Sunteți pe pagina 1din 1

pentru unii sunt blocuri ciudate de piatra, pentru altii sunt comori arheologice, dar ruinele fortaretelor si cetatilor

raspandite pe tot teritoriul Dobrogei inca au puterea de a impresiona vizitatorii si de a-i face sa se minuneze de legendele acestor locuri. Probabil totul a inceput in urma cu 3.000 de ani cand grecii au colonizat aceste locuri in cautarea lor de noi teritorii in care sa isi extinda civilizatia. Inaintea lor cine stie ce a fost insa legendele spun ca a fost Potopul, insa culturile neolitice si Ganditorul de la Hamangia sunt dovezi evidente ca inainte aici a mai fost ceva. Grecii au intemeiat multe cetati in special pe malul Marii Negre: Tomis (azi Constanta, care este al doilea port ca marime in Europa), Callatis, Histria, Argamum, Heracleea, Aegysus si cine mai stie cate multe altele. Ei erau interesati sa faca comert cu localnicii, cautand aur, miere, ulei sau rasini pentru care ofereau tesaturi si portelanuri fine din Grecia. Dupa ce civilizatia greaca a decazut, a fost perioada imperiului Macedonean sa iti extinda controlul asupra Dobrogei dar, la inceputul acestei ere, un dusman puternic ameninta localnicii. Dupa batalii de lunga durata descrise atat de frumos in metopele (baso-reliefuri) de la Adamclisi, Imperiul Roman a transformat Dobrogea in provincie romana. Romanii, care erau excelenti administratori si ingineri, au dezvoltat un impresionant sistem de cetati de aparare de-a lungul Dunarii: Capidava, Carsium, Axiopolis, Durustorum, ale caror ruine inca sunt vizibile, chiar daca sunt acoperite de praful a doua milenii. Cea mai frumoasa si mai bine conservata din asezarile romane este Tropaeum Traiani, langa satul Adamclisi de azi. Aici, vizitatorii descopera ceea ce a mai ramas din templele si strazile orasului. Cel mai impresionant vestigiu este un imens monument de marmura dedicat de Imparatul Traian zeului Marte dupa campania sa victorioasa impotriva dacilor. Un imens luptator fara chip imbracat in armura se afla deasupra unui imens cilindru de 32 metri diameteru. Sculptate in jurul bazei cilindrului se afla 49 de baso-reliefuri care infatiseaza cucerirea Dobrogei de catre romani dupa luptele grele din anul 102 d.Ch. Imperiul Roman s-a divizat cateva secole mai tarziu si Imperiul Roman de Rasarit a devenit Imperiul Bizantin si a conservat civilizatia si sistemul defensiv al inaintasilor, dar in acelasi timp au construit noi cetati, cea mai spectaculoasa din ele fiind Enisala. In jurul anului 1400 Mircea cel Batran, voievodul Valahiei, s-a proclamat si voievod al Dobrogei dar din pacate dupa ce Imperiul Bizantin a cazut sub atacurile Imperiului Otoman, Dobrogea a fost transformata in teritoriu Otoman. In 1877, dupa ce Romania a invins Imperiul Otoman in Razboiul de Independenta, Dobrogea a devenit parte a Romaniei. Concluzie: Dobrogea este un amestec de culturi, de civilizatii, de populatii, probabil mult mai bigata in istorie decat orice parte a Romaniei. Unicitatea sa a fost sintetizata in superbul Muzeu National de Istorie si Arheologie din Constanta unde vizitatorii pot admira peste 430.000 de obiecte, unele din ele de o valoare inestimabila cum ar fi de exemplu Ganditorul de la Hamangia si sotia lui Femeie Sezand, capodopere ale artei neolitice, sau de exeplu Glykon-ul Zeul Sarpe, protector al familiei si al casei.

S-ar putea să vă placă și

  • Dobrogea
    Dobrogea
    Document30 pagini
    Dobrogea
    Smaranda Cristina Ionescu
    Încă nu există evaluări
  • Cetati
    Cetati
    Document1 pagină
    Cetati
    Smaranda Cristina Ionescu
    Încă nu există evaluări
  • Gheorghiu IonescuS ZonaAlpina302
    Gheorghiu IonescuS ZonaAlpina302
    Document13 pagini
    Gheorghiu IonescuS ZonaAlpina302
    Smaranda Cristina Ionescu
    Încă nu există evaluări
  • Baltagul
    Baltagul
    Document5 pagini
    Baltagul
    camina1990
    Încă nu există evaluări
  • Geografie Sociala
    Geografie Sociala
    Document10 pagini
    Geografie Sociala
    Smaranda Cristina Ionescu
    Încă nu există evaluări
  • Franta
    Franta
    Document7 pagini
    Franta
    Smaranda Cristina Ionescu
    Încă nu există evaluări
  • Geografie XII
    Geografie XII
    Document3 pagini
    Geografie XII
    Smaranda Cristina Ionescu
    Încă nu există evaluări
  • Pop Final
    Pop Final
    Document13 pagini
    Pop Final
    Smaranda Cristina Ionescu
    100% (1)