UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALA SI TEHNOLOGICA

Proiect la

Dinamica autovehiculelor

ndrumtor: Prof. Dr.ing. Fodor Dinu

Student: Farcuta Florin Grupa: 231 b

Studierea performanelor dinamice i calitile de stabilitate ale autovehiculului Mercedes Benz 190
Caracteristicile tehnice ale autovehiculului sunt: 1 Motorul -cilindreea: -puterea ma#im: -tura'ia la puterea ma#im: -momentul ma#im: -tura'ia la moment ma#im: 199 !cm3" $$ !%&" (()) !rot*min" 1$( !+m" 2()) !rot*min"

2.Trans!isia -tipul cutiei de ,ite-: manual -tipul ambreia.ului: monodi/c -raportul de tran/mitere al tran/mi/iei principale: i)03129 -raportul de tran/mitere al cutiei de ,ite-e ic,103191 ic,20211 ic,30113 ic,301 ic,(0)1 2 3."asiul -tipul 4a/iului: autoportant -fr5ne -fa': di/c -/pate: tambur -direc'ie: cremalier 3.Di!ensiuni #i $reutate -dimen/iuni de gabarit -lungimea: -l'imea: -6nl'imea: -ampatamentul: -ecartamentul: -fa': -/pate: -pneuri: -greutate proprie:

3132 !m" 11$2 !m" 113 !m" 3123 !m" 113( !m" 113 !m" 1 (* ) S7 13 1)2)) !+" !%m*8" !/"

(.%er&or!an'e -,ite-a ma#im: 1 ( -demara.ul 9):1)) !%m*8";: 1312

-con/um mediu pe 1)) !%m*8" la -$) !%m*8" : -9) !%m*8" :

(12 !litrii" 12 !litrii"

Scurt istoric (es)re Merce(es*+en,

Pentru ca ace/t /tudiu /e refera la Merce(es1 inainte de toate1 /a ,edem cum /i-a facut aparitia ace/t nume in uni,er/ul automobilului. <mil =ellinec> era con/ul general al ?mperiului @u/troAngar /i unul dintre cei mai de /ucce/ di/tribuitori ai ma/inilor fabricate de catre Daimler Botoren Ge/ell/c8aft1 firma fondata de catre Gotlieb Daimler in 1229. =elline>1 na/cut la Ceip-ig1 i/i cumpara/e primul Daimler in anul 129 /i tot atunci a deci/ /a /e implice in afacerile cu automobile. Dalitatea /i performantele automobilelor Daimler l-au impre/ionat /i o parte din a,erea /a a obtinut-o in urma ,an-arilor de a/emenea modele.?n 19))1 =elline> locuia la +i/a1 pe Doa/ta de @-ur. Faptul ca DBG producea automobile foarte competiti,e /e datora /i geniului te8nic al lui &il8elm BaEbac81 aflat in acele ,remuri la conducerea companiei. ?n primul an al /ec. FF1 pentru DBG lucrau 333 de anga.ati1 /ediul era la Dann/tadt1 iar productia firmei /-a cifrat la 9$ de automobile. Dintre ace/tea1 apro#imati, 3)G au fo/t ,andute de catre =elline>. Pe data de 2 aprilie 19)) =elline> a inaintat catre DBG o comanda per/onala pri,itoare la un automobil rapid1 u/or1 capabil de inalte performante dinamice. Hratata cu toata /erio-itatea de &il8elm BaEbac81 acea/ta comanda a fo/t onorata in data de 22 decembrie 19)). Cui =elline> i-a fo/t li,rata o ma/ina in care recunoa/tem primele detalii /pecifice automobilelor /porti,e. Domparati, cu datele ,e8iculelor epocii1 ampatamentul era relati, lung1 a/igurand o buna /tabilitate pe traiectorie la ,ite-a mare1 iar ecartamentul era lat1 ceea ce a,anta.a /tabilitatea laterala /i tinuta de drum in ,ira.e. Botorul /au era cu patru cilindri1 a,and capacitatea cilindrica de (.9 litri1 /i furni-a puterea ma#ima de 3( DP. @limentarea era a/igurata prin intermediul a doua carburatoare. Si/temul de franare di/punea de tamburi la rotile din /pate. @cea/ta /olutie te8nica1 mult perfectionata1 de/igur1 o intalnim /i a/ta-i la de/tule automobile de conceptie recenta. De preci-at e/te ca rotile din fata ale ma/inii lui =elline> nu erau franate in nici un felI Hractiunea era pe rotile din /pate1 tran/mi/ia fiind cu lant. <ntu-ia/mat de caracteri/ticile ma/inii1 <mil =elline> i-a pu/ numele J Bercede/ K1 imprumutat de la propria /a fiica1 in ,ar/ta de 1) ani. @cea/ta e/te e#plicatia conform careia cele mai lu#oa/e automobile germane poarta /i a/ta-i un nume de origine 8i/panicaI D8iar de la inceputul /ecolului FF1 pe Doa/ta de @-ur /e organi-au cur/e de automobile. Hra/eele cu multe ,ira.e1 urcari /i coborari1 erau ideale pentru a pune la incercare potentialul ma/inilor. 7emarcand comportamentul ma/inii lui =elline>1 mai multi dintre bogata/ii epocii care frec,entau Doa/ta de @-ur au comandat ma/ini /imilare. Data fiind cererea1 oferta companiei Daimler a fo/t imbogatita in 19)1 cu modelul Bercede/ Simple#1 ec8ipat cu motorul de 3( DP. Ca data de 1 martie incepe fabricarea unor ,er/iuni perfectionate. ?n 19) 1 &il8elm BaEbac8 pleaca de la DBG1 locul lui fiind preluat de Paul Daimler1 fiul lui Gottlieb. @n,ergura productiei de modele Bercede/ a generat o imagine de pre/tigiu1 pe care Paul Daimler /-a 8otarat /a o /pecule-e1 trecand la fabricarea unor automobile cu tenta de lu#. ?n anul 19231 Ferdinand Por/c8e a de,enit inginerul /ef al firmei. Productia cuprindea o gama foarte larga de modele1 incununata de limu-inele ec8ipate cu motoare cu /a/e cilindrii in linie. Sub /uper,i-area lui Paul Daimler /i a lui Ferdinand Por/c8e au fo/t elaborate /i introdu/e in fabricatie modelele /eriei 23*1))*13) DP1 pre-entate in premiera la /alonul de la Lerlin1 in 1923. Bercede/-Len- a con/truit /i motoare pentru barci1 a,ioane 9ci,ile /i militare; /i c8iar pentru Meppelin-e. %arl Len- moare in 1929. De/i marca e/te celebra pentru limu-inele /ale 1 un numar /emnificati, de ma/ini /port au fo/t produ/e. De e#emplu1 modelul SS% /upraalimentat de-,oltat de Ferdinand Por/c8e. @lt model legendar a fo/t 3))SC GullNing din 19(3 lan/at la Salonul @uto de la +eN Oor>. Bercede/-Len- a produ/ in/a /i ma/ini mai ieftine1 in cantitati mai mari. ?n ultimii ani compania a produ/ @-Dla// care e/te relati, ieftin in comparatie cu celelalte modele. De a/emenea brandul Smart care produce automobile mici de/tul de acce/ibile face parte din grupul Bercede/-Len- din anul 1993.

Dap.?.

Caracteristica e-terioar. a !otoarelor cu co!/ustie intern.

Parametrii de func'ionare ai motorului cu ardere intern cu pi/ton /unt e#prima'i cu a.utorul caracteri/ticii de tura'ie e#terioar . Prin caracteri/tica de tura'ie e#terioar /au pe /curt caracteri/tica e#terioar /e in'elege func'ia de dependen' a momentului motor 4i a puterii motorului fa' de ,ite-a ung8iular de rota'ie a arborelui cotit la admi/iune total 1 regla.ele motorului 4i temperature de func'ionare fiind cele optime. Pentru motoarele a cror caracteri/tic nu e/te determinat e#perimental cum e/te ca-ul c5nd /e proiectea- un motor nou 1 /e folo/e4te o e#primare analitic a caracteri/tici e#terioare de forma P0P9n; 1 B0B9n;. Pentru ridicarea caracteri/ticii e#terioare /e folo/e/c rela'iile :

nmin0).1 ( # n P !rot*min" nma#011)2 # n P !rot*min" BP0

9((3 Pma# nP

!+m"
n P nM

B0 M ma#
nM

( M ma# M P ) ( n nM ) 2

!+m"

P0 9((3 !%&" 1n nmin nma# BP Pma# B P - ,aria'ia tura'iei - tura'ia minim - tura'ia minim - momentul la puterea ma#im - puterea ma#im - ,aria'ia momentului - ,aria'ia puterii

Du a.utorul ace/tor formule /e ob'ine ,aria'ia momentului /i a puterii 6n func'ie de tura'ia motorului.

Hab. 1.1 Paria'ia puterii 4i a momentului 6n func'ie de tura'ia motorului n !rot*min"

9$2.() 12((.29 1(32.)9 123).22 2133.$2 232$.3 2 19.2$ 3)12.)$ 33)3.2( 3(9 .$( 329).33 3123.23 33 $.)3 3 $2.22 ()$1.$2 (3(3.31 ($3 .21 4512 22

P !%&"
13.(( 19.3( 23.3$ 29.39 33.32 39.3$ 33.)( 32.() (2.$1 ($.33 (9.(9 $2.3) $3.32 $(.2( $$.(3 $$.39 $(.3 96 63

B !+m"
011 12 013 24 042 51 046 24 041 12 041 53 041 73 046 38 048 02 015 92 019 66 018 62 067 15 060 58 084 43 003 17 002 45 020 51

Dap ??. Daracteri/tica de trac'iune

Daracteri/tica de trac'iune al auto,e8iculului repre-int ec8ilibrul tuturor for'elor care ac'ionea- a/upra ace/tuia la mi4carea rectilinie1 pe un drum oarecare a,5nd admi/iunea plin a motorului1 re/pecti, for'a total la roat F7 ob'inut prin 6n/umarea for'elor tangen'iale de la toate ro'ile motoare ec8ilibrea- /uma tuturor re-i/ten'elor la 6naintare1 adic re-i/ten'a la rulare 7r1 re-i/ten'a la urcare a pantei 7p1 re-i/ten'a aerului 7a1 inclu/i, re-i/ten'a la demarare 7d.
FR = Rr + R p + Ra + Rd

Paria'ia parabolic a for'ei la roat e/te determinat de caracterul ,aria'iei momentului motorului 6n func'ie de tura'ie. Daracteri/tica de trac'iune numit 4i for'a la roat /e determin 6n condi'iile func'ionrii motorului la /arcin total cu regla.e la ,alorile optime. @cea/ta repre-int graficul de ,aria'ie al for'ei tangen'iale la roat de-,oltat de motor 6n func'ie de ,ite-a de depla/are pentru fiecare treapt de ,ite- /electat F70f9,a;.
FR = M i) icv tr rr

!+"1
Str

rr Q ra-a de rulareR Q randamentul total al tran/mi/ieiR i) Q raportul de tran/mitere al tran/mi/iei principaleR ic, Q raportul de tran/mitere al treptelor de ,ite-R Pite-a teoretic /e calculea- cu rela'ia:
va = ).3
Rr = Ga f

rr n i) icv

v2 1 Ra = C x A a 2 13

f Q re-i/ten'a la rulareR f 0 9).)12...).)23; T /e adopt f 0 ).)12R U Q den/itatea aeruluiR U 0 1.22$ !>g*m3"R D# Q coeficient de re-i/ten' al aeruluiR D# 0 ).3R

A = CF B H

DF Q coeficient de corec'ieR DF 0 ).92R L Q ecartamentul auto,e8icululuiR V Q 6nl'imea auto,e8icululuiR

Hab.2.1. Lilan'ul de trac'iune P !>m*8"

1).)) 21. 9 33.( 3(.3$ ( .13 $2.93 2). 1 92.() 1)3.29 11$.) 12 .2$ 139.$3 1(1.33 1$3.21 1 (.))

Fa !+"
2.$9 12. ( 3).2 ((.2$ 2 . ) 12 .$1 1 3.92 229.21 292.11 3$1.2$ 339.)2 (23. $ $1(.9) 1(.() 222.($

FaWFr !+"
3)(.)9 31(.1( 332.$ 3( .$$ 39).1) 33).)1 3 .32 (32.21 (93.(1 $$3.2$ 31.32 22$.1$ 912.3) 1)1 .9) 1123.9$

n
9$2.() 12((.29 1(32.)9 123).22 2133.$2 232$.3 2 19.2$ 3)12.)$ 33)3.2( 3(9 .$( 329).33 3123.23 33 $.)3 3 $2.22 ()$1.$2 (3(3.31 ($3 .21 (93).))

B
133.3 ) 132.) ( 1().9 3 1(3.) ( 1(3.3 ) 1(3.9 2 1(3. 2 1(3.2 2 1(2.1 ) 139.$ ) 13$.3 3 132.3 ) 13 .3 9 131.9 2 12(.( 2 112.3 11).( 9 1)1.9 3 , $.)3 .2 9. 1 11.(3 13.32 1(.21 1 .)( 12.29 2). 2 22.($ 23.39 2$.23 22.)$ 29.9) 31. 3 33.( 3(.31 3 .23

? 7r 92 .9) 2129.93 2339.3( 23$$.33 2(3).9) 2( 2.2( 2($2.2$ 2()9.1$ 2313.(2 22 (.3 2)93.$9 2 1.32 $)(. ( 29 .() $93$. 2 $((3.32 $11 .(9 ($39.23 , 11.2) 1(.39 12.92 22.( 2$.1( 29. 3 33.33 3$.92 3).(1 33.1) 3 .$9 (1.22 (3.2 (2.3$ $2.)3 $(.$3 $9.22 2.21

?? 7r 3)2(.22 3129.22 32 ).22 333).$$ 33$2. ( 332(.)9 33 9.$ 33(2.(1 33)3.(9 3232.92 313).() 3)2$.33 329).31 3 32. 3 3((3.31 33(2.13 3129.2) 2223.(2

Hreptele de ,ite- ??? , 7r 1 .22 2 92.2 3 22.3$ 22$9.$ 2 2 . ) 292(.( 1 32.93 29$$.( ) 32.12 2992.( 9 33.32 3))3. 2 32.$$ 3))).) 2 (3.9) 2921.3 (9.13 $3.32 $9.$2 3.2$ 2).1) 2(.33 9).(2 9(.22 1)1.) ( 1)$.2 9 293 .9 $ 2299.( ( 223$.2 ( 2 (2.) 3 2$$3.9 3 2(($.9 2 2333.) 2 229$.2 1 2133.( ) 19 (.9 )

?P , 23.$) 22.)2 32.3( 3$.2 31.3) 3(. 3 ().1( (3.(2 (9.)) $3.33 $ .2( 2.22 $. 1 21.13 2(.($ 29.92 93.31 92.23 7r 2)32.93 2)93.$1 213(.31 21$(.33 2123.3 2192.(3 2129.23 21 $.2( 21(1.2) 211$.3$ 2) ).2( 2)13.1 193(.21 12$$.3 1 $.$( , 3).2( 3(.93 31.$) 3 .2 (2.9( (2.$2 $3.3) $9.9 (.$3 21.32 2$.99 92.$ 92.33 1)3.) 2 1)9.$ 9 11(.3 $ 121.) 3 12$. 1

P 7r 1(93.39 1$33.2) 1$$(.$2 1$22.9$ 1 )3.21 1 1).12 1 )2.) 1$9 .32 1$ 2.3) 1$().23 1$13.2) 1( ).2 1(1 .2$ 13((. 132(. 9 13) .33 122).39 1123.9$

1$ $.) 1($3.$) 1332.2$

Dap. ??? Daracteri/tica dinamic a auto,e8iculelor

For'a de trac'iune di/ponibil1 e#cedentar Fe 0 F7-7a1 care /e utili-ea- la 6n,ingerea re-i/ten'elor drumului 4i re-i/ten'ei la demarare1 caracteri-ea- dinamicitatea auto,e8iculului1 dar nu poate fi folo/it ca indice de compara'ie pentru auto,e8iculele de greut'i diferite deoarece la ,alori egale ale for'ei e#cedentare Fe1 calit'ile dinamice ale unui auto,e8icul cu greutate total mai mic /unt /uperioare celor ale unui auto,e8icul cu greutate total mai mare. De aceea1 aprecierea calit'ilor dinamice ale auto,e8iculelor /e face cu a.utorul factorului dinamic D1 care e/te o for' e#cedentar /pecific1 deci un parametru adimen/ional dat de raportul dintre for'a de trac'iune e#cedentar Fe 4i greutatea total a auto,e8iculului Ga re/pecti,:
D= Fe FR Ra FR k A v 2 = = Ga Ga Ga

Durbele de ,aria'ie ale factorului dinamic 6n func'ie de ,ite-a auto,e8iculului1 pentru toate treptele cutiei de ,ite-1 repre-int caracteri/tica dinamic a auto,e8iculului pre-entat 6n fig. 3.1.

n
9$2.() 12((.29 1(32.)9 123).22 2133.$2 232$.3 2 19.2$ 3)12.)$ 33)3.2( 3(9 .$( 329).33 3123.23 33 $.)3 3 $2.22 ()$1.$2 (3(3.31 ($3 .21 (93).)) , $.)3 .2 9. 1 11.(3 13.32 1(.21 1 .)( 12.29 2). 2 22.($ 23.39 2$.23 22.)$ 29.9) 31. 3 33.( 3(.31 3 .23

?
D

?? ).32 ).39 ).() ).() ).(1 ).(1 ).(1 ).(1 ).() ).39 ).32 ).3 ).3( ).33 ).31 ).39 ).3$ ).33 , 11.2) 1(.39 12.92 22.( 2$.1( 29. 3 33.33 3$.92 3).(1 33.1) 3 .$9 (1.22 (3.2 (2.3$ $2.)3 $(.$3 $9.22 2.21
D

).23 ).2( ).2( ).2$ ).2$ ).2$ ).2$ ).2$ ).2( ).2( ).23 ).23 ).23 ).22 ).21 ).19 ).12 ).1$

Hreptele de ,ite- ??? , D 1 .22 ).1 22.3$ ).1 2 . ) ).1 32.93 ).1 32.12 ).12 33.32 ).12 32.$$ ).1 (3.9) ).1 (9.13 ).1 $3.32 ).1 $9.$2 ).1$ 3.2$ ).1$ 2).1) ).1( 2(.33 ).13 9).(2 ).13 9(.22 ).12 1)1.)( ).11 1)$.29 ).1)

?P , 23.$) 22.)2 32.3( 3$.2 31.3) 3(. 3 ().1( (3.(2 (9.)) $3.33 $ .2( 2.22 $. 1 21.13 2(.($ 29.92 93.31 92.23
D

P ).12 ).12 ).13 ).13 ).13 ).13 ).13 ).12 ).12 ).12 ).12 ).11 ).11 ).1) ).)9 ).)9 ).)2 ).) , 3).2( 3(.93 31.$) 3 .2 (2.9( (2.$2 $3.3) $9.9 (.$3 21.32 2$.99 92.$ 92.33 1)3.)2 1)9.$9 11(.3$ 121.)3 12$. 1
D

).)9 ).1) ).1) ).1) ).1) ).1) ).1) ).)9 ).)9 ).)9 ).)2 ).)2 ).) ).) ).)$ ).)$ ).)( ).)3

Paloarea ma#im a for'ei la roat e/te limitat de alunecarea ro'ilor pe /uprafa'a drumului 4i atunci limita /uperioar a ace/tei for'e e/te:
FRma# = Z m

- Mm reac'iunea normal la puntea motoare.

Zm = L Ga

b Q e/te di/tan'a de la centrul de greutate la puntea /pateR X Q coeficient de aderen' 4i ia ,alorile ).21 ).31 ).31 ).(1 ).$R ?ntroduc5nd F7ma# 6n e#pre/ia factorului dinamic /e ob'ine factorul dinamic /au factorul de propul/ie DX:
D =

Zm k A v2 Ga

Parametrii principali ai calit'ilor dinamice de trac'iune /unt: raportul dintre puterea ma#im 4i greutatea auto,e8iculului1 factorul dinamic ma#im la prima treapt de ,ite- 4i pri-a direct1 precum 4i ,ite-a ma#im pe drum ori-ontal de calitate bun cu 6ncrctur nominal.

n ? ??

Hreptele de ,ite- ???

?P

9$2.() 12((.29 1(32.)9 123).22 2133.$2 232$.3 2 19.2$ 3)12.)$ 33)3.2( 3(9 .$( 329).33 3123.23 33 $.)3 3 $2.22 ()$1.$2 (3(3.31 ($3 .21 (93).))

, $.)3 .2 9. 1 11.(3 13.32 1(.21 1 .)( 12.29 2). 2 22.($ 23.39 2$.23 22.)$ 29.9) 31. 3 33.( 3(.31 3 .23

DX

).23 ).23 ).23 ).23 ).23 ).23 ).23 ).23 ).22 ).22 ).21 ).21 ).2) ).2) ).19 ).23 ).23 ).23

, 11.2) 1(.39 12.92 22.( 2$.1( 29. 3 33.33 3$.92 3).(1 33.1) 3 .$9 (1.22 (3.2 (2.3$ $2.)3 $(.$3 $9.22 2.21

DX

).2) ).2) ).2) ).2) ).19 ).19 ).19 ).19 ).12 ).12 ).1 ).1 ).1$ ).1$ ).1( ).2) ).2) ).2)

, 1 .22 22.3$ 2 . ) 32.93 32.12 33.32 32.$$ (3.9) (9.13 $3.32 $9.$2 3.2$ 2).1) 2(.33 9).(2 9(.22 1)1.)( 1)$.29

DX

).1$ ).1$ ).1$ ).1$ ).1( ).1( ).1( ).1( ).13 ).13 ).13 ).13 ).12 ).12 ).11 ).1$ ).1$ ).1$

, 23.$) 22.)2 32.3( 3$.2 31.3) 3(. 3 ().1( (3.(2 (9.)) $3.33 $ .2( 2.22 $. 1 21.13 2(.($ 29.92 93.31 92.23

DX

).12 ).12 ).12 ).12 ).11 ).11 ).11 ).11 ).1) ).1) ).)9 ).)9 ).)2 ).)2 ).) ).12 ).12 ).12

, 3).2( 3(.93 31.$) 3 .2 (2.9( (2.$2 $3.3) $9.9 (.$3 21.32 2$.99 92.$ 92.33 1)3.)2 1)9.$9 11(.3$ 121.)3 12$. 1

DX

).)2 ).)2 ).)2 ).)2 ).) ).) ).) ).) ).)$ ).)$ ).)( ).)( ).)3 ).)3 ).)3 ).)2 ).)2 ).)2

mbunt'irea performan'elor auto,e8iculelor /e ob'ine prin cre4terea factorului dinamic1 care /e poate reali-a prin mrirea cuplului motorului1 prin mrirea raportului de tran/mitere din tran/mi/ia principal1 prin reducerea greut'ii proprii 4i prin con/truirea unor caro/erii mai aerodinamice.

Dap. ?P Determinarea accelera'iilor auto,e8iculelor

@ccelera'ia auto,e8iculului /e caracteri-ea-1 6n general1 calit'ile lui dinamice1 6n condi'ii egale1 cu c5t accelera'ia e/te mai mare cu at5t cre4te ,ite-a medie de e#ploatare. Paloarea accelera'iei auto,e8iculului /e poate determina cu a.utorul caracteri/ticii dinamice utili-5nd rela'ia:
D = +

dv
! dt

de unde:
a= dv ! = ( D ) dt

7e-ult c accelera'ia auto,e8iculului a e/te direct propor'ional cu diferen'a 9D Q Y; deci e/te cu at5t mai mare cu c5t factorul dinamic e/te mai mare 4i in,er/ propor'ional cu coeficientul ma/elor de rota'ie Z. [ Q re-i/ten'a total a drumuluiR
= f co/ + /in

Z Q coeficientul de influen' a ma/elor 6n mi4care de rota'ie a/upra ma/elor de tran/latare a auto,e8iculului.

=1 + +
2 " m tr itr ma + rr2

"R 1 ma rr2 Ga !

ma =

=m Q moment de iner'ie al mecani/mului motorR =m 0 ).)2...).) !>g\m2"R =7 Q moment de iner'ie al unei ro'i a auto,e8icululuiR =7 0 ).2...).$ !>g\m2"R n Q numrul de ro'i a auto,e8icululuiR 7epre-entarea grafic a accelera'iei 4i a in,er/ei accelera'iei /unt pre-entate 6n figurile 3.1. 4i 3.2.

n
9$2.() 12((.29 1(32.)9 123).22 2133.$2 232$.3 2 19.2$ 3)12.)$ 33)3.2( 3(9 .$( 329).33 3123.23 33 $.)3 3 $2.22 ()$1.$2 (3(3.31 ($3 .21 (93).)) , $.)3 .2 9. 1 11.(3 13.32 1(.21 1 .)( 12.29 2). 2 22.($ 23.39 2$.23 22.)$ 29.9) 31. 3 33.( 3(.31 3 .23

?
a

?? 3.)( 3.1( 3.23 3.3) 3.33 3.3( 3.33 3.32 3.2$ 3.19 3.)9 3.92 3.23 3.$ 3.32 3.22 3.)3 2. 9 , 11.2) 1(.39 12.92 22.( 2$.1( 29. 3 33.33 3$.92 3).(1 33.1) 3 .$9 (1.22 (3.2 (2.3$ $2.)3 $(.$3 $9.22 2.21
a

Hreptele de ,ite- ??? 2.13 2.12 2.23 2.2$ 2.22 2.22 2.22 2.2$ 2.23 2.12 2.13 2.)$ 1.9 1.22 1. 1.$( 1.(2 1.3 , 1 .22 22.3$ 2 . ) 32.93 32.12 33.32 32.$$ (3.9) (9.13 $3.32 $9.$2 3.2$ 2).1) 2(.33 9).(2 9(.22 1)1.)( 1)$.29
a

?P , 23.$) 22.)2 32.3( 3$.2 31.3) 3(. 3 ().1( (3.(2 (9.)) $3.33 $ .2( 2.22 $. 1 21.13 2(.($ 29.92 93.31 92.23
a

P ).99 1.)2 1.)3 1.)( 1.)( 1.)( 1.)3 1.)3 1.)1 ).92 ).93 ).9) ).2( ).2) ). 3 ).$$ ).(9 ).() , 3).2( 3(.93 31.$) 3 .2 (2.9( (2.$2 $3.3) $9.9 (.$3 21.32 2$.99 92.$ 92.33 1)3.)2 1)9.$9 11(.3$ 121.)3 12$. 1
a

