http://assasiniisanatatii.wordpress.

com/

Medicamente bune NU sunt rentabile pentru corporatii

Richard J. Roberts explic, ntr-un interviu publicat n Lavanguardia din 27 iulie, semnat de Lluis Amiguet, de ce !edicamentul care vindec de"initiv nu este rentabil#. Restul interviului aici$

Richard J. Roberts, laureat al %remiului &obel, averti'ea' intr-un interviu acordat publica(iei La )anguardia c, pentru asigurarea pro"itului, "irmele "armaceutice n-au nici un interes s existe medicamente e"iciente care s pun capt unor boli. de Jurnalul &ational 2*+,*2++7 -Actuali'at 7.++/

01 vi'ite

2mprim 3-mail

Richard J. Roberts explic, intr-un interviu publicat in Lavanguardia din 27 iulie, semnat de Lluis Amiguet, de ce 4!edicamentul care vindec de"initiv nu este rentabil4.

Lluis Amiguet. 5e model de cercetare vi se pare cel mai e"icient, cel al 67A sau cel european8

Richard J. Roberts. 3ste evident c modelul american, in care particip activ capitalul privat, este mult mai e"icient. %ute(i lua ca exemplu progresul spectaculos al industriei in"ormatice, unde este capitalul privat cel care "inan(ea' cercetarea de ba' 9i cea aplicat, in ceea ce prive9te industria de sntate, ins... 3u am re'erve.

Lluis Amiguet. ) ascult.

Richard J. Roberts.&u se poate ca cercetarea in domeniul snt(ii umane s depind numai de rentabilitatea economic. 5eea ce e bine din punctul de vedere al dividendelor nu este intotdeauna bine pentru oameni.

Lluis Amiguet. 3xplica(i-ne.

Richard J. Roberts.2ndustria "armaceutic vrea s "ie util pentru pie(ele de capital...

Lluis Amiguet. 5a oricare alt industrie.

Richard J. Roberts.:a, dar aceasta nu este orice alt industrie. aici vorbim de sntatea noastr 9i de vie(ile noastre, 9i de cele ale "iilor no9tri, 9i ale milioanelor de oameni.

Lluis Amiguet. :ar, dac sunt rentabile, se va reali'a o cercetare mai bun.

Richard J. Roberts.:ac te gnde9ti doar la pro"it, nu te va mai preocupa s "ii

util oamenilor.

Lluis Amiguet. :e exemplu...

Richard J. Roberts.Am dove'i c, in anumite ca'uri, cercettorii care depind de "onduri private ar "i putut descoperi medicamente "oarte e"icace, care ar "i pus capt cu totul anumitor boli...

2nteresul

Lluis Amiguet. ;i de ce au renun(at la cercetri8

Richard J. Roberts.%entru c produc(ia "armaceutic este mai degrab interesat nu s v vindece pe dumneavoastr, ci s v ia mai mul(i bani, a9a c, dintr-o dat, cercetarea respectiv este deviat ctre descoperirea de medicamente care nu v vindec intru totul, ci doar cronici'ea' boala 9i v "ace s experimenta(i o imbunt(ire ce va disprea din momentul in care nu mai lua(i medicamentul.

Lluis Amiguet. 3ste o acu'atie grav.

Richard J. Roberts.3i bine, este un lucru obi9nuit ca "irmele din industria de medicamente s "ie interesate in linii de cercetare nu pentru a vindeca, ci pentru a cronici'a durerile cu medicamente cronici'ante mult mai rentabile dect cele care vindec o dat pentru totdeauna. ;i nu trebuie dect s urmri(i anali'a "inanciar din industria "armaceutic pentru a veri"ica ceea ce spun.

Lluis Amiguet. 3xist dividende care ucid.

Richard J. Roberts.:e asta v spuneam c sntatea nu poate "i o pia( in plus 9i nici nu poate "i in(eleas doar ca un mi<loc de a c9tiga bani. ;i de aceea cred c in modelul european mixt, cu capital public 9i privat, este mai pu(in "acil s se propage acest tip de abu'uri.

Lluis Amiguet. 7n exemplu de ast"el de abu'uri8

Richard J. Roberts.6-a renun(at la cercetarea pentru antibiotice, pentru c sunt prea e"iciente 9i vindecau complet. ;i, pentru c nu s-au produs noi antibiotice, microorganismele in"ec(ioase au devenit re'istente, 9i a'i tuberculo'a, care "usese invins cnd eram eu copil, reapare 9i a ucis anul acesta peste un milion de oameni.

Lluis Amiguet. &u imi vorbi(i de lumea a treia8

Richard J. Roberts.Acesta este un alt capitol trist. bolile din lumea a treia sunt prea pu(in supuse cercetrii, pentru c medicamentele care le-ar combate nu ar "i rentabile. :ar eu v vorbesc de prima lume, a noastr. medicina care vindec de"initiv nu este rentabil 9i de aceea nu se "ac cercetri in acest domeniu.

Lluis Amiguet. %oliticienii nu intervin8

Richard J. Roberts.&u v "ace(i ilu'ii. in acest sistem, politicienii sunt simpli anga<a(i ai marilor capitaluri, care investesc att ct este nevoie pentru ca "iii lor s "ie ale9i 9i, dac nu sunt ale9i, s ii cumpere pe cei care sunt.

Florurarea apei, otravirea populatiei

2n 67A si 5anada apa potabila este "lorurata obligatoriu de catre stat. 2n Japonia si 3uropa acest lucru este inter'is prin lege intrucat "lorura este o substanta toxica. 2n timpul celui de-al doilea ra'boi germanii si rusii administrau "lorura pri'ionierilor pentru a-i "ace mai docili si mai stupi'i. 2n perioada anilor 1==+, cercetarile conduse de %hillis !ullenix, toxicologul de la >arvard, au aratat ca "luorura in apa poate conduce la scaderea 2?-ului si produce in cobai simptome precum hiperactivitatea si de"icitul de atentie -A:>:/. :e "lorurarea apei in 67A s-a ocupat tovarasul Roc@e"eller impreuna cu 2.A. Barben -corporatia na'ista de chimicale unde in tineretile lui a lucrat si %apa 2oan %aul al :oilea/. 7rmariti materialul video aici si cititi pe larg despre istoria "lorurarii apei potabile aici.

Florura

Oare sa fie o intamplare faptul ca germanii si rusii, foloseau fluorura in timpul celui de-al doilea razboi mondial pentru a face prizonierii mai docili si mai stupizi? In perioada anilor 199 , cercetarile conduse de !hillis "ulleni#, to#icologul de la $ar%ard, au aratat ca fluorura in apa poate conduce la scaderea I&-ului si produce in cobai simptome precum hiperacti%itatea si deficitul de atentie '()$)*.

Bluorura adaugata in apa potabila a multor orase si a altor 'one populate, tinde sa se acumule'e in dantura in de'voltare, producand decolorare, in oase, "acandu-le casante. Bluorurarea este asociata cu cancerul si produce acumularea elementului chimic in glanda pineala, un important centru de control endocrin, unde produce mari de'echilibre. Blorurarea apei in America si 5anada este obligatorie - pe cand in 3uropa si Japonia este inter'isa prin lege. Citeste restul articolului >> %aul 5onnett de la Bluoride Action &etCor@ -lin@DD/ comentea'a pe marginea cercetarilor parte a lucrarii de doctorat reali'ate de Jenni"er Lu@e, sub titlul. :epuneri de "luorura in glanda pineala umana. 6tim ca "luorura este o otrava si in ciuda acestui "apt o adaugam in apa, in pasta de dinti si chiar o numim supliment, chiar daca nu are nici o valoare nutritionala. )aloarea sa medicala - prevenirea cariilor dentare - este explicatia o"iciala pentru adaugarea acestui toxic element chimic. :ar aceasta valoare este cu mult depasita de e"ectele secundare de natura toxicaE Recent legislatia 7niunii 3uropeene re"eritoare la aditivi alimentari, listea'a "luorura supliment esential. Acest "apt este destul de ironic cand ne gandim la gri<a exagerata "ata de toxicitatea vitaminelor si e"ortul de a limita do'ele acestor nutrienti esentiali pentru a prote<a sanatatea publica#.
ISTORIC

2storia introducerii cu "orta a "luorurii in oameni prin procesul de "luorurare a apei potabile este dominata de minciuni, lacomie si inselaciune. Auvernele care au acceptat "luorura ca adaus in apa potabila sustin ca aceasta este sigura, bene"ica si necesara, desi dove'ile stiinti"ice arata ca "luorura nu este sigura atunci cand este ingerata si ca 'onele in care apa este "luorurata au o rata crescuta de cancer, carii dentare, "luoro'a dentara, osteoporo'a si alte probleme de sanatate. 6ub presiunea exercitata de industria aluminiului, de companiile "armaceutice si de "abricile de armament, "luorura continua sa "ie utili'ata in tratarea apei in toata America de &ord si, ca urmare a unor actiuni legale recente impotriva companiilor care "luorurea'a apa potabila, s-a creat un precedent care va "ace imposibila in viitor indepartarea "luorurarii.

%ovestea incepe in 1=2F, cand 2nteressen Aemeinscha"t Barben -2.A.Barben/ , o "irma producatoare de substante chimice, a inceput sa primeasca imprumuturi de la bancherii americani, ceea ce a condus treptat la in"iintarea unui cartel imens 2.A. Barben. 2n 1=2, >enrG Bord si American 6tandard Hil 5ompanG -"amilia Roc@e"eller -masoni/ a "u'ionat cu 2.A.Barben si la inceputul anilor IJ+, erau mai mult de o suta de corporatii americane care aveau acorduri economice de cooperare in Aermania. A"acerea 2.A.Barben in America era controlata de un holding, American 2.A. Barben, care avea la conducere pe urmatorii. 3dsel Bord, presedinte la Bord !otor 5omanG, 5has 3. !itchell, presedinte al Roc@e"ellerIs &ational Kan@ o" &eC Lor@, Malter Neagle, presedinte al 6tandard Hil &eC Lor@, %aul Marburg, presedinte al Bederal Reserve and Krother o" !ax Marburg, "inantator al ra'boiului german, >erman !et', unul din directorii de la Kanca din !anhattan, controlata de compania Marburg si un numar de alti membri, dintre care trei au "ost cercetati si condamnati ca si criminali germani de ra'boi pentru crime impotriva umanitatii. 2n 1=J= ca urmare a conventiei Alted, 5ompania Americana a Aluminiului -American Aluminium 5omanG -AL5HA/, pe atunci cel mai mare producator din lume de "luorura de sodiu si :oC 5hemical 5ompanG au trans"erat tehnologia lor in Aermania. 5olgate, Oellogg, :upont si alte companii au semnat o

conventie de in"iintare a unui cartel cu 2.A. Barben, "ormand ast"el un grup - lobbG puternic numit pe drept ma"ia "luorurii#.
Mitul Prevenirii Cariei Dentare

!itul prevenirii cariei dentare# asociat cu "luorura, provine din 1=J= cand in 6tatele 7nite un chimist cu numele Aerald J. 5ox, anga<at la AL5HA P cel mai mare producator de deseuri toxice cu "luorura si care la vremea respectiva a "ost acu'at pentru daunele provocate de aceste deseuri, a tratat cu "luorura niste cobai de laborator, a conclu'ionat ca "luorura reduce cariile dentare si a sustinut ca poate "i introdusa in reteaua nationala de apa potabila. 2n 1=F7, Hscar 3 3Cing, care timp indelungat a "ost avocatul AL5HA, a "ost desemnat ca se" al Agentei Bederale de 6ecuritate -Bederal AgencG 6ecuritG/, o po'itie care l-a plasat sub controlul 6erviciului %ublic pentru 6anatate -%ublic >ealth 6ervice - %>6/. 2n urmatorii trei ani, ,7 de orase americane au inceput "luorurarea apei potabile, inclu'and aici si studiul din !ichigan privind "luorurarea apei, eliminandu-se ast"el cercetarile stiinti"ice privind bene"iciul si siguranta utili'arii "luorurii inainte de a "i complet "inali'ate.

Q &epotul lui 6igmund Breud - 3dCard KernaGs DD, cunoscut ca doctorul cu mai multe "ete# si ca parinte al %R, organi'atie in"iintata de industriasii americani in incercarea de a convinge publicul sa accepte "luorurarea, a inceput o campanie de inselaciune pentru convingerea opiniei publice. KarnaGs explica cum orice idee poate "i practic acceptata daca doctorii sunt de acord. %ublicul este dispus sa o accepte pentru ca doctorul este o autoritate pentru cei mai multi oameni, indi"erent de ceea ce stie sau nu stie# -KrGson, 2++F/. :octorii care au acceptat "luorura nu stiau ca cercetarea care discreditea'a "luorurarea a "ost suprimata sau ca nu a "ost "acuta asa cum era normal la inceput. Bluorura a "ost egalata cu progresul stiinti"ic si de atunci a "ost pre'entata publicului ca si substanta care intareste sanatatea, a "ost adusa in mediul incon<urator spre binele copiilor iar cei care s-au opus au "ost inlaturati "iind considerati excentrici, excroci, sarlatani sau nebuni. 5a urmare a o"ensivei necrutatoare a %R dar si ca urmare a toxicitatii moderate, "luorura a devenit imperturbabila la orice critica.

Bluorurarea apei continua, in ciuda cercetatorilor de la Agentia de %rotectia !ediului -3%A/, care impreuna, in capitolul 2,+ al 7niunii &ationale a Anga<atilor Nre'oreriei au luat po'itie impotriva :r. Milliam >ir'G, a"irmand ca "luorura -care se adauga in apele municipale/ este un deseu periculos pentru care exista dove'i evidente privind e"ectele adverse asupra sanatatii si, contrar perceptiei publice, nu exista dove'i privind e"ecte bene"ice semni"icative# -!ullenix, 1==,/. :esi "luorura este de R+ de ori mai toxica decat dioxidul de sul", inca nu exista norme de limitare ca si poluant in Actul American pentru %uritatea Aerului.

#5ei ce manipulea'a acest mecanism ascuns al societatii repre'inta un guvern invi'ibil care detine puterea in tara noastraS mintile noastre sunt modelate, gusturile noastre sunt "ormate, ideile ne sunt sugerate, in general de catre oameni de care nu am au'it niciodata# -3dCard KernaGs 1==1/.

Adevarul despre Aspartam

Adevarul despre aspartam, inlocuitorul 'aharului cel mai raspandit in lume - cum a reusit un mare mahar din armata americana sa iasa pe piata cu un produs care este la "el de daunator ca si 'aharul 8

Vaccinurile contin mercur

7n "ilm documnetar legat de e"ectele mercurului din vaccinuri asupra creierului, mentionam ca un copil in 67A pana la varsta de R ani trebuie sa "aca in <ur de J+ de vaccinuri - deci exact cand creierul este in "ormare inghite "oarte mult mercur .

http://www.+outube.com/watch?%,-./01O2m(iw3eurl,http45(467 467assasiniisanatatii.wordpress.com4676 84671146719467efectele-mercurului-din%accinuri-asupra-creierului4673feature,pla+er:embedded

Avertisment: Ou ieftine, dar cu hormoni

67R6A. http.**CCC.<urnalul.ro*stire-alimentatie-sanatoasa*avertisment-oua-ie"tine-dar-cuhormoni-R+FJ+F.html este !"# dintre oule comerciali$ate %n &om'nia con(in hormoni de stres )i alte substan(e nocive pentru sntate* +nainte de a mer,e la cump rturi pentru a)ti, %nv(a(i s deosebi(i oule de slab calitate de cele sntoase* Tn RomUnia, aproape toate oule comercia li'ate provin de la gini crescute n baterii, pe o supra"a( mai mic decUt o coal de hUrtie 9i hrnite cu "ura<e chimi'ate. %otrivit pro". doctor Aheorghe !encinicopschi, directorul 2nstitutului de 5ercetri Alimentare, aceste ou con(in hormoni de stres 9i alte substan(e nocive pentru sntate. Nocmai din acest motiv, 7niunea 3uropean a propus ca din 2+12 ele s "ie retrase de pe pia(. -./C0F&A10 CO-U23 Avem 9i op(iuni mai sntoase, iar pentru a deosebi oule de slab calitate de cele sntoase nu trebuie decUt s interpreta(i ci"rele inscrip(ionate pe ele. Ast"el, pe lUng termenul de garan(ie, oul este inscrip(ionat 9i cu un cod de ci"re -uneori mai pu(in li'ibil/, pe care nu ar

trebui s l trecem cu vederea, pentru c el o"er in"orma(ii "oarte importante cu privire la calitatea produsului. 3xist patru categorii de ou care, potrivit reglementrilor 73, pot "i comerciali'ate. Aceast clasi"icate se "ace n "unc(ie de modalitatea de cre9tere a psrilor de la care provin oule, iar marcarea respect standardele europene. Ast"el, prima ci"r a codului preci'ea' calitatea oului, iar urmtoarele ci"re repre'int codul de productor. 5oncret. oule marcate cu ci"ra J provin de la gini crescute n baterii 9i repre'int, din pcate, peste =+V dintre oule comerciali'ate n RomUnia. Hule care provin de la gini crescute pe sol sunt marcate cu ci"ra 1, cele de la psrile de'voltate n aer liber cu ci"ra 2, iar cele ecologice - cu +. Acestea din urm sunt cele mai sntoase, sublinia' pro"esorul Aheorghe !encinicopschi. :ar 9i pre(ul oulor ecologice este mai mare. Tn supermar@eturile din (ara noastr se gsesc de obicei doar ou de baterie 9i ecologice. Tn (ara noastr, produc(ia de ou de la gini crescute pe sol este "oarte sc'ut. &O4.C10A AN0MA2.2O& !ai multe lan(uri de supermar@eturi din 3u ro pa au renun(at de<a la oule provenite de la gini crescute n baterii n "avoarea celor de la gini crescute pe sol. Aceast schimbare vine 9i ca ur mare a presiunilor exercitate de organi 'a(iile pentru protec(ia animalelor, care mili tea' de mai mul(i ani pentru modi"icarea con di(iilor de cre9tere a ginilor. Aceste organi'a(ii sus(in c tratamentul la care sunt supuse ginile este de dou ori condamnabil. agresea' psrile 9i re pre'int un atentat la sntatea consumatorilor.

-ispar Medicamentele 0eftine pentru Cardiaci

5orporatiile din domeniul "armaceutic in goana pentru pro"it imediat incep sa elimine de pe piata medicamentele ie"tine si le inlocuiesc cu surogaturi mult mai scumpe. Ast"el, propranololul, un medicament prescris "recvent pacientilor cu a"ectiuni cardiace, nu se mai gaseste in "armaciile din tara de mai bine de doua luni. H cutie de %ropranolol cu 2+ de comprimate costa numai 1 leu, pe cand un medicament de ultima generatie din aceeasi clasa costa de o suta cin$eci de ori mai scump - pretul a<unge pana la 1R+ de lei. Repre'entantii 5entiva, compania care producea medicamentul, spun ca au luat deci'ia de a exclude produsul din motive interne. 6A fost o deci$ie a fostei conduceri, luata inainte de preluarea /icomed de catre 5entiva*7 Citeste mai mult >>

/istemul Medical din /UA 8 masina de facut bani

!ichael !oore a mai "acut un documentar - 6ic@o. 2n America nu exista sistem de asigurari de sanatate de stat. 3xista numai companii de asigurari private acestea "ac orice pentru pro"it . incep prin a respinge oamenii care au "ost bolnavi in trecut, asa ca nu e e asa de usor sa obtii o asigurare. Apoi cand oamenii se imbolnavesc companiile "ac orice pentru a nu plati asigurareaE 2n "ilm apar si "ost lucratori din companiile de asigurari, si o "osta directoare care marturiseste cum la inceput cand a "ost anga<ata in companie a reusit in mod ingenios sa respinga o cerere de asigurare "oarte mare. A "ost promovate salariu i-a "ost marit, dar cel care a "acut cererea a murit. A continuat sa respinga cereri a a<uns director dar pana la urma se pare ca i-a "ost de a<uns, in "ilm apare depunand marturie in "ata 5ongresului din 76A.

/tiri despre sanatare si societate

514 dintre americani considera ca Internetul poate fi un substitut pentru persoana de se# opus 'aici*. Iar 8;4 dintre tinerii cu %arsta cuprinse intre 1;<6= afirma ca este absolut obligatoriu sa ai un profil sub "+sspace sau 7ace>oo?. @rebuie sa fii e#trem de credul sa spui ca nu este o conspiratie, sunt doar niste coincidente si e%olutia normala a societatii, o tranzitieA o tranzitie catre ce ? Blita globala din umbra se chinuie sa-si prelungeasca %iata prin tot felul de tehnologii 'aici* (de%arul din spatele Imperiului "ondial al Caharului - aceeasi oameni care a%eau scal%i la 18 au puterea si acum - partea 1 si partea 6 Doogle %rea si a obotinut certificare sa poata a%ea accesul la fisa ta medicala precum si la genomul uman 'aici* Eiitoarele generatii nu mai au sanse de reusita in actualul sistem economic politic mondial 'aici*

&umai prostii nu vad conspiratia datorita ignoratiei sau a egoului exacerbat implantat ca un virus de sistem pentru a te controla.

2ista e8urilor canceri,ene

E-uri cancerigene : E151, E1=6, E611, E659, E55 , E615, E61=, E61., E619, E618, E61; Aditivi alimentari care cresc colesterolul : B56 , B561 E-uri care afecteaza circulatia : E6. , E6.1, E6.6 E-uri care afecteaza pielea : E65 , E651, E656, E655 E-uri care afecteaza digestia : E55;, E559, E5= , E5=1, E=95, E=9=, E=9., E=99

!ai mult despre aici si aici

Mer9 si vaccinurile canceri,ene

5lip video aici 2n 1=RF dr. Kernice 3ddG, bacteriolog, a descoperit virusuri simiene -de la maimu(/ n vaccinul, presupusul a "i steril, anti-polio inactivat, de'voltat de dr. Jonas 6al@. Aceast descoperire nu a "ost bine primit la &2> 9i dr.Kernice a "ostS retrogradat. !ai tUr'iu, dr.>illeman a i'olat virusul 6)F+ din cele dou tipuri de vaccinuri anti-polio. 6al@ 9i 6abin. )irusul 6)F+ produce tumori. Tn aceste vaccinuri erau F+ de virusuri di"erite, 9i se urmrea eradicarea lor. &u s-a reu9it sterili'area complet a vaccinurilor anti-polio. :r. John !artin, pro"esor de patologie la 7niversitatea 5ali"ornia de 6ud a "ost anga<at pe perioada 1=70-1=,+ n ramura de oncologie viral a Kiroului de ;tiin(e Kiologice, de la B:A. 2n decursul activit(ii sale acolo, a identi"icat A:& strin n vaccinul anti-polio Hrimune Lederle, ceea ce sugera o contaminare serioas. 3l 9i-a aten(ionat superiorii asupra acestui lucru 9i i s-a rspuns s ncete'e aceste testri ntrucUt erau na"ara activit(ii pe care trebuia s o reali'e'e. !ai tUr'iu, dr. !artin a constatat c toate cele 11 maimu(e ver'i a"ricane pe care se producea vaccinul anti-polio, pre'entau virus citomegalic simian. 5ei care reali'au vaccinul 9tiau despre acest lucru. Kiroul de ;tiin(e Kiologice a decis ca produc(ia de vaccin contaminat s continue. 2n 1=RR dr. !artin a identi"icat anumite virusuri numite virusuri clandestine, la pacien(ii cu sindromul oboselii cronice. Aceste virusuri nu pre'int gene ai cror produ9i determin sistemul imun al ga'dei s le recunoasc. Ast"el, acestea trec Wneobservate# de sistemul de aprare al organismului. 2n martie 1==R, dr.!artin a detectat "aptul c unele din aceste virusuri clandestine 9i au originea n tipul de virus citomegalic simian, al maimu(elor ver'i a"ricane, care in"ectea' omul - virus despre care el aten(ionase c sunt pre'ente n vaccinul anti-polio. 7n articol din Mashington %ost din 20 ianuarie 1=,, men(iona c toate ca'urile de poliomielit dup anul 1=7= au "ost cau'ate de vaccinul anti-polio, 9i nu a "ost depistat nicio tulpin strin n ca'urile de poliomielit.

:a;er 8 vaccinuri contaminate cu <0V

KaGer a vandut intentionat vaccinuri contaminate cu >2) - inregistrare dupa &K5 &eCs .
http://www.+outube.com/watch?%,wg-.6m$I2hs3eurl,http45(467 467assasiniisanatatii.wordpress.com4676 846716467 .467ba+er-%accinuricontaminate-cu-hi%4673feature,pla+er:embedded

Ceea ce nu stiam despre cancer3

Am sa poste', in preluare, un articol "ascinant legat de boala cea mai temuta de oameni. cancerul. Redau articolul intergral, chiar daca e "oarte lung, insa garante' ca, citit pana la capat cu atentie, va schimba perceptia "oarte multora asupra acestei boli. )oi mentiona si sursa, ast"el incercand sa nu le'e' in nici un "el drepturile de autor.

A3R!A& &3M !3:252&3X -A&!/ %aradigma !edicala a :r. RG@e Aeerd >amer Y KG 5aroline !ar@olin, %h.:., )ancouver, 5anada

2&NRH:753R3 %e 1, August 1=7,, :r. RG@e Aeerd >amer, !.:., la vremea aceea internist se" la clinica oncologica a 7niversitatii din !unchen, Aermania, a primit vestea socanta ca "iul sau, :ir@, a "ost impuscat. :ir@ a murit in :ecembrie 1=7, si, cateva luni mai tar'iu, :r. >amer a "ost diagnosticat cu cancer testicular. :in moment ce nu "usese niciodata grav bolnav, a suspectat

imediat ca de'voltarea cancerului sau poate avea legatura directa cu tragica pierdere a "iului sau. !oartea lui :ir@ si propria sa experienta cu cancerul l-au "acut pe :r. >amer sa investighe'e istoricul pacientilor sai de cancer. A a"lat "oarte curand ca, la "el ca el, toti au trecut prin experiente extrem de stresante, inainte ca boala sa se instale'e si sa se de'volte. Hbservarea conexiunii dintre minte si organism nu a "ost surprin'atoare. &umeroase studii aratasera de<a ca atat cancerul, cat si alte bolii sunt "oarte des precedate de un eveniment traumati'ant. :ar :r. >amer a dus cercetarile sale cu un pas mai departe. 7rmarind ipote'a ca toate evenimentele din organism sunt controlate de creier, a anali'at tomogra"iile pacientilor sai si le-a comparat cu istoricul lor medical. :r. >amer a descoperit ca orice boala, nu numai cancerul, este controlata de o 'ona din creier ce ii corespunde in mod speci"ic si este legata, in mod particular, de un con"lict soc per"ect identi"icabil. Re'ultatul cercetarilor sale se constituie intr-o diagrama stiinti"ica ce ilustrea'a legatura biologica dintre psihic si creier si corelatia cu organele si tesuturile intregului organism uman -varianta engle'a a :iagramei stiinti"ice a A&!# este in lucru/. :r. >amer a denumit descoperirile sale 5ele R Legi Kiologice ale &oii !edicine#, datorita "aptului ca aceste legi biologice valabile in ca'ul oricarui pacient, o"era o perspectiva cu totul noua asupra intelegerii cau'ei, a de'voltarii si a procesului natural de vindecare a bolii. -5a raspuns la numarul crescand al interpretarilor gresite ale descoperirilor sale si pentru a pastra integritatea si autenticitatea muncii sale stiinti"ice, :r. >amer si-a prote<at in mod legal materialele de cercetare, sub numele de Aerman &eC !edicineX -A&! - &oua !edicina Aermana/. Nermenul &eC !edicine# nu poate "i "olosit nicaieri la nivel international/ . 2n 1=,1, :r. >amer a pre'entat re'ultatele descoperirilor sale la Bacultatea de !edicina a 7niversitatii din NZbingen, sub "orma unei te'e post-doctorat. Notusi, pana asta'i, 7niversitatea a re"u'at sa teste'e cercetarile :r. >amer, in ciuda obligativitatii legale de a o "ace. Acesta este un ca' "ara precedent in istoria universitara. 2n mod similar, medicina o"iciala a re"u'at sa aprobe descoperirile sale, in ciuda a J+ de veri"icari stiinti"ice di"erite, "acute atat de medici independenti, cat si de asociatii pro"esionale. La scurt timp dupa ce :r. >amer si-a pre'entat te'a, i-a "ost adresat un ultimatum de a renunta la descoperirile sale stiinti"ice, sau i se va re"u'a reinnoirea contractului sau la 5linica 7niversitara. 2n 1=,0, desi munca sa nu a "ost niciodata pusa la indoiala sau de'aprobata, doctorului >amer i-a "ost ridicata licenta medicala pe motive ca a re"u'at sa se con"orme'e principiilor medicinei standard.5u toate acestea, era hotarat sa-si continue munca si, in 1=,7, a reusit sa-si extinda descoperirile practic catre orice boala cunoscuta de medicina. :r. >amer a "ost persecutat si hartuit timp de 2R ani, in special de catre autoritatile germane si de catre cele "rance'e. :in 1==7, :r. >amer locuieste in exil in 6pania, unde isi continua cercetarile si continua sa se lupte pentru recunoasterea o"iciala a &eC !edicine#. 2nsa, din moment ce Bacultatea de !edicina a 7niversitatii din NZbingen isi mentine tactica de amanare, pacientilor din intreaga lume le este re"u'at dreptul de a bene"icia de descoperirile revolutionare ale :r. >amer.

HR2A2&3A KHL2LHR 36N3 2& 5R323R :r. >amer a stabilit ca Worice boala este cau'ata de un soc emotional care surprinde individul total nepregatit# -%rima Lege Kiologica/. 2n onoarea "iului sau , :r. >amer a denumit acest incident stresant. :ir@ >amer 6Gndrome, sau :>6. %sihologic vorbind, :>6 este un incident "oarte personal, conditionat si determinat de experientele noastre trecute, de vulnerabilitati, de perceptiile personale, de valorile si credintele personale. 5u toate acestea, :>6 nu este doar un con"lict emotional, ci si biologic, care trebuie inteles in contextul evolutiei noastre personale. Animalele experimentea'a aceste socuri biologice in urma pierderii bruste a cuibului sau teritoriului, a pierderii unui pui, a separarii de partener sau de grup, a unei amenintari nesteptate, a unei perioade de nemancare sau a unei amenintari de moarte. 7n barbat, de exemplu, poate su"eri un soc con"lictual de Wpierdere a teritoriului# , cand isi pierde casa sau locul de munca, pe neasteptate[ pentru o "emeie, un soc con"lictual Win camin# poate "i o gri<a pentru binele unuia dintre membrii "amiliei[ un soc con"lictual de tipul Wabandonului# poate "i declansat de un divort nepreva'ut sau de o spitali'are de urgenta[ copii su"era deseori un soc con"lictual Wde separare#, cand mama se decide sa se intoarca la munca sau cand se despart parintii. Anali'and mii de tomogra"ii -5N/ in relatie cu istoricul pacientului, :r. >amer a descoperit ca, atunci cand are loc :>6, socul impactea'a o 'ona speci"ica, predeterminata din creier, cau'and o le'iune care este vi'ibila pe tomogra"ie, ca un set clar de inele concentrice -2n 1=,=, 6iemens, producatorul german de aparate tomogra"ice, a con"irmat ca aceste inele nu provin de la o proasta "unctionare a aparaturii/. :upa impact, celulele cerebrale transmit socul impactului catre organul corespondent care, la randul lui, raspunde cu o modi"icare speci"ica, ce poate "i anticipata. !otivul pentru care di"eritele con"licte sunt legate indisolubil de anumite 'one ale creierului este acela ca, de-a lungul evolutiei noastre, "iecare parte a creierului a "ost programata sa raspunda instantaneu la posibile con"licte sau amenintari. 2n timp ce Wvechiul creier# -cerebelul, 'ona amigdaliana/ este programat cu instuctiuni de ba'a legate de supr av ietuire, care corespund respiratiei, hranirii sau reproducerii, Wnoul creier# -creierul mare/ este codat cu teme mult mai av ansate, precum cele legate de con"lictele teritoriale, con"lictele de separare, con"lictele de identitate si cele legate de autoapreciere, increderea si respectul de sine. 5ercetarile medicale ale :r. >amer sunt strans legate de embriologie, pentru ca, indi"erent de "elul in care organul raspunde unui con"lict, "ie prin de'voltarea unei tumori, prin deteriorarea tesutului sau prin dereglarea "unctionarii, toate acestea sunt determinate de stratul embrionic al germenului din care provin atat organul, cat si tesutul cerebral corespondent -A treia Lege Kiologica/. A&! Hntogenetic 6Gstem o" Numors# -6istemul Hrtogenetic al tumorlor/ ilustre'a ca organele controlate de Wvechiul creier# care deriva din endoderm sau vechiul creier mesoderm, precum plamanii, "icatul, colonul, prostata, uterul, pielea in pro"un'imea ei, pleura, peritoneul, pericardul, glandele mamare, etc., generea'a intotdeauna proli"erare celulara, imediat ce con"lictul corespondent are loc la nivelul creierului. Numorile acestor organe se de'volta exclusiv pe durata "a'ei active a con"lictului -initiata de :>6/.

6a luam exemplul cancerului de plaman. con"lictul biologic asociat cu cancerul de plaman este un soc de tipul W"rica de moarte#, deoarece, in termeni biologici, panica de moarte este echivalenta cu incapacitatea de a respira. Hdata cu socul datorat "ricii de moarte, celulele pulmonare alveolare care reglea'a respiratia incep instantaneu sa se multiplice, "ormind o tumoare pulmonara. 5ontrar parerilor conventionale, aceasta multiplicare a celulelor pulmonare nu este un proces "ara rost, ci serveste unui scop biologic "oarte bine de"init, si anume sa creasca capacitatea pulmonara, optimi'and ast"el sansele de supr av ietuire ale organismului. Anali'ele tomogra"iilor intreprinse de :r. >amer demonstrea'a ca "iecare persoana bolnava de cancer de plaman pre'inta o con"iguratie clara de tip inele concentrice in 'ona corespondenta din creier si ca "iecare pacient a su"erit un soc con"lictual emotional total neasteptat, de tipul W"rica de moarte#, inaintea declansarii cancerului. 2n ma<oritatea ca'urilor teama de moarte a "ost declansata de socul unui diagnostic de cancer, ce a "ost resimtit ca o sentinta la moarte. 5ancerul de san, potrivit cercetarilor :r. >amer, este re'ultatul gri<ilor provocate de un con"lict de tipul mama-copil# sau probleme cu partnerul#. Aceste tipuri de con"licte impactea'a intotdeauna vechiul creier, in 'ona care controlea'a glandele producatoare de lapte. H "emeie poate su"eri un con"lict de tipul mama-copil, intrucat isi "ace "oarte multe gri<i, atunci cand copilul ei este ranit sau se imbolnaveste grav, "oarte brusc. %e durata "a'ei de stres, cat con"lictul este activ, celulele glandei mamare continua sa se multiplice, "ormand o tumora. 6copul biologic al proli"erarii celulare este acela de a mari capacitatea de lactatie pentru copilul su"erind, grabind ast"el procesul de vindecare al acestuia. Biecare "emeie si "iecare "emela din lumea animala se naste cu acest program de reactie biologica pentru crestere si de'voltare. &umeroasele studii ale :r. >amer arata ca "emeile, chiar si atunci cand nu alaptea'a, de'volta tumori ale glandelor mamare, din cau'a gr<ilor obsesive pentru binele celor dragi -a copilului care are probleme, a unui parinte bolnav, sau de gri<a unui prieten cu probleme/. 5eea ce a "ost spus despre cancerul de plaman sau de san este valabil pentru orice alt tip de cancer ce isi are originea in Wvechiul creier#. Biecare tip de cancer este declansat de un con"lict soc speci"ic, care activea'a un Wprogram biologic precis# -A 5incea Lege Kiologica/, ce permite organismului sa depaseasca obisnuintele "unctionarii 'ilnice si sa se con"runte "i'ic cu situatia urgenta. %entru "iecare tip de con"lict exista o 'ona cerebrala speci"ica, de unde este coordonat acest program de urgenta.

2n vreme ce organele controlate de vechiul creier de'volta tumori pe durata "a'ei active a con"lictului- soc, situatia este opusa in ca'ul organelor controlate de noul creier. Noate organele si tesuturile ce corespund si sunt coordonate de noul creier -ovarele, testiculele, oasele, nodulii lim"atici, epiderma, mucoasa colului uterin, bronhiile, vasele coronariene, canalele de alaptare etc./ isi au originea in ectoderm sau mesoderm-ul noului creier. 2n momentul producerii con"lictului- soc, tesuturile organelor corespondente acestei 'one a creierului raspund prin degenerare celulara. &ecro'area ovarelor sau a testiculelor, osteoporo'a, cancerul osos sau ulcerul stomacal, de exemplu, sunt situatii care apar doar

atunci cand persoana se a"la intr-o stare emotionala de stres relationata cu con"lictele- soc corespondente. Asa cum este de asteptat, distrugerile tesuturilor respective au o semni"icatie biologica precisa. 6a luam exemplul tesuturilor canalelor de lactatie. 3le se de'volta mult mai tar'iu decat glanda mamara, acest tesut "iind controlat de o 'ona mai tanara a creierului, cortexul cerebral. 5on"lictul biologic ce corespunde tesutului canalelor de lactatie este unul de tip con"lict de separare, re'ultat al unei experiente de tipul copilul meu -sau partenerul meu/ mi-a "ost luat de la san. H "emela din lumea animala su"era un ast"el de con"lict, atunci cand puiul ei se pierde sau este omorat. 5a un re"lex natural la acest con"lict-soc, tesutul canalelor de lactatie incepe sa ulcere'e. 6copul acestei reactii este marirea diametrului canalelor de lactatie, ast"el incat laptele ne"olosit sa se poata drena mai usor si sa nu se congestione'e in interiorul sanului.5reierul "iecarei "emei este programat cu acest gen de reactie-raspuns biologic. :in moment ce sanul "emeii este asociat, biologic vorbind, cu gri<a si hranirea, "emeile su"era un con"lict-soc cau'at de separarea brusca de o persoana iubita. %e durata "a'ei active a con"lictului- soc nu exista practic nici un simptom, cu exceptia unor oca'ionale puseuri usoare in interiorul sanului.

53L3 :H7A BA\3 AL3 HR25AR32 KHL2 :r. >amer a descoperit de asemenea ca orice con"lict si orice boala are si o re'olvare, iar des"asurarea oricei boli are loc in doua "a'e. -A :oua Lege Kiologica/. 2n timpul primei "a'e, a con"lictului activ -si anume atata timp cat acesta exista/ intregul organsim este orientat catre a "ace "ata con"lictului. 2n timp ce, la nivel "i'ic, au loc dereglari celulare speci"ice, psihicul si sistemul nervos vegetativ autonom se con"runta de asemenea cu situatii neasteptate. 5omutata intr-o "a'a de stres -sGmpathicotonia/ , mintea devine total preocupata de continutul con"lictului. Nulburari ale somnului si lipsa apetitului sunt simptome speci"ice. Kiologic vorbind, acest lucru este vital, deoarece "ocali'area atentiei asupra con"lictului si orele de activitate in plus constituie conditiile propice pentru re'olvarea con"lictului. Ba'a activa a con"lictului este denumita si W"a'a rece#. :eoarece pe perioada stresului se produce constrictia vaselor de sange, simptomele speci"ice ale activitatii con"lictuale sunt extremitatile reci -in special mainile/, tremurul si transpiratia rece. 2ntensitatea simptomelor depinde, in mod natural, de intesitatea si impactul socului con"lictual. :aca o persoana ramane in aceasta stare prea mult timp, urmarile pot "i "atale. :r. >amer a demonstrat, "ara nici o indoiala, ca organismul nu poate muri niciodata de cancer, in sine. H persoana poate muri ca re'ultat al complicatiilor mecanice produse de tumori, de exemplu blocarea unui organ vital precum colonul sau bila, dar in nici un ca' celulele canceroase, in sine, nu pot provoca moartea. 2n Aerman &eC !edicine distinctia dintre cancerul malign sau benign nu are nici o valoare. Nermenul malign este o constructie arti"iciala -la "el ca marcarii tumorali/ care, pur si simplu, indica o activitate de reproducere celulara ce a depasit o anumita limita complet arbitrara.

:aca o persoana moare pe durata "a'ei initiale active a con"lictului, este de obicei din cau'a pierderii de energie, a slabirii exagerate, a lipsei de somn si a epui'arii mentale si emotionale. :e cele mai multe ori este vorba de impactul emotional devastator al unui diagnostic sau a unei progno'e negative, de genul !ai ai doar sase luni de traitE, impact ce arunca pacientii de cancer si pe cei apropiati lor intr-o stare de disperare. 5u "oarte mica speranta sau chiar deloc, sunt privati de "orta lor vitala, isi consuma inutil energia si, in cele din urma, mor in urma unui proces agoni'ant pentru pacientii de cancer pe care tratamentele conventionale de cancer nu "ac decat sa il accelere'e. :aca pacientul nu a "acut nici un tratament conventional de cancer -in special chimioterapie sau radioterapie/ , A&! are o rata de succes de =R pana la =, V. 3ste o ironie ca aceste statistici ale succeselor remarcabile ale :r. >amer au "ost date chiar de autoritati. 5and :r. >amer a "ost arestat, in 1==7, pentru acordarea de s"aturi medicale, "ara a av ea licenta medicala, pentru trei persoane, politia a con"iscat "isele pacientilor sai si le-a anali'at. 7n procuror public a "ost nevoit sa recunoasca in timpul procesului, ca dupa R ani, 0+++ din 0R++ de pacienti cu cancer in "a'a terminala erau inca in viata. 2n ca'ul tratementelor conventionale, ci"ra aceasta este inversa. 5on"orm declaratiilor epidemiologului si biostatisticianului :r. 7lrich Abel -Aermania/, 6uccesul ma<oritatii chimioterapiilor este <alnic... nu exista nici o dovada stiinti"ica re"eritoare la abilitatea de a extinde in mod apreciabil viata pacientilor care su"era de cele mai comune "orme de cancer organicS 5himioterapi ile pentru cancerele maligne prea av ansate pentru operatie, care repre'inta ,+V din totalul cancerelor, repre'inta un pustiu stiinti"ic scienti"ic Casteland. -Lancet 1==1/.

5HR%7L 63 )2&:35A 62&A7R Re'olvarea con"lictului generat de semnalele initiale repre'inta inceperea "a'ei a doua a programului biologic. 3motiile si organismul nostru se comuta imediat in modul de reparare, programul de vindecare "iind asistat in mod direct de sistemul nervos vegetativ. %e perioada "a'ei de vindecare, apetitul revine, dar suntem "oarte obositi -putem chiar sa nu av em puterea de a ne ridica din pat/. Hdihna si "urni'area tuturor nutrientilor necesari organismului sunt esentiale pe perioada de vindecare. A doua "a'a este denumita "a'a calda si, in aceasta perioada, vasele de sange se maresc, incal'ind extremitatile si pielea. Hdata cu re'olvarea con"lictului se produce o schimbare la nivelul organelor, proli"erarea celulara -vechiul creier - controlul cresterii tumorale/ si distrugerea celulara -creierul nou controlul degradarii tesuturilor/ se opresc imediat si este declansat procesul de reparare speci"ic. H 'ona care s-a necro'at sau a pre'entat ulceratii in timpul "a'ei active a con"lictului este acum regenerata si re"acuta cu celule noi. Acest proces este insotit, de regula, de in"lamatii potential dureroase cau'ate de edeme care prote<ea'a tesutul pe durata vindecarii. Alte simptome tipice regenerarii sunt. hipersensibilitate, mancarimi, spasme -daca tesuturile musculare sunt implicate/ si in"lamatii. 3xemple de boli care apar doar in procesele de vindecare sunt. di"erite probleme de piele, hemoroi'i, laringita, brosita, artrita, aterosclero'a, dis"unctii ale rinichilor si ve'icii urinare, anumite boli ale "icatului si in"ectii -ve'i mai <os/.

Ka'andu-se pe observarea multiplicarii celulare -mito'a/ si pe distinctia standard dintre tumoare benigna si maligna, medicina conventionala interpretea'a procesul natural de producere celulara a tesutului care se vindeca drept tumoare maligna. 2n A&! distingem la "el doua tipuri de tumori. :ar tumorile nu sunt impartite in bune sau rele, ci mai degraba sunt clasi"icate dupa tipul de tesut si 'ona cerebrala din care provin si de unde sunt controlate. 3xista acele tumori care se de'volta, in mod exclusiv, in "a'a activa a con"lictului- soc -tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile la "icat, tumorile uterului, tumorile la prostata etc./ si cele care apar in timpul procesului natural de vindecare. 2n "elul in care creierul vechi controlea'a cancerul, cresterea tumorala nu este nici accidentala si nici "ara sens, din moment ce proli"erarea celulara se opreste, de indata ce tesutul este reparat. 5ancerul testicular, cancerul ovarian, lim"omul, lim"omul non->odg@in, di"eritele tipuri de sarcom, carcinomul bronhial si laringial si cancerul cervical, toate sunt de natura curativa si "enomene exclusive ale "a'ei de vindecare. 5u conditia ca procesul de vindecare sa nu "ie intrerupt de medicamente sau de o revenire a con"lictului soc, aceste tumori dispar pana la urma, pana la s"arsitul procesului de vindecare. Al doilea tip de cancer mamar, carcinom in situ -:526/, intra de asemenea in aceasta categorie. 2n timp ce un cancer de san este un indicator ca "emeia este in "a'a activa a con"lictului de tip gri<a, un cancer in situ este un semn po'itiv ca problema asociata con"lictului de separare a "ost re'olvata. H "emeie nu "ace un cancer de san "ara motivE Asa cum nici "aptul ca el se de'volta exact in sanul stang nu este o coincidenta.

2!%HRNA&NA LAN3RAL2NAN22 &HA6NR3 K2HLHA253 :r. >amer a descoperit ca lateralitatea determina daca o boala precum este cancerul, se de'volta in partea stanga sau dreapta a organismului. Aceasta este regula. o persoana dreptace raspunde unui con"lict cu mama sa sau cu copilul cu partea stanga a organismului, si cu partea dreapta la un con"lict cu tatal sau partenerul, "ratii, rudele, prietenii, colegii, etc. %entru stangaci este invers. 3xista intotdeauna o relatie inversa intre creier si organism, pentru ca "iecare emis"era a creierului -mai putin partea amigdaliana/ este in relatie directa cu partea opusa a corpului. 5el mai simplu mod de a descoperi lateralitatea noastra biologica este sa batem din palme. %alma care este deasupra indica daca suntem stangaci sau dreptaci. Ast"el, un cancer in sanul drept, un chist ovarian in ovarul stang, o problema de piele pe partea dreapta sau stanga -sau amandoua/, o parali'ie motorie pe partea dreapta -dupa un atac cerebral/, ne dau un prim indiciu despre cine a "ost implicat atunci cand con"lictul originar a avut loc. 2n ceea ce priveste con"lictele mai avansate -si regiunile cerebrale/, statutul hormonal trebuie de asemenea luat in calcul, pentru o evaluare precisa.

