PLANIFICAREA FACILITĂŢILOR

ARBORELE DE DECIZIE

Pentru a avea control în această metodă trebuie să includem doar deciziile şi de decizie acolo unde sunt două sau mai multe posibilităţi. . iar probabilitatea ca acestea să se realizeze este cunoscută sau poate fi estimată. Metoda arborelui de decizie este utilizată în procesul de luare a deciziei atunci când există un volum mare de informaţii. Fiecare ramură este o combinaţie de posibilităţi şi evenimente ce pot să apară.  A fost creat pentru probleme în care întâlnim mai multe secvenţe de decizii şi în care fiecare dintre acestea au un număr de rezultate în urma implementării.     Poate fi construit prin analizarea evenimentelor şi reprezentarea posibilităţilor Arată modalităţile în care poate să evolueze viitorul. Această metodă ajută la analizarea tuturor posibilităţilor ce apar în procesul de luare a deciziei în condiţii de risc. evenimentele importante.

Etape în construirea şi analiza unui arbore de decizie a) construirea diagramei arborelui de decizie •identificarea tuturor nodurilor de decizie şi secvenţa în care acestea au loc •identificarea deciziilor alternative pentru fiecare nod de decizie •identificarea evenimentelor aleatoare care pot avea loc după fiecare decizie •elaborarea diagramei care să prezinte secvenţele de decizie şi evenimentele aleatoare b) estimarea •estimarea probabilităţii fiecărui rezultat posibil a fiecărui eveniment aleator •estimarea probabilităţii fiecărui rezultat posibil a fiecărei alternative de decizie c) evaluarea şi selecţia •calcularea valorii estimate a fiecărei alternative de decizie •alegerea alternativei de decizie care oferă cea mai atractivă valoare estimată .

Construcţia începe întotdeauna din stânga. alegerea deciziei optime se va face ca urmare a rezolvării metodei.Reguli în construcţia unui arbore de decizie   Toate alternativele îşi au originea într-un nod de decizie pentru un eveniment specific (Nu amestecaţi niciodată alternative şi evenimente!) Alternativele asociate fiecărui eveniment (nod de stare) trebuie să se excludă reciproc   Suma probabilităţilor tuturor alternativelor luate în considerare la un nod de stare va fi egală cu 1. Din fiecare nod de decizie se reprezintă toate deciziile care pot fi luate în acel punct.    Nodul de decizie se reprezintă printr-un pătrat Nodul de stare se simbolizează printr-un cerc şi evidenţiază posibilităţile ce pot să apară după ce a fost făcută alegerea. . începând din partea dreaptă a arborelui.

Puneţi problema sub forma unui arbore decizional. care ar duce la beneficiu astfel: (a) la preţ scăzut (probabilitate 0. 3. o firmă îşi pune problema lansării pe piaţă a unui produs nou sau nu (adică. ceea ce ar duce la beneficiu zero. În cazul unei competiţii scăzute (probabilitate 0. 35 milioane. (b) la preţ ridicat (probabilitate 0. beneficiul ar fi: (a) la preţ scăzut (probabilitate 0. continuarea activităţii cu vechiul produs.7) firma ar putea adopta: o politică de creştere a capacităţii de producţie. existând două variante.65). 55 milioane sau abandonarea lansării (continuarea cu vechiul produs). caz în care beneficiul ar fi zero). deci de desfacere a unui volum mare de marfă. adoptaţi deciziile ce vor duce la un beneficiu aşteptat maxim. 1.3). Succesul noului produs în cazul lansării depinde de concurenţa pe piaţă.3). (b) la un preţ ridicat (probabilitate 0. de 35 milioane. caz în care. pe fiecare ramură consemnaţi datele aferente.35). Menţinerea pe piaţă a unui volum mic de marfă. Rezolvaţi arborele decizional. Ce valoare aşteptată va avea beneficiul? . 55 milioane. La o competiţie ridicată (probabilitate de 0. 2. (b) la preţ ridicat (probabilitate 0.7). 35 milioane. explicaţi traseul (succesiunea) deciziilor. 65 milioane.Aplicaţie rezolvată: Într-un moment critic.3) firma poate adopta realizarea unei producţii moderate. în care caz beneficiul ar fi: (a) la un preţ scăzut (probabilitate 0.7).

3*49 + 0.7*56 = 53.7*55 = 49 milioane Ramura d – abandon 0 Aleg ramura “c” Competiţie scăzută p=0.35 Preţ scăzut p=0. Ramura c = 0. Valoarea aşteptată a beneficiului va fi de 53.3 Preţ ridicat p=0.65*35 + 0.2.7*65 = 56 milioane Aleg ramura “f” Ramura a = 0.9 milioane Ramura b – abandon 0 Aleg ramura “a” Este clar că lansarea produsului trebuie adoptată deoarece oferă oricum un beneficiu mai mare decât zero.1. la un preţ ridicat.7 35 milioane 2.3*35 + 0.9 milioane .2 55 milioane 35 milioane f 65 milioane 0 PUNCTUL 2.7 Volum e mare 42 mil Volum mic 56 mil 49 mil Producţie moderată 2.9mil 0 Preţ scăzut p=0. În cazul în care este o competiţie scăzută se va desface un volum mic de marfă.7 35 milioane 55 milioane 53.3*35 + 0.1 Abandon c Preţ scăzut p=0. iar în cazul în care există o competiţie ridicată se va desface un volum moderat de marfă. Ramura e = 0.REZOLVARE: PUNCTUL 2.3 a lansare 1 nelansare Competiţie ridicată p=0.3 Preţ ridicat p=0.35*55 = 42 milioane Ramura f = 0.65 Preţ ridicat p=0.

35. €. în care caz beneficiul ar fi la un preţ scăzut. La o competiţie ridicată firma poate adopta: • o producţie moderată care ar duce la beneficiu astfel: la un preţ scăzut. . iar la un preţ ridicat probabilitate 0. Puneţi problema sub forma unui arbore decizional. 40 mil.65.  menţinerea pe piaţă a unui volum mic de marfă. Succesul noului produs în cazul lansării depinde de concurenţă.45. probabilitate 0. b) Explicaţi traseul sau succesiunea deciziilor. pe piaţă existând 2 variante : o competiţie scăzută cu probabilitate 0. 69mil. • abandonarea lansării şi continuarea cu vechiul produs ceea ce ar aduce un beneficiu 0. iar la un preţ ridicat.€.€. probabilitate 0.55. €. În cazul competiţiei scăzute firma poate adopta :  o politică de creştere a capacităţii de producţie. pe fiecare ramură consemnaţi datele aferente a) Rezolvaţi arborele decizional.35.65. adoptaţi deciziile ce vor duce la un beneficiu aşteptat maxim. probabilitate 0. 32 mil. probabilitate 0. caz în care beneficiul ar fi la un preţ scăzut.7.€.Problemă propusă spre rezolvare Într-unul din momentele critice firma Continental Timisoara îşi pune problema lansării unui nou produs (continuarea activităţii cu vechiul produs ar aduce beneficii 0). 25 mil.3 şi o competiţie ridicată cu probabilitate 0.€. 55 mil. probabilitate 0. 36 mil. la un preţ ridicat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful