P. 1
P 6 Arborele de Decizie

P 6 Arborele de Decizie

|Views: 8|Likes:
Published by Andreea Bentea

More info:

Published by: Andreea Bentea on Jan 14, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/18/2014

pdf

text

original

PLANIFICAREA FACILITĂŢILOR

ARBORELE DE DECIZIE

Pentru a avea control în această metodă trebuie să includem doar deciziile şi de decizie acolo unde sunt două sau mai multe posibilităţi.     Poate fi construit prin analizarea evenimentelor şi reprezentarea posibilităţilor Arată modalităţile în care poate să evolueze viitorul. iar probabilitatea ca acestea să se realizeze este cunoscută sau poate fi estimată. evenimentele importante. Această metodă ajută la analizarea tuturor posibilităţilor ce apar în procesul de luare a deciziei în condiţii de risc. Fiecare ramură este o combinaţie de posibilităţi şi evenimente ce pot să apară. Metoda arborelui de decizie este utilizată în procesul de luare a deciziei atunci când există un volum mare de informaţii. .  A fost creat pentru probleme în care întâlnim mai multe secvenţe de decizii şi în care fiecare dintre acestea au un număr de rezultate în urma implementării.

Etape în construirea şi analiza unui arbore de decizie a) construirea diagramei arborelui de decizie •identificarea tuturor nodurilor de decizie şi secvenţa în care acestea au loc •identificarea deciziilor alternative pentru fiecare nod de decizie •identificarea evenimentelor aleatoare care pot avea loc după fiecare decizie •elaborarea diagramei care să prezinte secvenţele de decizie şi evenimentele aleatoare b) estimarea •estimarea probabilităţii fiecărui rezultat posibil a fiecărui eveniment aleator •estimarea probabilităţii fiecărui rezultat posibil a fiecărei alternative de decizie c) evaluarea şi selecţia •calcularea valorii estimate a fiecărei alternative de decizie •alegerea alternativei de decizie care oferă cea mai atractivă valoare estimată .

. Din fiecare nod de decizie se reprezintă toate deciziile care pot fi luate în acel punct.Reguli în construcţia unui arbore de decizie   Toate alternativele îşi au originea într-un nod de decizie pentru un eveniment specific (Nu amestecaţi niciodată alternative şi evenimente!) Alternativele asociate fiecărui eveniment (nod de stare) trebuie să se excludă reciproc   Suma probabilităţilor tuturor alternativelor luate în considerare la un nod de stare va fi egală cu 1. Construcţia începe întotdeauna din stânga. începând din partea dreaptă a arborelui.    Nodul de decizie se reprezintă printr-un pătrat Nodul de stare se simbolizează printr-un cerc şi evidenţiază posibilităţile ce pot să apară după ce a fost făcută alegerea. alegerea deciziei optime se va face ca urmare a rezolvării metodei.

55 milioane sau abandonarea lansării (continuarea cu vechiul produs). (b) la un preţ ridicat (probabilitate 0. explicaţi traseul (succesiunea) deciziilor. 35 milioane.65).7) firma ar putea adopta: o politică de creştere a capacităţii de producţie. 3. Rezolvaţi arborele decizional. pe fiecare ramură consemnaţi datele aferente. o firmă îşi pune problema lansării pe piaţă a unui produs nou sau nu (adică.3). ceea ce ar duce la beneficiu zero. adoptaţi deciziile ce vor duce la un beneficiu aşteptat maxim. Succesul noului produs în cazul lansării depinde de concurenţa pe piaţă. 65 milioane.35). 35 milioane. de 35 milioane.3) firma poate adopta realizarea unei producţii moderate. Puneţi problema sub forma unui arbore decizional.Aplicaţie rezolvată: Într-un moment critic. 55 milioane.3). La o competiţie ridicată (probabilitate de 0. beneficiul ar fi: (a) la preţ scăzut (probabilitate 0. caz în care beneficiul ar fi zero). caz în care. existând două variante. în care caz beneficiul ar fi: (a) la un preţ scăzut (probabilitate 0.7). Menţinerea pe piaţă a unui volum mic de marfă. În cazul unei competiţii scăzute (probabilitate 0. Ce valoare aşteptată va avea beneficiul? . (b) la preţ ridicat (probabilitate 0. care ar duce la beneficiu astfel: (a) la preţ scăzut (probabilitate 0. 2. continuarea activităţii cu vechiul produs. deci de desfacere a unui volum mare de marfă.7). 1. (b) la preţ ridicat (probabilitate 0.

65 Preţ ridicat p=0.35*55 = 42 milioane Ramura f = 0.3*35 + 0.3 Preţ ridicat p=0. În cazul în care este o competiţie scăzută se va desface un volum mic de marfă.65*35 + 0.9 milioane .7*65 = 56 milioane Aleg ramura “f” Ramura a = 0.3 a lansare 1 nelansare Competiţie ridicată p=0. iar în cazul în care există o competiţie ridicată se va desface un volum moderat de marfă. la un preţ ridicat. Valoarea aşteptată a beneficiului va fi de 53. Ramura c = 0.35 Preţ scăzut p=0.7*56 = 53.7 35 milioane 55 milioane 53.2 55 milioane 35 milioane f 65 milioane 0 PUNCTUL 2.9mil 0 Preţ scăzut p=0.3*35 + 0.7*55 = 49 milioane Ramura d – abandon 0 Aleg ramura “c” Competiţie scăzută p=0.REZOLVARE: PUNCTUL 2.3 Preţ ridicat p=0.9 milioane Ramura b – abandon 0 Aleg ramura “a” Este clar că lansarea produsului trebuie adoptată deoarece oferă oricum un beneficiu mai mare decât zero.7 35 milioane 2.2.7 Volum e mare 42 mil Volum mic 56 mil 49 mil Producţie moderată 2.1 Abandon c Preţ scăzut p=0.1. Ramura e = 0.3*49 + 0.

în care caz beneficiul ar fi la un preţ scăzut. 25 mil.45. adoptaţi deciziile ce vor duce la un beneficiu aşteptat maxim. la un preţ ridicat.65.3 şi o competiţie ridicată cu probabilitate 0. b) Explicaţi traseul sau succesiunea deciziilor.€.65.55. 32 mil. 69mil. 55 mil. Puneţi problema sub forma unui arbore decizional.7.35. .€. • abandonarea lansării şi continuarea cu vechiul produs ceea ce ar aduce un beneficiu 0. €. La o competiţie ridicată firma poate adopta: • o producţie moderată care ar duce la beneficiu astfel: la un preţ scăzut. Succesul noului produs în cazul lansării depinde de concurenţă. probabilitate 0.  menţinerea pe piaţă a unui volum mic de marfă. iar la un preţ ridicat probabilitate 0. probabilitate 0.€. probabilitate 0. probabilitate 0.35. probabilitate 0. iar la un preţ ridicat. caz în care beneficiul ar fi la un preţ scăzut.€. pe piaţă existând 2 variante : o competiţie scăzută cu probabilitate 0. 40 mil.Problemă propusă spre rezolvare Într-unul din momentele critice firma Continental Timisoara îşi pune problema lansării unui nou produs (continuarea activităţii cu vechiul produs ar aduce beneficii 0). În cazul competiţiei scăzute firma poate adopta :  o politică de creştere a capacităţii de producţie. €. pe fiecare ramură consemnaţi datele aferente a) Rezolvaţi arborele decizional. 36 mil.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->