RHL7L K3&3B25 AL !25RHK2LHR 7n alt aspect al cercetarilor :r. >amer este acela al rolului microbilor pe durata procesului de de'voltare a bolii. %e scurt, a a"lat ca microbii precum ciupercile, bacteriile si virusii sunt

activi doar pe durata procesului de vindecare si maniera in care ei operea'a este in deplina concordanta cu logica evolutiva -A %atra Lege Kiologica/. Kacteria de tuberculo'a, spre exemplu, populea'a doar tesuturile controlate de creierul vechi. Bunctia lor pe timpul procesului de vindecare este de a descompune tumorile care nu-si mai au rostul. tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile la rinichi, tumorile la prostata, tumorile la uter, tumorile de san, melanoamele si mesothelioma. Kacteriile tuberculo'ei sunt esentiale pentru descompunerea constructiilor celulare ce au proli"erat cu un anumit scop biologic, in timpul "a'ei active a con"lictului. :aca bacteriile necesare nu sunt disponibile din cau'a vaccinarii sau a u'ului excesiv de antibiotice sau in urma chimioterapiei, tumorile nu se pot de'integra cum trebuie. 5a urmare, raman pe loc si sunt incapsulate in mod ino"ensiv. :etectate la un control de rutina totusi, ele pot "i diagnosticate ca si cancer si noi con"licte potentiale pot aparea in urma a"larii vestii, cu noi simptome. 2ntelegand legile biologice ale des"asurarii bolilor, aceasta perspectiva poate "i eliminata. 2n timp ce bacteriile descompun tumorile cu celule care nu mai sunt necesare, virusii sunt implicati in procesul de vindecare al tesuturilor coordonate exclusiv de cortexul cerebral -ex. bronhiile, mebrana nasala, mucoasa stomacala, mucoasa canalelor biliare si epiderma/. >epatita, pneumonia, herpesul, gripa si gripa stomacala indica "aptul ca procese virulente naturale de vindecare sunt in curs. 2n ceea ce priveste rolul virusilor, :r. >amer pre"era sa vorbeasca de virusi ipotetici, din cau'a ca, in ultimul timp, existenta virusilor este pusa in discutie. Acest lucru este in concordanta cu descoperirile initiale ale :r. >amer, care evidentiau "aptul ca procesele de reconstructie si regenerare ale tesuturilor necro'ate sau ulcerate au totusi loc chiar si in absenta virusilor speci"ici tesuturilor respective. :ilema in care se gaseste medicina conventionala este aceea ca esuea'a in a recunoaste tiparul de evolutie in doua "a'e al "iecarei boli, prima "a'a, aceea a con"lictului activ, "iind in mod obisnuit scapata din vedere. :in moment ce microbii sunt activi doar in "a'a de vindecare, iar activitatea acestora este in mod normal acompaniata de in"lamatii, "ebra, puroi, supurari si dureri, microbii sunt considerati rau"acatori si cau'a a bolilor in"ectioase. :ar microbii nu provoaca boli. %ana la urma, este organismul nostru cel care anga<ea'a microbii pentru a optimi'a procesul de vindecare. !icrobii pot "i bineinteles transmisi, dar ei raman ino"ensivi, pana in momentul in care persoana este in "a'a de vindecare a aceluiasi tip de con"lict.

%7&A&: LA 2&:H2ALA !3NA6NA\3L3 Ka'andu-se pe A&! 6istemul Hntogenetic al tumorilor#, teoria vast raspandita a metasta'elor care sugerea'a ca celulele canceroase migrea'a prin vasele de sange si lim"a, cau'and tumori si in alte locuri ,este, in cuvintele :r. >amer, pura "ictiune academica. 5elulele in general si celulele canceroase in mod special nu isi pot schimba, sub nici o "orma, structura lor histologica sau sa treaca de bariera bacteriana. :e exemplu, o celula canceroasa a unei tumori pulmonare, care este de origine endoderma, controlata de 'ona amigdaliana a creierului si care proli"erea'a de-a lungul "a'ei active a con"lictului, nu se poate trans"orma intr-o celula osoasa, care este de origine mesoderma si este controlata de cortexul cerebral, celula care se deteriorea'a in timpul "a'ei active a co"lictului, in procesul de decalci"iere. 2n scenariul cancerul pulmonar metasta'ea'a la oase, celulele cancerului pulmonar crea'a de "apt

un gol -descompunere celularaE]reversul cancerului/ in anumite oase din organism. Nrebuie de asemenea sa ne intrebam de ce celulele canceroase rareori se raspandesc la tesuturile vecine, de exemplu. de la uter la cervix. :aca celulele canceroase calatoresc prin sange, de ce nu este atunci scanat sangele donat, pentru a cauta celule canceroase8 :e ce nu sunt atunci gasite o multitudine de tumori in peretii vaselor de sange ai pacientilor bolnavi de cancer8 Acum doi ani ,pe 1= August 2++F, 'iarul canadian Alobe and !ail a publicat un articol intitulat, 5ercetatorii urmaresc testele de sange pentru cancerele de san, continand declaratiile revelatoare. )anatoarea celulelor canceroase in "luxul sangvin a durat 1+ ani si pana de curand, nici o tehnologie existenta nu e reusit sa i'ole'e in mod cert o singura celula tumorala, dintre milioanele de celule rosii si albe continute in orice mostra de sange uman. 2n a"ara "aptului ca vanatoarea este departe de a "i incheiata -asa cum indica articolul/, nu sugerea'a asta cumva ca ipote'a metasta'elor a de'in"ormat publicul si a speriat de moarte milioane de pacienti de cancer, de-a lungul ultimelor patru decenii 8 :r. >amer nu neaga, bineinteles, posibilitatea aparitiei celui de-al doilea cancer, dar aceste tumori succesive nu sunt cau'ate de migrarea celulelor canceroase care se trans"orma, in mod miraculos, intr-un tip di"erit de celula, ci mai degraba sunt urmarea noului con"lict-soc. &oul :>6 poate "i declansat de o alta experienta traumati'anta aditionala, sau prin socul provocat de diagnostic. Asa cum am mentionat mai devreme, un diagnostic neasteptat de cancer, sau a-i comunica cuiva ca are metasta'e, poate declansa o spaima de tipul "rica de moarte -provocand cancer pulmonar/ sau orice alt tip de diagnostic relationat cu socul emotional, cau'and noi cancere in di"erite alte parti ale organsimului. 2n multe ca'uri, acesti pacienti nu supravietuiesc pana in "a'a de vindecare, din cau'a starii de stres "oarte grave care ii slabeste pana la punctul in care mai au "oarte putine sanse de supravietuire extrem de toxicului tratament chimioterapeutic. Al doilea tip de cancer "oarte intalnit dupa cancerul pulmonar este cancerul osos. :r. >amer a descoperit ca oasele noastre sunt biologic legate de increderea, respectul si stima de sine. Alt"el spus, spunandu-i-se cuiva ca are o boala care ii ameninta viata, in mod special una care se presupune ca se raspandeste ca "ocul prin organism, este echivalent cu. acum sunt total inutil si, pe langa "aptul ca ne simtim inutili, oasele incep sa se decalci"ie'e -in ca'ul cancerelor de san, deseori in 'ona sternului si a coastelor/. Not asa cum se rupe un os, scopul programului biologic -al bolii/ apare la s"arsitul "a'ei de vindecare. 5and "a'a de reparare este completa, osul va "i mult mai puternic in 'ona respectiva, asigurand in acest "el ca suntem mai bine echipati, in eventualitatea aparitiei unui nou con"lict al stimei de sine.

&AN7RA N7!HR2LHR 53R3KRAL3 Hdata ce con"lictul a "ost re'olvat, le'iunile cerebrale impreuna cu psihicul si organul a"erent intra in "a'a de vindecare. Hdata cu repararea oricarei rani se de'volta o edema -"luid in exces/ pentru a o"eri protectie tesutului cerebral ce este re"acut. %e tomogra"ie, schimbarile sunt "oarte usor de observat. vi'ibilele inelele concentrice dispar in edema si apar acum neclare si inchise la culoare. 2n momentul de var" al "a'ei de vindecare, atunci cand edemul

cerebral atinge dimensiunea maxima, creierul declansea'a un scurt si puternic impuls care expul'ea'a edema. 2n terminologia A&!, aceasta reglare este denumita 5ri'a epileptica -53/. 2n timpul cri'ei, intregul organism este aruncat, pentru scurt timp, intr-o stare de simpaticotonie -hiperstimularea sistemului nervos simpatic/, retraind simptomele tipice "a'ei de con"lict activ, cum ar "i transpiratie rece, extremitati reci, puls accelerat si greata. 2ntesitatea si durata acestei cri'e pre-programate este determinata de intensitatea si durata con"lictului precedent. Atacurile cardiace, accidentele cerebrale, cri'ele de astm si cele epileptice sunt doar cateva exemple ale acestui crucial punct de revenire. Nipul de cri'a depinde intotdeauna de natura con"lictului si de 'ona cerebrala corespun'atoare implicata. :upa ce edema cerebrala a "ost impinsa a"ara, tesutul conectiv ce o"era suport structural neuronilor se re"ace in 'ona respectiva, pentru a restabili "unctiile celulelor nervoase care au "ost a"ectate de socul datorat con"lictului -:>6/. Aceasta acumulare naturala este ceea ce medicina conventionala denumeste tumoare cerebrala, acesta veste av and consecinte cumplite asupra pacientului. :r. >amer a stabilit, in 1=,1, ca tumoarea cerebrala nu este o boala in sine, ci un simptom al "a'ei de vindecare, care se des"asoara paralel si la nivelul organului a"ectat -controlat de la nivelul creierului din 'ona sa speci"ica care se a"la simultan in "a'a de reparare/. Ast"el ca !etasta'ele cerebrale de "apt nu exista nici ele.

N3RA%2A A&! -pe scurt/ %rimul pas in terapia A&! este sa o"eri o intelegere a naturii biologice a simptomului, de ex. un anumit tip de cancer, in relatie cu cau'ele sale pihice. H tomogra"ie si un istoric medical complex sunt de asemenea vitale pentru a determina daca pacientul este inca in "a'a activa a con"lictului, sau de<a se vindeca. :aca este inca in "a'a activa, atentia trebuie indreptata asupra identi"icarii motivului socului initial :>6 si de'voltarea unei strategii pentru re'olvarea con"lictului. 3ste cruciala pregatirea pacientului si in"ormarea lui despre simptome si despre procesul vindecarii si eventualele complicatii ce pot apare. 6imptomele sunt "oarte previ'ibileE :escoperirile :r-lui. >amer ne "urni'ea'a, pentru prima oara in istoria medicinei, un sistem sigur care ne permite nu numai sa intelegem, dar si sa pre'icem de'voltarea si simptomele oricarei boli. Aceasta este adevarata medicina preventiva, un aspect al A&! care cu greu poate "i de'batut su"icient. Adevarata preventie necesita intelegerea cau'elor reale ale bolii si aceasta este exact ceea ce cercetarile :r-lui >amer "urni'ea'a in detaliu. 2ntelegand cele 5inci Legi Kiologice# ale cau'ei si ale procesului de vindecare al bolii, ne putem elibera de teama si panica ce deseori apar odata cu instalarea unor simptome. Aceasta cunoastere este mai mult decat putere. 3a poate salva vieti.

Noutati despre cancer

C.2U2.2. CANC.&OA/. /. -.5VO24A CU : a* 5A<A& 3liminad din alimentatie 'aharul,se elimina ,ast"el,una din cele mai importante surse de hrana a celulelor canceroase. 2nlocuitorii de 'ahar, indulcitorii sintetici cum ar "i 'aharina, sau alte produse -&utrasCeet, 3^ual, 6poon"ul, etc/, au ca ba'a aspartamul -3 =R1/ , o substanta chimica daunatoare . 7n inlocuitor natural al 'aharului ar "i mierea de albine si melasa, dar in cantitati moderate. 6area de bucatarie contine adaosuri chimice pentru a avea culoarea alba . Alternativa ar "i sarea de mare . b* 2A 4.2. /0 &O-U/.2. 2AC4A4. Laptele "avori'ea'a productia de mucus in corp ,in special la nivelul tractului gastro intestinal. 5ancerul este hranit de acest mucus. Renuntand la lapte si produsele derivate si consumand lapte de soia neindulcit, celulele canceroase mor# de "oame . c* < AC05elulele canceroase in"loresc# in mediu acid. H alimentatie preponderent carnivora induce un p> acid in corp si ar "i mai bine sa se consume peste si pasare in cantitati mici decat carne de vita sau porc. 5arnea mai poate contine substante administrate animalelor . antibiotice, hormoni de crestere si para'iti ce daunea'a in special persoanelor cu cancer . d* H dieta ba'ata ,+ V pe legume proaspete consumate ca atare sau sub "orma de suc, grau integral, seminte, nuci si "ructe schimba p>-ul corpului in alcalin. 2+ V din alimentatie poate "i din alimente gatite, inclusiv "asole boabe. 6ucurile proaspete din legume asigura necesarul de en'ime digestive, usor absorbabile, care a<ung la nivel celular in 1R minute de la consumare si care hranesc si "avori'ea'a cresterea de celule sanatoase. 3ste bine sa se consume sucuri proaspete de 2-J ori pe 'i . 3n'imele sunt distruse la Fo grade 5elsius . e* 3vitati ca"eaua, ceaiul si ciocolata ce pot contine cantitati mari de co"eina. 5eaiul verde este o alternativa "oarte buna, avand si proprietati anti - canceroase. 5ea mai buna bautura este A%A - puri"icata sau "iltrata pentru a "i eliminate toxinele sau metalele grele. Apa distilata este acida, deci evitati-o E 5iteste mai mult

&outati in tratamentul cancerului de la John >op@ins .

1. 5u totii avem celule canceroase in corp. Aceste celule nu apar, insa la testele standard daca nu sunt in numar de miliarde. 5and doctorii spun bolnavilor ca nu mai exista celule canceroase in corpul lor dupa tratamentele e"ectuate, inseamna doar ca testele sunt incapabile sa le masoare deoarece nu mai sunt in numar detectabil. 2. 5elulele canceroase apar in corp de 0 pana la 1+ ori in timpul vietii unui om.

J. 5and sistemul nostru imunitar este puternic,celulele canceroase sunt distruse si ast"el este impiedicata multiplicarea lor si "ormarea de tumori. F. 5and este diagnosticat cancerul,inseamna ca persoana respectiva are de"iciente nutritionale multiple.Aceste de"iciente pot sa apara din cau'e genetice,a noxelor din mediul incon<urator, a alimentatiei si stilului de viata gresite. R. %entru a preintampina de"icitele nutritionale multiple, este necesara schimbarea dietei si administrarea de suplimente nutritive, ceea ce va duce la intarirea sistemului imunitar. 0. 5himioterapia presupune otravirea# celulelor canceroase cu rata mare de crestere, dar ast"el sunt distruse si celulele sanatoase cu crestere rapida din maduva spinarii, tractul gastro intestinal, etc, iar organe importante, cum ar "i "icatul, rinichii, inima, sau plamanii pot "i iremediabil a"ectate. 7. Radioterapia distruge celulele canceroase, dar in acelasi timp, arde, cicatri'ea'a si distruge celule, tesuturi si organe sanatoase. ,. 5himioterapia si radioterapia vor reduce, la inceput, dimensiunea tumorilor. Bolosirea indelungata a acestor tratamente nu va duce, insa la distrugerea de"initiva a lor. =. 5and in corp se acumulea'a prea multe deseuri# toxice re'ultate in urma chimio- si radioterapiei ,sintemul imunitar este "ie compromis, "ie distrus, iar pacientul poate muri din cau'a unor in"ectii banale si a complicatiilor lor. 1+. 5himioterapia si terapia cu radiatii pot "avori'a mutatii genetice in celulele canceroase care le "ac "oarte re'istente la tratament si greu de distrus. 2nterventiile chirurgicale pot determina diseminarea -imprastierea/ celulelor canceroase la alte organe -metasta'e/. 11. H metoda "oarte buna de lupta impotriva celulelor canceroase este de a le in"ometa, adica a se evita alimentele de care acestea au nevoie pentru a se multiplica. 12. %roteinele din carne sunt di"icil de digerat si necesita o cantitate mare de en'ime digestive. 5arnea nedigerata ramane in interiorul intestinului ,intra in putre"actie ,si se creste ,ast"el ,cantitatea de re'iduuri toxice din corp . 1J. 5elulele canceroase sunt acoperite de un perete gros de proteine. Renuntarea la carne sau reducerea ei in alimentatie duce la eliberarea de cantitati din ce in ce mai mari de en'ime [ acestea ataca proteinele din peretele celular si permit ast"el celulelor speciali'ate sa distruga aceste celule canceroase. 1F. 7nele suplimente nutritive a<uta la intarirea sistemului imunitar, cum ar "i . 2%0 -ino'itolul sau vitamina K=, continut de taratele de grau, seminte, nuci/, 3ssiac -3662A5 este o "ormula din plante ce a "ost utili'ata din anul 1=22 de o sora medicala din 5anada numita Rene 5aisse pentru a a<uta pacienti cu a"ectiuni grave. 5ele opt plante din reteta originala sunt . ciuline s"ant, radacina de brusture, laminaria, tri"oi rosu, ulm cu coa<a neteda, radacina de revent turcesc, nasturel, macris marunt/, antioxidanti, vitamine, minerale, etc.,toate stimuland imunitatea sa lupte si sa distruga celulele canceroase. Alte suplimente cum ar "i vitamina 3 produc apopto'a sau moartea programata a celulelor, metoda naturala a corpului de a scapa de celulele bolnave, nedorite, si inutile.

1R. 5ancerul este o boala a mintii, corpului si spiritului. Aandirea po'itiva si o "ire activa a<uta pe cel care lupta cu cancerul sa supravietuiasca. Buria, neiertarea si amaraciunea construiesc# un mediu stresant si acid in corp. Nrebuie sa invatam sa avem un spirit iubitor si iertator, sa ne relaxam si sa ne bucuram de viata E 10. 5elulele canceroase nu se pot de'volta in pre'enta oxigenului. Bacand exercitii "i'ice 'ilnice si de respiratie, oxigenul a<unge adanc, la nivel celular. Nerapia cu oxigen este "oarte importanta pentru distrugerea celulelor canceroase. A4.N40. 1. &u introduceti recipienti de plastic in cuptorul cu microunde. 2. &u congelati apa J. &u puneti in microunde recipiente cu capace de plastic . :ioxina este o substanta ce provoaca cancer ,in special la sani . 3ste extrem de toxica pentru celulele corpului. :ioxina este eliberata din plasticul sticlelor cu apa introduse la congelator. Recent :r. 3dCard Bu<imoto, manager al programului de sanatate din cadrul 5astle >ospital, a vorbit in cadrul unei emisiuni N) despre pericolele care pandesc sanatatea. A vorbit despre dioxina si raul pe care il poate "ace. 6a nu se incal'easca mancarea la coptorul cu microunde in vase de plastic. 3ste vorba mai ales de mancarea ce contine grasime. %ro"esorul a spus ca combinatia dintre grasime, temperaturi mari si plastic elinerea'a in mancare dioxina, care a<unge in cele din urma in celulele noastre. A recomandat in schimb "olosirea de vase de sticla sau ceramica pentru a incal'i mancarea. 6e obtin aceleasi re'ultate dar "ara dioxina. >artia nu e daunatoare, dar nu se stie ce mei contine ea. %ro"esorul a amintit ca multe "ast "ood-uri au renuntat la recipienti din spuma poliuretanica, "olosind hartia. Aparitia dioxinei a "ost motivul. 6-a subliniat ca acelasi e"ect negativ il are si acoperirea vaselor cu capace de plastic in vederea gatirii mancarii in cuptorul cu microunde . 3ste indicat "olosirea unui servet de hartie. Acesta este un material ce ar trebui trimis tuturor celor care sunt importanti in viata voastra.

/uper /oareci /uper Oameni

5ercetarile din domeniul exstensiei vetii au reusit sa a<unga la per"ormata de a descoperii o gena la soarecii de laborator responsabila cu procesul de imbatranire. \iarul londone' Nhe 2ndependent discuta pe larg despre acest subiect. 6oarecii mancau cu 0+V mai mult, mancarea nu se depunea sub "orma de grasime, erau activi din punct de vedere sexual pana tar'iu, iar ca putere "i'ica pot "i consideati super soareci in comparatie cu semenii lor nealtoiti. Acum partea proasta a experimentul a "ost ca tot acesti super-soareci au devenit super agresivi. 7n alt articol publicat de catre !ethuselah Boundation -o "undatie care are ca scop strangerea de "onduri pentru li"e-extension research/ spune ca pana in 2+J+ tehnologia de extensia vietii si reintinerire va "i disponibila, dar datorita conditiilor actuale sociale si gandirii piramidale de pe Nerra numai cei "oarte bogati vor putea bene"icia de acesta.

Kill JoG "ondatorul 6un !icrosGstems in eseul sau De ce viitorul nu mai are nevoie de oameni, a"irma ca rolurile oamenilor din societate vor "i preluate de roboti si de clone cu constiinta si termen de viata limitat, iar acesti scalvi sintetici vor "i sub controlul total al unei elite minuscule - iar restul populatiei pamantului va "i subiectul unei exterminari discrete -economice si sociale/ sau "atise -ra'boaie, virusi creati arti"icial etc/. Kill JoG e un milionar, a in"iintat o companie si a de'voltat o tehnologie -hard _ so"t/ in ba'a careia "unctionea'a ma<oritatea serverelor din lume, precum si numeroase centre gigant de calcul -armata, banci, aeropoarte etc/. Kill JoG este un om care a va'ut multe la viata lui si a intrat in niste cercuri "oarte inalte. 7n articol "oarte interesant care de'bate intreaga problema este scris pe site-ul lui Alex Jones - Avanatajele geneticii pentru super elita globala. 3 o chestiune de logica si extrapolare - din moment ce ai toti banii si puterea din lume - ce iti mai poti dorii - ce anume nu poti controla inca 8 !oartea.

Carne din animale clonate 8 culmea rutinei

:eci asta nu este o stire po'itiva. :egeneratii au de gand sa ne dea sa mancam in "iecare 'i aceeasi carne de la aceeasi vaca clonata - culmea rutinei - de parca vietile noastre nu erau si asa de monotone. !ai mult despre aici

rimele forme de viata sintetice, primii mutanti

5raig )enter este cel care a intocmit harta genomului uman in urma cu sapte ani, a reusit crearea arti"iciala a "ormelor de viata absolut noi e"ectuand primul transplant de A:&. Restul articolului aici sau puteti accesa direct comunicatul de presa emis de compania J. 5raig )enture

Americanii sint la un pas de a crea viata sintetica

Cercetatorii au mutat in premiera un organism intr-o alta specie. Hamenii de 6tiinta condusi de biologul 5raig )enter, cel care a intocmit harta genomului uman in urma cu sapte ani, au reusit primul transplant de A:& la

bacterii, eveniment ce pavea'a calea spre nasterea "ormelor de viata sintetice, in"ormea'a 4Nhe Auardian4. 6ubiectul experimentului a "ost bacteria !Gcoplasma mGcoides. 5ercetatorii i-au extras intregul cod genetic si au introdus A:&-ul intr-o eprubeta cu organisme apartinind unei specii inrudite, !Gcoplasma capricolum. Au observat ca o parte dintre bacteriile inghesuite in tub au absorbit noul genom, descotorosindu-se de al lor, apoi s-au de'voltat si au inceput sa se comporte ca donatorul. %ractic, au intrat in rindul speciei de la care a "ost colectat A:&-ul. 3xperimentul se situea'a ast"el la limita biologiei sintetice, devenita una dintre cele mai controversate ramuri ale stiintei. 7n studiu similar a avut loc in 1=R, sub ochii a doi cercetatori "rance'i, Branois Jacob si 3. L. Mollman, subiectul de atunci "iind 3scherichia coli, organism standard de laborator. 7rmatorul pas pe lista lui 5raig )enter este con"igurarea unor coduri genetice pe computer si transplantarea lor in organisme care sa dea nastere unor noi "orme de viata. Nelul principal este crearea pe cale sintetica, in urmatorii 'ece ani, a unor microorganisme care sa produca metan si sa "ie ast"el sursa de hrana pentru combustibilii ecologici, inlaturind dependenta omenirii de petrol si carbune si riscurile in crestere ale dioxidului de carbon. )enter se arata optimist, mai ales ca institutul pe care il conduce este la citeva luni distanta de a sinteti'a din simple chimicale intregul genom al bacteriei !Gcoplasma genitalium, compus din R,+.+++ de unitati de A:&. :aca acest genom va a<unge sa preia controlul asupra unui alt organism, 5raig )enter va putea sa spuna linistit ca a reusit sa dea nastere primei "orme de viata sintetica, identica cu cea din viata naturala. 5riticii spun insa ca acest domeniu al vietii sintetice progresea'a mult prea rapid pentru ca omenirea sa a<unga sa-l digere. 7nii dintre ei sint ingri<orati ca organismele create arti"icial ar putea evada si dauna mediului incon<urator. Notodata, se pre"igurea'a si scenariul in care grupurile teroriste s-ar a<uta de aceste progrese pentru a produce arme biologice devastatoare. !ai multe despre experimentele institutului condus de 5raig )enter, la ===*cotidianul*ro>select

Celulele /tem 8 cheia re%ntineririi

Ce sunt celulele stem ? %rin divi'iunea binar succesiv a oului "ertili'at, dintr-o singur celul se "ormea' o prima mic mas de celule, numite celule stem. 5elulele stem se pot trans"orma in orice tip de celula necesar pentru crearea de tesuturi si organe. :intr-o masa mica de celule stem poti creste orice tip de tesut si organ viu. 5elulele stem se pot divi'a la in"init "ara a aparea erori asa cum se intampla cu restul celulelor trans"ormate in celule speciali'ate pentru "ormarea organelor.

Aceste celule exista si in organismul adult, dar sunt ntr-un numar mult mai mic decat in organismul copiilor si al embrionilor. 3mbrionul are o propor(ie mare de ast"el de celule, celulele stem embrionare, care vor da na9tere tuturor tesuturilor viitorului organism. 6-a observat ca prin obtinerea de di"erite tipuri de celule sanatoase din celulele stem, pot "i a<uta(i bolnavi cu di"erite boli cronice sau degenerative cum ar "i diabetul 'aharat dependent de insulina, osteoartrita, hepatita, ciro'a, arsurile, distro"ia musculara, atacul cerebral, boala Al'heimer, sclero'a multipla, bolile hematologice congenitale, leucemiile, imunode"icien(ele. 5alit(ilor acestor celule constau n "aptul c se pot ob(ine celule care pot re"ace anumite (esuturi a"ectate ale unui bolnav pornind chiar de la celulele stem ale bolnavului respectiv, ceea ce nu va mai expune persoana respectiva la "enomene de reac(ie imuna "a(a de orice alt tip de transplant care i-ar "i necesar 9i s-ar reali'a de la o alt "iin(a umana. La ora actuala se practic auto-transplantul de celule stem hematopoietice, pentru di"erite a"ec(iuni hematologice.

Cercetarile din doemeniul celulelor stem a fost inter$is pe teritoriul /UA de catre @eor,e :ush 8 repre$entantul masoneriei si al corporatiilor farmaceutice care nu ai niciun interes in a creea medicamente si tratamente care te insanatosesc total* Un om sanatos nu mai cumpara medicamente Adru,s cum sunt numite in en,el$aB* .lita ,lobala actionea$a constant impotriva populatiei* Notodata elita globala isi doreste sa controle'e o populatie cu o durata de viata cat mai scurta mai scurta decat a lor binenetels. Ast"el oamenii vor "i mereu in urma sistemului si a cunoasterii, cu alte cuvinte oamenii de<a nu mai au timp in scurta viata pe care o traiesc sa inteleaga sau macar sa-si puna intrebari cu privire la scopul lor pe pamant. !a<oritatea oamenilor se a"unda in cotidian si in munca pentru corporatii pana la moarte "ara sa-si puna prea multe intrebari.

Ultima 2upta >>Fluori$area otravirea ,lobala

0ma,inati8va ca in apa care cur,e la robinetul dumneavoastra au fost introduse, in mod deliberat, substante nocive, care v8ar afecta inte,ritatea fi$ica, actionand chiar si asupra capacitatii de rationare* -esi pare ,reu de cre$ut , eCista probe care atesta ca acest lucru se intampla*Conform mai multor cercetatori si oameni de stiinta din omeniul sanatatii publice, adau,area in apa a unei cantitati ,chiar si infime,de fluor, nu numai ca previne aparitia cariilor, dar duce si la imbolnavirea or,anismului*Mai mult decat atat , poate afecta si comportamentul individului* ur si simplu in,ro$itor3 La "inele anului 2++J, Auvernul Kritanic a luat o masura care a a"ectat in mod direct consumul de apa "luori'ata.6-a a"irmat in mod public , ca nici un copil mai mic de cinci ani nu va avea probleme cu dantura. %entru reali'area acestei promisiuni cu cativa ani inainte "usese iniitiata o campanie de "luori'are a apei in anumite puncte din Regatul 7nit. :in 2++1, un grup de sustinatori ai acestei masuri , alcatuit in principal din medici stomatologi , acerut guvernului sa extinda aceasta campanie. Kuletinul B!2pentru sanatatea dentara a copiilor arata ca doar 1,V dintre districtele sanitare a "ost indeplinita aceasta spromisiune. John RenshaC, presedintele Asociatiei :entare Kritanice, impreuna cu un grup denumit Alianta, alcatuit din 7= de medici stomatologi si voluntari pentru sanatatea copilului, sustin ca , in ariile in care apa a "ost "luori'ata sanatatea bucala s-a ameliorat in mod vi'ibil , in comparatie cu 'onele unde nu s-au aplicat aceasta masura. Asta'i, aproximativ1+V din populatia Regatului 7nit consuma apa"luori'ata, in special in 'onele din vestul si nord-estul tarii.Alianta a propus extinderea campaniei in nordul Angliei , 6cotiei, 0rlandei de Nord, Narii Aalilor si in Londra. Hare populatia cunoaste originea "loorului utili'at in pastele de dinti sau adaugat in apa8 3 constienta de e"ectele secundare recunscute8 :e ce se recomanda "olosirea acestei substante si nu se vorbeste si despre e"ectele ei nocive8

Florul, mai nociv decat plumbul

Fluorul este ultimul dintre nemetalele din tabelul periodic-Aa'e nobile aparte/.A "ost descoperit in 1771 de catre chimistul suede' 5arl Milhelm 6cheele, dar abia in anul 1,,0, chimistul "rance' >enrG !oissan a reusit sa-l i'ole'e, dupa numerose incercari nereusite ale unor oameni de stiinta "aimosi , precum BarradaG sa :avG-multi alti cercetatori au murit otraviti cu "luor/. Bluorul este pre'ent sub "orma unui ga' verde-galbui, "oarte coro'iv si nociv, cu miros puternic, neplacut. :intre toate elementele chimice, el este cel mai reactiv "ormand multi compusi. 5a exemplu de toxicitate trebuie mentionat acidul "luorhidric, cu inalt grad de coro'iune. datorita usurintei cu care ataca sticla, este utili'at in industria gravurii. &u va alarmati totusi, cel putin deocamdata[derivatul care se "oloseste in pasta de dinti, in pastile,inclusiv in apa potabila, este "loura de sodiu. 5u toate acestea exista o in"ormatie pe care marea ma<oritate a populatiei nu o cunoaste si care suna in"ricosator, daca-i dam cre'are doctorului John LiamouGiannis. ,,&u adaugam in mod deliberat arsenic si nici plumb in apa. dar adaugam "luor. :e "apt, "luorul este mai toxic decat plumbul, iar arsenicul este doar putin mai otravitor ca "luorul.# :aca veti citi paginile urmatoare, va veti da seama ca acest lucru nu este decat vir"ul aisebergului dintr-o companie care "oloseste "iinta umana pe post de cobai, iar multinationalele sunt principaliii bene"iciari. Hlanda, 6tatele 7nite ale Americii, Regatul 7nitS sunt doar cateva tari in care apa "luori'ata a<unge la niveluri mult mai ridicate decat cele recomandate , "iind estimate poporului de la de la +,Rppm la 1ppmJ. Bluori'area a inceput ,,o"icial# prin anii `J+, cand un grup de oameni de stiinta a descoperit ca , adaugand mici cantitati de "luor intr-un lichid, acest element devenea bene"ic in lupta contra cariilor. :e atunci s-a dus o "erventa campanie in "avoarea "luorului-considerat un ,,extraordinar# aliat impotriva bolilor dentare-, si s-a pus accent pe necesitatea includerii acestui element printre ingredientele pastelor de dinti si in compo'itia celorlalte produse de acest "el. 5u toate ca s-a demonstrat ca "luorul "avori'ea'a intarirea smaltului dintilor, el poate produce si multe tulburari de sanatate, mult mai grave decat v-ati putea imagina. 5ati dintre noi stiu , de ex., ca acest element care se utili'ea'ai n "luori'area apei sau a pastei de dinti provine din re'iduurile re'ultate din "abricarea aluminiumului8 5u siguranta "oarte putinSBlorura de sodiu este un re'iduu obtinut din "abricarea aluminiuluiE 3ste "olosit nu numai la produsele anterior mentionate , dar este si un ingredient intalnit, in mod obisnuit la "abricarea otravurilor, pentru sobolani si pentru gandaci, asta pentru a mentiona doar cateva dintre intrebuintarile sale.

Adevarul despre derivatii din fluor

%R2!3L32 2&NHa25AR2 cau'ate de "luor datea'a din perioada Revolutiei 2ndustriale. 2n anul 1,R+, "abricile de "ier, cupru si aluminium au evacuat in aer mari cantitati de substante cu grad ridicat de toxicitate, omorand animale, plante si chiar "iinte umane.%oluarea s-a intesi"icat in anii `2+, atunci cand de'voltarea in"loritoare a industriei a inceput sa "ie o problema comuna a tarilor industriali'ate.

!arile "abrici metalurgice, in special cele americane, au cunoscut o adevarata explo'ie cantitativa si calitativa, "iind impulsioante,in buna masura , de avantul industriei militare, care promitea mari sume de bani in schimbul producerii armamentului sau dispo'itivelor care "oloseau materialele mentionate. A aparut insa o problema. milioanele de tone de "loruri obtinute sub "orma de re'iduri .6-a hotarat ca ele sa "ie deversate in rauri sau in mediul incon<urator, netinadu-se cont de "aptul ca erau "oarte nocive pentru sanatatea publica. Notusi contaminarea nu a putut "i ascunsa, ast"el incat populatia a cerut daune marilor companii raspun'atoare obtinand chiar importante despagubiri din partea acestora. Auvernele s-au va'ut nevoite sa aloce sume mai mari pentru controlul poluarii generate de "abricarea metalelor, aluminiul "iind unul dintre cele mai toxice. 2n scurt timp aceste substante toxice au inceput sa se "oloseasca la o scara din ce in ce mai mare, la prepararea unor otravruri, cum ar "i cea de sobolan. La inceputul anilorIJ+ lua amploare o campanie agresiva care o"erea o solutie miraculoasa pentru problema deseurilor derivatilor din "luor. Aceasta se ba'a pe adaugarea "luorului, in cantitati controlabile in apa potabila, a<utand ast"el la prevenirea cariilor dentare. 5ateva persoane, printre care scriitorul si doctorul Joe Ari""iths, a"irma ca acest "apt nu a "ost o descoperire medicala, ci o campanie orchestrata de "abricantii de aluminiu cu scopul de a de'in"orma publicul si de a distrage atentia de la ceea ce era cu adevarat important.toxicitatea "luorului.

2n aceea periada ,omul stiinta Aerald J.5ox -"oto/a adus la cunostinta publicului larg"aptul ca un derivat cu o valoare economica sca'uta se trans"ormase intr-un potential aliat impotriva cariilor, obtinandu-se numeroase re'ultate, in special pentru sanatate bucala a copiilor. putini isi imaginau atunci ca domnul 5ox era platit de Bundatia A2COA ,-lin@ Romania/ unul dintre principalii "abricanti de aluminiu din lume si "inantator al cercetarilor legate de apa "luori'ata. H intrebare-usor ironica-venea din partea conducatorilor 6tatelor 7nite.6e varsa "lorura in toata apa potabila a tarii85um raspunsul era a"irmativ, problemele "abricantilor de aluminiu luasera s"arsit. 5hiar daca do'a pentru un singur individ era in"ima, calculata la toata populatia, ea insemna producerea a sute de mii de tone pentru alimentarea lanivel national. 2n anul 1=J=, "luori'area apei din America de &ord s-a trans"ormat dintr-o singura propunere intr-o realitate, multumita cercetarilor "acute de Aerald J. 5ox, care nu era nici doctor nici stomatologSci un om de stiinta anga<at de principala companie de producere a aluminiumului, cea care primise de<a cereri masive pentru otravirea cu "luor. Au trecut mult ani pana cand a inceput sa apara primele rapoarte care puneau sub semnul intrebarii bene"iciile acestei substante. 5au'ele acestei intar'ieri sunt usor de explicat.marile industrii, precum A2COA , sustinusera de-a lungul anilor o campanie in "avoarea "luorului ascun'and in"ormatii relevante despre aceasta substanta toxica.

2ntre anii 1=,0 si 1=,7, a "ost "inali'at cel mai mare studiu reali'at pana atunci despre e"ectele acestiu element, studiu initiat de 2nstitutul American de 5ercetari in :omeniul :entar. La proiect au participat J= +++ de mii de subiecti cu varste cuprinse intre R-17 ani , din di"erite 'one ale tarii. H treime dintre acestia traiau in 'one unde apa "usese "luori'ata[ o a doua treime bause apa partial "luori'ata[iar restul locuiau in 'one unde nu "usese aplicata aceasta masura contestata. 6-au anali'at "isele intocmite de stomatologi, precum si starea ulterioara a sanatatii bucale si s-a a<uns la conclu'ia ca nu au existat di"erente notabile intre 'onele "luori'ate si cele ne"luori'ate. 5u toate acestea, vestile proaste n-au intar'iat sa apara. 2n 1=,,, Laboratorul &ational Argonic con"irma "aptul ca "luorul putea trans"orma celulele normale in celule canceroase. :esi aceasta descoperire parea alarmanta, putine tari au luat masuri. :octorul >ardG Limebac@, director al :epartamentului de 5hirurgie :entara %reventiva din cadrul 7niversitatii din Noronto si presedinte al Ascociatiei 5anadiene %entru 5ercetare :entara, a "acut niste declaratii uluitoare 'iarului Nribune la "inele anului 1===. 2n acel interviu, Limebac@ isi schimba radical po'itia si explica.,,5opiii mai mici de trei ani nu trebuie sa "oloseasca pasta de dinti cu "luor sau sa bea apa "luori'ata, iar in Noronto bebelusilor nu trebuie sa li se mai dea apa de la robinet#. 5arui "apt se datorea'a aceasta schimbare de opinie atat de brusca 8 Acelasi doctor declara intr-un interviu acordat anchetatorului :avid 2c@e.,, Au "ost deversate "loruri contaminate in depo'itele noastre de apa aproape o <umatate de secol. !a<oritatea aditivilor de "loruri provin din curatarea caminelor din Blorida. Aditivii sunt un produs toxic secundar al industriei ,asta inseamna ca am administrat populatiei "loruri toxice prin intermediul apei potabile, iar persoane "ara nici o vina au "ost expuse la substante cancerigene, cum ar "i arsenicul sau radiul. :in cau'a acumularii de substante toxice din organism , repercursiunile asupra sanatatii individului pot "i catastro"ale.# :in ne"ericire, un studiu recent al 7niversitatii din Noronto a con"irmat temerile doctorului Limebac@. Acest studiu a a<uns la conclu'ia ca in ca'ul locuitorilor din 'onele in care nivelul "lorului din apa este mai ridicat decat in alte parti , riscul de producere al "racturilor de sold a crescut considerabil. !ai mult decat atat, s-a descoperit ca "luorul modi"ica structura osoasa a

"iintei umane. %re'enta unei cantitati prea mari in componenta scheletului uman e periculoasa, deoarece oasele devin mult mai "ragile.

:ar nu acesta este primul simptom al unui nivel prea mare de "luorin organism, ci "luoro'a dentara, o boala care "ace dintii sa devina "ragili si decolorati si care este a'i in 5anadacea mai tratata boala in clinicile dentare.:upa cum vedem "luorul a devenit o problema prioritara. La data de 22 martie1==+, revista &eC 3gland Jurnal o" !edicine a publicat un studiu priviind crestera numarului de "racturi osoase la bolnavii de osteoporo'a, "enomen legat de consumul de "luor. 2n acelasi an,si pe parcursul urmatorilor doi, revista de specialitate a Asociatiei !edicale Americane a publicat trei articole, care vorbeau despre legatura dintre "racturile de sold si "luorul adaugat in apa. Laputin timpdupa aceea, un studiu des"asurat de %rocter_Aamble a demonstrat ca, adaugand doar o <umatate din cantitatea recomandata, creste semni"icativ riscul de aparitie a de"ectelor genetice. 2n 1==J,2nstitutul de 6tiinta, 6anatate si !ediu 2ncon<urator al 6tatelor 7nite a a<uns la acceasi conclu'ie. 5a si cum acest lucru n-ar "i "ost su"icient, in 1==2, o cercetare intreprinsa de 7niversitatea din Ari'ona a demonstrat cum cresterea numarului de carii este direct proportionala cu cantitatea de "luor din apa potabila. 5on"orm estimarilor stiinti"ice, cantitatea de "luor in apa nu trebuie sa depaseasca 1 ppm. 5u toate acestea, in multe 'one din 67A si in alte tari, nivelul depaseste 2 sau J ppm, "iind, in opinia doctorului James %atric@,om de stiinta din cadrul 2nstitutului &ational de 6anatate, total inadecvat in sopuri terapeutice. :e "apt, exista tari care considera chiar si 1 ppm o cantitate "oarte mare. 3ste interesant de observat ca, in Japonia, de exemplu, se utili'ea'a ca indice superior a ,-a parte din cantitatea recomandata de guvernul nord-american. 6-a dovedit ca "luorul nu mai actionea'a dupa varsta de 2+ de ani,contrar a"irmatiilor care sustin ca are e"ect toata viata. 6-a demonstrat, de asemenea, ca poate produce grave a"ectiuni ale oaselor si ale dintilor. Notusi de ce continuam sa-l "olosim8 5u siguranta, sunt multi bani la mi<loc. 5osturile de diminuare a acestei probleme aparute in timpul Revolutiei 2ndustriale vor "i prea mari pentru ca guvernele si industriile sa si le poata permite[ de vreme ce exista solutii mai putin costisitoare, de ce sa nu "ie utili'ate in continuare8E 6unt destui cei care a"irma ca "olosirea "luorului in apa nu aduce doar asa-'ise bene"icii pentru sanatatea bucala, ci are si nenumarate e"ecte nocive, multe necunoscute inca. pentru a intelege mai bine lucrurile, trebuie sa ne intoarcem in trecut,la cele mai ne"ericite episoade ale celui de-al doilea ra'boi mondial.

Fluorurile, lagarele de concentrare si controlul mental

%otrivit cercetatorului 2an 3. 6tephen, specialist in e"ectele nocive ale "luorului asupra sanatatii, in timpul mandatului prim-ministrului !argareth Nhatcher, gradul de "luori'are a apei, in 2rlanda de &ord, s-a triplat. 5on"orm lui 6tephen, acest lucru nu a "ost "acut in scop pro"ilactic, pentru a se preveni aparitia cariilor, ci din dorinta de a calma o 'ona a tarii cu risc ridicat de con"lict. :aca a "ost asa, de unde stia prim-ministrul ca apa "luori'ata avea proprietati de modi"icare a comportamentului individului8 La inceputul celui de-al doilea ra'boi mondial, au "ost create o multime de lagare de concentrare unde erau masacrate 'eci de persoane in "iecare 'i. 2n"ometarea si imbolnavirile erau doar cateva dintre metode, la acestea adaugandu-se drogurile si experimentele, mult mai crude. &ivelul tensiunii din lagarele de concentrare era extrem si inorice moment s-ar "i putut isca revolte, insa germanii au gasit o metoda simpla si ie"tina de a mentine pri'onierii linistiti si letargici. Au descoperit ca micile do'e 'ilnice de "luor adaugate in apa drogau individul a"ectandu-i creierul si mentinandu-l supus. Aceasta descoperire surprin'atoare putea "i "olosita mai ales in tarile cucerite, pentru a mentine populatia sub control#. Babrica 0*@*Farben urma sa produca aceste do'e de "luor. 3ra o companie germana de produse chimice, una dintre cele mai mari din lume la vremea respectiva. %rincipala sa "iliala se a"la aproape de lagarul de la AuschCit', dintr-un motiv "oarte simplu. mana de lucru era gratuita# si departe de 'onele bombardate de aliati. %rintre alte substante produse de aceasta "abrica se numara si 5;9lon8: , un ga' utili'at in timpul con"lictului armat pentru exterminarea masiva a pri'onierilor din lagarele de concentrare. La s"arsitul ra'boiului, aliatii controlau de<a toate instalatiile si tehnologiile produse in laboratoarele Barben. A "ost trimis aici un grup de cercetatori condusi de un om de stiinta numit 5harles 3lliot %er@ins, expert in chimie, biochimie, "i'iologie si patalogie. A "ost in"ormat despre metodele "olosite de germani pentru supunerea pri'onierilor, printre care "igura si utili'area "luorului. 2nsa %er@ins a comis o greseala "atala. a spus prea multelucruri adevarate . :upa cercetarile "acute intre 1=F+ si 1=R+, el a declarat ca "luorura din apaa produs modi"icari ma<ore la nivelul creierului, mai precis in hipocamp. 2nainte de a muri-se presupune ca a "ost asasinat/, a declarat de multe ori ca trebuie evitata "luori'area globala.

6urprin'ator este "aptul ca nu s-a putut demonstra legatura cu guvernul, citata de %er@ins, dar exista alte probe care arata ca persoane din 67A, cu putere economica mare, erau implicate in ce se intampla la 2.A.Barben. 2nainte de inceputul ra'boiului,prin anii `2+, compania 2.A. Barben a incheiat a"aceri de milioane cu diverse companii si personalitati din 67A, ir in timpul con"lictului armat aceste a"aceri s-au mentinut -printre aceste "irme si persona<e s-au a"lat si >enrG Bord, Aeneral !otors 5ompanG sau 6tandard Hil, al "amiliei Roc@e"eller/. Noate aceste "irme si oameni de a"aceri multimilionari au investit mari sume de bani pentru construirea de "abrici sub mrca 2.A. Barben, printre acestia detasandu-se extrem de bogata "amilie !ellon. 2n 1=JJ a "ost creat !ellon 2nstitute, o "undatie independenta care se ocupa de "inantarea noilor descoperiri din domeniul stiintei si tehnologiei,printre ele a"landu-se, in mod curios, si extraordinara substanta pro"ilactica pentru carii#. Relevant este "aptul ca "amilia !ellon a "ondat uriasa "abrica de aluminiu AL5H, cea mai mare producatoare de re'iduuri toxice. 6tia guvernul american care erau e"ectele negative ale "luorului asupra sanatatii8 Au "ost ascunse aceste in"ormatii pnetru a prote<a sinistra conspiratie "inanciara, care "olosea "luorul ca moneda de schimb8 6i,mai mult decat atat, detinand aceste in"ormatii, cu ce intentii au initiat cele mai puternice "irme americane o campanie internationala pentru promovarea "olosirii "luorului in a"ara tarii lor8 &u exista un raspuns convingator, dar este ingri<orator sa observam ca mai mult de 0+ de calmante care se vand asta'i pe piata "olosesc "luorul in compo'itia lor, desi acesta intensi"ica e"ectul celorlalte substante. :e exemplu, :ia'epam, cunoscut si sub numele de )alium, are e"ecte mult mai puternice prin "luori'are, dand nastere unui alt calmant puternic, RohGpnolul, care este produs de Roche %roducts, o "iliala a companiei 2.A. Barben. :ar acest ca' nu este unic. 6tela'ine, puternicul tranchili'ant "luorurat, ete "olosit asta'i in toate a'ilele de batrani si in ospiciile din toata lumea. :e ce8 Raspunsul ar putea "i simplu. Aermanii care administrau "luor pri'onierilor din lagarele de concentrara, urmareau acelasi lucru. linistire "iarelor#, precum si supunerea si controlarea acestora. &u intentionam sa dovedim ca guvernele urmaresc sa ne controle'e mintile si sa ne narcoti'e'e, dar dorim sa va pre'entam un adevar pe care multe institutii de sanatate nu vor sa-l recunoasca, ascun'and, uneori, o parte din in"ormatii. :umneavoastra va revine sarcina de a decide ce medicamnete vi se administrea'a si care este motivul acestei administrari, avand ri<a sa nu "iti tratati ca niste cobai. 5ine stie, poate ca data viitoare, cand veti bea un pahar cu apa sau va veti spala pe dinti, va veti gandi si veti decide singuri daca va "ace sau nu bine o do'a mica# de "luorura de sodiu sau alte substante derivate din aceasta otrava invi'ibila8 -avid <e;len Campos ,, Minciuni Oficiale7 2ron Lung sursa. http.**manipularea.blogspot.com*2++,*+7*imaginati-va-ca-in-apa-care-curge-la.html
trimite unui prieten

Biled under. Adevaruri 8E b :ia'epam, Aermanii, guvernul americanb1 5omment