Acupunctura si Moxa

Acupunctura si Moxa

Acupunctura si moxa, create si dezvoltate de poporul chinez n lupta dusa mpotriva diferitelor boli, sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Tehnicile de acupunctura si moxa reprezinta doua metode de tratament diferite. Acupunctura consta n nteparea, cu ajutorul unui ac metalic de diferite tipuri, a anumitor puncte ale corpului omenesc, si, cu ajutorul unor tehnici de manipulare sa imprime stimuli mai mult sau mai putin puternici, n vederea unui scop terapeutic. Moxa este o metoda terapeutica obtinuta prin aplicarea, pe diferite puncte de pe nvelisul cutanat care trebuiesc cauterizate, unei pudre uscate de pelin sau altei substante, n forma incandescenta.

Dezvoltarea metodelor de acupunctura si moxa

ncepnd cu epoca de piatra, cutitele si alte unelte ascutite au fost inventate pentru nlesnirea muncii productive; n acelasi timp, ele erau folosite pentru a nlatura anumite suferinte ale corpului omenesc si denumite de stramosi bian!. Acest termen nseamna a trata o boala prin nteparea cu un poanson de piatra! " acupunctura la nceputurile sale. #escoperirea focului oferea si conditiile necesare practicarii terapiei prin moxa. $ data cu perfectionarea uneltelor, poansonul de piatra bian! a fost nlocuit cu ace de os si bambus. %ub dinastiie &in si 'han( ) sec *+, " *, .e.n -, aparitia prelucrarii fierului face posibila folosirea acelor metalice, care au avut un rol nsemnat n dezvoltarea acupuncturii. .enomenele de conductie produse de ntepatura n diferite parti ale corpului au dus treptat la descoperirea sistemului /in(0uo! )meridiane-. #upa medicina traditionala chineza, meridianele reprezinta caile principale prin care se stabilesc relatiile ntre suprafata corpului si or(anele interne. n urma practicii nelun(ate, acupunctura si moxa se impun ca doua importante metode terapeutice.

n timpul dinastiei Tan(, acupunctura si moxa se dezvolta n continuare. $ realizare importanta din aceasta perioada este nfintarea unei sectii de acupunctura si moxa la 'ole(iul imperial de medicina " cea mai veche scoala medicala din 'hina. n acest cole(iu, se tineau cursuri obli(atorii de acupunctura si moxa, predate de profesori cu pre(atire speciala n acest domeniu, contribuind astfel substantial la dezvoltarea acestor doua metode de tratament. 'u timpul, acupunctura si moxa au depasit (ranitele 'hinei, ele fiind cunoscute pe plan mondial. n jurul secolului al +,1lea, ele sunt aplicate n /aponia, iar, mai trziu, n tarile arabe si 2uropa. 'onform unor statistici, la ora actuala, aceste metode sunt aplicate n peste 34 de tari.

Tratamentul prin acupunctura

Acupunctura consta n insertia de ace foarte fine pe suprafata corpului, pentru a influenta functiile fiziolo(i(e ale corpului. Modul n care acupunctura functioneaza nu este cunoscut cu exactitate, dar exista cteva teorii. 5rima teorie sustine ca, printr1un proces necunoscut, Acupunctura ridica nivelul tri(licerinei, a unor hormoni specifici, a leucocitelor, a (lobulelor (amma. Aceasta teorie se numeste Teoria cresterii imunitatii!. Teoria endocrina! sustine ca acupunctura stimuleaza secretia (landelor endocrine. Teoria neurotransmitatorilor! sustine ca anumiti neurotransmitatori, precum seratonina si noradrenalina, sunt afectati de acupunctura. Teoria circulatorie! sustine ca acupunctura are ca efect constricita sau dilatatia vaselor de sn(e. Aceasta reactie poate fi cauzata de eliberarea de vasodilatanti, precum histamina, ca raspuns la acupunctura. 6na dintre cele mai populare teorii este Teoria controlului portii!. 'onform acestei teorii, perceptia durerii este controlata de o parte a sistemului nervos care re(leaza impulsurile ce urmeaza a fi interpretate ca durere!. Aceasta parte a sistemului nervos este denumita 5oarta!. #aca poarta este bombardata cu prea multe impulsuri, este coplesita si se nchide. Acesta actiune impiedica unele impulsuri sa treaca. 5rimele porti care se nchid sunt cele mai mici. .ibrele nervoase care conduc impulsurile durerii sunt nervi mici, numite fibre 7'7. Acestea sunt portile care se nchid n timpul acupuncturii. Aceasta teorie a fost enuntata de profesorul /a8asuri8a n 9:;;. Multe boli sunt tratate cu succes prin acupunctura. 'ele mai comune sunt durerile lombare, artrita, durerile de cap ) inclusiv mi(rene -, reactiile aler(ice, anxietatea, depresiile, dere(larile hormonale, precum si dependenta de alcool, tutun si dro(uri tari!.

Tehnica tratamentului prin moxa

5rocedurile moxa consta n cauterizarea cu pudra obtinuta din frunze de pelin arznde, n punctele de acupunctura sau alte parti din corp, n vederea tratarii anumitor afectiuni.

.runzele de pelin utilizate, cu ct sunt mai mult conservate, cu att sunt mai eficace. %e caracterizeaza prin proprietatea de re(lare a ener(iei din meridiane, de combatere a actiunii fri(ului umed, activnd astfel functionarea or(anelor. <astonasul de pelin, numit =hu!, are forma unei ti(ari. %e confectioneaza presnd pe o bucatica de hrtie pudra de pelin, se rasuceste si se lipeste. n mod obisnuit, bastonasele masoara >4 cm lun(ime si 9,? cm diametru. <astonasul arznd mocnit se pune pe locul ales de pe corp. 2xista doua procedee, unul care lasa cicatrice, care n prezent este complet abandonar din cauza arsurilor si cicatricelor pe care le provoaca, si alt procedeu care nu lasa cicatrice. 6ltima metoda este folosita deseori n tratamentul bolilor cronice si a celor de vid si rece!, ca astmul, diareea cronica si indi(estia.

Meridiane si ramuri colaterale

+echea medicina traditionala chineza considera ca meridianele )/in(- si ramurile colaterala )0uo-, sunt principalii conductori ai ener(iei si sn(elui care circula prin or(anism. 2le formeaza o retea de le(atura ntre diferitele elemente interne si externe ale corpului, echilibrnd toate functiile or(anismului. %istemul /in(0uo cuprinde doua parti@ meridianele principale si cele secundare. Meridianele reprezinta trunchiuri principale, pe o directie verticala, n timp ce cele secundare sunt ramuri colaterale transversale. Meridianele se mpart n > (rupe@ meridianele principale sau re(ulate si cele extraordinare sau nere(ulate. Meridianele principale, n numar de 9>, sunt cunoscute sub numele de cele 9> meridianeA, iar cele secundare cele B meridiane extraordinare!. Camurile colaterale lea(a un meridian de altul. Caspndite n tot corpul, meridianele principale si secundare au rol de le(atura n relatia dintre or(ane, viscerele cavitare si nvelisul cutanat, asi(urnd astfel un tot unitar ntre diferita parti ale corpului. #e1a lun(ul anilor, n lupta mpotriva diferitelor boli, vechii chinezi au constatat ca stimularea unor zone specifice ale nvelisului cutanat, s1a dovedit eficace n tratarea anumitor afectiuni. Aceste puncte bine stabilite sunt numite *ue! )puncte-. n acelasi timp s1a observat ca stimularea unei anumite serii de puncte poate actiona asupra acelorasi manifestari morbide ale unui anumit or(an. Aceste puncte si functia or(anelor de care sunt le(ate, sunt plasate ntr1un sistem care cu timpul a dus la Teoria meridianelor!. Totusi, un studiu aprofundat al substratului de baza al meridianelor nu a fost posibil datorita conditiilor sociale si a cunostintelor limitate din acele timpuri.
Diagrama cu meridianele corpului

 Medicina si filozofie
%hen Dun(, care este considerat parintele medicinii chineze, a emis o teorie care sustine ca o forta ener(etica strabate ntre( corpul. Aceasta forta ener(etica este cunoscuta sub numele de Ei. Ei consta n toate activitatile esentiale ale vietii, care includ aspectele spirituale, emotionale, mentale si fizice ale vietii. %anatatea unei persoane este influentata de cur(erea lui Ei de1a lun(ul meridianelor, n combinatie cu fortele universale &in si &an(. 2ner(ia cur(e constant de1a lun(ul meridianelor. 'nd aceste cai de trecere sunt blocate, deficiente, excesive sau doar dezechilibrate, se dezechilibreaza si &in si &an(. Acest lucru cauzeaza aparitia bolii. %e considera ca acupunctura poate reinstaura echilibrul pierdut. &in si &an( sunt forte opuse, care fiind echilibrate, lucreaza mpreuna. $rice schimbare n acest echilibru va produce calamitati naturale, n natura, si boala, n cazul oamenilor. &in este corespondentul atributiilor feminine@ nemiscarea, ntunericul, fri(ul, umiditatea. &an( este corespondentul atributiiloe masculine@ lumina, dinamismul, caldura, uscaciunea. Dimic nu este complet &in sau &an(. 'el mai relevant exemplu este nsusi omul@ este combinatia ntre nsusirile mamei sale )&in- si a nsusirilor tatalui sau )&an(-. Acesta este simbolul conventional &in1&an(, reprezentnd vechea ntele(ere chineza asupra mersului lucrurilor. 'ercul exterior nseamna totul!, n timp ce formele albe si ne(re din interiorul cercului reprezinta omniprezenta interactiune ale celor doua ener(ii; ne(ru este pentru &in, iar alb pentru &an(. Aceste forme nu sunt albe sau ne(re complet, asa cum viata nu este niciodata doar alba sau doar nea(ra. 'ele doua ener(ii nu pot exista una fara cealalta. .orma sectiunilor &in si &an( al simbolului su(ereaza miscarea continua a celor doua ener(ii, &in spre &an( si &an( spre &in.