PLANIFICAREA FACILITĂŢILOR

ARBORELE DE DECIZIE

Fiecare ramură este o combinaţie de posibilităţi şi evenimente ce pot să apară. evenimentele importante. Pentru a avea control în această metodă trebuie să includem doar deciziile şi de decizie acolo unde sunt două sau mai multe posibilităţi. Această metodă ajută la analizarea tuturor posibilităţilor ce apar în procesul de luare a deciziei în condiţii de risc. Metoda arborelui de decizie este utilizată în procesul de luare a deciziei atunci când există un volum mare de informaţii. iar probabilitatea ca acestea să se realizeze este cunoscută sau poate fi estimată. .     Poate fi construit prin analizarea evenimentelor şi reprezentarea posibilităţilor Arată modalităţile în care poate să evolueze viitorul.  A fost creat pentru probleme în care întâlnim mai multe secvenţe de decizii şi în care fiecare dintre acestea au un număr de rezultate în urma implementării.

Etape în construirea şi analiza unui arbore de decizie a) construirea diagramei arborelui de decizie •identificarea tuturor nodurilor de decizie şi secvenţa în care acestea au loc •identificarea deciziilor alternative pentru fiecare nod de decizie •identificarea evenimentelor aleatoare care pot avea loc după fiecare decizie •elaborarea diagramei care să prezinte secvenţele de decizie şi evenimentele aleatoare b) estimarea •estimarea probabilităţii fiecărui rezultat posibil a fiecărui eveniment aleator •estimarea probabilităţii fiecărui rezultat posibil a fiecărei alternative de decizie c) evaluarea şi selecţia •calcularea valorii estimate a fiecărei alternative de decizie •alegerea alternativei de decizie care oferă cea mai atractivă valoare estimată .

   Nodul de decizie se reprezintă printr-un pătrat Nodul de stare se simbolizează printr-un cerc şi evidenţiază posibilităţile ce pot să apară după ce a fost făcută alegerea. începând din partea dreaptă a arborelui.Reguli în construcţia unui arbore de decizie   Toate alternativele îşi au originea într-un nod de decizie pentru un eveniment specific (Nu amestecaţi niciodată alternative şi evenimente!) Alternativele asociate fiecărui eveniment (nod de stare) trebuie să se excludă reciproc   Suma probabilităţilor tuturor alternativelor luate în considerare la un nod de stare va fi egală cu 1. Construcţia începe întotdeauna din stânga. Din fiecare nod de decizie se reprezintă toate deciziile care pot fi luate în acel punct. alegerea deciziei optime se va face ca urmare a rezolvării metodei. .

deci de desfacere a unui volum mare de marfă. Menţinerea pe piaţă a unui volum mic de marfă. o firmă îşi pune problema lansării pe piaţă a unui produs nou sau nu (adică.3). explicaţi traseul (succesiunea) deciziilor. 2. Ce valoare aşteptată va avea beneficiul? . beneficiul ar fi: (a) la preţ scăzut (probabilitate 0. (b) la preţ ridicat (probabilitate 0. 55 milioane sau abandonarea lansării (continuarea cu vechiul produs). Puneţi problema sub forma unui arbore decizional.7). ceea ce ar duce la beneficiu zero. 35 milioane. (b) la preţ ridicat (probabilitate 0. Succesul noului produs în cazul lansării depinde de concurenţa pe piaţă.3) firma poate adopta realizarea unei producţii moderate. pe fiecare ramură consemnaţi datele aferente. 35 milioane. caz în care.65). (b) la un preţ ridicat (probabilitate 0.35). de 35 milioane.Aplicaţie rezolvată: Într-un moment critic. adoptaţi deciziile ce vor duce la un beneficiu aşteptat maxim. 1. În cazul unei competiţii scăzute (probabilitate 0. existând două variante. care ar duce la beneficiu astfel: (a) la preţ scăzut (probabilitate 0.7). în care caz beneficiul ar fi: (a) la un preţ scăzut (probabilitate 0. Rezolvaţi arborele decizional. 65 milioane.7) firma ar putea adopta: o politică de creştere a capacităţii de producţie.3). La o competiţie ridicată (probabilitate de 0. 55 milioane. 3. caz în care beneficiul ar fi zero). continuarea activităţii cu vechiul produs.

3*49 + 0.3*35 + 0. Ramura e = 0. În cazul în care este o competiţie scăzută se va desface un volum mic de marfă.REZOLVARE: PUNCTUL 2.35*55 = 42 milioane Ramura f = 0. Ramura c = 0.9 milioane Ramura b – abandon 0 Aleg ramura “a” Este clar că lansarea produsului trebuie adoptată deoarece oferă oricum un beneficiu mai mare decât zero.35 Preţ scăzut p=0.7 35 milioane 2.3 Preţ ridicat p=0.3*35 + 0.1 Abandon c Preţ scăzut p=0.2.7 Volum e mare 42 mil Volum mic 56 mil 49 mil Producţie moderată 2.7*65 = 56 milioane Aleg ramura “f” Ramura a = 0. iar în cazul în care există o competiţie ridicată se va desface un volum moderat de marfă.2 55 milioane 35 milioane f 65 milioane 0 PUNCTUL 2. Valoarea aşteptată a beneficiului va fi de 53.9 milioane .3 Preţ ridicat p=0.7*56 = 53.1.7*55 = 49 milioane Ramura d – abandon 0 Aleg ramura “c” Competiţie scăzută p=0.65 Preţ ridicat p=0.7 35 milioane 55 milioane 53.65*35 + 0.9mil 0 Preţ scăzut p=0. la un preţ ridicat.3 a lansare 1 nelansare Competiţie ridicată p=0.

69mil. pe fiecare ramură consemnaţi datele aferente a) Rezolvaţi arborele decizional.€. La o competiţie ridicată firma poate adopta: • o producţie moderată care ar duce la beneficiu astfel: la un preţ scăzut. În cazul competiţiei scăzute firma poate adopta :  o politică de creştere a capacităţii de producţie. adoptaţi deciziile ce vor duce la un beneficiu aşteptat maxim.55. Puneţi problema sub forma unui arbore decizional. b) Explicaţi traseul sau succesiunea deciziilor.35.  menţinerea pe piaţă a unui volum mic de marfă. pe piaţă existând 2 variante : o competiţie scăzută cu probabilitate 0. probabilitate 0. probabilitate 0. Succesul noului produs în cazul lansării depinde de concurenţă. probabilitate 0.7.Problemă propusă spre rezolvare Într-unul din momentele critice firma Continental Timisoara îşi pune problema lansării unui nou produs (continuarea activităţii cu vechiul produs ar aduce beneficii 0). . 25 mil. €. €. probabilitate 0. iar la un preţ ridicat probabilitate 0. 40 mil.€. 36 mil.45.35. la un preţ ridicat. • abandonarea lansării şi continuarea cu vechiul produs ceea ce ar aduce un beneficiu 0. 32 mil.65.3 şi o competiţie ridicată cu probabilitate 0. 55 mil.65. în care caz beneficiul ar fi la un preţ scăzut. caz în care beneficiul ar fi la un preţ scăzut.€. probabilitate 0. iar la un preţ ridicat.€.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful