Sfintii 14.

000 de prunci ucisi de Irod

Sfintii 14.000 de prunci ucisi din porunca lui Irod sunt cinstiti de Biserica pe 29 decembrie. Din Scriptura aflam ca magii, sosind la Ierusalim, nu au mai vazut steaua care ii calauzise pana in cetatea sfanta si atunci au inceput sa intrebe unde se afla regele iudeilor. In vremea aceea, regatul evreu era condus de Irod. Acesta a fost proclamat rege de stapanitorii romani, impotriva vointei poporului evreu.Vestea ca s-a nascut un nou rege l-a tulburat. Din acest motiv ii convoaca pe arhierei si carturari pentru a-i interpreta profetiile legate de nasterea lui Mesia. Acestia ii vestesc ca Mesia se va naste in Betleem, conform profetiei lui Mihea. Irod, orbit de patima puterii lumesti si crezand ca noul nascut ii va lua stapanirea, va cauta sa-l ucida. Spun orbit pentru ca un prunc era incapabil sa ameninte. Ii cheama pe magi in ascuns ca sa afle cand s-a aratat pe cer steaua care i-a calauzit, pentru a identifica varsta Pruncului. Irod ii va trimite pe magi la Betleem, ca urmare a discutiei avute cu carturarii evrei. Insa, ca unealta a diavolului, ei ii roaga pe magi ca atunci cand Il vor gasi pe copil sa-i dea si lui de veste spre a merge la el sa I se inchine.Dar prin acest indemn, Irod devine o persoana care ii calauzeste pe magi pe drumul cel bun. Nu este singurul caz cand o unealta a diavolilor devine un instrument prin care se implinesc planurile divine. Magii parasesc Ierusalimul si conform indemnului primit si calauziti de stea, ajung la Betleem, in locul unde se afla Pruncul. Cad la pamant, I se inchina Dumnezeului intrupat si Ii daruiesc aur, smirna si tamaie. Dupa adorarea Pruncului, magii au primit in vis vestea de nu se mai intoarce pe la Irod. Au ocolit Ierusalimul, intorcandu-se pe o alta cale in tara lor.In acelasi timp, un inger ii vesteste lui Iosif sa ia Pruncul si mama Lui (Matei 2, 13) si sa plece in Egipt, pentru a-L feri de uciderea pe care avea sa o aduca porunca lui Irod. Cand Irod observa ca a fost inselat de magi, porunceste sa fie ucisi toti pruncii mai mici de doi ani din Betleem si din jurul acestui oras. Aceasta crima a fost descoperita de prorocul Ieremia prin cuvintele: "Glas in Rama s-a auzit, plangere si tanguire multa. Rahela isi plange copiii si nu voieste sa se mangaie pentru ca nu mai sunt" (Ieremia 31, 15).

Despre fuga in Egipt a Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu

Dup ce Irod a dat porunc s fie tiai toi pruncii din Betleem, ngerul Domnului s-a artat n vis lui Iosif, zicnd: Scoal-te, ia Pruncul i pe mama Lui i fugi n Egipt. i a fugit n Egipt Nsctoarea de Dumnezeu cu Pruncul i cu Iosif, pentru dou pricini: nti ca s se plineasc ceea ce s-a zis prin proorocul: Din Egipt am chemat pe Fiul Meu; a doua, ca s se nchid gura ereticilor. Dac Maica Domnului n-ar fi fugit cu Pruncul n Egipt i ar fi fost prins Pruncul i ucis, atunci s-ar fi mpiedicat mntuirea oamenilor; iar dac ar fi rmas n Palestina i n-ar fi fost ucis de Irod, i ar fi scpat tocmai pentru ca s poat mplini mntuirea oamenilor, atunci muli ar fi socotit c a purtat o nluc de trup i nu trup adevrat, iar ereticii fr de Dumnezeu ar fi ndrznit s zic: Dac ar fi purtat trup, ar fi fost ucis de sabie; dar dac n-a fost ucis, nseamn c nlucire este naterea Lui. Pentru aceasta a fugit n Egipt, ca sa sfarme idolii de acolo i s mntuiasc toat lumea n vremea mntuitoarei Rstigniri i nvieri.

Data i locul nateri

Conform tradiiei, acceptat n general ca adevr istoric, Isus s-a nscut n jurul anului 4 .e.n.] i a murit n jur de 30 e.n.,[1] fiind martirizat prin rstignire. Evangheliile lui Matei i Luca, precum i Evanghelia dup Toma menioneaz ca loc al naterii oraul Bethleem Efrata (Mt 1-2, Lc 1-2). n general, istoricii consider aezarea Nazaret ca locul naterii sale, aceasta fiind localitatea prezentat de autorii evangheliilor sinoptice drept domiciliu al familiei sale (Mc 6,1; Mt 13,54; Lc 2,39). Nazaretul pare cea mai bun aproximare a locului naterii lui Isus. Ca alternativ unii numesc Betleem de Galileea, o aezare la 10 km de Nazaret, deoarece Betleemul Iudeei nu poate fi luat n seam din lips de dovezi arheologice c ar fi fost locuit n timpul lui Isus.

Naterea si Parintii Mantuitorului

Biblia relateaz c Isus nu a avut o natere obinuit. nc nainte de natere, mai muli profei din tradiia iudaic au prezis venirea lui Mesia. Ei artau c Mesia va veni puternic pe Pmnt, ca rege, nu nscut ntr-un staul i petrecndu-i viaa ca dulgher. nainte de naterea sa, Biblia spune c o Fecioar din Nazaret, pe nume Maria, a fost vizitat de un nger, Gabriel/Gavril, ce i-a prezis venirea pe lume a lui Isus i faptul c ea i va fi mam. Duhul Sfnt se pogorse asupra ei, a umbrit-o i ea a rmas nsrcinat. Aflnd c i verioara ei, Elisabeta, era nsrcinat (soul acesteia din urm, preotul Zaharia, a fost vizitat i el de un nger care i-a prezis naterea fiului su, Ioan Boteztorul), Maria s-a dus la ea. Cnd Elisabeta a aflat c Maria era nsrcinat, l-a simit brusc pe Ioan. n cele din urm, Maria a fost dus n Bethleem, unde era cetatea vestit n care, n tradiia iudaic, trebuia s se nasc Mntuitorul lumii (Mesia).

Dup Celsus i Toledot Yeshu, tatl lui Isus ar fi Iosif Pandera, identificat cu persoana istoric a soldatului roman de origine fenician Tiberius Iulius Abdes Pantera, a crui statuie se afl la Karl-Gelb-Museum din Bad Kreuznach.[49] Sfntul Pavel credea c Sfntul Iosif l-a conceput pe Isus,[50] Iosif nu a cunoscut-o pe Maria pn cnd ea a dat natere unui fiu (ea nu a rmas virgin, conform Sfntului Matei).[51] Isus s-a nscut n condiii neobinuite, ntr-un staul. A fost vizitat de pstori, i de cei trei magi (n tradiia popular romneasc numii crai) din rsrit, care n anumite tradiii cretine sunt numii Gaspar, Melchior i Baltazar i care vzuser steaua din Bethleem ce i-a condus la Isus. Aflnd regele Iudeei, Irod cel Mare, despre naterea lui Isus, i de team s nu i fie luat locul, a poruncit strjilor s-i ucid pe toi pruncii de parte brbteasc sub vrsta de doi ani. Familia lui Isus s-a retras n Egipt, pn la moartea lui Irod, i s-a ntors n Nazaret dup civa ani, conform cuMatei cap. 2. ns conform cu Luca 2:1-40, ei nu s-au dus n Egipt, ci fiind n Betleem pentru recensmnt, s-au dus la Templu conform ritualului corespunztor naterii, dup care s-au ntors n Nazaret. Bart D. Ehrman explic faptul c Matei i Luca sunt de acord c Isus s-a nscut dintr-o fecioar, n Betleem, dar asupra detaliilor povetii ei nu sunt de acord, unele diferene dintre relatrile lor neputnd fi reconciliate.

25 decembrie
Conform Evangheliei dup Luca, Isus s-a nscut probabil vara, n orice caz ntre martie i noiembrie. Ideea c Isus s-ar fi nscut pe 25 decembrie a fost scornit n secolul al IV -lea sub domnia lui Constantin cel Mare de biserica occidental pentru a nlocui o srbtoare pgn celebrat pe acea dat.
,

Buna Vestire

Este o srbtoare cretin celebrat n data de 25 martie a fiecrui an n amintirea momentului anunrii Fecioarei Maria de ctreArhanghelul Gabriel c va concepe i va deveni mama lui Isus din Nazaret. Cei mai muli cretini in aceast srbtoare a Bunei Vestiri pe data de 25 martie, nou luni nainte de Crciun, cnd este srbatorit naterea lui Isus (Crciunul, din latin incarnatione). Conform evangheliei dup Luca 1:26:9, Buna Vestire a avut loc n a asea lun a sarcinii Elizabetei, mama lui Ioan Boteztorul.[1] Att tradiia catolic ct i cea ortodox suin c Buna Vestire a avut loc n Nazaret, dar locaiile exacte difer. n tradiia catolic locul este marcat de Bazilica Bunei Vestiri , iar n tradiia ortodox de biserica ortodox greceasc a Bunei Vestiri. Buna Vestire reprezint o tem fundamental n arta cretin n general, mai ales n arta marianic a bisericii catolice, n mod special n timpulEvului Mediu i al Renaterii. ncuviinnd, a devenit Nsctoare de Dumnezeu. Uimindu-se de cele petrecute cu Maria, Sfntul Augustin i imagineaz c se adreseaz ngerului, ntrebnd: Spune-mi, ngere, de ce s-a petrecut aceasta cu Maria?. ngerul i arat c rspunsul este cuprins chiar n cuvintele salutului: Bucur-te, cea plin de har! (cf. Sermo 291, 6). Origen observ c niciodat un asemenea titlu nu a fost dat unei fiine omeneti i nu mai apare n niciun alt loc din Sfnta Scriptur (cf. In Lucam 6, 7). Maria primete cu disponibilitate valul de iubire a lui Dumnezeu care se revars n ea. i prin aceasta este o ucenic desvrit a Fiului ei, care, n ascultare fa de Tatl, i mplinete libertatea i tocmai astfel i exercit libertatea, ascultnd.