1.

Introducere
Expuneri la radiatii si efecte Sistemul de protectie Nelinistea publica

2.Concepte si marimi
Radioactivitate si radiatie Viteza radiatiilor Marimi dozimetrice

.Radioactivitatea de ori!ine naturala

Radiatia cosmica Radiatii "amma terestre #rodusele de dezinte!rare ale radonului Radioactivitatea alimentelor $oza totale

%.Radioactivitatea de ori!ine artificiala

&ratamente medicale $epuneri radioactive de la experientele cu arme nucleare $eversari in mediu Expunere profesionala 'lte surse radioactive $oze totale 'ccidentul de la Cernob(l

).Efectele radiatiilor
Vatamari Imediate *oli mali!ne #ublicatiile natiunilor unite $efecte ereditare Relatiile dintre doza si risc la doze mici Recomandarile internationale Riscul colectiv 'lte efecte intarziate Iradierea in timpul sarcinii Evidenta personalului care lucreaza cu radiatii

+.Sistemul de protectie radiolo!ica

#rincipii de baza Scopul aplicarii recomandarilor 'cceptabilitatea unui procedeu Reducerea la minim a dozelor &e,nici a-utatoare de analiza cantitativa .imite pentru doze Eficacitatea protectiei #rotectia populatiei Riscul national Controale le!ale

/.Reactorii nucleari
&ipuri de reactori Sc,ema reactorului Radioactivitatea si puterea dezvoltata Securitatea reactorului Consecintele unui accident nuclear Cum se poate face un proiect asi!urat la accidente Masuri pentru cazuri de forta ma-ora Cum se ale!e un amplasament #erspective ale securitatii reactorilor

0.$eseuri radioactive
Ciclul combustibilului nuclear Cate!orii de deseuri 'dministrarea deseurilor $eseuri cu activitate mica si intermediara Evaluari ale riscului $eseuri cu activitate ridicata Criterii pentru luarea deciziilor Consideratii sociale

1. Introducere

Expuneri la radiatii si efecte

Radiatia este un fapt de viata. Ea este prezenta in natura si poate fi produsa artificial. Radiatia de ori!ine naturala exista in tot mediul incon-urator1 pe cand radiatia de ori!ine artificiala a fost folosita de cateva decenii. Radiatiile naturale si artificiale nu sunt diferite nici ca tip1 nici ca effect. &ermenul radiatie se refera aici la radiatia ionizant, care este de mai multe feluri. Radiatia este inerent daunatoare omului si1 de acea1 populatia trebuie prote-ata fata de o expunere inutila sau excesiva. Cu toate acestea1 folosirea radiatiei contribuie la binele omului1 ea este importanta in dezvoltarea medicinei si a altor stiinte1 precum si in industrie. Efectele radiatiilor care produc cea mai mare in!ri-orare sant bolile mali!ne provocate persoanelor expuse la radiatii1 precum si defectele mostenite de descendentii acestor personae. #robabilitatea aparitiei oricarui effect provocat de radiatie este le!ata de doza de radiatie primita. Riscul asociat oricarei expuneri trebuie comparat cu beneficiile procedurilor care au provocat expunerea. In medie1 radiatia de ori!ine naturala prouce expunerea cea mai mare asupra oamenilor. 2 buna parte din aceasta nu poate fi evitata1 desi se poate exercita un anumit control. Strin!enta controlului1 balanta dintre risc si beneficiu1 este o problema pe care trebuie sa o aprecieze societatea.

Sistemul de protectie
3nde se afla acul balantei este o problema a insititutiilor representative1 deorece societatea este aceea care trebuie sa suporte c,eltuielile. 2r!anizatiile radiolo!ice pot face recomandari1 dar este dreptul !uvernelor de a decide asupra acceptarii unei anumite practici1 precum si a !radului de protectie ce trebuie impus. Multe tari aplica acelasi sistem de protectie radiologica1 sistem care cere ca dozele sa fie reduse la minim1 in mod rational1 iar anumite limite sa fie respectate. Ca rezultat al acestui sistem1 in Marea *ritanie1 utilizarea radiatiilor reprezinata o ocupatie relativ si!ura1 iar sanatatea publica nu este afectata apreciabil de expuneri aventuroase.

