PLANIFICAREA FACILITĂŢILOR

ARBORELE DE DECIZIE

Această metodă ajută la analizarea tuturor posibilităţilor ce apar în procesul de luare a deciziei în condiţii de risc. . evenimentele importante. Fiecare ramură este o combinaţie de posibilităţi şi evenimente ce pot să apară. iar probabilitatea ca acestea să se realizeze este cunoscută sau poate fi estimată. Pentru a avea control în această metodă trebuie să includem doar deciziile şi de decizie acolo unde sunt două sau mai multe posibilităţi. Metoda arborelui de decizie este utilizată în procesul de luare a deciziei atunci când există un volum mare de informaţii.  A fost creat pentru probleme în care întâlnim mai multe secvenţe de decizii şi în care fiecare dintre acestea au un număr de rezultate în urma implementării.     Poate fi construit prin analizarea evenimentelor şi reprezentarea posibilităţilor Arată modalităţile în care poate să evolueze viitorul.

Etape în construirea şi analiza unui arbore de decizie a) construirea diagramei arborelui de decizie •identificarea tuturor nodurilor de decizie şi secvenţa în care acestea au loc •identificarea deciziilor alternative pentru fiecare nod de decizie •identificarea evenimentelor aleatoare care pot avea loc după fiecare decizie •elaborarea diagramei care să prezinte secvenţele de decizie şi evenimentele aleatoare b) estimarea •estimarea probabilităţii fiecărui rezultat posibil a fiecărui eveniment aleator •estimarea probabilităţii fiecărui rezultat posibil a fiecărei alternative de decizie c) evaluarea şi selecţia •calcularea valorii estimate a fiecărei alternative de decizie •alegerea alternativei de decizie care oferă cea mai atractivă valoare estimată .

Construcţia începe întotdeauna din stânga. alegerea deciziei optime se va face ca urmare a rezolvării metodei. .    Nodul de decizie se reprezintă printr-un pătrat Nodul de stare se simbolizează printr-un cerc şi evidenţiază posibilităţile ce pot să apară după ce a fost făcută alegerea. Din fiecare nod de decizie se reprezintă toate deciziile care pot fi luate în acel punct. începând din partea dreaptă a arborelui.Reguli în construcţia unui arbore de decizie   Toate alternativele îşi au originea într-un nod de decizie pentru un eveniment specific (Nu amestecaţi niciodată alternative şi evenimente!) Alternativele asociate fiecărui eveniment (nod de stare) trebuie să se excludă reciproc   Suma probabilităţilor tuturor alternativelor luate în considerare la un nod de stare va fi egală cu 1.

55 milioane. (b) la un preţ ridicat (probabilitate 0. 2.3).3) firma poate adopta realizarea unei producţii moderate. Rezolvaţi arborele decizional. 35 milioane.35). explicaţi traseul (succesiunea) deciziilor. (b) la preţ ridicat (probabilitate 0. Succesul noului produs în cazul lansării depinde de concurenţa pe piaţă. La o competiţie ridicată (probabilitate de 0. Puneţi problema sub forma unui arbore decizional. existând două variante. 1.7) firma ar putea adopta: o politică de creştere a capacităţii de producţie. deci de desfacere a unui volum mare de marfă. 3. 65 milioane. caz în care beneficiul ar fi zero). 35 milioane.65). de 35 milioane. adoptaţi deciziile ce vor duce la un beneficiu aşteptat maxim. caz în care. (b) la preţ ridicat (probabilitate 0. Menţinerea pe piaţă a unui volum mic de marfă.3). o firmă îşi pune problema lansării pe piaţă a unui produs nou sau nu (adică. ceea ce ar duce la beneficiu zero. continuarea activităţii cu vechiul produs. 55 milioane sau abandonarea lansării (continuarea cu vechiul produs). Ce valoare aşteptată va avea beneficiul? . În cazul unei competiţii scăzute (probabilitate 0.Aplicaţie rezolvată: Într-un moment critic. pe fiecare ramură consemnaţi datele aferente.7). beneficiul ar fi: (a) la preţ scăzut (probabilitate 0.7). în care caz beneficiul ar fi: (a) la un preţ scăzut (probabilitate 0. care ar duce la beneficiu astfel: (a) la preţ scăzut (probabilitate 0.

3 a lansare 1 nelansare Competiţie ridicată p=0.9 milioane .7 35 milioane 55 milioane 53.2 55 milioane 35 milioane f 65 milioane 0 PUNCTUL 2.7 Volum e mare 42 mil Volum mic 56 mil 49 mil Producţie moderată 2.REZOLVARE: PUNCTUL 2. Ramura c = 0.35 Preţ scăzut p=0. În cazul în care este o competiţie scăzută se va desface un volum mic de marfă.7*56 = 53.3 Preţ ridicat p=0.7*65 = 56 milioane Aleg ramura “f” Ramura a = 0.2.9mil 0 Preţ scăzut p=0.35*55 = 42 milioane Ramura f = 0.3 Preţ ridicat p=0.7 35 milioane 2.65 Preţ ridicat p=0. Ramura e = 0.1.7*55 = 49 milioane Ramura d – abandon 0 Aleg ramura “c” Competiţie scăzută p=0. la un preţ ridicat. Valoarea aşteptată a beneficiului va fi de 53.3*35 + 0.1 Abandon c Preţ scăzut p=0.3*49 + 0.65*35 + 0.9 milioane Ramura b – abandon 0 Aleg ramura “a” Este clar că lansarea produsului trebuie adoptată deoarece oferă oricum un beneficiu mai mare decât zero. iar în cazul în care există o competiţie ridicată se va desface un volum moderat de marfă.3*35 + 0.

iar la un preţ ridicat.€. pe fiecare ramură consemnaţi datele aferente a) Rezolvaţi arborele decizional. • abandonarea lansării şi continuarea cu vechiul produs ceea ce ar aduce un beneficiu 0. Puneţi problema sub forma unui arbore decizional.35.45. În cazul competiţiei scăzute firma poate adopta :  o politică de creştere a capacităţii de producţie. probabilitate 0.65.  menţinerea pe piaţă a unui volum mic de marfă. €.35.55. Succesul noului produs în cazul lansării depinde de concurenţă. 32 mil. 25 mil. 69mil.7.€. iar la un preţ ridicat probabilitate 0. probabilitate 0.65. pe piaţă existând 2 variante : o competiţie scăzută cu probabilitate 0.€. probabilitate 0.€. 55 mil. €. La o competiţie ridicată firma poate adopta: • o producţie moderată care ar duce la beneficiu astfel: la un preţ scăzut. b) Explicaţi traseul sau succesiunea deciziilor. adoptaţi deciziile ce vor duce la un beneficiu aşteptat maxim. . caz în care beneficiul ar fi la un preţ scăzut.3 şi o competiţie ridicată cu probabilitate 0. probabilitate 0.Problemă propusă spre rezolvare Într-unul din momentele critice firma Continental Timisoara îşi pune problema lansării unui nou produs (continuarea activităţii cu vechiul produs ar aduce beneficii 0). 40 mil. în care caz beneficiul ar fi la un preţ scăzut. probabilitate 0. la un preţ ridicat. 36 mil.