P 6 Arborele de Decizie

PLANIFICAREA FACILITĂŢILOR

ARBORELE DE DECIZIE

 Metoda arborelui de decizie este utilizată în procesul de luare a deciziei atunci când există un volum mare de informaţii. .     Poate fi construit prin analizarea evenimentelor şi reprezentarea posibilităţilor Arată modalităţile în care poate să evolueze viitorul. evenimentele importante. Fiecare ramură este o combinaţie de posibilităţi şi evenimente ce pot să apară. Această metodă ajută la analizarea tuturor posibilităţilor ce apar în procesul de luare a deciziei în condiţii de risc. Pentru a avea control în această metodă trebuie să includem doar deciziile şi de decizie acolo unde sunt două sau mai multe posibilităţi.  A fost creat pentru probleme în care întâlnim mai multe secvenţe de decizii şi în care fiecare dintre acestea au un număr de rezultate în urma implementării. iar probabilitatea ca acestea să se realizeze este cunoscută sau poate fi estimată.

Etape în construirea şi analiza unui arbore de decizie a) construirea diagramei arborelui de decizie •identificarea tuturor nodurilor de decizie şi secvenţa în care acestea au loc •identificarea deciziilor alternative pentru fiecare nod de decizie •identificarea evenimentelor aleatoare care pot avea loc după fiecare decizie •elaborarea diagramei care să prezinte secvenţele de decizie şi evenimentele aleatoare b) estimarea •estimarea probabilităţii fiecărui rezultat posibil a fiecărui eveniment aleator •estimarea probabilităţii fiecărui rezultat posibil a fiecărei alternative de decizie c) evaluarea şi selecţia •calcularea valorii estimate a fiecărei alternative de decizie •alegerea alternativei de decizie care oferă cea mai atractivă valoare estimată .

alegerea deciziei optime se va face ca urmare a rezolvării metodei.Reguli în construcţia unui arbore de decizie   Toate alternativele îşi au originea într-un nod de decizie pentru un eveniment specific (Nu amestecaţi niciodată alternative şi evenimente!) Alternativele asociate fiecărui eveniment (nod de stare) trebuie să se excludă reciproc   Suma probabilităţilor tuturor alternativelor luate în considerare la un nod de stare va fi egală cu 1. . Construcţia începe întotdeauna din stânga. Din fiecare nod de decizie se reprezintă toate deciziile care pot fi luate în acel punct.    Nodul de decizie se reprezintă printr-un pătrat Nodul de stare se simbolizează printr-un cerc şi evidenţiază posibilităţile ce pot să apară după ce a fost făcută alegerea. începând din partea dreaptă a arborelui.

3. 35 milioane.65).35). 55 milioane sau abandonarea lansării (continuarea cu vechiul produs). în care caz beneficiul ar fi: (a) la un preţ scăzut (probabilitate 0. La o competiţie ridicată (probabilitate de 0. existând două variante. 1. Succesul noului produs în cazul lansării depinde de concurenţa pe piaţă. pe fiecare ramură consemnaţi datele aferente. (b) la un preţ ridicat (probabilitate 0. În cazul unei competiţii scăzute (probabilitate 0. Menţinerea pe piaţă a unui volum mic de marfă. de 35 milioane.3). beneficiul ar fi: (a) la preţ scăzut (probabilitate 0. caz în care.7) firma ar putea adopta: o politică de creştere a capacităţii de producţie. Rezolvaţi arborele decizional. explicaţi traseul (succesiunea) deciziilor. o firmă îşi pune problema lansării pe piaţă a unui produs nou sau nu (adică. Puneţi problema sub forma unui arbore decizional. continuarea activităţii cu vechiul produs. adoptaţi deciziile ce vor duce la un beneficiu aşteptat maxim.7). Ce valoare aşteptată va avea beneficiul? .3) firma poate adopta realizarea unei producţii moderate.7). (b) la preţ ridicat (probabilitate 0.Aplicaţie rezolvată: Într-un moment critic. 2. 65 milioane. 55 milioane. caz în care beneficiul ar fi zero). (b) la preţ ridicat (probabilitate 0. care ar duce la beneficiu astfel: (a) la preţ scăzut (probabilitate 0. 35 milioane. ceea ce ar duce la beneficiu zero.3). deci de desfacere a unui volum mare de marfă.

7*56 = 53.1 Abandon c Preţ scăzut p=0.3*35 + 0.35*55 = 42 milioane Ramura f = 0.9mil 0 Preţ scăzut p=0.9 milioane . Valoarea aşteptată a beneficiului va fi de 53.REZOLVARE: PUNCTUL 2.9 milioane Ramura b – abandon 0 Aleg ramura “a” Este clar că lansarea produsului trebuie adoptată deoarece oferă oricum un beneficiu mai mare decât zero.3 Preţ ridicat p=0.7*55 = 49 milioane Ramura d – abandon 0 Aleg ramura “c” Competiţie scăzută p=0. iar în cazul în care există o competiţie ridicată se va desface un volum moderat de marfă.65*35 + 0.7 35 milioane 55 milioane 53.3*49 + 0.7 35 milioane 2.7 Volum e mare 42 mil Volum mic 56 mil 49 mil Producţie moderată 2.3 a lansare 1 nelansare Competiţie ridicată p=0.7*65 = 56 milioane Aleg ramura “f” Ramura a = 0.65 Preţ ridicat p=0.35 Preţ scăzut p=0. Ramura c = 0. la un preţ ridicat.2.2 55 milioane 35 milioane f 65 milioane 0 PUNCTUL 2.3*35 + 0.3 Preţ ridicat p=0.1. În cazul în care este o competiţie scăzută se va desface un volum mic de marfă. Ramura e = 0.

35.€. probabilitate 0. 32 mil.45. b) Explicaţi traseul sau succesiunea deciziilor. 25 mil. €. probabilitate 0. probabilitate 0. La o competiţie ridicată firma poate adopta: • o producţie moderată care ar duce la beneficiu astfel: la un preţ scăzut. pe piaţă existând 2 variante : o competiţie scăzută cu probabilitate 0.7. pe fiecare ramură consemnaţi datele aferente a) Rezolvaţi arborele decizional. în care caz beneficiul ar fi la un preţ scăzut. 55 mil.65. iar la un preţ ridicat probabilitate 0. €.65.€. iar la un preţ ridicat. adoptaţi deciziile ce vor duce la un beneficiu aşteptat maxim.3 şi o competiţie ridicată cu probabilitate 0.55. Succesul noului produs în cazul lansării depinde de concurenţă. 40 mil. .35. 69mil.  menţinerea pe piaţă a unui volum mic de marfă. probabilitate 0. probabilitate 0.€.€.Problemă propusă spre rezolvare Într-unul din momentele critice firma Continental Timisoara îşi pune problema lansării unui nou produs (continuarea activităţii cu vechiul produs ar aduce beneficii 0). caz în care beneficiul ar fi la un preţ scăzut. • abandonarea lansării şi continuarea cu vechiul produs ceea ce ar aduce un beneficiu 0. 36 mil. În cazul competiţiei scăzute firma poate adopta :  o politică de creştere a capacităţii de producţie. Puneţi problema sub forma unui arbore decizional. la un preţ ridicat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful