, este n afara jocului, n afara Cet a tii, extra muros. Al ti autori numeroteaz a aceast a lam a a Tarotului cu 22. 21 form and un ciclu complet, 22 nseamn a, de fapt, ntoarcerea la 0. 0 sau 22, potrivit simbolisticii numerelor, nseamn a limita cuv antului, acel dincolo de sum a. Dar Nebunul nu este neantul, ci vacuitatea, fana-ul su tilor, c and con stiin ta in tei devine cea a lumii, a totalit a tii umane si materiale de care s-a desprins pentru a merge mai departe. Evident, lectura prozei lui Gh. A. Neagu ne ofer a farmecul descoperirii si a altor simbo luri. In registru ontic, omul este, n terminologie existen tialist a vorbind, un aruncat- n lume. Interesant este, n ultim a instan t a, c a omul nsu si este perceput si se percepe pe sine ca pe un simbol, un model n miniatur a al Universului.
55
Miron TIC
CEL CE A TRANSPORTAT PUSTIUL
Intre scriitorii ora sului C alan si implicit ai jude tului Hunedoara, Daniel L ac atu s s-a f acut b aiat mare. C ar tile t an arului student al Universit a tii "Lucian Blaga" din Sibiu, la Jurnalistic a, "La templul poeziei "(2oo8), "La dictatura del silencio " (2oo9), "In pia ta agroalimentar a" (2oo9) si "Pre t de o clip a" (2o1o) fac dovada talentului s au poetic, c at si a efortului s au personal. Trebuie s a remarc am faptul c a de la o carte la alta i sim tim scrisul t an arului scriitor tot mai interesant, iar acest volum "Cel care a transportat pustiul" recent publicat la editura Cenaclului de la P altini s, este esen tial, poemele sunt dea dreptul smulse dintr-o triste te mpovoratoare si, poate, chiar si o iubire risipit a n buc a ti, dup a cum putem n telege, reporoduc and poezia care deschide volumul "Moartea cu tine a fost frumoas a", "Am fost mpreun a/c and cerul se risipea n buc a ti,/dar nu ai sim tit nicio spaim a/ n mijlocul tututror dezastrelor./Ti-am spus s a ie sim din acel loc,/nu am mai avut nicio sc apare/ si aidecis s a mergem mbr a ti sa ti,/apoi stelele au nceput s a cad a din cer/s a distrug a totul./O minge uria s a de foc/a c azut peste noi,/nicio durere,nicio team a,/doar o mbr a ti sare/moartea cu tine a fost frumoas a." Poetul se a a mereu n miezul poeziei si versul s au, poart a o mare nc arc atur a sueteasc a, acea "minge uria s a de foc" este o real a si o adev arat a imagine ce arde si se nal t a din talentul poetului, care are ncredere n cuvant, n poezia de calitate. Acest volum dovede ste c a Daniel L ac atu s este un poet format, cu multe sf a sieri ale suetului, pornit s a lupte pentru ecare vers, pentru ecare metafor a. Poetul, nu se a a niciodat a departe de poezia sa, o nv aluie cu o frumoas a luciditate si nu face nicio favoare versului f ar a a- si folosi sentimentele existen tiale de care d a dovad a si le st ap ane ste cu mult a clarirtate.
In poezia "Am sters pagini din memorie a sa cum deshid fereastra s a respir" poetul renun t a la amintiri, la jurnale vechi,la scrisori de dragoste, indc a "am n teles primul/c a pacea este atunci c and te doare/De la ea stiu c a nimic nu ne este dat,/totul este mprumutat pentru un timp/inclusiv via ta". In aceste versuri nu ne este deloc greu s a remarc am valoarea sensibilit a tii si a n telepciunii poetului. Daniel L ac atu s ne dezv aluie "Experien te care nu sunt caracteristice v arstei mele, prin acest procedeu dovede ste o bun a cunoa stere a istoriei, a vremurilor anterioare,din care,"Pere tii au scos un oftat de u surare/ n clipa n care am ie sit/pentru totdeauna de acolo/ si am l asat n urm a nisipul peste care/timpul se t ar a ste obosit" Aceast a carte este una de har at at prin observa tia pus a n fa ta realit a tii,c at si prin puterea de a ne convinge c a dincolo de p arin ti, aer, iarb a, autorul este n stare s a fac a o c al atorie n Nirvana, pentru a tr ai o stare mistic a de fericire, unde se aude sunetul pl acut al nceputului. Cu o voce liric a de ne sters, poetul,dedic a o poezie intitulat a "V a vorbesc despre mama mea" unde, autorul ne a seaz a sub priviri izvodirile tr airilor sale, n "care cuprinde trecutul/prezentul si viitorul/ ntr-o singur a b ataie de inim a." Mama mea/care este talismanul meu / si-n trupul c areia st a/toat a gra tia alchimiei" In poezia "Aici sunt sn ti care fug de calendarul cre stin" poetul se ntreab a, mediteaz a si, n acela si timp, ml adiaz a cuvintele,ne m angie privile cu nelini stea c a "Nu or ntotdeuna poe ti,/scriitori,arti sti si pictori/care s a ilustreeze/cele mai nobile sentimente/delicate te, sensibilitate,/afec tiune pentru al tii,/compasiune si bun atate ve snic a". S i mai
56 departe Daniel, ne spne si de ce, indc a "Aici sunt sn tii care fug de calandarul cre stin/Nu va ntotdeauna speran t a/pentru cei mai s araci/toleran t a ntre rase si credin te./ ntre imigran ti si emigran ti/ ntre cei care au ceva de oferit/ si cei care nu au nimic.../Nu stiu de c at de multe lumini/am nevoie s a m a uit n suetul lor" S i,acest deosebit volum de poezie, scris si semnat de Daniel L ac atu s, ne d aruie ste, n nal, o poezie de dragoste, o poezie sincer a si apropiat a de suetul poetului, intitulat a, "Te simt ca pe o poezie" "Cu ecare liter a pe care o rosteam,/cerul cobora p an a aproape/de cuvintele noastre, / ne dezbrac a de vise./In noaptea aceea/pielea a fost singur a rochie/care ti acoperea trupul-/s a ne mpierechem destinele" Fie ca acest volum s a nsemne pentru autor o mare iubire, pe care i-o mp art a sim cu toat a dragostea si cu bururia colegial a a suetului. In acela si context, pentru a nu r at aci drumul pe care a intrat pe una dintre por ti poeta cere ajutorul divin, dar nu nainte de a s face un proces de con stiin t a: S a m a ntorci din drumul greu,/ Am n teles t arziu, mereu/ P ac atuiam f ar a s a stiu/ C a drumul vie tii-mi e pustiu (Arat a-mi calea, Doamne!). Citind aceast a carte mi-am adus aminte de aforismul lui Alexandru Macedonski, care spunea: Via ta este o ciudat a comedie care amestec a mpreun a si dureri si bucurii, pun and lacrimi l ang a z ambet, pun and z ambet l ang a pl ans. Cartea structurat a n trei cicluri: Drum, c C al atorie n amintiri si In antul m arii, formeaz a o panoplie a rezonan telor eului exprimat prin metafore surprinz atoare. Poeta este sedus a de poezia clasic a, de alchimia ei, ind o cunosc atoare excelent a a acesteia ( si a literaturii n general), prefer and experien ta predecesorilor, vizibil a nu at at n suvbstan ta viziunii, c at n prozodia incantatorie, cizelat a, aproape narcisiac a. O voluptate irepresibil aa rostirii si o dic tie impecabil a mping poezia Ligyei Diaconescu c atre discursul muzical n care par a se str ans cele mai incitante ritmuri: C and aveam aripi de lumin a/ si ori de busuioc n p ar/Eram o stea, o zi senin a/Eram t arziu, n noapte, dor//. (Tinere te). Clasicismul prozodic al versurilor au n chinga lor vibra tia surprinz atoare a metaforei care ca un voal str aveziu las a s a se vad a, precum mantaua lui Gogol, mbl anzirea convulsiilor l auntrice, domoale, toate ind, parc a un act de exorcism: Alb a domni t a, ti-ai prins viscolu-n p ar/ Si ochii t ai ad anci cern din priviri// Fulgi albi de nea ce juc au si aprind/Lumini care se pierd n str aluciri. (Iarna). Fizionomia autentic a a aceste poezii nu bate totu si la ochi. Actul ei de na stere ne aminte ste, doar, de registrul liricii lui Radu Stanca. Melancolia, imageria ambigu a, ne dezv aluie un romantism fantast cu r ad acini pivotante n solul realit a tii. Aceast a poezie este un amestec de optimism care gliseaz a spre tragicul
Al Florin TENE A POEZIA CA REZONANT A METAFOREI

Poet a, promotor cultural ce promoveaz a literatura rom an a pe meridianele lumii, fondatoarea revistei interna tionale STARPRESS, Ligya Diaconescu vine n fa ta cititorilor s ai pentru care nu- si precupe te ste eforturile de a le aduce n casele lor talentele reprezentative ale literaturii rom ane contemporane, si nu numai, volumul de poezie Drum. Inc a din titlu poeta si pune n gard a cititorul c a este vorba de o cale ce str abate panoplia policolor a a vie tii sale, cu bune si rele, cu amintiri despre p arin ti si apropia ti, oameni cu dragoste si afectivitate ce au contribuit la formarea personalit a tii sale: C and am venit aici, am stat pu tin/ C a nu stiam de lume si dureri./ Dar le-am sim tit din mac, cu s ange plin/ S i mi-am urat drum bun si multe veri// (Calea mea).
57 vie tii, provenit din presim tirea degrad arii lumii si dec aderea ei n incertitudinea metazicii: C and mi ndrept spre tine privirea mea bolnav a/ Ca muribundul ochi spre cel ce drag i-am fost,/ Mi-e inima un crater si s angele o lav a (Efemer). Via ta ind o clip a trec atoare fa t a de ceasul universului. Expresia baroc a n ciclul al doilea n care dorin tele scot degetul afar a, precum ravul ghiocel ce str abate scoar ta nghe tat a, pentru a testa amintirea anotimpului din anul trecut, ascunde o sensibilitate maladiv a: A s vrea s a u copil din nou, mi-e dor/ S-alerg prin iarba crud a, la izvor (Bunica Silvia). In acest ciclu poeta reconstruie ste ca un puzzle de amintiri un univers apus de mult, ncercare ce nduio seaz a p an a si tablourile metaforice din poeme. Excep tionala capacitate de a da carna tie obsesiilor, din ciclul al treilea, unde marea este un personaj: Ce-mi poart a-n amintiri. . . privirea (Marea). Capacitate de a da carna tie obsesiilor si amintirilor, de a le nchide prin desc atu sare n versuri ranate si eclatante se consum a n exerci tii de virtuozitate, precum sunetele unui c antec dintr-o cutie muzical a. Ligya Diaconescu este o poet a autentic a ce trage poezia spre experien ta intim a, descoperindu-ne un suet admirabil n acest volum, ce-mi aminte ste de zicerea lui FriedrichWilhelm Nietzsche: Via ta nseamn a o transformare constant a - n lumin a si ac ar a tot ceea ce suntem si tot ce nt alnim!
Dr. Dan BRUDA SCU O CARTE EVENIMENT: Clujul Interbelic n imagini si reclame
De aproape un deceniu, Ucu BODICEANU, referent, coordonator programe la Casa de cultur a a municipiului Cluj-Napoca este constant atras de ideea de a prilejui concet a tenilor s ai un pl acut remember cu privire la Clujul de alt adat a. Cu pasiune si neodihn a caut a, ca, la ecare nou a edi tie a Festivalului sub genericul Clujul de Alt adat a , s a- si surprind a vizitatorii, e cu noi fotograi, n marea lor majoritate din perioada interbelic a, care dezv aluie personalit a ti, evenimente sau momente de seam a din istoria ora sului s au natal. Mai nou, pe l ang a fotograile propriuzise, el a g asit de cuviin ta s a adauge si o serie de reclame, tot din perioada interbelic a, descoperite n urma unor intense cercet ari f acute n presa vremii. Reclamele surprind prin varietatea lor tematic a si a domeniului deservit, ncep and de la reclame de ma sini, meniuri de restaurante, produse de mbr ac aminte sau cosmetice, programe de teatru, lme etc., astfel nc at cei interesa ti s a descopere farmecul acelor vremuri, dar si intensa si trepidanta activitate desf a surat a n municipiul de pe Some s n perioada amintit a. Av and n vedere ca anul acesta Festivalul Clujul de Alt adat a a ajuns la edi tia a X-a, cei doi neobosi ti c aut atori prin colec tii si arhive, inclusiv particulare, si completeaz a oferta, de data aceasta, si printr-o carte-album realizat a n condi tii excep tionale si ap arut a la Casa de Editur a DOKIA. Fiecare cli seu cuprins n carte ofer a celor interesa ti si informa tii diverse si bogate, de la c ateva r anduri p an a la texte mai
58 elaborate, ceea ce ajut a cititorul n a n telege semnica tia ec areia dintre plan sele c ar tii. Albumul cuprinde cele mai diverse domenii de activitate si con tine si imagini ale unor personalit a ti marcante ale vie tii publice, culturale, comerciale etc., ale Clujului interbelic. Nu lipsesc din cuprinsul acestei frumoase lucr ari nici imaginile consacrate vie tii sportive sau unor evenimente sportive desf a surate n municipiul de lampoalele Feleacului n perioada interbelic a. Avem bucuria de a avea ntre cli seele c ar tii si fotograi ale unor personalit a ti din lumea academic a si universitar a, dar si ale unor oaspe ti de seam a, n principal din sfera politic a, prezen ti n acea perioad a si n ora sul nostru. Trebuie s a subliniem c a albumul semnat Ancu ta L acrimioara CHI S si Ucu BODICEANU si intitulat Clujul Interbelic n imagini si reclame beneciaz a si de traducerea n limba englez a (cu o uen t a discutabil a), a explica tiilor, fotograilor incluse, d and astfel posibilitatea ca lucrarea s a permit a si viitorilor oaspe ti str aini ai municipiului nostru s a descopere cu bucurie pagini emo tionante din existen ta acestui ora s.
prof. dr. Adrian BOTEZ PSEUDO-HERACLITEANISM, ELEATISM S I CRE STINISM, IN VOLUMUL SPIRALELE ADOLESCENTEI , de ELISABETA IOSIF
Cartea eminescian a (de si sunt scrise/inscrip tionate, de autoare, mottouri din mul ti scriitori ai valahilor si ai lumii...de la Arghezi, Blaga si Nichita St anescu, p an a la Herodot, Novalis sau Miguel Angel Asturias!) a Poetei ELISABETA IOSIF, Spiralele adolescen tei , aduce, n prim plan, o losoe socratic-maieutic a: ne ndeamn a spre ntrebare (exorcizatoare de nelini sti-cutremure in tial-umane, oedipiene) - si ne ntreab a, prin ecare dintre poemele ei, ce nseamn a v arsta existen tial-uman a, . Poeta d numit a ADOLESCENT A a r aspunsuri care cer ntreb ari noi, deci, noi r aspunsuri! Eminescian a (prin motto-uri si prin credin ta, neclintit a, n Originaritatea Sacr a a Logos-ului VALAH!) si pseudoheraclitean a (prin tenta tiile istoriciz arii reversibile, folosind vehiculul Adolescen tei!) cartea Poetei nainteaz a, treptat Poeta ini tiindu-se si ini tiindu-ne, ntru alt chip al Versatilit a tii Proteic-Demiurgice: LOGOS-ul Demiurgic/Auto-Demiurgic. EL - AminulEMINESCU. In general, pentru Poeta ELISABETA IOSIF - ADOLESCENTA este o stare mistic-versatil a, mistic-tranzitorie, misticconsubstan tial a (pseudo-heraclitean a, deci...) cu COPILARIA (care, prin originaritate, prin valen tele de v arst a de aur este eleatic a!). De fapt, ADOLESCENTA devine un loc geometric, de re-armonizare a contrariilor existen tial-cosmice. ADOLESCENTA este singura, dintre v arstele umane, care are poten tial metazicotranzac tional, care face ociul de zeitate psi-
59
arstelor, este adorat a, dar si dep a sit a, vihopomp a (dinspre originaritate, spre isto- V a, spre ispitire (MAMA rie... si, napoi, fuga-fugu ta, spre Refugiul de clean, de adolescent astr andu- si, total, intransigen ta originarit a tii, Aur/V arsta de Aur/COPILARIA!): un Cha- p a tii moral-existen tiale si func tionale ron bonom, care permite si accept a s a se a purit a solaritatreac a, reversibil, peste linia Styxului ( peste ea este, mereu, ca prima dat nsemn and tranzi tie temporal a, ci linia ei linia-coard a de SARIT : este sal- tea ei ne nsemn and doar statornicia ntoacerii luminii tul peste interdic tiile ulterioare c aderii omu- si autorestric tia sa, de lui dar si pascalul leag an al lui Iuda , cu la origini; de aceea tial a, p an a la identitate, cu SOAfunc tie at at exorcizatoare, c at si metanoic a, consubstan soteriologic-transcendentalizant a!), s a se intre RELE/FLOAREA/VEGETALUL!), deci, evascatele, n jocul rug amin tilor umano-metazice, prin dare spre istorie-olire: S-au olit mu ntr-o glastr a. . . /Mai sper a n iubirea cea care s a se ng aduie ne ng aduitul: plimba- aate si caut a-odat a.../Iar mama-i mam a! I a rea (descendent-ascendent a!) prin timpurile oferit a dat a (cf. La fereastr a, p. in tei. Adolescen t a. M a mai uit, nainte de copilul de-alt si : Spune-i mamei c a o iube sti, ntra s ari coarda,/Peste linia ei. O g asesc si pe-o 6) a,/Imparte-i soarele din priviri, ca l a, ntr-un poem adolescentin./Ce dac a! Mai o zi datat a./Numai astfel, copile, singur vei velas a-m a, s a mai copil aresc pu tin, draga mea prima dat ste o oare; ad aug a-o si-n inima Adolescen t a! (cf. Anotimp albastru, p. dea,/Cum cre ste o oare, p. 7. 4). Da, numai ADOLESCENTA p astreaz a, ta cf. Cre MAMA si FLOAREA (izotopice semantic nc a intacte ( si, paradoxal: le con stientizeat a, ca pe un Paradis pierdut, n acela si timp!), cu IUBIREA FERTILA/FERTILIZATOARE)
liniile de for t a ale Originarit a tii aduc and, ns a, si vagi, dar persistente presim tiri ale viitoarelor spulber ari ale v arstelor intransigentenontranzac tioniste: S i totu si, mai r am an o clip a doar, l ang a barca amintirilor,/Al aturi de jocul de-a castelul de nisip, nespulberat, nc a . Volumul se nume ste, corect ( ntru pluralitate/pluralizare!), Spiralele adolescen tei , pentru c a ADOLESCENTA are integrat a, n semantica ei interioar a, at at Coloana, spre Innit, TORSIONAT-SPIRALATA telepciunea Chtoniana lui Br ancu si c at si In Versatil a/Contradictorial-Demiurgic a, Sinuso (glis idal a-pe-VERTICALA and, proteic, si-n SUS, si-n JOS!), a S ARPELUI. Transcendere, din cer n cer existen tial, p an a la CE RUL AL NOUALEA (...sau al nou alea cerc infernal?)! c at si ispitire dubl a: de revenire la Originaritatea Copacului, c at si de tentare, senzual-vinovat a, a tainelor existen tiale ale v arstelor ulterioare, nev azute, dar intuite, cu r avn a secret a. MAMA-Paznica Por tilor sunt, deci, singurele certitudini evidente, singurele repere existen tiale, ntr-o des-compunere, permanent a, a existen tei umane, n incertitudini dureroase/ini tiatice si o recompunere a in tei/ in t arii, la fel de permanent a, pe noi paliere, mereu altele (dac a nu, neap arat, supe rioare!), ale istoriciz arii spiritual-in tiale: Imi privesc mama. E la fel de t an ar a (...)Doar crizantema din fa ta mea clipe ste/Cu pletele de z soare n v ant. Ca o certitudine/Imi ambe ste, anun ta nd ziua de m aine (cf. Incertitudini, p. 10) CARTEA este IUBIRE (mistic a!), pentru c a trimite la biblicul Logos Demiurgic, ntemeietor de ORIGINARITATE: Lanceput a fost Cuv antul. S i n Carte am citit/S a iubim f ar a-ncetare, tot ce ei ne-au nv a tat./Iar p arin tii ne-au spus totul si acum ne-am amintit:/La-nceput a fost Cuv antul. S a p astr am tot ce ne-a ti dat (cf. Iubirea, T p. 8) de aceea, INVA ATOAREATAUMATURG are, si ea, func tie cosmicmaternal a (de si nu mai este ca-nainte -
60 copil aria tranziteaz a spre Adolescen t a, iar, cu o fa t a, Adolescen ta-IANUS prive ste spre istorie!) si de Paznic al Pragurilor Intemeietoare, ntru Logos-MIT-Poveste : Din pove sti am nv a tat. Nu mai este ca-nainte,/Dar cuv antul nv a t atoare a r amas cu drag rostit (cf. Iubirea, p. 8) si, din nou, IANUS BIFRONS, men tin and/men tion and echilibrele cosmice, ntre Iarn a-Violen t a Antispiritual a, Oglind a/Hotar-dintre-Lumi si Ghiocel-Resurec tie Spiritual-Fiin tial a: St a n prag de Echinoc tiu,/A sternut a peste egia ier oglinda lui Ianus,/Cu durere, tresare un nii./In ghiocel (cf. La poarta lui Ianus, p. 36). Logos-ul Adolescen tei este Logos-ul Mistic, precum M arg aritarul Scoicii si precum Durerea Mistic a/Ini tiatic a, a Iubirii de/ ntru Hristos: Ne reg asim n cuv ant, ca ntro scoic a/Mereu, c aut and perla primei iubirii t acute,/Enigm a a Adolescen tei. La grani ta Paradisului/Cuv antul nescris. Doar noi facem pasul. . . dincolo,/Prin vreme. Ca s a ne reg asim n el, ca ntr-o ap a./Suntem lunaticii adolescen ti din f aurarul Timpului./C ateodat a, culeg atorii de perle sparg carapacea/T acerii lui. Trecem linia prin iubire, doar tu si eu./De c ate ori am fost ilegal n adolescen ta Cuv antului ?! (cf. Ilegal n adolescen ta cuv antului, p. 21). Logos-ul Adolescen tei este, deci, ilegal , n sensul c a va crea/isca, din auntrul Demiurgiei Iubirii, alte legi (alt Logos-ului-ORDONARE DE LUMI!), dec at cele bezmetice, dec azute n parodiere de Logos, ale lumii terestrizateistoricizate, degenerate si desacralizate. Adolescentul trebuie s a e/devin a (pentru a si mplini func tia tauzmaturgic a!), deci, Cavaler, Rege al Lumii, Ambasador si Paznic al Cet a tii Logos-ului Demiurgic/Autodemiurgic: Ambasadorii demni ai cuv antului/Ctitorind temeinic, n osia drumului/ Si-au cl adit castele n le de roz a/Transport and iubire n vetre de hipnoz a./Adolescentul i-a ridicat palate n a ei vatr a/ Si a adunato n buchet, ntr-o glastr a. . . /Cu spada verbului, n Cetatea
v arstei lui/A sperat, c a va deveni regele universului (cf. Cavalerul cet a tii, p. 24). Iubire cu Maestr a si cu Maestru (prin mijlocirea clasic a, a MAMEI- Venus/Afrodita dar si prin TATAL-Logos AMINO-HOMERICOLUCIFERIC: Zei ta lui Homer trece/Prin degete trandarii/Dimine ti gr abite de Venus. /Tresare un Luceaf ar,/Prin versul meu, fecioar a. /O stea se-mbujoreaz a-n prim avar a. . . /C az and n Echinoc tiu,/Aprinden zori cununa poetului din vers. . . - cf. AINUIRE Vestitorii, p. 18) ntru TAINA/T COSMICA. Intru FLOARE/ INFLORIRE DE Cui MIURGICA-AUTO DEMIURGICA: i pas a de iubirea noastr a,/c and iar au norit castanii (...) [Eminescu spunea/c anta, n Floare albastr a : De mi-i da o s arutare, /Nime-n lume n-a s-o stie, /C aci va sub p al arie / S-apoi cine treab a are ! ]la innit/T acerea are voie s a tresar a/La fream atul de frunze priponit./Ascult a, cum n sunet de castani/Iubirea noastr a iar a norit. . . (cf. Iar au norit castanii, p. 16). Cine crede n Logos-ul Solaro-VegetaloCristic, dob ande ste puterea vindec arii de IARNA si a trecerii Adolescen tei (ca stare tranzitorie), dinspre p atarea cu/de iarn a , spre POEZIE/RE-ARMONIZARERE-ORIGINIZARE A LOGOS-ULUI, ntru Parashabda-Suntetul Originar al Demiurgiei Cosmice: Soarele ap aruse t arziu, pe cer/Cu lic ariri S.U.A.ve pe z apad a,/Care sunau a asn tit./Numai dealul r asuna alb/Deasupra ghioceilor veseli,/P ata ti de iarna,/Ce trecea nep as atoare,/Duc and anotimpul n poezie (cf. R as arit, p. 35). Intranzitivitatea/intransigen ta MAMEI, TII FLORII, CAR par a cere echilibrarea, cosmico-uman a, prin elemente tranzitiv-versatile, constant-interogative: OGLINZILE si APELE/OCHII (pseudoheracliteene/heracliteeni si, concomitent, eleate/elea ti, prin uxul-reuxul amintirii). Dar, mereu, si Om, si Oglind a, si Ap a, si
61 Ochi - cu privirile a tintite c atre Marele lor CREATOR ntru LOGOS - Marele Veghetor Cosmic, Demiurg si Vis ator de Crea tie-Lumi: El /Aminul-Eminul-EMINESCU-LOGOSUL VALAH si COSMIC!. Constanta de gradul ZERO! Fiin ta si Istoria se conformeaz a si se reformeaz a, ntru DUMNEZEIRE, prin intermediul fascinant-versatilelor OGLINZI-CARE PE-EL/AMINUL- IL-REFLECTA/FIXEAZ A MISTIC: O oglind a e . . . transparent a, cu ape n mi scare/M are ste detaliile. Il prive ste x pe ecare./C and vreau s a o ating dispare. Se dep arteaz a/Sau. . . mi-l trimite pe El. Cel ce ne vegheaz a. . . //Oglinda mea. . . albastr a, viseaz a. . . Ea . . . vede idei,/Mi-aduce iubirile trecute. Ce alba strii-s ochii ei!/ Si am agirea oglindirii adolescentine! M a p atrunde,/M a tine treaz a. Ce semn mi d a, ce mai ascunde? (cf. Oglinzile mele, p. 12). FEMEIA, OGLINDA, COPA CUL/STALPUL COSMIC-ATLAS iat a sorgintea in t arii si echilibr arii cosmice, la Poeta ELISABETA IOSIF: La innit, femeia, cer vertical /Asupra p am antului orizontal. /Atlas i este st alpul cosmic, sprijinind oglinda (cf. In oglind a, p. 20). Iar EMINESCU Tat al Constan telor Cosmice, deci si Tat al FLORII. Deci si Mirele Cosmic al MAMEI. Vegetal-Atemporal, Vaticinar deci, Marele STALP/ORB MISTIC si Marele, Fascinantul MUT al INFLORIRII ZODI ILOR/FAT-FRUMOSUL COSMIC: Priveam incandescen ta t acerii orilor de m ar,/Lumini de coroni te dalbe, adunate-n al ei p ar./N ascut n Gerar, din amintirea orilor de ghea t a,/El. Floare nemuritoare, topit a-n unghiuri de cea t a.//Respira lacom din mireasma aurie a orilor de tei /Culeg and parfumul straniu al buzelor, prin sur asul ei,/Eminescu. Scrut and scurgerea timpului, la ceasul zorilor/I si nmuia iubind, pana fulger and a, n t acerea orilor. . . (cf. T acerea orilor, p. 13). Prin supunere la Mae strii TACERII FERTIL-DEMIURGICE, ntru LOGOS-ul Mistic, numai poemul r am ane adic a, Poetul dispare, mistic ( ntemeindu- si, astfel, denitiv, Originea Sacr a!) dinapoia Operei de CREARE si ORANDUIRE A LUMII: Intro armonie iluzorie/Adolescen ta strive ste lu mina/Din visul ei. O transform a/In zeci de iubiri nesigure./E tot at at de confuz a,/Ca mine. Numai poemul r am ane (cf. Numai poemul r am ane, p. 45). Cartea ELISABETEI IOSIF devine, pe parcursul demonstra tei despre func tia, rosturile si dimensiunile ADOLESCENTEI (v arst a sacral a, plin a de un poten tial demiurgic unic si, mereu, sacru-versatil a, ntre Sfer a Eleato-Platonician a si S ageat a Heraclitean a: Inaintezi, ca o sfer a zbur atoare /Sfredelind cosmosul, indecis /S a te decupeze din s ageata timpului cf. Spiralele adolescen tei, p. 46) - o demonstra tie despre smerenia de Duh, autentic a, des av ar sit a, dureroas a, deci cristic a - tocmai pentru ca, astfel, prin acceptarea autosacriciului at ator poten te abisale, s a se creeze/re- ntemeieze (cu durabilitate manolic a!) Lumea, SPIRALAT-EVOLUTIV, ntru Originara ei Or anduial a/Logos-ul Originar: POEZIA. Prin care Orfeul eminescian men tinea, n lumin a, aceast a lume (cf. Memento mori) si proiecteaz a, mereu, intrarea/demiurgia, n/ ntru toate lumile posibilului innit, divin...
62
Dr. Adrian BOTEZ REVELATII CLANDESTINE S I ISTORIE PSEUDO-VINOVATA, EXORCIZATE PRIN ANISTORIE S MISTICA I ORIGINARITATE SUBSTANTE EXTATICA: INTERZISE , de LIVIU IOAN STOICIU
Dup a Poemul animal (C al auza, 2000), pe care l-am considerat, n mod constant, volumul de cotitur a al lui LIVIU IOAN STOICIU volum n care, pentru prima oar a, se produce ruptura, ferm a si denitiv a, de orice form a de postmodernism37 sau de personalism38 implicit - poetul adjudean si ncearc a, cu scepticism si luare-aminte, c aile de evolu tie ulterioar a. Volumele La plecare ( Editura Vinea, 2003), pam-param-pam (Editura Muzeul Literaturii Rom ane, 2006), sau Pe prag/ValeDeal (Editura Cartea Rom aneasc a, 2010) pot nscrise, f ar a mari dicult a ti de clasicare, n neomodernismul39 metazic ( n care locul
37
dent. In schimb, cel mai recent ap arut volum, 40 Substan te interzise , se nscrie, f ar a dubiu si denitiv, probabil - n transmodernismul liminal41 .
respingerea formelor grave si prin redarea temelor grave ntr-o manier a ludic a, de joc, ce ascunde ns a tragicul. Literatura neomodernist a este denit a printr-un imaginar poetic inedit, limbaj ambiguu, metafore subtile si expresie ermetic a.Neomodernismul s-a conturat n doar 7 numere ale revistei "Albatros" editat a n 1941 si condus a de Geo Dumitrescu. Aceast a nou a form a de manifestare a modernismului ce se prelunge ste p an a prin anii '60 este ndreptat a cu fa ta spre un trecut exemplar. Scriitorii neomoderni sti doresc s a se despart a de "spiritul veacului", care este cel al r azboaielor si s a recupereze valorile si modelele. 40 Liviu Ioan Stoiciu, Substan te interzise, Editura Tracus Arte, Bucure sti, 2012. 41 Transmodernismul este n avangard a, pentru c a proclam a Libertatea, ie sirea din dogma ideologic a, din chingile si canoanele postmodernismului, ie sirea din fund atura estetic a si losoc a a acestuia. Pe de alt a parte, multiplele libert a ti de expresie si multiplele posibilit a ti de abordare a discursului, multiplele instrumente de investigare confer a transmodernismului stabilitate si echilibru, n dauna experimentalismelor si improviza tiilor, caracteristice post modernismului. Theodor Codreanu g ase ste c a teoreticieni ca Derrida si Lyotard ar putea considera ti posibili precursori ai transmodernismului cf. Transmodernismul, Editura Junimea, Ia si, 2005, pp. 36-37). Derrdida este la un pas de transmodernism, deoarece a fost silit, n m asura demonstra tiei, s a ajung a la transcenden t a: ca si Heidegger, Derrida este un kantian. Ei postuleaz a (teologia apofatic a procedeaz a la fel) c a noumen-ul ne
luat de copil arie, ca stare de exemplaritate, t anjind dup a originaritate) , ba chiar anun ta glisarea spre un trasmodernism pru-
trecutului exemplar istorico-terestru este
Postmodernismul este termenul de referin ta aplicat unei vaste game de evolu tii n domeniile de teorie critic a, losoe, arhitectur a, art a, literatur a si cultur a. Diversele expresii ale postmodernismului provin, dep a sesc sau sunt o reac tie a modernismului. Dac a modernismul se consider a pe sine o culminare a c aut arii unei estetici a iluminismului, o etic a, postmodernismul se ocup a de modul n care autoritatea unor entit a ti ideale (numite metanara tiuni ) este sl abit a prin procesul de fragmentare, consumism si deconstruc tie. Jean-Fran cois Lyotard a descris acest curent drept o ne ncredere n metanara tiuni (Lyotard, 1984); n viam ane inaccesibil. A sa si este: ra tiunea uman a este ziunea acestuia, postmodernismul atac a ideea unor r universalii monolitice a s a cunoasc a lumea fenomenal a, in ta ca Dasi n schimb ncurajeaz a perspec- destinat tivele fracturate, uide si pe cele multiple. sein, n limbajul lui Heidegger (op.cit.p. 62) 38 La fel ca si pe Derrida, Codreanu l priveste pe LyoPersonalismul s. n. 1. Atitudine a cuiva care n zona unui a sa-numit postmodernism ia n considera tie numai punctele de vedere si intere- tard situat nalt, capabil s a rescrie modernitatea, deoarece ( l cisele personale; subiectivism. 2. Doctrin a social a care pune la baza existen tei o pluralitate de entit a ti spiri- teaz a pe Lyotard) a rescrie modernitatea nseamn a a a ti tuale nzestrate cu atributele personalit a tii (1) si sub- rezista la scrierea acestei presupuse postmodernit a Codreanu, Nic aieri nu se desprinde mai deordonate lui Dumnezeu ca in ta suprem a. Din fr. si, adaug personnalisme. Cf. Germ. Personalismus. cisiv Lyotard de postmodernism, ca n acest moment 39 ntruc at, pe urmele monadologiei Neomodernismul este un curent ideologic, lite- (op.cit., pp. 79-80) - and o ontologie a arheilor, rar denit de spiritul creator postbelic, caracterizat prin leibniziene, Lyotard, invent
63 Dincolo de orice aparen te, dincolo de toate alega tiile unora dintre cei care se dau drept critici literari , cartea lui LIVIU IOAN STOICIU (aceasta ca si celelalte trei, dinaintea ei) este una de metazic a pur a, implicat a ad anc, n opera tia chirurgical a, de eviden tiere a r ad acinilor mistice ale r aului, ntr-o societate uman a care si neag a, din comoditate, originea si identitatea divine, si le nlocuie ste cu golemii tehnicii a sa-zis revolu tionare , aate la mod a , cu idolii high tech -ului, aa ti pe post de hristo si mincino si etc. Aceast a idolatrie mizerabil a, care mascheaz a, penibil, lipsa de Duh tot mai ngrijor ator crescut a ncalc a porunca nt ai veterotestamentar a, dar sdeaz a si Cartea Apocalipsei, neotestamentar a. Avertismentele Poetului sunt, deci, de o gravitate metazic a deosebit a. Cartea are structur a tripartit a (pe de o parte, parodic a pe de alta, apotropaic a) - indic and, astfel, faptul c a umanitatea, de at ata comoditate desacralizant a, anti-spiritual a, a produs p an a si caricaturizarea (demoniac-chtonian a!) a sn teniei treimice: (...gestul I-CU MANA PE INIMA indicat marcheaz a sinceritatea demersului ini tiatico-re-ini tiatic, ntru o re- nnoire, fa ta de om/umanitate, a viziunii asupra lumii, de c atre/prin Taumaturgul-Poet ); II-DIN PARCELA K (lumea metazic a este nlocuit a, de omul nc ap a ta nat ntru c adere, de mecanicismul statistic sinuciga s n eternitate, mecanicismul descriptiv, care asasineaz a esen tele si alieneaz a scrisulexisten t a, alienarea r asfr ang andu-se asupra lumii, falsic and semantic a, tradi tie, ba chiar si...arhaicitatea ARHEILOR : era mortul din parcela K, re ncarnat pentru o or a, dou a, c at/o pl atit (...) Ajuns n halul asta pentru c a nu si mai n telegea propriul/ scris, dar n telegea
scrisul unui/grup arhaic de ini tia ti- cf. Din parcela K, p. 44). III-HAI CU TATA ( marc and tentativa apocaliptic-soteriologic a, prin FOCUL care tope ste idolii: Hai cu tata, focule. De unde te-au scornit/ a stia? cf. Hai cu tata, p. 65). Lumea poeziei lui LIVIU IOAN STOICIU, din noul volum, este dominat a si conformat a spiritual de dou a obsesii fundamentale: 1-PRIMA OBSESIE este una impus a dinafar a, nenatural a, excesiv exhibat a n umanitatea modern a - ajung andu-se p an a la st ari de exhibi tionism grotesc. Deci, este o obsesie fals a, sau, m acar, neconcordant a cu natura intim a a acestei in te, pe care noi o numim, n cre stinism, umano-divin a. Este vorba de obsesia (de la nivelul verbal-automatic, colocvial, dar nu si al Logos-ului interior-spiritual!) a a sa-zisei stiin te (de fapt, continuarea, n lumea contemporan a, fals-revolu tionat a, a concep tiei marxiste - materialiste), care desconsider a evolu tia spiritual a si exploziile divin-spirituale, revela tiile metanoice - si pream are ste, n continuare, idolii-fantomele materiei grosiere: n loc de con stientizarea furtunilor Voin tei Divin-Crea tioniste furtunile magnetice si sursele de lumin a zic a; n loc de c ampurile / C ampiile Elizee Revelatoare c ampurile zice deformate; n loc de Vocea Interioar a, ca r aspuns sapien tial denitiv-etern - nt amplarea , ca surs a de reverbera tii/ecouri inutile ale, mereu, acelora si ntreb ari. In loc de anistorie originar a trecut si viitor, anulate reciproc, prin nt amplare : Ce i-a fost dat, a luat, nu/mai aude nici m acar clopotul dogit din viitor,/pe care l-a tot auzit (...)/Sau a con stiin tei/unei noi furtuni magnetice (...)/Senin atatea vine de la aceea si/surs a de lumin a (...)/In ciuda deform arii c ampurilor,/se redescoper a numai n trecut (...) Nu se refer a la nu mai crede necesar a nici ipoteza mor tii lui Dumne Dumnezeu./Ce e mai presus de el? Intrebareazeu, ceea ce deschide o fereastr a spre transmodernitate ecou...Din c and n c and/aude o voce interi(op.cit.p.80). oar a, mereu aceea si, care-i/ r aspunde, cinic a:
64
vezi ce s-a/ nt amplat cu cei dinaintea ta! (cf. Stricarea frumuse tii, p. 7). Mireasa Lumii ns a si emite /radia tii (cf. La nunt a, p. 46). Umanitatea contemporan a (din ultimele trei veacuri, post-Revolu tie Francez a, iluministcomunist a, deicid a si regicid a, prevalent prin a sa-zisa tehnicitate atotghilotinatoare) a r amas cu grave sechele conceptuale, ca reziduuri thanatice n avans un avans thanatic, ca avansare a teribilei boli a nonidentit a tii ( f ar a chip -ul!), falsicarea realit a tii TII si, mai cu seam a, falsicarea CAUZALITA RITUALISTICO-SACRALE: Elementele chimice sunt din ce/ n ce mai grele n mine (cf. Pe dinafar a, p. 23) sau: aparate luminoase, f ar a/chip, cu aer comprimat, aate sub ac tiunea/unor jeturi, pline de am ar aciune cf. De unde nu po ti sc apa, p. 27) sau, mai grav, p ang arirea, ntru SCHELETUL pozitivisto-mecanicisto-iluminist, de mecanic a/electronic a snoab a, a nsu si EROSului: Vede cum l boce ste fosta/iubit a, cu p arul despletit. Crede c a i se refac/bioc ampurile (cf. Vasile, p. 35) si a ns a si Ideii Cosmico-Divine de JUSTITIE : Nu mai conteaz a/nimic, dar ar putut s a-mi fac a dreptate. De vin a sunt si//ciocnirile astea de particule elementare din atmosfer a (cf. P atruns de importan ta sa, p. 34). P an a si diavolul este inclus, de aceast a viziune (pur statistic a si sinuciga s a!) caricatural-grotesc a a omului prea comod, n dezdumnezeirea sa! - ntr-o instala tie hilar a si revolt atoare: C a sunt implicate spa tii malece, energii ale c ampului lui mental (cf. Ce i-a mai r amas, p. 38). P an a si penibilitatea si teribila dec adere de Duh, indus a de excesul bahic desacralizat, este introdus a n ma sina care rezolv a totul... nafar a de esen tial de fapt, ma sina de tocat vorbe umate si teribil de preten tioase : (...)planeta Marte si-a pierdut c ampul/magnetic si atmosfera./Be tivi. Pe scara blocului, sc ap ata ti, cu/sticle de rachiu golite si miros greu, sobolani ce le trec/pe piept
cf. Vezi lumini tele, p. 62).Cum s a ie si, cum s a te eliberezi de livrescul uscat, asasin de semantic a existen tial a, cum s a ie si din prizonieratul pustiitor al parcel arii lumii prin slove desemantizate, prin folosirea lor ca instala tii thanatico-labirintice, non-ariadnice, iar nu ca Logos M antuitor ( Scrisul, o linie n zigzag: cei amintea de a ta mor tilor cf. Din parcela K, p. 44)? Tot EROS-ul autosacricial vindec a de absurd omenirea prin om: Ea//pune cartea din care citea deoparte si-l m ang aie/pe p ar (cf. Ii pune cu titul la g at, p. 40). Iar EROS-ul nseamn a si TRADITIE DI A VIETII, VINA a CUPTORULUI COSMIC (dimpreun a cu Moarte Mioritic a, Re- Invietoare din LUT, ntru M antuire Etern a, ntru FOCUL ETERN),: Mii de oale,/ulcele, str achini si c anu te, a sezate/ n cuptorul de ars cf. In cuptorul de ars, p. 52). 2-A DOUA OBSESIE este una interioar a, extrem de veche, comun a, n esen t a, chiar cu ORIGINARITATEA PARADISIACA. Deci, este obsesia adev arat a, pentru c a este identicabil a cu natura intim a, umano-divin a. a UNICEI Aceast a OBSESIE ORGANICA, S I AUTENTICEI S TIINTE S TIINTA SPI - exist RITUALA! a si se face remarcat a, ca Stare de Revela tie, de Nostalgie a Paradisului (dup a expresia lui Nichifor Crainic!), Pa , ca Pom radisul ca GRADIN A Inorit cu Str amo si (deci, ca EX-STASIS!) obsesie care se impune, aproape tiranic, dar izb avitor, chiar la nivelul Logos-ului Interior, v adit racordat la Duhul Cosmico-Divin la nivelul organicului umano-divin, unde ni /lia se impune TRADITIA DEMIURGICA tia din mor tii/ str amo sii no stri, din cer sau din cavernele cerului (str amo sii mei n ca vern a cf. In pl am ani, p. 17), ocrotind/m antuind/ exorciz andu- si urma sii ( Se r asucesc, nemul tumi ti, n pl am ani, noaptea, n/odaia lor z abrelit a, suetele/mor tilor mei pe linie matern a, n pl am anul st ang,
65
si suetele mor tilor mei pe linie patern a,/ n pl am anul drept cf. In pl am ani, p. 17). Obsesia aceasta este at at de dictatorial a, nc at, prin si ntre fals si autentic, ntre existen tial si sublimul extatic - via ta noastr a devine un sir de stratageme de mp acare a celor doi poli existen tiali. De aceea, oamenii de sub corcodu sul norit vor declara c a Revela tia este nt alnire si c a se vor ntoarce la virtualitate...doar pentru a- si p astra accesul neobturat, c atre PLENAR !!! TRANSCENDENTA INTUITA Ei stiu, cu Duhul, ADEVARUL dar, pentru a nu- si tulbura automatismele existen tiale, si p ang aresc, cu intensitate vibratorie declarativ a LIMBA/Logos-ul... A sa trebuie s a e ca s a mai exist am, ntru istorie adeverit a si comestibil a , nc a pu tin, si nc a pu tin... ( O femeie cu batic/pe cap scoate pr ajituri de cas a, pl acinte: pe lumea asta noi/nu vom dob andi bog a tii...Ce s a facem, / tanti, : ne rostogolim si noi, trece vremea, devenim/nepl acu ti cf. Sunt n exces, p. 11). Pentru c a dincolo este Adev arul...cel ne ncercat, necomestibil NEROSTOGOLIBIL! Ei, asta este: nu putem noi, speria tii de Absolut, s a accept am Puritatea, Perfec tiunea, M antuirea-ca-Ascez a! P acatul ca am anare l anced-pl acut a...asta este, de fapt, victoria demonului asupra Duhului Umano-Divin !!! S tim c a rostogolirea nu e echivalent a cu M antuirea ntru Anistorie. Cu exorcizarea de Demonii Istoriei. S tim, dar nu avem curajul asum arii denitivului. Rostogolire a istoriei, ntru vin a asumat a non-con stient, ca LENE - EXISTENTIAL A ntru lentoarea unei continuit a ti existen tiale l ancede, f ar a fermitate, f ar a tran sarea modului umano-divin de a exista. S a m duali, s a m comozi, s a ne e cald aici, c aci dincolo este prea...incomod de pur, incomod de rece si de pur si de decisiv! Opri ti n fa ta corcodu sului norit s a fac a fotograi (n.n.: fotograile , care r apesc energiile spiritual-vitaliste - sunt sechele, automa-
tisme, r amase de pe urma pseudo-credin telor pozitivisto-materialiste!),/ e frig, se bucur a c a acest pom au mai exist a n pom o/speran t a. In v azut p aini mari, albe, toat a/iarna . Cei care veniser a pentru o excursie cu autocarul ala pentru m an astiri se ntorc, dup a Revela tia Paradisului Originar, la neputin ta r asului (sur asul este expresia autentic-divin a!), la automatismele si falsurile virtualit a tii, la falsic arile lui New Age ( Fiecare pleac a de unde a /venit.(...) unii pe/o re tea de socializare, al tii prin/ n telepatie ). Da, oamenii nt alnirii pierd no tiunea timpului istoric, pierd ncrederea n sinele scos de sub aleatoriul istoric, de sub futilitatea si frivolitatea nt ampl arii/ nt alnire dar, din fericire, se pare c a nu pierd (din memoria afectiv a si din gestualitatea educat-ritualic a: S arut m ana pentru mas a. Zice ti si voi bogdaproste./Am a p ac atuit...) ceva din Nostagia ABISALA Paradisului, din arsura con stiin tei p acatului existen tial, de sub Pomul-Spiral a, Inoritul POM din Paradis ( o ocazie s a stea l ang a pomul norit ). Deci, nu- si anulez a sansa soteriologic a - sau, m acar, a exorciz arii: Niciunul nu- si aminte ste/ n ce zi este. R ad. Invoc a energiile celor sapte/Arhangheli. S arut m ana pentru mas a. Zice ti si voi bogdaproste./Am p ac atuit...Fiecare pleac a de unde a /venit. Na fost dec at o ocazie s a stea l ang a pomul norit,/ si-au dat nt alnire la nt amplare, unii pe/o re tea de socializare, al tii prin telepatie, unii vin din/viitor, al tii din trecut. A sa trebuie s a e (cf. Sunt n exces, p. 11). HYBRISul existen tial trebuie asumat con stient, la fel si istoria dar cu condi tia de a nu pierde, niciodat a, jindul/nostalgia edenic a...!!! C aci, n de FIE condi nitiv, A SA TREBUIE SA tia omului c azut. Se va vedea cine si n ce condi tii va merita Revela tia Zborului si a Intoarecerii. Numai Dumnezeu stie noi, in te umano-divine, care l-am cunoscut pe Fratele-Hristos, trebuie s a ne smerim ntru lupt a/via ta , trezie/via t a si necesitate/via t a Intru TOATE trei! una f ar a
66 alta ne priveaz a de Revela tie... Paradoxal sau nu, tocmai acestei OBSESII NATURALE si cu valen te ABISALORIGINARE nu i se d a dreptul, din punct de vedere al concep tiei sociale-antispirituale a epocii istorice pe care o travers am, s a se dezvolte si s a evolueze normal. Dimpotriv a, cei ce o dezvolt a, spre starea de re ndumnezeire a in tei umane, o fac aproape la modul clandestino-infrac tional: undeva, la conducerea /guvernarea articial a a acestei lumi istorice, se produc anti-instincte sinuciga se, pentru umanitate, se produc, sau suntem amenin ta ti cu producerea unor sanc tiuni drastice, dac a vom trata cu seriozitate si ntru utilitate si evolu tie spiritual a normal a, statutul in ta rii noastre terestre. De aici, si at at de inspiratul titlu al volumului stoician Substan te interzise. Str amo sii no stri, rela tia noastr a organic a ntru/cu ei, Arheii Neamului, NaturaCrea tie Divin a, Patria (despre care imensul si, din p acate, ultimul moralist valah, Octavian Paler, arma: Orice om are o singur a patrie restul sunt t ari ) toate aceste entit a ti metazice, revela tii mistice din ad ancuri , entit a ti cosmic-benece, sunt... substan te interzise ! S i, n raport cu ele, noi (noi, cei care nc a stim s a ne orient am, con stient, c atre paradis si divinitate si c atre sacralul autentic, noi, care nc a stim s a jinduim la modul na tionalist si panteist-zalmoxianistortodoxist!) - noi ar trebui, pentru a nu risca sanc tiuni obscure, demonic-insistente - aparent sociale, n realitate, de sorginte anti-spiritual a (din partea unei conspira tii anti-umane, din zona terestro-teratologic a!) - ar trebui s a ne accept am si s a ne asum am statutul de contrabandi sti/tracan ti cosmici, de infractori galactici...! Un soi de tracan ti de narcotice-misticism-originarismna tionalism a sa cum, n anii '50 (ani interna tionali sti/anti-na tionali sti, similari celor ai globalismului capitalisto-plutocratic de azi!), erau considera ti preo tii cre stini (unii cre stin-legionari), n nchisorile comuniste Religia opiumul popoarelor . Mai ales n luna mai se produce controlul draconic al nostalgiei/ nostalgicilor originilor -, adic a sub misticele auspicii ale lui EROS, frate si emul, totodat a, al lui THANATOS! ti Mi sc ari ale sim turilor, subtile. I p ar aie sub t alpi orile trimi silor din ad ancuri, ori ale copacilor scutura ti de furtun a ast a noapte, ntr-o gr adin a. Gr adin a a bunicului t au, g asit mort acum trei ani n coliba lui de popas, jum atate ngropat a n p am ant, care te sperie si azi: calci norat a, ai n aluciri, cei ce vin pe urmele tale vin bubuind si se succed pe urmele lor asemenea valurilor M arii Negre. Cine sunt? Sunt trimi si ai substan telor interzise, din ad ancuri, n luna mai. Nu-s substan te interzise? Sunt trimi si ai substan telor interzise...Ezi ti, ce faci, nu intri n colib a? Intr a: s a le vezi si s a le gu sti, s a le tragi pe nas sau s a ti le injectezi, prin fumul vetrei str amo se sti si prin lic arirea ac arilor, care le lumineaz a chipurile norite (cf. Substan te interzise, p. 58). CHIPURILE INFLORITE sunt echivalentul metaforic al Identit a tii M antuite/M antuitoare-EXTATICE, ntru Via ta Etern a - redob andirea, de c atre aceste in te terestre ciudate, care suntem noi, a statutului umano-divin. Nu stim ce soart a va avea aceast a carte, a lui LIVIU IOAN STOICIU, n fa ta publicului cititor. Pentru c a, de si este minunat, nu este si sucient, pentru Cartea Autentic a, s a e eviden tiat a, recenzat a, premiat a etc., n cadrul sectei scriitorilor. Ea trebuie citit a si n teleas a de c at mai mul ti contemporani. Or,
67 contemporanii no stri tocmai aceast a sans a no dau, n-o ofer a. Nu at at C ar tii ori Autorului, c at lor n si si. C aci Cartea Substan te interzise , a lui LIVIU IOAN STOICIU, este conceput a ca o sans a soteriologic a, pentru rom ani, pentru oameni c at mai mul ti de pe Terra. Cu condi tia, minim a (dar, se pare, !), pentru pentru zilele noastre: EXCESIVA ace stia, de a- si tr ai, ntru trezie, via ta, iar nu de a si-o tot rostogoli prin pustiul semantic al unei istorii de crime reverberate tot mai dezesperant, f ar a tint a, f ar a oprire si asu mare a Originii-din-STRAMO SI. Adic a, ASU TII DE MARE A IDENTITA DE FIINT A, NEAM, DE SPATIU S I COMPORTAMENT RITUALICO-SACRAL. Este o CARTE-LECTIE , este o CARTE A INITIERII INTRU EXISTENTA CU IDEN TITATE VIE/AUTENTICA. Cine n telege, o va citi, si...se va salva: n loc de DIXI ET SALVAVI ANIMAM MEAM [Am spus si miam m antuit suetul ] - LIVIU IOAN STOICIU, ca si ori sicare Scritor-Artist Autentic, deci ca si ori sicare TAUMATURG VATICINAR S I EXORCIZATOR, poate zice, cu deplin a dreptate: SCRIBI ET SALVAVI ANIMAM MEAM!. Dar ce se fac cititorii poten tiali, care nu- si vor face/nu- si vor f ac and datoria, fa t a de Adev arul Revelat? P ai, dup a caz: - Cine are dat a/d aruit a/h aruit a, de la Dumnezeu, bun a-credin t a ntru Duh, intui tie si voin t a soteriologic a, va citi si se va salva ntru . RODIRE SPIRITUALA -Iar cine nu NU. Simplu ca bun a ziua . S i chiar mai simplu dec at sisica rostogolire , dec at eternul refuz de a- si asuma substan tele interzise , adic a turnesolul identit a tii noastre de Duh. ... Dar de ce, ce-i cu discriminarea asta, la taraba Indoielnicei M antuiri pe care, voi, cre stinii, ndr azni ti s-o tot exhiba ti, ca pe maa-are lucru?! vor c arti, cu infatuare impertinent a si autist a, adep tii atei ai lui poli-
tical correctness . De ce, cum de ndr azni ti s a discrimina ti, n cadrul omenirii contemporane mondialisto-globaliste?! Uite A SA! Sau, cum spune nsu si Autorul acestei c ar ti alchimice: A sa trebuie s a e . Punct.
Dr. Dorel SCHOR (Israel) VASILE JURJE - UN PICTOR DE ATMOSFERA

Citesc intr-un articol pilejuit de vernisajul expozi tiei lui Vasile Jurje c a pictorul este considerat unul din cei mai buni arti sti plastici ai genera tiei sale. Era de a steptat ca, n ciuda marei sale modestii, valoarea s a se impun a. Vasile Jurje este absolvent al Institutului de Art a "Nicolae Grigorescu" din Bucure sti si fusese repartizat ca pictor scenograf la Teatrul "Mihai Eminescu" din Boto sani. Un maramure san n Moldova... Asta se nt ampla cam n urm a cu vreo patru decenii, pe vremea c and, de si t an ar medic, eram si secretarul literar (interimar) al institu tiei respective. Inaintea lui l cunoscusem pe Constantin Piliu t a ca pictor scenograf. Dar nu era acela si lucru... Piliu ta era boto sa nean, se sim tea n mediul lui oriunde si cur and si-a g asit un post n capital a. Jurje era opusul lui, oarecum timid si rupt de mediul n care se formase. Poate c a acesta era unul din motivele pentru care ne-am mprietenit. ?in minte c a dup a o vreme, c and primisem aprobarea pentru plecarea din tar a, c and nu mai eram nici
68 secretar literar si nici ncadrat ca medic specialist, mi-a urat succes n viitor si mi-a oferit discret o lucrare mic a, ca amintire. Nu ne-am mai nt alnit niciodat a, dar ascensiunea lui artistic a, previzibil a, m a bucur a peste distan te si trecerea deceniilor. Tr aind n teatru (mai t arziu la Baia Mare) a fost inspirat de unele personaje c arora le-a dat via t a si pe p anz a cu un realism nedisimulat. Acestora le adaug ao tent a de expresionism mitic, amprenta pus a uneori de iconograa mural a bizantin a si alteori de mascarada festivalurilor vene tiene. E o pictur a de atmosfer a care d a personalitate imaginii. Pictorul, a sa cum l stiu, dovede ste sensibilitate estetic a, reu sind pe nesim tite, o ingenioas a construc tie plastic a, n care ne tea observa tiei se concretizeaz a prin ceea ce-l dene ste: ranament si inteligen t a. Vasile Jurje recurge discret la esen tializ ari cu nc arc atur a lozoc a ntr-un univers voit fabulos. Poate c a aici se ascunde secretul succesului s au, la care a s mai ad auga coloritul subtil ntr-un spa tiu decorativ modern.
Veturia O. GOGA (III) JURNAL DE SPIOANA?

Stabilire text si note de Dr. Dan BRUDA SCU
1937
(Ca n anii preceden ti, consemn arile sunt f acute n acela si tip de agend a, ind folosite at at cerneala, c at si creioane de diferite culori) Vineri, 1 ianuarie Luni, 4 ianuarie:
Royal
San Remo Mar ti, 5 ianuarie: Nissa escursie. mas a la
Doamne. sosire seara la Vene tia Vineri, 15 ianuarie: Vene tia. mergem la expozi tia Correr.(?) foarte frumoas a. dejun. facem o plimbare prin ora s. S amb at a, 16 ianuarie: Vene tia mbr acat a n z apad a Duminic a, 17 ianuarie: sosim la Viena dim. matineu concert simfonic. Walher dirijeaz a Symphonia de Mozart si Mahler d.m. Josefstaedter [...] seara Burgtheater Macbeth42 Luni, 18 ianuarie: Viena. seara Volkstheater. pies a interesant a. s a joac a n atmosfer a Mar ti, 19 ianuarie: Viena. dejun Imperial. Gur anescu. preg atiri de plecare. ne nt alnim cu S tef ane stii. e ngrozitor Miercuri, 20 ianuarie: Sosim Ciucea Joi, 21 ianuarie: Ciucea - ? Vineri, 22 ianuarie: Tavi pleac a Cluj enervare - [...]...... sose ste seara
42 Macbeth, cea mai scurt a dintre tragediile shakespearene. A fost scris a, probabil, ntre anii 16031606. Prima reprezentare a ei a avut loc, n aprilie 1611, la Globe Theatre. A fost cuprins a n edi tia Folio din 1623, reprodus a, se pare, dup a cartea sueurului, n absen ta manuscrisului propriu zis.
Miercuri, 6 ianuarie Miercuri, 13 ianuarie: San Remo Joi, 14 ianuarie: plec am dela San Remo.
69
S amb at a, 23 ianuarie: sosesc nem tii cu Deleanu. Virgil. dejun. vorbe multe. Bridge. seara mas a. Pleac a Duminic a, 24 ianuarie: Ciucea singur a Luni, 25 ianuarie: sosesc la Bucure sti. dejun Hodo s lume seara singuri Mar ti, 26 ianuarie: dejun acas a. visita la Tan ti, copil. seara Dna Savu. lmul. Miercuri, 27 ianuarie: dejun Comnen. Dna Procopiu. Dna Condiescu. nmorm antarea Dnei St arcea, se duc pe r and, f ar a cru tare nu m a simt bine. eau temperatura 38. intru n pat. eau 3 aspirine Joi, 28 ianuarie: grip a, m a ngrijesc lu and 7 aspirine. simt o sl abiciune, ce bine ar [...] pe Geana o mut n camera ei. Vineri, 29 ianuarie: tot n pat. preg atiri pentru plecarea lui Tavi. S amb at a, 30 ianuarie: pleac a Tavi cu Dna Barbul. nunta lui Baciu Duminic a, 31 ianuarie: (nici o consemnare ) Luni, 1 februarie: eu n convalescen t a Geana mai bine (cu creion negru ) Mar ti, 2 februarie: sose ste Tavi (cu creion negru ) Miercuri, 3 februarie: mi sc mai mult (cu creion negru ) Joi, 4 februarie: ncep s a ies (cu creion negru ) Vineri, 5 februarie: (nici o consemnare ) S amb at a, 6 februarie: plec la Predeal (cu creion negru ) Duminic a, 7 februarie: (text t aiat : plec la) Predeal. plec la M. Alix (cu creion negru ) Luni, 8 februarie: Predeal. Int alnire. seara vorbesc cu Tavi la telefon toate bune (cu creion negru ) Mar ti, 9 februarie: Predeal. seara m a ntorc (cu creion negru ) Miercuri, 10 februarie: Predeal. sosesc la Ciucea (cu creion negru ) Joi, 11 februarie: plec la Bucure sti (cu creion negru )
negru )
Vineri, 12 februarie: Bucure sti (cu creion S amb at a, 13 februarie: plec la Predeal cu
Tavi. ne a steapt a Geana. seara singuri (cu creion negru ) Duminic a, 14 februarie: (text t aiat : plec la) Predeal (text t aiat : cu Geana). dejun la gen. Antonescu. sky seara singuri (cu creion negru ) Luni, 15 februarie: dejun Ioana Burilleanu. plimbare n p adure spre creasta coco sului. nc a odat a n'am v azut p adurea mai frumoas a. seara Gigur tii la noi (cu creion negru ) Mar ti, 16 februarie: dejun la noi. pleac a Tavi la Bucure sti. r am an cu Geana (cu creion negru ) Miercuri, 17 februarie: Predeal. (text cu cerneal a neagr a : Madi, str. Piet a tii 31 tel. 285.84) eu plec cu Gigur tii. ajung acas a. mi se fur a din fa ta casei geanta de toart a. Serviciul personalului mizerabil. Tavi vine de la Camer a unde a vorbit frumos si cuminte n chestia particip arii mini strilor str aini la nmorm antarea lui Mo ta si Marin. seara Savu (cu creion negru ) Joi, 18 februarie: acas a dejun seara concertul simfonic. simfonia IX frumos dirijat a, corul bine. solista ndeosebi soprana mediocr a de tot. (cu creion negru ) Vineri, 19 februarie: dejun la Picu foarte bine si anima tie par tial a. lume indiferent a. seara acas a (cu creion negru ) S amb at a, 20 februarie: dejun acas a. eu plec la ora 1 la Predeal. sosesc. vizit a fam. Cr aciun. la ora 8 ncep s a lucrez p an a t arziu ora 2. (cu creion negru ) Duminic a, 21 februarie: dim. Sky. la ora 11 spre cas a si la gar a sosesc seara 9 1 2 la Ciucea (cu creion negru ) Luni, 22 februarie: Ciucea. punem p anza si stof a la r azboi. foarte frumos. - (cu creion negru ) Mar ti, 23 februarie: sosesc acas a Buc. de-
70 jun. Condie stii 4, Comnen 1, Hodo s 1, Tillicii 2, Schiopu 1 (cu creion negru ) Miercuri, 24 februarie: miercuri ceaiu Dna Savu. seara cinematograf Brigada 41 (cu creion negru ) Joi, 25 februarie: dejun acas a. acas a (cu creion negru ) Vineri, 26 februarie: dejun Marinescu. ceaiu Lizica. seara Paraschivescu (cu creion negru ) 1 S amb at a, 27 februarie: seara 8 2 Pillat mas a (cu creion negru ) Duminic a, 28 februarie: dejun Argetoianu. ceaiu club (cu creion negru ) Luni, 1 martie: dejun Dna Procopiu. seara cinematograf (cu creion negru ) Mar ti, 2 martie: dejun ministrul Italiei (cu creion negru ) Miercuri, 3 martie: opera comique (cu creion negru ) Joi, 4 martie: (nici o consemnare ) Vineri, 5 martie: dejun la noi. Dna Goldi s, Dnu si Dna Savu, Virgil, Dnu si Dna Gigurtu. muzica Dna Procopiu (cu creion negru ) S amb at a, 6 martie: dejun Condiescu. ceaiu Marie Odobescu (cu creion negru ) Duminic a, 7 martie: 12 nunta Petrescu Kertsch. nunt a Mih alcescu (cu creion negru ) Luni, 8 martie: familia. 14 persoane. ceaiu Dna Fabritius si Emandi (cu creion negru ) Mar ti, 9 martie: dejun Arczycewsky (cu creion negru ) Miercuri, 10 martie: dejun Palat. seara cinematograf (cu creion negru ) Joi, 11 martie: seara Mary Franassoviciu (cu creion negru ) Vineri, 12 martie: ceaiu Claudia Tillea (cu creion negru ) S amb at a, 13 martie: dejun Stelian (cu creion albastru ). ceaiu M. Odobescu, R. Florescu c. V. 155 (cu creion negru ) Zoe C am ar a sescu (cu creion albastru ) Duminic a, 14 martie: (nici o consemnare )
creion negru ) creion negru )
Luni, 15 martie: 9.30 ministru Iranului (cu
Mar ti, 16 martie: ceaiu St. Popescu (cu Miercuri, 17 martie: ceaiu N. Catargi (cu
Joi, 18 martie: dejun Dona. Baletul Ioss (?). mas a Ottulescu 8.30 (cu creion albastru ) Vineri, 19 martie: Predeal singur a (cu creion negru ) S amb at a, 20 martie: m a-ntorc Buc. (cu creion negru ) Duminic a, 21 martie Luni, 22 martie: (nici o consemnare ) Mar ti, 23 martie: mar ti dup a dejun plec 1 Ciucea dim. ora 6 2 cu (?) si nevasta. Ajungem ora 2 1 la Ciucea d.m. Poeni (cu creion negru ) 2 Miercuri, 24 martie: sose ste T avicu tu (cu creion negru ) Joi, 25 martie: plec am spre Bucure sti (cu creion negru) Vineri, 26 martie: (nici o consemnare) S amb at a, 27 martie: Predeal Bra sov alerg atur a mult a. a stept pe Tavi. singuri ce bine (cu creion negru) Duminic a, 28 martie: Predeal. dejun Hodo s, Virgil. seara Dna Gigurtu [...] (cu creion negru) Luni, 29 martie: Predeal. sosim d.m. seara Dr. Teodorescu (cu creion negru) Mar ti, 30 martie: m a trimite Tavi Ciucea (cu creion negru) Miercuri, 31 martie: sosesc (cu creion negru) Joi, 1 aprilie: Ziua na sterii lui Tavi. Eu n serviciul comandat. Dac a a s putea s a'l ajut at ata numai c at a steapt a el dela mine, nu depinde de mine, c aci eu pot ori ce pentru el. Asta e darul meu de ziua lui. Doamne tine mi'l s an atos. At ata. - (cu creion negru) Vineri, 2 aprilie: vorbim dela Ciucea. El lini stit de toat a conversa tia. plec napoi (cu creion negru)
creion albastru )
71
S amb at a, 3 aprilie: dejun Valer Popp. ceaiu Valcoviciu. ceaiu Dna Savu (cu creion negru) Duminic a, 4 aprilie: (nici o consemnare) Luni, 5 aprilie: dejun la noi (cu creion negru) Mar ti, 6 aprilie: (nici o consemnare) Miercuri, 7 aprilie: leg. Italiei (cu creion negru) Joi, 8 aprilie: dejun St. Popescu. ceaiu Pochhamer (cu creion negru) Vineri, 9 aprilie: eu parastas (Sibiu). m a ntorc. seara Predeal (cu creion negru) S amb at a, 10 aprilie: (text t aiat: dejun Guilleaume) am anat(cu creion negru) Duminic a, 11 aprilie: nunt a Marinescu (cu creion negru) Luni, 12 aprilie: Guilleaume (cu creion negru) Mar ti, 13 aprilie: la noi dejun. 6 ora Manuil a (?) (cu creion ro su) Dl Strunga 9 1 2 seara (cu cerneal a neagr a). bal. de asta ne arde (cu creion negru) Miercuri, 14 aprilie: fug la Predeal. m antorc (cu creion negru) Joi, 15 aprilie: (nici o consemnare) Vineri, 16 aprilie: dejun Procopiu. Bu sil a 1 seara 8 2 (cu creion negru) S amb at a, 17 aprilie: dejun acas a. plec am la Predeal cu fam. Savu si Geana. Predealul nostru drag (cu creion negru) Duminic a, 18 aprilie: dim. dejun la noi cu Savii si Mi tu Chion. (?). d.m. Franasovicii, cari par foarte nc anta ti. seara singuri. (cu creion negru) Dna Barbul. De ce s a vorbe ste at ata despre mare? Geana, da adev arat de ce s a vorbe ste despre ori, doar azi sunt oriile (cu cerneal a neagr a) Luni, 19 aprilie: Predeal (cu creion negru) Mar ti, 20 aprilie: Predeal (cu creion negru). Bardossy 9.30 (cu cerneal a neagr a) Miercuri, 21 aprilie: miercuri dim. plec am la Bra sov. dejun am la Hotel. d.m.
plec am la Bucure sti. sosim bine. - (cu creion negru) Joi, 22 aprilie: dejun Gigur tii. d.m. casa 1 Femeii ru sii 5 2 (cu creion negru) Vineri, 23 aprilie: Tavi Academie. eu zic ca n totdeauna. seara Ministrul Afacerilor Str aine 8 1 2 . 5-7 Mme Huppucht (?) (cu creion negru) S amb at a, 24 aprilie: dejun Tillea. ora 10 Ivanovi ti. seara masa Gigur tii. Polon a 9 f ar a 1 2. Duminic a, 25 aprilie: (text t aiat: plec) Tavi suferind. nu plec (cu creion chimic albastru) Luni, 26 aprilie: plec dentist (cu creion negru) Mar ti, 27 aprilie: am stat Marie Alix (cu creion negru) Miercuri, 28 aprilie: am stat. aer bun (cu creion chimic albastru) Joi, 29 aprilie Vineri, 30 aprilie: am stat (cu creion chimic albastru) S amb at a, 1 mai: aer bun.m a-ntorc cu din tii ref acu ti (cu creion negru) Duminic a, 2 mai: Tavi. singuri. Ciucea (cu creion negru) Luni, 3 mai: singuri. Lupa s (cu creion negru) Geana: sti ti ce? juca ti pas si mai sta ti de vorb a si cu mine (cu cerneal a neagr a) Mar ti, 4 mai: (text t aiat: Bucure sti, singuri) Gabor, Balt a, Ignat (cu creion negru) nu ca D-ta (cu cerneal a neagr a) Joi, 6 mai: Gabor plec Bucure sti singur a (cu creion negru) Vineri, 7 mai: Predeal (text t aiat: Sibiu) (cu cerneal a neag au)
Miercuri, 5 mai: tot noi (cu creion negru) Geana: eu sunt crud a adec a t an ar a,
(nici o consemnare) Luni, 10 mai: la parad a Cotroceni spectaculos, anima tie pu tin a, dar din timp n timp e bine s a cuno sti armata. Sunt pentru o delare ost a seasc a, nu de pensionari. d.m. merg cu
S amb at a, 8 mai Duminic a, 9 mai:
72 Dna Barbul la esposi tie. e foarte frumos. am v azut o icoan a care m'ar interesa. seara tot esposi tie cu Tavi. proprietarul icoanei este un partisan politic Mar ti, 11 mai: dejun la noi cu Savii si Gigur tii. primesc icoana n dar. sunt mi scat a Miercuri, 12 mai: dejun la noi. Familia 14 persoane Joi, 13 mai: singuri. nu e adev arat vine si Nora[...] Vineri, 14 mai: dejun la Arczycewsky cu o poet a polon a. d.m. Tavi face introducerea poetei si vorbe ste de alian ta polono-rom an a. E a sa de interesant tot ce spune. Poeta cam scolastic a, lumea e ingrat a. Seara stau de vorb a cu Savii si Dna Barbul Mai vorbesc pu tin cu Tavi si ne culc am. S amb at a, 15 mai: plec la aerodrom cu Geana dr agu ta mea. Ne ridic am n v azduh. cred c a merit a s a te n ascut. Stai aproape de Dumnezeu. Ne apropiem vertiginos de tinta nt aia trecem Severinul Belgrad. Il nt alnesc pe C adere, i spun ce stiu, el nu r aspunde. Budapesta Viena Praga, ultima etap a, ne ridic am la 3.000 mt. si cam bat joc pilo tii de noi. Eu plec p an a la Nurenberg ora 2. Incerc s a telefonez, nu pot p an a la ora 5. Sunt lini stit a. Neput and continua cu aeroplanul nt aiu neind locuri pentru azi si m aine neumbl and aeroplanul ind duminic a, mi eau bilet pentru tren. Merg la un cinema Ganz grosse Torhisten foarte slab, m a culc la ora 8. Duminic a, 16 mai: dim. ora 9. M a g andesc mult la pavilionul nostru. sunt plin a de planuri. ies la plimbare p an a sus pe Burg si napoi pe jos. dejunez si m a preg atesc de plecare. Ora 4 sunt n gar a Nuremberg Stuttgart. Kehl m a culc si ajung dim. la Paris. Parisul de alt a dat a unde e sti? Pia ta din gara de l'Est, cu hoteluri n jurul ei, ca un refugiu mai ad apostit si pe mine. Tavi Eau contactu la deux Mondes cu S avenii dejun am mpreun a si plec am la deschiderea congresului. Am anunte nu sunt, e cam mediocru. primire la pre sedintele Senatului, la pr anz (?) si apoi seara Bourchet m ancarea presentat a ca la restaurante mici. Eu n vecin atatea lui [...], nu interesant. plec cu R aducanu acas a. Luni, 17 mai: luni seara la teatru vreau s'o v ad pe Lucienne Bogaert. Piesa slab a Eblouisement de Keith Winter43 . mar ti Mar ti, 18 mai: (nici o consemnare) Miercuri, 19 mai: miercuri alerg toat a ziua. dejunez cu Nora la Drouant foarte bine. seara gala de oper a, numai dansuri. plictiseal a Joi, 20 mai: escursiune la Chantilly. foarte frumoas a plimbare. la ntoarcere recep tie la marquise de Noailles la Champlatreux, castel frumos a sezat dar miroase a mucegai. seara Ivonne Printemps cea mai diafan a si dantelat a in t a ce exist a. c antare, dans, dram a, charge, r as, toate cu resurse ne nchipuite si gra tioase. Perfect a. cum poate cineva s a e a sa dulce? Vineri, 21 mai: dejunez cu Nora d.m. primire la Hotel de Ville cu picturi frumoase de Puvis de Chavonne, Besnard si Bonnart, s ali imense si tapiserie frumoas a. am luat'o si 44 pe Nora. seara mergem la Elvira Popescu gra tie n mi sc ari, prestan t a la mers, vioiciune si limpezime n grai, un dar de imita tie ascu tit si plin de haz. A fost distins a cu premiul "Moli cre" pentru cea mai bun a actri t a, decernat de asocia tia actorilor francezi, si de dou a ori cu ordinul Legiunea de Onoare, una dintre cele mai nalte dinstinc tii ale statului francez. [...] s araca. S amb at a, 22 mai: umblu prin ora s. la dejun l-am poftit pe Ten ti si Nora dup a dejun eu la Adut. ear seara r am an acas a prea sunt obosit a. d.m. o primire la pre sedintele Republicii45 . Foarte frumoase s ali, bufetul a fost n
43
dramaturg.
Keith Winter (1906-1983), romancier, scenarist,
44 Elvira Popescu (Popesco) (1894 -1993 ), actri t a de teatru si lm, directoare de scen a, care a f acut o str alucit a carier a n Fran ta. Elvira Popescu, devenit a prin c as atorie contes a De Foy, a dat dovad a nc a din copil arie de talente scenice: 45 Albert Lebrun, pre sedinte al Republicii Franceze
73 gr adin a. Foarte bogat si bun. Duminic a, 23 mai: dim. Duiliu Marcu s a pun unele lucruri la punct. Plec am la N. si Rica Boian la dejun, un dejun de pe ste, cu ou a ro sii cozonaci si sarmale. dup a dejun mergem la mo si. O prostie mare seara merg din nou la Iv. Printemps. Nu se poate ceva mai delicat. dup a teatru cu S avenii la Weber. Acas a. Luni, 24 mai: Schniediyan Elena V.46 si Mme Caribol. foarte frumos instalate si cu mult a bucurie mi arat a lucrurile cump arate. Dejunez singur a la Hotel. o visit a la Achte si m a mbrac pentru deschiderea Espozi tiei. Lume mult a si dezordine des av ar sit a. Nici un entusiasm. Marseillaise este tot deauna cu fulger ari noi. Vorbiri fade si plec am, eu m a duc la pav. Rom aniei. E foarte frumos. Vin acas a mi fac bagajele si m a culc Mar ti, 25 mai: plec diminea ta cu trenul (cu creion negru) Miercuri, 26 mai: dejun singur a. umblu mult dar nu obosesc seara singur a. sosesc la Nuremberg. a stept Joi, 27 mai: dac a pot pleca dim. Viena. sper s a vie Mme Carlier s a vedem. sose ste Vineri, 28 mai: plec dup a ce S amb at a, 29 mai: (nici o consemnare) Duminic a, 30 mai: Ciucea cu Tavi Luni, 31 mai - Joi, 3 iunie: (nici o consemnare) Vineri, 4 iunie: dejun Condiescu. d.m. Dna Cioec. seara mas a Iunieni (cu creion ro su) S mb at a, 5 iunie: dejun la noi (cu creion ro su)
n perioada 1932-1940. Alberet Lebrun a fost ultimul pre sedinte al celei de-a III-a Republicii. In august 1940 va nlocuit de mare salul Philippe Petain, de si Lebrun nu a demisionat niciodat a din func tie. 46 Elena V ac arescu (1864-1947), scriitoare francez a de origine rom an a, laureat a n dou a r anduri cu premiul Academiei Franceze.C as atoria ei cu prin tul mo stenitor Ferdinand a fost respins a de regele Carol I von Hohenzollern
Duminic a, 6 iunie: sose ste pre sedintele Poloniei. seara ora 6. (cu creion negru) Luni, 7 iunie: primiri serate (cu creion negru) Mar ti, 8 iunie: manifesta tia str ajerilor pe stadion, foarte frumos. seara concert la Palat si primire. - (cu creion negru) Miercuri, 9 iunie: m a g andesc cu insisten t a. cump ar 2 p apu si frumoase si plec (cu creion negru) Joi, 10 iunie: sosesc la viena. plec z - (cu creion ro su) toate preg atirile sunt dup a program. telefon zadarnic - (cu creion negru) Vineri, 11 iunie: a stept - (cu creion ro su) primesc r aspunsul a steptat (cu creion negru) S amb at a, 12 iunie: a stept r aspuns. seara la 6 sosesc (cu creion negru) Duminic a, 13 iunie: escursie frumoas a la Berna, seara plec am la Stutt(gart) cu trenul, trecem pe la Schahausen (cu creion negru si ro su) Luni, 14 iunie: Stutt(gart) toate bune plec cu avionul si imediat Viena. Zu, Stefan, trandari. seara [...] (cu creion negru si ro su) Mar ti, 15 iunie: sosesc Ciucea dim. d.m. cu avionul la Bucure sti. frumos la Ciucea. M a a steapt a Tavi la Hipodrom cu Tilic a. Via ta ta drag a Dundel n'a fost banal a. Nu-i adev arat, ti-am fost o slug a credincioas a. (cu creion negru si ro su) Miercuri, 16 iunie: vorbim, vorbim istorisesc toat a peripe tia (cu creion ro su) Joi, 17 iunie Vineri, 18 iunie: (nici o consemnare) S amb at a, 19 iunie: dejun acas a (cu creion negru) dejun la Dna Procopiu (cu cerneal a neagr a) Duminic a, 20 iunie: toate la zi. plec am la Predeal. dejun la p ar aul rece foarte frumos. seara ne ntoarcem Luni, 21 iunie: la 20. dejun la Dna Procopiu. d.m. botez la Ilie R ad.(ulescu) p an a la ora 11
74
Mar ti, 22 iunie: dejun acas a. seara casa civil a (cu creion negru) Miercuri, 23 iunie: dejun Dna Procopiu. d.m. Cioec, Rene. Claudia la mas a (cu creion negru) Joi, 24 iunie: pleac a Tavi la Belgrad. dejunez la Dna Barbul cu Geana, d.m. azil. seara acas a (cu creion negru) Vineri, 25 iunie: dejun acas a cu Geana. seara, sedin ta cu Dna Barbul frumoas a. - (cu creion negru) S amb at a, 26 iunie: zi de post. ora 7 comitetul casei noi merge greu de tot. seara Dna Procopiu (cu creion negru) Duminic a, 27 iunie: Tavi dim. sose ste dela Belgrad. dejun Bunica.. 11 Starisky, 12 Gicu S tef anescu. ora 4 Gabriela, 6 Pica (cu creion negru) Luni, 28 iunie: preg atire de plecare cu cus atoreasa ect. dejun am acas a (cu creion negru) Mar ti, 29 iunie: fac totul bagaj. Tavi, eu, ma sin a, pa saport, - dejun singur a cu Geana 1 mea. mar ti ora 3 2 plec cu ma sina la Ciuceas cu fetele din cea prin Predeal. oprire 1 2 azil, prin Sibiu ora 9 si la unu jum. sosim la Ciucea. Bine c a suntem aici. -(cu creion negru) Miercuri, 30 iunie: mergem la gar a sose ste Tavi. Ce frumos e la noi dejun am cu to tii d.m. 30 de b ae ti la gustare. seara Gaborii cu Floa s, Pompi ti si al tii (cu creion negru) Joi, 1 iulie: Plec am dela Ciucea (cu creion negru) Vineri, 2 iulie: Viena. sosim, dejun am la Grand Cu Mic Catargi. Ne vedem cu Savii. mergem mpreuna la. seara Josefstadter Theater Der Optimist (cu creion negru) S amb at a, 3 iulie: dejun am ear a si cu Mic, Marie Alix, St. Popescu. seara mergem la Koblenz chema ti de Gur anescu. Veselie mare. Dar si Heuringer. Nicht Sperrstunde Spertzstunde. (cu creion negru)
Duminic a, 4 iulie: dim facem bagaj dejun am si plec am la gar a. plec am la ora 5.50. sosim la M unchen 9. lu am ceva u sor si ne culc am la Vier Jahresziter la buc at areasa bun a Walterspiel (cu creion negru) Luni, 5 iulie: Munich. umbl am prin ora s e cald si dejun am singuri. d.m. ne odihnim si seara mergem la teatru. Die andere Seite o pies a r azboinic a de Sheri. bine jucat a. acas a g asim un bile tel. (cu creion negru) Mar ti, 6 iulie: ne nt alnim la dejun. umbl am mpreun a n ora s si lu am masa cu to tii. Bun a'n telegere. m ancare bun a. n pepene dela ghia t a cozi de raci cu maionez a buc a ti de pui cu umplutur a si pr ajite pe urm a pr ajituri, fructe, nghe tat a. seara teatru Houskop Ihrer andschaft dup a o nuvel a de Oscar Wilde [...] r as mult si m ancare redus a. linguri te la ceas (cu creion negru) Miercuri, 7 iulie: dim o plimbare n gr adina zoologic a, foarte frumoas a. Ca dejun pe p aine pr ajit a cat de g asc a si ro sii t aiate sub tiri res arat cu hrean sni tel cu de toate seara Stadtheater un fel de Orpheum dela Berlin foarte bun. mas a, orezuri diferite cu ro sii, cu praz si cu sos de raci cozi, ic a tele, salat a, nghe tat a, sampanie. R amas bun. Sprung si Ursprung (cu creion negru) Joi, 8 iulie: plec am la Z urich dim. la 9 si ajungem d.m. la 3. ne instal am despachetez si intr am la cur a. - (cu creion negru) Vineri, 9 iulie: ora 6 ne scul am si ne facem prima plimbare. dejun, oboseal a. Tavi scrie manifestul, eu Dnei Barbul s'a nceput casa Dumnezeu s a ne ajute. (S a stie si s a nve te/Cine vrea s a se r asfe te/La cas a sunt dou a be te.) (cu creion negru) S amb at a, 10 iulie: via ta obi snuit a (cu creion negru) Duminic a, 11 iulie: dim. dup a dejun plec am la Schahausen - (cu creion negru) Luni, 12 iulie: cur a Z urich (cu creion negru) Mar ti, 13 iulie Miercuri, 21 iulie: ase-
75 creion si cerneal a neagr a) Luni, 2 august: plec am dim la Berna. ne a s teapt a Lulu la gar a , eu plec cu bagajele la o consemnare) si Tavi la Doctorul Luni, 26 iulie: Plec la Paris cu avionul Pensiunea Bois eury Mar ti, 3 august: dim. plimbare n p adure. sosesc pe la 10 ncep turul Cump ar pertie. dele, catifea, rufe de pat seara Maringy cu Tavi merge de 2 ori la Doctorul pentru injec Mercuri, 4 august Joi, 5 august: Lucienne Boyer47 e mai bine n chansonette Berna - (cu creion negru) Vineri, 6 august: plimbare cu Blagii Mar ti, 27 iulie: plec la espozi tie cu Dna S amb at a, 7 august: eu plec la Z urich dim. Gusti. F ar a discu tie e mai frumoas a archiurich cu avionul la Viena. dela Viena cu tectura dec at instala tiile n interior. mer- dela Z gem la dejun al aturi Lavalle m an anc a cu Arlhergul la Ciucea Duminic a, 8 august: sosesc la Ciucea dim. pl acere toate m anc arurile rom ane sti. Mergem la espozi tia artei franceze. uluitoare de frumos. plec seara la Bucuresti. La Predeal am comans transbordare cu ca si pe urm a Greco. seara la Champs Elysee dato pe Geana. La Timi n teatru elve tian delicat si stilat. - (cu creion ne- mioanele. eu deasupra bagajelor. ajungem sf ar sit la Predeal. Geana dr agu t a si vorb area t a gru) n tren. Miercuri, 28 iulie: alerg ultimele Luni, 9 august: La Bucure sti ntrevederile cump ar aturi. M a n teleg cu pietrarul si plec proectate Virgil, Ghi t escu, Incule t48 , Popp, la aerodrom. sosesc la Z urich seara la 6. - (cu ect. M a duc la cas a. sunt impresionat a. m a creion negru) arziu. Joi, 29 iulie: ncep cu pachetarea (cu creion culc t Mar ti, 10 august: si m a scol de vreme. negru) stept Vineri, 30 iulie: aranj am totul (cu creion plec cu avionul la Viena. ajung la ora 10 a p a n a la 3 s i plec ear a s i cu avionul la Z u rich denegru) acolo vorbesc cu Tavi la Berna s i plec seara la S amb at a, 31 iulie: plec am dim la alnire cald a. M unchen. sosim la 1. nt alnire cu S avule stii. orele 8 la Berna. Int Miercuri, 11 august: plec a m la Z urich cu seara Figaros Hochzeit. Feschenmacher, ca 49 a duc la Dr. Freud . toate le contes a nuan tat a si un stil pur Figaro lui Lo- Tavi. eu m g a se s te n ordine, deci sunt s an atoas a. lu am er impecabil, mare artist. nt alnire cu o masa la Huguerin (?) s i plec a m la 3 la Berna mul time de rom ani (cu creion negru) napoi Duminic a, 1 iulie: plou a, plou a ce p acat Joi, 12 august: plimbare obicinuit a Tavi c a sunt alerg arile. a sosit si Comnen, cu o terii a reface tot mai mult E o pl acere s a'l vezi. rom ani, care eau parte la alerg ari. nt alnire s Vineri, 13 august: Facem o escursie la Incu S icu (?) plec am la ora 4.50. ajungem la terlacken Ihnner See, Jungfrau minunat a 11.45 la Z urich, ne g asim locuin ta , a nceput menea (cu creion negru)
Joi, 22 iulie Duminic a, 25 iulie: (nici
48 congresul zionist, n sf ar sit dup a un ceaiu cu Ion Constantin Incule t (1884 -1940 ), om polipoporul la Globus, g asim o odae la Central (cu tic rom an, pre sedintele Sfatului T arii al Republicii De47
Emilienne-Henriette Boyer, n cartierul parizian Montparnasse, n anul 1903. A c antat la Olympia, pe Broadway, la New York, n America de Sud,. A fost distins a cu Marele Premiu al Discului de c atre Academia Chales Cros. A murit la Paris n 1983.
Lucienne Boyer, c ant area t a francez a, n ascut a
mocratice Moldovene sti, ministru, membru titular (din 1918 ) al Academiei Rom ane.
49
Este posibil s a e vorba despre Sigmund Freud, pe numele s au Shlomo Sigismund Freud (1856 1939 ), medic austriac, fondatorul scolii psihanalitice de psihologie. was an Austrian physician who founded the psychoanalytic school of
76 priveli ste. Mai m are ti Alpii aici dec at ori unde. S amb at a, 14 august: Berna simpatic a. ne plimb am si ne ducem la doctorul isvorul s an at a tei lui Tavi. Duminic a, 15 august: vizit am muzzele. m a duc s a cump ar copacul si dragoste cu Dorli50 . e desc atu sat a si foarte dr agu ta Luni, 16 august: plec am la Z urich diminea ta. ne aranj am lucrurile si seara pornim spre Viena. Mar ti, 17 august: sosim la Viena dim. Tragem la Hotel si seara plec am spre Ciucea Miercuri, 18 august: Sosim acas a la Ciucea. telefon am n toate p ar tile. anun t am sosirea noastr a. noaptea sose ste Virgil cu Paicu si S tef anescu Joi, 19 august: Ciucea cu toate frumuse tile ei Vineri, 20 august: pachetez din nou c aci plec am S amb at a, 21 august: plec am la R a sinari cu ma sina, ajungem la dejun acolo. Bucurie si d.m. mergem la morm ant. Ce trist, noi umbl am, m anc am, ne uit am cu ochi deschi si la tot ce e n jurul nostru si s aracu Geni nu mai este. Duminic a, 22 august: dim plec am spre Predeal. ajungem la dejun. Geana, Dna Barbul. dejun la ea, Luni, 23 august: Predeal. plec am spre Bucure sti. accident la km. 33. Doamne de ce ne-ai ferit. Mar ti, 24 august: alerg ari cu casa. ncepe via ta sbuciumat a Miercuri, 25 august: Geana foarte dr agu t a Joi, 26 august: casa Vineri, 27 august: dejun la Dna Barbul S amb at a, 28 august: pleac a Tavi la Ia si. facem sedin ta de noapte
50 Dorli, ica lui Lucian si a Corneliei Blaga, ntr-un fel nepoata Veturiei Goga
Duminic a, 29 august: plec am dim cu ma sina la Predeal. d.m. dela Predeal la Ciucea. ajungem noaptea Luni, 30 august: ordine, preg atiri pentru cas a. Mar ti, 31 august: perdele frigidaire. fac bagajele. plec la Viena Miercuri, 1 septembrie: dim.6 Budapesta. imediat mai departe. Arpad ajung la 10. trag la Marie Alix. dentistul. ncep sedin tele. Joi, 2 septembrie: dentistul. seara Tosca cu Stabile51 . Vineri, 3 septembrie: dentistul. seara, cinematograf S amb at a, 4 septembrie: dentistul. seara Elektra (formidabil) Duminic a, 5 septembrie: dentistul dim. d.m. plec la Huntern (?) Luni, 6 septembrie: la Bircher dejun. aranjez lucrurile. plec la Walter. seara m a ntorc Mar ti, 7 septembrie: ajung la Marie Alix. dentistul si dim. si d.m. Miercuri, 8 septembrie: dentistul. seara Burgtheater Elisabeth v. T uringen de Wenter. frumos Joi, 9 septembrie: dentistul. dejun Lega tie. Dna Caribol V ac arescu fam. V alin arescu seara premier a la Josef. Vineri, 10 septembrie: dentistul, Messe, ma sin a de cusut, er de c alcat. plec cu 10 pachete, S amb at a, 11 septembrie: ajung la Ciucea Gaborii si Marie Alix. despachetez, vorbesc cu T avicu tu Mariano Stabile (1888 - 1968 ), bariton italian, asociat mai ales cu repertoriul italian, ndeosebi cu rolul lui Falsta. Stabile avea o voce bun a, dac a nu deosebit de frumoas a, pe care a folosit-o cu inteligen ta si stil. Avea o dic tie excelent a si a fost un c ant are t-actor deosebit, ndeosebi n comedie, bucur andu-se de o carier a foarte lung a.
51
77
Miercuri, 6 octombrie: Ciucea Dna Procopiu cu Lila (cu creion negru) Luni, 13 septembrie: plec Bucure sti (cu Joi, 7 octombrie: Ciucea (cu creion negru) creion negru) Vineri, 8 octombrie: plec am spre Cluj. Mar ti, 14 septembrie Miercuri, 15 dejun am la episcopul f ar a el si (cu creion neseptembrie: Bucure sti (cu creion negru) gru) plec am la Bucure sti (cu creion ro su) Joi, 16 septembrie: plec Ciucea (cu creion S amb at a, 9 octombrie: Bucure sti (cu crenegru) ion ro su) Vineri, 17 septembrie: Ciucea (cu creion Duminic a, 10 octombrie Vineri, 15 negru). la Marie Alix. d.m. Z urich (cu creion octombrie: (nici o consemnare) ro su) S amb at a, 16 octombrie: Predeal foarte S amb at a, 18 septembrie: Ciucea (cu cre- frumos (cu creion negru) ion negru) Z urich plec cu avionul (cu creion Duminic a, 17 octombrie: Predeal. ne ro su) ntoarcem seara acas a (cu creion negru) Duminic a, 19 septembrie: Ciucea (cu Luni, 18 octombrie: plec am la Viena (cu creion negru) cu Arlhergul Ciucea dim., vor- creion negru) cu [...] - (cu creion ro su) besc cu Tavi (cu creion ro su) Mar ti, 19 octombrie: sosim dim. Pesta si Luni, 20 septembrie: plec Bucure sti (cu lu am Arpad. la 101/2 suntem acolo (cu creion creion negru) ro su ) Mar ti, 21 septembrie: sosesc dim. Tavi Miercuri, 20 octombrie: alerg am si eu mul tumit (cu creion ro su) Bucure sti (cu creion sunt si la dentistu. alegem o rochie. teatru negru) (cu creion ro su ) Miercuri, 22 septembrie Vineri, 24 Joi, 21 octombrie: cump ar am alta [...] e septembrie: Bucure sti (cu creion negru) foarte somptuoas a dar frumoas a. S amb at a, 25 septembrie: plec am Predeal Vineri, 22 octombrie: Mi-am str ans lu(cu creion negru) crurile - (cu creion ro su ) Duminic a, 26 septembrie: Predeal (cu S amb at a, 23 octombrie: plec am din creion negru) Viena. sosim la Pesta. plimbare teatru foarte Luni, 27 septembrie: ne ntoarcem la Bu- mediocru. plec am spre tar a. (cu creion negru ) cure sti (cu creion negru) Duminic a, 24 octombrie: sosim la Azuga. Mar ti, 28 septembrie: plec Sibiu Ciucea ne a steapt a Tavi cu Papacostea52 . plec am mai cu ma sina (cu creion negru) departe la Bucure sti (cu creion negru ) Miecuri, 29 septembrie: Ciucea. nu mai Luni, 25 octombrie: mi fac preg atirile si vine Dna (text t aiat: Schus) (cu creion negru) plec la Sinaia s 53 a ridic a Voivodul Mihaiu la
creion negru)
Duminic a, 12 septembrie: Ciucea (cu
Joi, 30 septembrie Vineri, 1 octombrie: Ciucea (cu creion negru) S amb at a, 2 octombrie: plec napoi (cu
creion negru) creion negru)
Duminic a, 3 octombrie: Bucure sti (cu Luni, 4 octombrie: Bucure sti (cu creion
negru) plec napoi la Ciucea (cu creion ro su) Mar ti, 5 octombrie: Bucure sti (cu creion negru) sosesc dim (cu creion ro su)
Petre Papacostea (1893-1969), licentiat n drept, eminent avocat. Secretar politic al generalului Averescu. Director general al Po stelor n guvernul Averescu (1926-1927). In 1952 a fost arestat si condamnat administrativ la 24 de luni de nchisoare, ind considerat un element dubios Dup a eliberare a fost urm arit si marginalizat, trebuind s a presteze munci umilitoare n diferite cooperative 53 Prin decizia, din ianuarie 1930, a Parlamentului, lui Mihai de Hohenzollern, rin t mo stenitor, i s-a acordat titlul de Mare Voievod de Alba Iulia.
52
78 rangul de locotenent. zi minunat a. concert frumos vorbesc cu regele. (cu creion negru ) Mar ti, 26 octombrie: plec am la Predeal si ne ntoarcem d.m. la Bucure sti (cu creion negru ) Miercuri, 27 octombrie: Bucure sti cu toate preg atirile pentru Bucea54 (cu creion negru ) Joi, 28 octombrie: plec Ciucea (cu creion albastru ) Vineri, 29 octombrie: sosesc Ciucea. plec W (cu creion albastru ) S amb at a, 30 octombrie: sosesc W plec B (cu creion albastru ) Duminic a, 31 octombrie: sosesc B (cu creion albastru ) Bucure sti (cu creion albastru ) Miercuri, 3 noiembrie: Bucure sti plec (cu creion albastru ) Joi, 4 noiembrie (nici o consemnare ) Vineri, 5 noiembrie: sosesc dela W (cu creion albastru ) S amb at a, 6 noiembrie: sosesc la Bucure sti (cu creion albastru ) Duminic a, 7 noiembrie: dejun Sturzza (cu creion albastru ) Luni, 8 noiembrie: plec la Sibiu cu Claudia. sosim d.m. v ad fam. Schuster (cu creion negru) Mar ti, 9 noiembrie: instal am pe Bunica la Sanatorium. plec am spre Bucure sti (cu creion negru) Miercuri, 10 noiembrie: (nici o consemnare) Joi, 11 noiembrie: dejun Bu sil a (cu creion albastru)
54 In prezent, sat component al comunei Negreni. Proiectul de lege privind re nin tarea comunei a fost depus de mine, n calitate de deputat de Cluj, la secretariatul Camerei Deputa tilor. Ulterior, el va sus tinut si de Emil Boc, pe atunci deputat de Cluj al Partidului Democrat.
(cu creion negru)
Vineri, 12 noiembrie: criz a de guvern55 S amb at a, 13 noiembrie: criz a de guvern.
plec la Ciucea (cu creion negru)
Luni, 1 noiembrie Mar ti, 2 noiembrie:
nunt a 40 persoane. fata protopopului56 . plec seara Bucure sti (cu creion negru) Luni, 15 noiembrie: sosesc dim Bucure sti. dejun acas a. d.m. Dna Cioec, Claudia, Lizica si feti tele (cu creion negru) Mar ti, 16 noiembrie: dejun la noi (cu creion negru) Miercuri, 17 noiembrie: concert Brailowsky (cu creion negru) Joi, 18 noiembrie: dejun la Voinescu Str. Dr. Marcoviciu. ceaiu la mine. concert symphonic (cu creion negru)
Duminic a, 14 noiembrie: sosesc Ciucea.
Vineri, 19 noiembrie Vineri, 31 decembrie: (nici o consemnare57 )

55
este vorba de criza guvernului prezidat de Gheorghe T at ar ascu, aat la conducerea ta rii ncep and din data de 29 august 1936. T at ar ascu va prezenta demisia Cabinetului la 14 noiembrie 1937, dar, la 17 noiembrie, Regele Carol al II-lea l nume ste din nou Pre sedinte al Consiliului de Mini stri. Guvernul nou format va avea o componen ta u sor diferit a fa ta de precedentul si va r am ane n func tie abia p an a n data de 28 decembrie 1937. El va urmat de guvernul Goga-Cuza, n poda rezultatelor modeste ob tinute de aceast a forma tiune politic a de extrem a dreapt a la alegerile generale din decembrie 1937. 56 Este vorba despre fata protopopului Iuliu Tru tia, greco-catolic. Dup a 1948, n urma presiunilor autorit a tilor comuniste, el a trecut la Ortodoxie. Dup a preluarea scaunului eparhial de P.S. Teol, se va transfera la Cluj, devenind colaborator apropiat al noului ierarh (fost si el greco-catolic). 57 Presupunem c a absen ta oric arei consemn ari n aceast a perioad a se datoreaz a implic arii totale a lui O. Goga si, cu certitudine, si a Veturiei, n campania electoral a pentru alegerile parlamentare, iar ulterior, ncep and din 28 decembrie 1937, ncredin t arii de c atre Carol al II-lea a demnit a tii de Pre sedinte de Consiliu de Mini stri lui Octavian Goga, de si partidul acestuia a ob tinut un scor destul de modest, abia 9,15% din sufragii.
79
IARNA IN EPIGRAME (I) Colind atorior mei

De vre ti s a-mi colinda ti la geam, Veni ti cu geamul de acas a, C a geamuri eu la cas a n-am, S i, recunosc, nu am nici cas a.
De-ale iernii
Fete faine, o dulcea t a, Str ang n jurul lor mul ti fani; Unele se dau pe ghea t a, Altele se dau pe bani.
Cu g andul la iarn a
Acum, c and pre tul energiei, Iubito, e at at de mare, Cum st am n pragul s ar aciei, Ne vom iubi... cu-nfrigurare. Dan C apruciu
Rug a
Doamne, d a din cer z apad a Dar nici chiar ca-n Siberia Ci doar c at s a nu se vad a S ar acia si mizeria.
Sf ar sit de toamn a
M a bucur c-a'-nceput s a cad a Fulgi mari de nea, ntocmai cum am vrut, S a mai vedem si oameni de z apad a, C a oameni de nimic am tot v azut. Eugen Albu
Epigram a de sezon
Iarna greu pot sa nving Frigul, gerul si povara, Insa cum apare vara Lu' Costica, ma ncing! Valeriu Cercel
Iarna pe uli t a
S-a a sternut din plin z apad a S i frigul intr a p an' la oase, C aci iarna s-a ivit pe strad a... (Pesemne c-a sc apat din case). Nicolae Bunduri
De Mo s Nicolae
Impins de nostalgii si de regrete Azi, la o v arst a, pot s a zic, matur a, M-am dus si m-am uitat atent n ghete, S i am g asit. . . n talp a o sp artur a!
Ora de iarn a
Moda retro, iar n toi, A st arnit campanii: Unii dau ceasu-napoi, Altele dau... anii. Ion C an avoiu
Ignatul conform cerin telor U.E.

M a-nv art de-o or a ca un titirez, C alare pe un porc enorm, afar a, Tot ncerc and subtil s a-l asomez Cu. . . un cu tit npt n jugular a!
80
Ce facem de 1 Decembrie
Azi scoatem steagul pr afuit din lad a S i patrio ti, din nou, la s arb atori, In geamuri si balcoane st and gramad a, Il scutur am. . . n cap la trec atori! Grigore Chitul Idile vechi revin n prip a In iarna asta prea frivol a: Iar stau n pat c-o spaniol a. . . E vorba, evident, de grip a! Eugen Deutsch
(George C alinescu) Analiz and lucid, discerni Epigrami sti dota ti cu "har" Ce chiar n viforoase ierni Str anut a foarte, foarte rar...
"Epigrama este un str anut literar"
Constantin Iura scu Tataia
Idil a hibernal a
Iarna la tar a
B atr anii nu- si mai a a locul, Fiind de-o vreme singurei: Cum n-au nici cu ce-aprinde focul , Se ceart a p an a sar sc antei .
Urare unor b autori aprigi

S-ave ti pe mas a vinuri fel de fel S i tuici si beri, e liber la-mb atat, Acum c and porcul stiu c a l-a ti t aiat ...S a nu pute ti compara ti cu el!
De Cr aciun la cei de la tar a

Va reveni la ei, pesemne, In casa veche cu sindril a, C a nu mai au n sobe lemne, S i nepoftitul Mo s Geril a!
Surpriz a de Mo s Nicolae
Diminea ta pe r acoare, M atur and pe coridoare, Am avut -v a jur- surpriza S a g asesc n ghete... CRIZA!
Necazul defri sorilor

Iarna cu securile Au t aiat p adurile. Vara fac o mutr a sumbr a C a n-au unde sta la umbr a. Vasile Larco
Etimologic a
Se trag - spunea deun azi unul, Lingvist si foarte bun t almaci De la creatio, Cr aciunul, Iar cr aciuni ta, de la craci... Petru-Ioan G arda
Pove sti la gura sobei

In iarna care va s a vie, La gura sobei, ca-ntr-un joc, Ne-om aminti, cu nostalgie, C a-n sob a-a fost c andva si foc. Nicolae Paul Mihail
81
Hibernal a
M a uit pe strada cu polei S i v ad, prin fulgii ce se cern, Cum cad b atr ani, copii, femei S i g andu-mi zboar a la... Guvern! Nicolae Nicolae
S i numai pre tul nu nghea t a...
Iarna nu-i ca vara

Cum groapa-i plin a cu z apad a, Conduc u sor pe-aceast a strad a, Dar nu mai vreau s a vin a vara: N-am bani s a-mi schimb iar planetara! C at alina Or sivschi
Iarna, la cump ar aturi

Mo su-n ger c and a plecat, Alt palton, mai matlasat, I-a dat baba. Ce folos, E mereu ntors pe dos.
Alternativ a pentru frigul din case

Sunt mul ti rom ani ce au n cas a Un frig de nici nu pot s a sad a, Cu toate astea, nu le pas a, C at timp i scoate foamea-n strad a!
Iarna se na ste bugetul

A am acum de ce nghea t a toate Bugetu-n chinuri grele prinde via ta , Palatul e acum maternitate, Guvernul este moa s a-sa pe ghea t a !
Concluzia celor r ama si n tar a, sf ar sit de an

De si se vorbe ste c a-n tar a Nivelul de via t a tot scade, Acuma tr aim ca afar a: In case, sunt dou a-trei grade.
la
Solu tie pentru iarna grea ce va urma

Cu frigul cred c-am rezolvat (E o prezicere funebr a): Dormi-vom c ate doi n pat, Un om normal, cel'lalt cu febr a. Dan Norea
Ghicitoare. . . mur a-n gur a

E nzestrat cu multe haruri Acest mo sneag ce are-un sac Din care-mparte-at atea daruri: . . . dar nu mai am!, . . . dar sunt s arac!... Petronela Slavu Grupaj realizat de Petru-Ioan G arda
Siguran ta unui cheiu

Cum iarna-i grea, om atu-i mare, Pe l ang a foc mereu m a tin, Dar, n-am motiv de-ngrijorare, C a am nc-un butoi cu vin...
Iarn a grea
Ne pune iarna la-ncercare S i noi cu greu i facem fa t a, C a bate v ant prin buzunare www.cetateaculturala.wordpress.com
82
S tefan DANCIU
Joac a, c and i vine cheful, Top aind cu m aturoiul. . . Pe c and se distreaz a seful, Tara joac a tontoroiul.
Unui pre sedinte juc ator
Exist a la noi o meserie ciudat a, pe care o poate practica oricine

Dac a n-ai prea dat prin scoal a, Dac a nu stii mai nimic, N-ai motive de sal a: F a-te analist politic!
Despre T acerea Ingerilor de Ionel B at alie mare, cu aten tii, pentru Simota Ingerii t acur a, cu sal a, a pleca pe teatrele de opera tii din Lini ste de catedral a; str ain atate
E sti fricos ori e sti Van Dame, E sti timid sau as la dame E sti n arod sau bun la toate, Dai ciubuc s a mergi la moarte! Doar o voce mai sopte ste: - Poezia lui vorbe ste!
De ai carte, ai si parte, a tui un frate; Unii din militarii no stri suntcamarazi Il pov Dar un fante-i r ase-n nas nedesp ar ti ti ai licorilor bahice Numai dac a- ti vine-un as! Bere, tuic a, S aniu t a, Sorb cu s arg, din butelcu t a, Unii parlamentari taie frunz a la c aini Deci s a nu ne ia mirarea Munca cea mai fructuoas a C a iar si-au pierdut c atarea. N-ai vreo sans a s a le-o vezi; Inarma ti cu c ate-o coas a, Unui pensionar Frunze dau, la maidanezi. Uite-l, biet pensionar, V antu-i bate-n buzunar, Nelipsitele asistente de pe platourile Cump ar a doar p aine neagr a TV S a-i r am an a de-o viagr a! Nu sunt fete de ocar a, a, mut a-un scaun, Ni ste rom ani mai bronza ti i-au b agat Vin c-o tav Tot z ambind la c ate-un faun, n sperie ti pe urma sii vechii Rome Goale-n cap, goale si-afar a. Pe Column a vom vedea ca m aine, Printre venera tii temerari Unul care vrea neap arat s a vad a p adurea Cu pistolu, ori cer sind o p aine, De ce-o tai, c a-i tineric a? Ni ste daci din Ferentari! Iscodi vecinul Sic a. S a nu m a tot uit aiurea, Unui somer care si-a g asit serviciu Tai copaci, s a v ad p adurea! F ar a slujb a, de poman a, A stat ani, si nu din viciu Dar s-a apucat de tenis S i acum e la . . . serviciu!
C ar ti si. . . c ar ti
83
GREIERELE S I FURNICA58
VERSIUNEA ELVETIAN A
Furnica munce ste greu toat a vara n ar si t a. I si cl ade ste casa si preg ate ste provizii pentru iarn a. Greierele crede c a furnica e proast a, r ade, danseaz a si se joac a. Odat a iarna venit a, furnica st a la c aldur a si m an anc a bine. Greierele, tremur and de frig, nu are nici hran a, nici ad apost si moare nghe tat. SIT SFAR
VERSIUNEA ROMANEASC A
Furnica munce ste din greu toat a vara n ar si t a. I si cl ade ste casa si preg ate ste provizii pentru iarn a. Greierele crede c a furnica e proast a, r ade, danseaz a si se joac a. Odat a iarna venit a, furnica st a la c aldur a si m an anc a bine. Greierele tremur and de frig organizeaz a o conferin t a de pres a si ntreab a de ce furnica are dreptul s a stea la c aldur a si s a m an ance bine n timp ce al tii, mai pu tin noroco si dec at ea, sufer a de frig si foame. Televiziunea realizeaz a emisiuni n direct care arat a greierele tremur and de frig si difuzeaz a extrase video cu furnica st and frumos la c aldur a ntr-o cas a confortabil a, cu o mas a plin a de provizii. Rom anii sunt soca ti de faptul c a, ntr-o tar a at at de bogat a, bietul greiere e l asat s a sufere n timp ce al tii tr aiesc n huzur. Ziari stii fac interviuri n care ntreab a de ce furnica s-a mbog a tit pe spinarea greierului si interpeleaz a guvernul pentru a m ari impozitele furnicii, astfel nc at aceasta s a pl ateasc a "c at
58
se cuvine". Se organizeaz a manifesta tii n fa ta casei furnicii. Func tionarii publici decid s a fac a grev a de solidaritate 59 de minute pe zi pe o perioad a nelimitat a. Un losof la mod a scrie o carte care demonstreaz a leg aturile furnicii cu tor tionarii de la Pite sti. Ca r aspuns la sondaje, guvernul emite o lege privind egalitatea economic a si o lege (aplicat a retroactiv asupra perioadei de var a) anti-discriminare. Impozitele furnicii sunt m arite si furnica prime ste o amend a pentru c a nu l-a angajat pe greiere ca asistent. Este nin tat a o comisie de anchet a ce va costa 50 milioane de euro. Casa furnicii este conscat a de autorit a ti pentru c a furnica nu are destui bani s a- si pl ateasc a si amenda si impozitele. Furnica pleac a din Rom ania si se instaleaz a n Elve tia unde contribuie la bog a tia economic a. Televiziunea face un reportaj despre greiere care, de acum, s-a ngr a sat. Acesta este pe cale s a termine proviziile furnicii, chiar dac a prim avara e nc a departe. In casa furnicii se tin n mod regulat ntruniri ale arti stilor si scriitorilor de st anga. Fosta cas a a furnicii, devenit a locuin t a social a pentru greiere, se deterioreaz a pentru c a acesta nu face nimic pentru a o ntre tine. Greierele moare de supradoz a cu etnobotanice. Ziarele si televiziunile comenteaz a e secul guvernului de a redresa cum trebuie problema inechit a tii sociale. Casa este invadat a de o band a de g andaci tuciurii, emigran ti. G andacii organizeaz a c amat aria, prostitutia, taxele de protectie, tracul de droguri si terorizeaz a comunitatea. Guvernul se felicit a pentru asigurarea echit a tii sociale n Rom ania.
Text preluat de pe internet.
TI 7 CURIOZITA ALE LIMBII 59 ROMANE

"A vorbi despre limba n care g ande sti este ca o s arb atoare. Limba rom an a este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se nume ste, de aceea, pentru mine, iarba iarba se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvor a ste, de aceea, pentru mine, via ta se tr aie ste. Nichita Stanescu
5. Cel mai lung cuv ant care incepe si se termin a cu o vocal a si, n rest, con tine doar consoane: nspre. 6. Cel mai lung cuv ant care denume ste o localitate din Romania: Constantine sti. 7. Cel mai scurt cuv ant care denume ste o localitate: Ip. S i, n nal, c ateva palindromuri amuzante (grupuri de cuvinte sau cuvinte care pot citite de la st anga la dreapta si de la dreapta la st anga, f ar a s a- si piard a sensul): Ele ne seduc cu desenele; Era sa pozez o pasare; Elisa va lasa Toyota sa la Vasile; Era o tipa rapitoare.
1. Ocial, cu o lungime de 44 de litere, cel mai lung cuv ant din limba rom an a se a a pe locul 3 n topul celor mai lungi cuvinte din Europa. Pe primul loc se a a un cuv ant german, cu o lungime de 79 de litere, iar pe locul 2 un cuv ant turcesc, cu o lungime de 70 de litere, ambele ind cuvinte compuse, n timp ce cuv antul rom anesc este unul tehnic). Ne- si la mul ti ani cu ocial mai exist a alte dou a cuvinte mai lungi alese mpliniri. (un cuv ant n islandez a, cu o lungime de 64 de litere si un cuv ant nlandez, cu o lungime de 61 de litere), ns a acestea nu sunt incluse n dic tionare, ind mai degrab a glume lingvistice. Cuv antul este: pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioz a (o pseudoboal a a pl am anilor, provocat a de inhalarea prafului de siliciu vulcanic) 2. Limba rom an a este singura limba european a n care se poate face o propozi tie complet a, format a din 5 cuvinte care conctin doar vocale: Oaia aia e a ei. 3. Cel mai lung cuv ant care con tine doar vocale: uiuiu. 4. Cel mai lung cuv ant care con tine o singur a consoan a: acioaiei.
59
Redac tia revistei "Cetatea cultural a" adreseaz a tuturor colaboratorilor si cititorilor sincere ur ari de sarb atori fericite bucurie si s an atate si
Text preluat de pe internet

NR Decembrie2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NR Decembrie2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CETATEA CULTURALA

Revist a de literatur a, critic a literar a, istorie, art a si atitudine

Carmen DOREAL  POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Georgian GHIT A Ionel SIMOTA  POEME

Ioana Ileana S TETCO  POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Gheorghe MACI  POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Maria NICULA  POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Christian W. SCHENK  POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ed. S tiin tic a 1998, p. 15

Ibidem, p. 510 Ibidem, p 21 4 D. Prodan, Supllex Libellus Valachorum, Bucure sti,

Br adu t FLORESCU ROSTUL

Ilustra tie de Liana Saxone-Horodi

Motto: "Ro sia Montan a este p am antul de

Promised Land (P am antul F ag aduin tei)

Iuliu-Marius MORARIU INTERFERENTE S I ANTAGONII INTRE TEOLOGIE S I S TIINT A

Ilustra tie de Liana Saxone-Horodi

 PELERINAJ IN TARA SFANT A POVESTIREA UNEI DOAMNE

dra Rom an a de limb a maghiar a de la Budapesta 22 . Tot aceea si autoare subliniaz a,

Ioana Ileana S TETCO Tara pentru care scriu poezii

Insula numit a P am ant

Carmen DOREAL (Canada) Nu insista

Tu nu imi po ti atinge cuvintele

Int alnire f ar a argumente

Voi da inima napoi cu o var a

Ionel SIMOTA PENTRU DREPTATE

Georgian GHIT A 1. Plimbare nocturn a

2. Pe str azile noastre

suveniruri de sare note de ieri, azi si m aine

4. Pa sii din spate

Gheorghe MACI E iarn a iar

Elena Daniela RUJOIU Amintire din paradis

Golul de sub aripi

Marin MOSCU FAR A CAND VIATA-I CRUDA, MILA

Georgeta MANIL A In codrul pomilor de iarn a

Mirosul de z apad a de pe munte

Constantin RUSU Pove stile vie tii

O oare alb a de col t

Ilustra tie de Liana Saxone-Horodi

Taina iubirii l ang a o rug aciune

Vasile BARBU (Uzdin  Serbia) Privesc napoi, de o vreme

Miniaturi neb aute

Intr-o simfonie a culorilor

Ira BATR ANCEA (Republica Moldova) O alt a lume . . .

Copilul din mine . . .

Ilustra tie de Liana Saxone-Horodi

Nu s-a schimbat nimic doar el lipse ste din peisaj

Ilustra tie de Liana Saxone-Horodi

Christian W. SCHENK (Germania) POTCOAVE INSANGERATE

Ilustra tie de Liana Saxone-Horodi

Vasile MAN Poetul

P am antul si cuv antul

Al. Florin TENE La margine de univers, pe o baliz a...

Vali SLAVU SCRISOARE CATRE MO S NICOLAE

Uvertur a la timpul meu

Ion CRISTOFOR S PETRU POANTA I ANATOMIA UNUI MIRACOL

Vasile MIC CE POEZIA CA O PRIMAVAR A TREBUIE S TIUTA PE DE ROST36

Al Florin TENE A POEZIA CA REZONANT A METAFOREI

Ilustra tie de Liana Saxone-Horodi

Ilustra tie de Liana Saxone-Horodi

trecutului exemplar  istorico-terestru este

Dr. Dorel SCHOR (Israel) VASILE JURJE - UN PICTOR DE ATMOSFERA

Veturia O. GOGA (III) JURNAL DE SPIOANA?

San Remo Mar ti, 5 ianuarie: Nissa escursie. mas a la

creion negru ) creion negru )

Carmen DOREAL POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Georgian GHIT A Ionel SIMOTA POEME

Ioana Ileana S TETCO POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Gheorghe MACI POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Maria NICULA POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Christian W. SCHENK POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ed. S tiin tic a 1998, p. 15

PELERINAJ IN TARA SFANT A POVESTIREA UNEI DOAMNE

dra Rom an a de limb a maghiar a de la Budapesta 22 . Tot aceea si autoare subliniaz a,

Voi da inima napoi cu o var a

O oare alb a de col t

Vasile BARBU (Uzdin Serbia) Privesc napoi, de o vreme

Ion CRISTOFOR S PETRU POANTA I ANATOMIA UNUI MIRACOL

trecutului exemplar istorico-terestru este

S amb at a, 8 mai Duminic a, 9 mai:

Joi, 22 iulie Duminic a, 25 iulie: (nici

Luni, 1 noiembrie Mar ti, 2 noiembrie:

Vineri, 19 noiembrie Vineri, 31 decembrie: (nici o consemnare57 )

Constantin Iura scu Tataia

S i numai pre tul nu nghea t a...

Concluzia celor r ama si n tar a, sf ar sit de an

Siguran ta unui cheiu

Unui pre sedinte juc ator