1.32 1.3$ 1.32 1.() 1.(1 1.(1 1.() 1.32 1.3$ 1.32 1.3 1.31 1.2( 1.1 1.)9 1.)) ).29 ). 2

). 3 ). ( ). $ ). $ ). $ ). $ ). 3 ). 3 ). ) ).$ ).$3 ).$) ).(( ).() ).33 ).3 ).3) ).22

fig 3.1 Pariatia acceleratiei

n
, 9$2.() 12((.2 9 $.)3 .2 ? ?? Hreptele de ,ite- ??? ?P , , 1 1 a a 1 .22 ). ) 23.$) 1.)1 22.3$ ).$9 22.)2 ).92 P , 3).2( 3(.93

1 a ).2( ).23

, 11.2) 1(.39

1 a ).3 ).3$

1 a 1.3 1.33

1(32.) 9 123).2 2 2133.$ 2 232$.3 2 19.2 $ 3)12.) $ 33)3.2 ( 3(9 .$ ( 329).3 3 3123.2 3 33 $.) 3 3 $2.2 2 ()$1.$ 2 (3(3.3 1 ($3 .2 1 (93).) )

9. 1 11.(3 13.32 1(.21 1 .)( 12.29 2). 2 22.($ 23.39 2$.23 22.)$ 29.9) 31. 3 33.( 3(.31 3 .23

).23 ).23 ).23 ).23 ).23 ).23 ).23 ).23 ).23 ).2( ).2$ ).2 ).29 ).31 ).33 ).3$

12.92 22.( 2$.1( 29. 3 33.33 3$.92 3).(1 33.1) 3 .$9 (1.22 (3.2 (2.3$ (9. 2 $3.23 $$. ) ).1(

).3( ).33 ).33 ).33 ).33 ).33 ).3( ).3$ ).3 ).39 ).(1 ).(3 ).($ ).$1 ).$$ ). 3

2 . ) 32.93 32.12 33.32 32.$$ (3.9) (9.13 $3.32 $9.$2 3.2$ 2).1) 2(.33 9).(2 9(.22 1)1.)( 1)$.29

).$ ).$ ).$$ ).$$ ).$ ).$ ).$9 ). 1 ). 3 ). $ ).2) ).2( ).92 1.)) 1.12 1.22

32.3( 3$.2 31.3) 3(. 3 ().1( (3.(2 (9.)) $3.33 $ .2( 2.22 $. 1 21.13 22.2 2 .1$ 91.33 9(. 3

).9 ).9( ).9( ).9( ).9$ ).9 ).99 1.)2 1.)$ 1.11 1.1 1.2$ 1.3$ 1.(1 1. 1 1.99

31.$) 3 .2 (2.9( (2.$2 $3.3) $9.9 (.$3 21.32 2$.99 92.$ 92.33 1)3.)2 1)9.$9 11(.3$ 121.)3 12$. 1

1.32 1.31 1.31 1.32 1.33 1.32 1.32 1.39 1.( 1.$2 1.22 2.)2 2.29 2.$9 3.32 3.3(

fig.3.2 Pariatia in,er/ei acceleratiei

Dap. P Stabilitatea auto,e8iculului

For'ele ce ac'ionea- a/upra auto,e8iculelor pot fi grupate 6n dou categorii mari. n prima categorie /e includ for'ele care /e pot modifica nemi.locit prin comen-ile e#ecutate de ctre conductor. n a doua categorie /e includ for'ele care /e manife/t 6nt5mpltor1 deci care nu pot fi modificate 6n mod nemi.locit de ctre conductor. Dup modul cum /e produc mi4crile 6n raport cu a#ele principale ale auto,e8iculului /e deo/ebe/c #ta ilitatea lon!itudinal$ 4i #ta ilitatea tran#ver#al$1 fiecare dintre ele put5ndu-/e referi la atingerea limitei de aderen' /au la r/turnare.

(.1. Stabilitatea longitudinal a auto,e8iculelor cu ro'i

Stabilitatea longitudinal a auto,e8iculelor e/te capacitatea auto,e8iculului de a /e opune alunecrii /au patinrii longitudinale precum 4i r/turnrii 6n raport cu o a# tran/,er/al.

(.1.1. Stabilitatea longitudinal la r/turnare a auto,e8iculelor

Pentru un regim de mi4care dat e#i/t un ung8i limit de r/turnare ] r1 la care 6ncepe / /e produc r/turnarea 4i e/te dat de rela'ia:
r = arct!
h!

r = 48:00

(.1.2. Stabilitatea longitudinal la alunecare a auto,e8iculelor

a = arct!
L + h!

X ]a

)1 12.9(

)13( 12

)11( 3.22

Pite-a de r/turnare datorat re-i/ten'ei aerului e/te dat de rela'ia:

%r = Ga kA ha + ).))3 1 C & A 13

!>m*8"

,r03$$129 !>m*8" D- Q coeficient de portan'R D- 0 ).3...).(R D- 0 )13R

(.2. Stabilitatea tran/,er/al a auto,e8iculelor

Stabilitatea tran/,er/al e/te capacitatea auto,e8iculului de a /e opune deraprii /au r/turnrii tran/,er/ale 6n raport cu dreapta care une4te centrele petelor de contact ale ro'ilor de pe aceea4i parte a auto,e8iculului Pierderea /tabilit'ii tran/,er/ale e/te pro,ocat de ac'iunea for'elor tran/,er/ale. @ce/tea /unt determinate de depla/area 6n curb1 6nclinarea tran/,er/al a cii de rulare1 ,5ntul lateral 4i neregularit'ile cii de rulare. <fectele cele mai mari /unt date de for'ele iner'iei care iau na4tere la mer/ul 6n curb. - ,ite-a limit de r/turnare pe cale de rulare cu 6nclinare tran/,er/al /au curb la ,ite- con/tant

)1( ' + t! h! vr = 1113 Rv )1( ' 1 t! h!

!%m*8"

- pentru cale ori-ontal

vr = 1113 ' Rv Z h!

!%m*8"

- ,ite-a limit de derapare

vd = 1113

( + t! Rv 1 ( t!

!%m*8" X 0 ).3( ,r
21.13 29.9) 3$.$2 32.22 3 .2 (1. 2 ((.93 (9. 9 $3.32 $$.2( ).11 3.23 $.22 9.1) 21.22 23.($ 2 .1$ 29.$9 92.1( 93.(3 9$.22 99.1$ 1)1.39 1)3.( 1)(. ) 1) .2) 1)9.2( 111.2$ 113.23 11(. 9

7,
1) 2) 3) 3) () $) ) 2) 9) 1)) 11) 12) 13) 13) 1() 1$) 1 ) 12) 19) 2)) 21) 22) 23) 23) 2() 2$) 2 ) 22) 29) 3))

^ 0 )) ,d
33.21 3$.9$ ( .(1 $$.31 3.2( 21.33 2 .2( 93.92 99.$2 1)(.)1 11).13 11(.)3 119. 3 123.2( 122.$1 132.22 13$.91 13).22 133. 3 132.() 1(2.1 1((. ( 1(9.2( 1$2.$2 1$$.)3 1$9.32 1 2.(3 1 (. 1 1 2.22 121.22

X 0 ). ,r
29.9) 32.22 (1. 2 (9. 9 $$.2( 3.23 9.1) 23.($ 29.$9 93.(3 99.1$ 1)3.( 1) .2) 111.2$ 11(. 9 119.(9 123.2 12$.23 13).32 133. ) 13 .)1 13).23 133.32 13$.3$ 139.32 1(2.3( 1((.3( 1(2.2) 1$1.)) 1$3. (

^ 0 3) X 0).1( ,d ,r
13.23 19.( 23.9 2 .$2 3).9( 33.9) 3$.$2 39.13 31.(2 33. $ 3(.9) 3 .93 39.9) (1. 2 (3.$) ((.3$ ( .)$ (2. 2 $).33 $1.29 $3.32 $3.91 $$.3 $ .2) $9.2) ).( 1.91 3.23 3.(3 (.2) 3(.$2 ().3 $1.$9 1.23 9.$3 2 .23 93.23 1)). 3 1)$.2( 112.$3 112.13 123.32 122.32 133.2$ 13 .93 132.3 13$.2( 1(1.11 1((.2( 1(9.22 1$3.21 1$ .)$ 1 ).21 1 3.32 1 2.)2 121.$1 12(.) 122.3$ 191.2) 19(.)2

^ 0 $) ,d
3$.22 (2.1$ $3.22 3. $ 22.3 9).33 9 .(2 1)3.32 11).$( 11$.$3 122.32 12 . $ 132.92 132.)) 132.23 13 .(3 1(2.) 1($.32 1$). 1$3.93 1$9.)2 1 2.99 1 $.22 12).$9 123.31 122.)$ 191.$( 19(.1$ 192.$2 2)2.)1

- condi'ia de /tabilitate tran/,er/al la r/turnare la depla/area rectilinie cu ,ite- con/tant:

= arct!
2 h! '

^03)121
- condi'ia de /tabilitate tran/,er/al la derapare la depla/area rectilinie cu ,ite- con/tant:
= arct!
1

^033.99
<-ecartamentul auto,e8iculului ^-ung8iul de 6nclinare tran/,er/al a drumului 8g-po-i'ia centrului de greutate XE-coeficient de aderan'

(.3Stabilitatea mi4crii rectilinii la de,ierea pneurilor

vcr = 1113 L G2 G1 ) 2 )1

!%m*8" ,cr032193

%11%2-coeficien'i de re-i/ten' la de,ierea pneurilor

Dap. P? Preci-area ,ibratilor 4i -gomotelor din auto,e8icul

Depla/area auto,e8iculelor pe drum e/te 6n/o'it de apari'ia permanent a o/cila'iilor 4i 4ocurilor. @ce/te o/cila'ii /e manife/t la ni,elul ma/elor /u/pendate 4i ne/u/pendate ale auto,e8iculelor influen'5nd con/iderabil confortabilitatea pa/agerilor1 integritatea mrfurilor tran/portate1 durabilitatea elementelor componente ale caro/eriei1 /u/pen/iei1 tran/mi/iei 4i motorului. _ocurile 4i o/cila'iile la care /6nt /upu/e auto,e8iculele /6nt determinate de cau-e e#terioare 4i interioare. Hrebuie remarcat c ace/te cau-e /e manife/t de cele mai multe ori /imultan. _ocurile 4i o/cila'iile e#i/tente la auto,e8icule au o influen' noci, a/upra organi/mului uman1 pro,oc5nd obo/eli mari 4i /en-a'ii fi-iologice neplcute per/oanelor aflate 6n automobile. n /itua'iile 6n care /e circul cu ,ite-e ridicate pe drumuri de calitate proa/t1 dac nu /e iau m/uri /peciale de protec'ie1 /ufer mult integritatea mrfurilor tran/portate. ?n afar de acea/ta din cau-a 4ocurilor 4i o/cilatiilor 6n organele componente ale auto,e8iculelor 9/u/pen/ie1 tran/mi/ie1 motor; apar /arcini dinamice mari. D8iar dac nu 6n toate /itua'iile /e a.unge la dep4irea limitei de rupere a pie/elor1 din cau-a 4ocurilor 4i o/cila'iilor pie/ele componente ale automobilelor /unt /upu/e la /olicitri ,ariabile care au un caracter1 de cele mai multe ori1 aleator 4i care reduc mult re-i/ten'a la obo/eal a ace/tora. ` Hot ca urmare a e#i/ten'ei 4ocurilor 4i o/cila'iilor la auto,e8icule /e a.unge la reducerea eficien'ei tran/portului1 cu a/tfel de mi.loace1 ca urmare a mic4orrii con/iderabile a ,ite-ei de depla/are. De a/emenea1 depla/area auto,e8iculelor 6n a/tfel de condi'ii e/te 6n/o'it de cre4terea con/umului de combu/tibil nece/ar 6n,ingerii rc-i/ten'elor /uplimentare 6n elementele /u/pen/iei 4i pierderilor /uplimentare de energie 6n pneuri. _ocurile 4i o/cila'iile la auto,e8icule depind de drumul pe care /e depla/ea- 4i de tipul auto,e8iculului. <le /e pot cla/ifica 6n : a; 4ocuri 4i o/cila'ii pro,ocate de deni,elrile 4i neregularit'ile /uprafe'ei drumului1 de rafalele de ,5nt1 de fr5narea auto,e8iculului etc. _i b; 4ocuri 4i o/cila'ii pro,ocate de motor1 tran/mi/ie1 direc'ie 4i /i/temul pneu-roat. Ca auto,e8icule /e /tudia-: a; o/cila'iile libere /au proprii1 care pot fi neamorti-ate 4i amorti-ate 6n /copul /tabilirii pul/a'iilor proprii 4i a influen'elor ma/elor ne/u/pendate1 caracteri/ticilor ela/tice 4i de amorti-are ale /u/pen/iei a/upra confortabilit'ii 4i a rcgimului de depla/are R

b; o/cila'iile for'ate /au 6ntre'inute care /olicit permanent auto,e8iculele 6n timpul mi4crii. Studiul ace/tor o/cila'ii e/te nece/ar pentru a /tabili pul/a'iile periculoa/e ale factorilor perturbatori 6n /copul e,itrii func'ionrii 6ntregului /i/tem 6n -onele de re-onan'. De a/emenea /tudiul unor a/tfel de o/cila'ii permite cercetarea influen'ei fiecrui factor perturbator 6n parte a/upra comportrii auto,e8iculelor 4i a /uban/amblelor componente 6n timpul depla/rii. Ca auto,e8icule1 6n timpul depla/rii1 /e pot 6nt6lni urmtoarele tipuri de o/cila'ii /au ,ibra'ii: 1. a/cila'ii ale 4a/iului 4i caro/eriei1 con/iderate ca un rigid nedeformabil a4e-at pe /u/pen/ia ela/tic format din arcuri1 /au arcuri 4i pneuri. @ce/te o/cila'ii au un caracter de o/cila'ii libere1 pro,ocate de neregularit'ile /uprafe'ei drumului1 care ac'ionea- /ub form de 4ocuri. Aneori1 6n urma u-rii1 /uprafa'a 4o/elei ia forma unor ,aluri R auto,e8iculele care /e depla/ea- pe ea la o anumit ,ite- intr 6n re-onan'1 a.ung5ndu-/e la o/cila'ii periculoa/e. . Da rigid /u/pendat ela/tic1 an/amblul 4a/iu-caro/erie are $ grade de liber-tate : tran/la'ii ,erticale1 ori-ontale1 longitudinale 4i tran/,er/ale 4i rota'ii 6n .nrul celor trei a#e1 pe acelea4i direc'ii. Pe de alt parte1 ro'ile din fa' 4i din /pate /pri.inite pe pneuri pot / o/cile-e 6mpreun cu pun'ile core/pun--toare1 dac pun'ile /6nt rigide1 /au fiecare /eparat c6nd auto,e8iculul e/te ec8ipat cu /u/pen/ie independent. 2. Pibra'iile de tor/iune 4i 6nco,oiere ale pie/elor motorului 4i /uban/amblelor tran/mi/iei. @ce/te ,ibra'ii /e anali-ea- pe modele dinamice ec8i,alente cu un numr mai mare /au mai mic de grade de libertate 6n func'ie de numrul de cilindrii ai motorului1 de numrul de pun'i motoare 4i dac /e ia 6n con/iderare /au nu cinematica 4i dinamica mecani/melor diferen'iale de tran/mi/ie. @ce/te o/cila'ii /6nt cau-ate at6t de neregularit'ile /uprafe'elor drumului c5t 4i de o /erie de factori perturbatori interiori 9momentul dc tor/iune al motorului e/te ,ariabil periodic 6n timp1 cuplarea ambreia.ului1 /c8imbarea treptelor de ,ite-e1 func'ionarea tran/mi/iilor cardanice;. 3. Pibra'iile motorului1 ambreia.ului 4i cutiei de ,ite-e 6n an/amblu fa' de 4a/iu. De obicei ace/te /uban/amble /e montea- ela/tic pe 4a/iu 4i dac re-emarea e/te necore/pun-toare /e a.unge la de/facerea prematur a 6mbinrilor1 la fu/uri 4i ruperi 6n 4a/iu 4i cartere. Prin luarea 6n con/iderare a ace/tor o/cila'ii modelele dinamice ec8i,alente ale auto,e8iculelor /e complic 4i mai mult. R : 3. Pibra'ii de fluturare1 care /e manife/t prin o/cila'iile ro'ilor de direc'ie 6ntrun plan perpendicular pe direc'ia de mer/. ) form mai accentuat a fluturrii e/te fenomenul de /8immE1 c6nd ro'ile din fa' /e ridic /ucce/i, de pe /uprafa'a drumuliii1 4i urmele lor au form curbilinie. @ce/te fenomene /e datore/c unei e#ecu'ii necore/pun-toare a articula'iilor 4i .ocurilor din ace/tea. <le au ca urmare u-ri rapide ale pneurilor1 u-ri ale articula'iilor1 mer/ in/tabil etc. (. Pibra'ii ale /caunelor conduc5torului auto 4i pa/agerilor care determin 6n bun parte confortabilitatea auto,e8iculelor. @ce/te ,ibra'ii /6nt cau-ate de 6n/umarea efectelor factorilor perturbatori e#teriori 4i inferiori. Prin inlermediul /caunelor /e tran/mit ,ibra'iile corpului omene/c 4i de aceea con/truc'iile ace/tora trebuie / fie a/tfel reali-ate 6nc6t / duc la diminuarea efectelor duntoare. Ca ,e8iculele remorcate /e ob/er,5 ade/ea o/cila'ii de pendulare1 mani-fe/tate prin aceea c remorca nu urmea- drumul autotractorului. @/tfel de o/cila'ii /6nt fa,ori-ate de .ocurile 6n articula'ia di/po-iti,ului de remor-care1 de po-i'ia punctelor de legare la autotractor 4i remorc a triung8iului de articula'ie1 de ecartamentul remoreii1 de po-i'ia centrului ei de ma/ etc. Aneori1 c6nd ace/t /i/tem de remorcare e/te defectuo/1 o/cila'iile de pendulare de,in periculoa/e.

Dercetarea teoretic a o/cila'iilor auto,e8iculelor /e face pe modele dinamice de comple#itate mai mic /au mai mare. Domple#itatea modelelor dinamice fiind determinat 6n mare m/ur de po/ibilit'ile de anali- 4i integrare a /i/temelor de ecua'ii diferen'iale care de/criu /tarea de mi4care. adat cu perfec'ionarea performan'elor calculatoarelor electronice /-au de-,oltat metodele de integrare numeric apro#imati, a /i/temelor de ecua'ii diferen'iale 4i ca urmare a cre/cut 4i comple#itatea modelelor dinamice.

ZGOMOTELE AUTOMOBILULUI

n anumite condi'ii ,ibra'iile diferi'ilor centrii e#citatori /unt percepute /ub form de -gomote 9/unete /uprtoare;. Mgomotul global al unui automobil e/te o combina'ie de mai multe -gomote. Dele mai importante /ur/e de -gomot care apar 6n timpul depla/rii automobilului /6nt generate de func'ionarea pr'lor mecanice 9motor1 tran/mi/ie1 /i/tem de rulare; 4i de conturul 8abitaclului. Fiecare -gomot perceput 6n automobil /au 6n afara lui e/te o ,ibra'ie a aerului 6ncon.urtor. @ce/ta e/te e#citat direct de ctre /ur/ 9pe cale aerian; 4i de ctre caro/eria automobilului care de,ine un radiator acu/tic1 e#citata /tructural de ctre /ur/ele de ,ibra'ie 9datorit ,ibra'iilor de 6nco,oiere elementele caro/eriei de,in radiatori acu/tici care produc -gomot aerian. Problema /tudierii 4i combaterii -gomotului generat de automobil e/te comple# 4i cuprinde o /erie de a/pecte : b /tudiul a/pectului fi-ic al apari'iei -gomotului1 depi/tarea /ur/elor de -gomot 4i anali-a /pectrului R b /tudiul calit'ii ni,elului de -gomot generat de diferite componente ale automobilului 6n diferite regimuri de /arcin 4i ,ite- R b /tabilirea unui comple# de /olu'ii de combatere la /ur/ a -gomotului /au de 6mpiedicare a propagrii lui 6n mediul 6ncon.urtor. MGaBaHAC ?+H<7?a7 Botorul e/te una din /ur/ele preponderente de -gomot. ?n compartimentul motor ni,elul general de -gomot dep4e4te 12) dL. Principala ,ibra'ie e/te dat de armonicile1 in/uficient ec8ilibrate1 ale for'elor de iner'ie de-,oltate 6n ec8ipamentul mobil. @ce/te for'e /6nt calculate pe ba-a caracteri/ticilor con/tructi,e 9ma/1 iner'ie1 dimen/iuni ale di,er/elor pie/e;. Pentru motoarele cu 3 cilindri ,ibra'ia preponderent e/te la o frec,en' dubl fa'a de tura'ie. @cea/t ,ibra'ie pro,oac un -gomot pur 9ca un b5-5it; cu frec,en' 6ntre 3) V- 9relanti la 9)) rot*min; p6n la 2)) V- 9apro#imali, $))) rot*min;. Botoarele cu $ cilindri repre-int /ur/e de ,ibra'ii de ordinul ???1 iar cele cu 2 cilindri de ordinul ?P. Se g/e/c de a/emenea : ` a; b -gomote de admi/ie1 ca urmare a pul/a'iei aerului la admi/ie 4i -gomote de e,acuare a ga-elor ar/e1 cu un /pectru de componente armonice ale fundamentalei f dat de rela'ia :
f = n i $) &

unde : n e/te tura'ia arborelui cotit 9rot*min; R i b numrul de cilindrii R - b coeficient ce depinde de tipul motoruluiR - 0 1 pentru motoarele 6n doi timpi /i R - 0 2 pentru motoarele 6n patru timpi. <nergia acu/tic ma#im a ace/tor -gomote e/te reparti-at 6n ben-i de frec,en'e cuprin/e 6ntre 3)b$) V- 4i )) b 1 ))) V-. 7e/tul energiei acu/tice e/te reparti-at aproape uniform la frec,en'e mai mari de 2 ))) V-. Mgomotele de admi/ie 4i e,acuare ar fi foarte inten/e 6n ab/en'a atenuatoarelor de -gomot a cror eficacitate nu e/te 6ntotdeauna optim1 dar 6n general /ati/fctoare. b; b 4ocuri mecanice repetiti,e cum /6nt cele ale culbutorilor 4i /upapelor c; b -gomotul /i/temului de ,entilare pentru rcirea motorului1 a crui component fundamental poate dep4i 1)) dL. @ngrena.ele cutiilor de ,ite- /au pun'ilor motoare creea- -gomote de frec,en' pur 9fluierturi; la frec,en'a de angrenare a din'ilor 9plu/ e,entual armonici;1 precum 4i -gomote de /pectru larg 94uierturi1 r5c5ituri;. Hran/mi/iile longitudinale /au tran/mi/iile la ro'ile motoare pro,oac ,ibra'ii core/pun-toare fundamentalei /au armonicelor ,ite-elor de rota'ie. 7ulmen'ii cu bile1 cu role /au ace precum 4i toate acce/oriile motorului 9curele1 lan'uri1 pompe1 alternator1 etc.; emit -gomote /pecifice 6ntr-un /pectru foarte larg. Mgomotele de reluare /unt e#citate de neregularit'ile 6mbrcmin'ii drumului1 care /6nt foarte ,ariabile1 de la /ol neted p5n la pietre de pa,a. mari 4i /eparate1 /au guri ori ob/tacole i-olate. Spectrele de -gomot de rulare m/urate 6n interiorul automobilului /6nt ,ariabile1 iar un defect pronun'at de -gomot de rulare /e caracteri-ea- aproape mereu prin apari'ia unei frec,en'e /au -one de frec,en'e /ub 2)) V-1 independent de ,ite- /au drum1 9cu e#cep'ia pa,a.elor regulate;. @cea/ta 6n/eamn c defectul caracteri-ea- mai mult r/pun/ul automobilului dec5t o e#cita'ie di,er/ificat 4i relati, aleatoare. Mgomotele de aer percepute 6n interiorul unui automobil nu depind de forma /a aerodinamic1 6n /en/ul re-i/ten'ei la 6naintare1 ci de proa/tele etan4ri. Suprapre/iunea interioar pro,oac ni4te pierderi care1 c8iar la debite mici1 generea- -gomote acute pe toate frec,en'ele1 cu efect de fluierturi. 7educerea -gomotului interior al automobilelor nu /e re-um la o re'et1 nici la o metod de lucru. Spectrul re-ultat la automobile cuprinde aproape 6ntotdeauna ni4te ni,ele de/tul de ridicate 6n frec,en'e .oa/e 9p5n la 2)) V-; cu una /au dou frec,en'e /au -one de frec,en'e net dominante 4i ni,ele din ce 6n ce mai mici 6n/pre frec,en'ele 6nalte. MGaBaHAC <FH<7?a7 Indiferent dac este vorba de cel mai silenios sau cel mai z omotos autove!icul" re imul #n care funcioneaz are o mare influen$ %ea mai mic variaie a nivelului de z omot se constat la rularea liber &'($$$)( dBA la viteza de *( +m,!-" iar cea mai mare la startul ra.id de .e loc &)($$$/(( dBAn timpul depla/rii e#i/t dou /ur/e principale de -gomot : motorul 6mpreun cu tran/mi/ia 4i rula.ul ro'ilor. Ponderea celor dou /ur/e 6n ni,elul -gomotului global e/te diferit pentru fiecare tip de automobil 4i regim de depla/are.

Libliografie 1. Barin Antaru

2. Lu-dugan G8. 3. Stoice/cu 1 @. Dinamica autovehiculelor pe ro*i+ <ditura didactic 4i pedagogic Lucure4ti 1921 M$#urarea vi ra*ilor mecanice <ditura didactic 4i pedagogic Lucure4ti 19$3 Mecanica automo ilului ,vol <ditura in/titutului polite8nic Lucure4ti 19 3

Duprin/

Daracteri/tica e#terioar a motorului cu combu/tie intern.....................2 Daracteri/tica de trac'iune.........................................................................3 Daracteri/tica dinamic............................................................................. Determinarea accelera'ilor auto,e8iculului..............................................1) Stabilitatea auto,e8iculului.......................................................................13 Preci-area ,ibra'ilor 4i -gomotelor din auto,e8icul..................................12