CATASTROFE NATURALE

Sunt manifestari extreme ale unor

fenomene naturale,precum cutremurele, furtunile,inundatiile, secetele, care au o influenta directa asupra vietii fiecarei persoane,asupra societatii si a mediului inconjurator, in ansamblu.

Repartiia pe mari categorii a evenimentelor catastrofice n lume, n ultimii 35 de ani, indic predominarea celor naturale (66%), restul (34%) fiind de natur antropic. n privina numrului de victime, cele mai ucigtoare sunt seismele (cu circa 41% dinvictime), urmate de inundaii (30%), cicloni tropicali i furtuni (14%), vulcanism (2%),restul, de 13% din numrul victimelor fiind datorate evenimentelor catastrofice de natur antropic. Creterea efectiv a frecvenei evenimentelor naturale catastrofice care se constatn prezent, ct i a costurilor lor globale, poate fi pus pe seama mai multor factori:episoade ciclice care guverneaz diferitele hazarde naturale- creterea global a populaiei, concentrarea sa n mari aglomeraii-creterea vulnerabilitii comunitilor umane-neglijen privind previziunea, msuri i activiti insuficiente de prevenire-creterea sensibilizrii populaiei i a cererilor venite din partea unui public dince n ce mai preocupat de atingerile aduse siguranei i securitii sale. Aceste evenimente (cutremure, erupii vulcanice, tsunami, alunecri de teren,furtuni, inundaii, secete, incendii, accidente tehnologice, situaii conflictuale etc.) se produc de regul pe neateptate i pot provoca numeroase victime n rndul oamenilor ianimalelor, un volum mare de pagube materiale, dezechilibre ecologice i chiar gravetulburri ale strii psihice i morale a populaiei ce intr sub incidena fenomenului respectiv.

Datele statistice arat c n ultimele trei decenii, la nivel planetar, diferitele dezastre au determinat moartea a peste 8 milioane de persoane, boli i suferine pentrumai mult de 1 miliard de oameni, pierderi i distrugeri de bunuri materiale de sute demiliarde de dolari. n medie, anual, dezastrele reprezint cauza a 25 000 de mori i acirca 3 miliarde dolari distrugeri economice

Cele mai costisitoare catastrofe naturale din lume

1. Japonia: Cutremurul de pamant din 11 martie 2011 produs in largul coastelor Japoniei a provocat un accident nuclear si un tsunami devastator. Toate la un loc au antrenat moartea a peste 20.000 de persoane. Este vorba de cea mai costisitoare catastrofa naturala din istorie, din punct de vedere material. Pierderile au fost estimate la aproximativ 210 miliarde de dolari .

2. Statele Unite: Uraganul Katrina care a lovit la 29 august 2005 statul New Orleans este dezastrul care a generat cele mai multe pagube materiale in Statele Unite. El a costat 125 de miliarde de dolari si s-a soldat cu moartea a 1800 de persoane. Drama a facut obiectul unui film realizat in 2006 de Spike Lee. Sapte ani mai tarziu, o alta nenorocire s-a abatut asupra regiunii: uraganul Issac, retrogradat, intrun final, in categoria de furtuna tropicala. Doua saptamani mai tarziu, presedintele George W. Bush recunostea responsabilitatea guvernului sau.

3. Japonia: Seismul de la Kobe din 17 ianuarie 1995 a costat Japonia aproape 100 de miliarde de dolari si viata a 6000 de persoane. Este a doua mare catastrofa naturala care a afectat Tara Soarelui Rasare dupa accidentul de la Fukushima.

Catastrofele naturale se clasifica astfel:

Catastrofe endogene a caror actiune este generata de energia provenita dininteriorulplanetei(cutremure, eruptii vulcanice)

Catastrofe exogene generate de factoriclimatici, hidrologici, biologici

CUTREMURELE
Cutremur sau seism sunt termenii folosii pentru micrile pmntului, ce constau n vibraii originate n zonele interne ale Terrei, propagate n form de unde prin roci. Aceste vibraii rezult din micrile plcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitatevulcanic.

Cutremure puternice ce devin catastrofe naturale, pot distruge chiar localiti ntregi, provoac alunecri de teren, chiar catastrofe naturale.

Cutremurele submarine pot declana formarea de valuri uriae pn la 30 de m nime atingnd viteze neateptate (800 km/h), astfel n Oceanul Pacific (Tsunami) a produs pagube foarte mari materiale, cu pierderi de viei omeneti. tiina care se ocup

cu studiul cutremurului (micrilor seismice) se numete seismologie.

Cel mai puternic cutremur La 22 mai 1960, Chile a fost lovit de un cutremur de 9,5, provocand moartea a 5.700 de oameni. Potrivit geologilor americani, orice cutremur mai mare de 9 poate provoca tsunamiuri, ceea ce s-a intamplat si in acest caz, alti 131 de oameni din Japonia si 61 de persoane din Hawaii pierzandu-si viata.

Cauzele producerii cutremurelor

1. Cauze Naturale: deplasarea plcilor tectonice erupii vulcanice impactul cu meteorii 2. Cauze Antropice mijloacele de transport(produc mini cutremure) explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear subteran) edificii care se surp (mine abandonate de exemplu)

Scara Richter a fost imaginat n 1935 de Charles

Richter i Beno Gutenberg, de la California Institute of Technology, pentru a msura puterea unui cutremur. Este o scar logaritmic, pentru c magnitudinea, dup Richter, corespunde logaritmului msurrii amplitudinii undelor de volum (de tip P i S), la 100 km de epicentru i este este gradat de la 1 la 9. De obicei intensitatea cutremurelor nu se exprim n numere ntregi, ci n numere fracionare Deoarece scara Richter este o scar logaritmic, o modificare de un grad pe scara Richter este corelat cu o modificare de 10 ori a amplitudinii undelor seismice i de aproximativ 30 de ori a energiei eliberat de cutremur.

Tsunami
Tsunamiul sau valul mareic reprezint o und energetic de tip mecanic ce se propag prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor erupii subacvatice, sau i a unor cutremure submarine sau de coast foarte puternice (7-9 grade pe scara Richter).

Cauze
Prbuirea unor asteroizi n oceane. Seisme sau alunecri submarine. Dislocri abrupte de roci (de exemplu alunecarea brusc n trecutul geologic a unei pri a insulei Runion n ocean). Dislocri brute de gheari n oceane.

Propagare
Valul tsunami (din limba japonez: val de port) se propag diferit fa de valul obinuit. n larg, la ape adnci, valul mareic prezint viteze foarte mari: de la 300 la 700 Km/h, i se propag n toat masa apei (pe toata adncimea oceanului), nu doar la suprafa ca valul obinuit creat de vnturi. nlimea lui variaz de la cteva zeci de centimetri pn la civa metri. El se nal spre coast, cptnd aspectul unui mal teit, mturnd n continuare fundul oceanului, pentru ca la mal s se manifeste ca un zid de ap care nvlete pe uscat. Un tsunami poate provoca pe rm n cteva minute victime umane numeroase i pagube

Erupia vulcanic

Erupia vulcanic este una din formele cele mai cunoscute ale vulcanismului, manifestndu-se printr-o eliminare n cantiti foarte diferite de material provenite din camera sau rezervorul de magm, a vulcanului.

Felul n care erupe un vulcan depinde de compoziia lavei i de cantitile de gaz care le conine. Cu ct lava e mai dens sau cu ct cantitile de gaz sunt mai mari, cu att erupia e mai violent. Tipurile de erupii sunt determinate dup exemplare tipice - cu excepia celei pliniene, care poart numele lui Pliniu cel Btrn care a descris erupia Vezuviului din 79 d.Cr. Unii Vulcani, cum e Etna, erup n feluri diferite, n funcie de nivelul presiunii i de coninutul de lav. 1.Pelean - Lav dens, foarte gazoas; erupii explozive i nori de gaz. 2.Hawaiian - Lav fluid, fntni de foc, erupie neexploziv. 3.Strombolian - Lav fluid cu coninut ridicat de gaze. Explozii mici, frecvente. 4.Plinian - Erupie exploziv; cenua i recole sunt aruncate foarte sus n aer. 5.Vulcanian - Erupii rare, explozive; arunc cenu i roci la distane mar

n lume sunt identificai 10 000 vulcani, din care 500 sunt activi. 1.Cel mai nalt vulcan peste fundul mrii - Mauna Loa din Hawaii: Dei are doar 4 170 m peste nivelul mrii, Mauna Loa se sprijin pe fundul mrii. Msurat de acolo, este nu numai cel mai nalt vulcan din lume, ci i cel mai nalt munte cu 10 200m. 2.Cel mai nalt vulcan activ peste nivelul mrii - Cotopaxi din Ecuador: Cu o nlime de 5 911 m, Cotopaxi a erupt de 50 ori din 1738. Ultima erupie cunoscut a avut loc n 1904, iar n 1975 vulcanul s-a trezit pentru scurt timp. 3.Cel mai activ n prezent - Kilauea din Hawaii: Kilauea erupe ncontinuu din 1983 ntr-un ritm de circa 5 m cubi/sec de lav. Kilauea nseamn "cel care scuip" sau "care mprtie". 4.Cel mai activ din istorie - Stromboli din Italia: Erupiile slabe, dar continue ale lui Stromboli, situat pe insulele Eoliene, au fost consemnate nc de pe vremea romanilor, care i-au dat porecla de "Farul Mediteranei". 5.Cele mai multe victime Tambora din Indonezia: Erupia lui Tambora din 1815 a ridicat o coloan de cenu de 44km nlime. 10 000 oameni au murit din cauza erupiei, iar alii 82 000 au murit de foame i boli. 6.Potenial cel mai periculos Vezuviu din Italia: m 79 d.Cr. erupia Vezuviului a distrus oraele romane Pompei i Herculane. O erupie similar n prezent ar avea efecte devastatoare n acest regiune dens populat. 7.Cea mai mare explozie Krakatau din Indonezia: Krakatau, n strmtoarea Sunda, a explodat n 1883 distrugnd aproape toat insula i formnd un tsunami care a ucis 36 000 oameni.

Inundatiile

Inundatiile sunt printre cele mai frecvente si mai costisitoare dezastre naturale, in privinta suferintelor oamenilor si pierderilor economice. Nu mai putin de 90% din pagubele provocate de dezastrele naturale (excluzand seceta) sunt cauzate de inundatii si fluxurile de moloz asociate. In perioada 1988-1997, inundatiile au cost Statele Unite, in medie, 3.7 miliarde de dolati anual.Media anuala de decese in perioada 1940-1999 este 110, in principal din cauza inundatiilor neprevazute.

Inundatiile aparute pe rauri reprezinta catastrofa naturala care ameninta cele mai multe persoane comparativ cu orice alt dezastru natural, conform unui raport realizat de SWISS Re. Studiul "masoara" riscurile de catastrofe naturale la care sunt supusi peste 1,7 miliarde de oraseni din 616 metropole din intreaga lume. Conform rezultatelor studiului, orasele asiatice sunt cele mai expuse riscului, luand in calcul numarul de oameni aflati in pericol. Pe primul loc se afla regiunea Tokyo-Yokohama, cu 57,1 milioane de oameni supusi riscului. Raportul avertizeaza asupra faptului ca "impactul asupra tarilor care au un singur centru urban sau doar cateva astfel de centre ar putea avea, in mod neanticipat, consecinte dezastruoase". Inundatiile reprezinta cel mai mare risc pentru centrele urbane. "In toate zonele metropolitane studiate, indundatiile pe rauri reprezinta de departe cel mai mare risc. India si China au cei mai multi locuitori expusi la inundatii. Cu toate acestea, potentialul pierderilor economice ca urmare a inundatiilor pe rauri impinge orase europene precum Amsterdam-Rotterdam, Paris, Milan si Londra pe locuri mai sus in top", se arata in raportul SWISS Re.