Nelinistea publica
Sistemul de protectie radiolo!ica sa dezvoltat in decursul mai multor decenii si continua sa se dezvolte1 dar acum el permite oamenilor sa foloseasca radiatia in relativa si!uranta. &otusi1 trebuie raspuns la intrebarea4 de ce radiatia provoaca atata neliniste opiniei publice5

Raspunsurile la intrebare pot fii numai exprimari de opinie. Radiatia este o cauza1 printre multe altele1 a unor boli de care oameni se tem in mod special. Ea nu poate fi detectata cu simturile omului. Mai este asociata cu armele nucleare. 2ricare dintre acesti factori pot amplifica nelinistea populatiei si astfel sa produca o sensibilizare mai puternica in le!atura cu daunele decat cu binefacerile utilizarii radiatiei. Nelinistea se poate datora si unei lipse de informare sau unei interpretari rau voitoare. $e aceea in acesta lucrare sunt descrise sursele si efectele radiatiei ionizate si sunt explicate principiile si practica protectiei radiolo!ice. Sunt examinate si cateva c,estiuni privind energtica nucleara1 dar armele nucleare nu sunt luate in considerare1 cu exceptia caderilor radioactive. Informatia prezentata aici poate a-uta marele public sa aprecieze semnificatia expuneri la radiatii1 atat pt persoanele individuale1 cat si pentru comunitate. Ea poate1 de asemenea1 sa ne su!ereze sa traim impreuna cu radiatia intr6o maniera prudenta1 dar nu tematoare.

2. Concepte si marimi
Radioactivitate si radiatie
Stabilitatea unui nucleu este data de numerele de neutroni si protoni1 de confi!uratia lor1 precum si de fortele pe care le exercita uni asupra altora. 3n nuclid instabil se transforma in mod spontan in nuclidul altui elemend si facand aceasta1 emite radiatii. 'cesta propietate se numeste radioactivitate1 transformarea se c,eama dezintegrare1 iar nuclidul se zice ca este un radionuclid. Radiatiile emise in mod obisnuit de radionuclizi sunt4 particule alfa, particule beta si fotoni gamma. In natura exista cateva elemente radioactive1 cele mai bine cunoscute fiind1 uraniul si toriul. 'lte cateva elemente cu izotopi radioactivi care se !asesc in natura1 cei mai stabili fiind1 carbonul61% si potasiu6%7. In ultimele cateva zeci de ani s6au produs cu mi-loace artificiale1 cateva sute de izotopi radioactivi1 ai elementelor naturale1 inclusivi cei bine cunoascuti ca strontiu6871 cesiu61 / si iod61 1. S6au produs de asemenea si cateva elemente radioactive1 de exemplu4 prometiu si plutoniu1 dar cel din urma apare sub forma de urme si in minereurile de uraniu. Activitatea unei cantitati de radionuclid este data de rata cu care se produc dezinte!rari spontane. 'ctivitatea se exprima printr6o unitate numita beqiurel 9*:;1 dupa numele savantului francez care a descoperit radioactivitatea in anul 108+.

Exista multe alte tipuri de radiati ionizate1 dar doua merita atentie speciala4 radiatiile X si neutronii. Radiactiile < sunt produse in mod obisnuit prin bombardarea cu neutroni a unei tinte metalice intr6un tub vidat.

Viteza radiatiilor
Radiatiile !amma si < sunt de aceasi natura ca si lumina vizibila1 astfel ele se deplaseaza tot timpul cu viteza luminii de =917 la a 0; metri pe secunda. $esi viteza initiala a unei particule1 depinde de ener!ia si de masa particulei1 nu poate depasi viteza luminii. $e un interes particular1 in le!atura cu anumiti reactori nucleari1 sunt neutronii termici. 'cestia sunt neutronii care au fost incetiniti1 intre atat incat au aceasi ener!ie termica medie ca si aceea a atomilor sau a moleculelor prin care se misca. Ener!ia medie a neutronilor la temperatura obisnuita a mediului este de circa 7172) eV1 corespunzand unei viteze medii de 2277 metri pe secunda.

Marimi dozimetrice
Radiatiile ionizate nu pot fi percepute direct de catre simturile omului1 dar pot fi detectate si masurate cu o varietate intrea!a de mi-loare1 printre care filme fotografica, substante termoluminiscente, conturi Geiger si detectoare cu scintilatii. Masurarile facute cu astfel de detectoare se pot interpreta in termenii dozei de radiatie absorbita de or!anism sau de o anumita parte a corpului. Cand nu sunt posibile masurari1 ca de exemplu1 atunci cand un radionuclid este depozitat intr6un or!an intern1 este posibil sa calculam doza absorbita de acel or!an1 daca este cunoscuta activitatea radionuclidului din el. Doza absorbita se exprima intr6o unitate nimita gray 9simbol ">;1 dupa numele unui savant britanic. $oze absorbite e!ale1 nu au neaparat efecte biolo!ice e!ale4 3n "> de radiati alfa intr6un tesut1 este mai periculos decat un "> de radiatii beta1 deoarece particula alfa fiind mai lenta si cu sarcina electrica mai mare decat particula beta1 dizipeaza mai multa ener!ie dealun!ul traiectoriei sale. #entru a pune toate radiatiile ionizate pe o baza e!ala1 in raport cu posibilitatea de a produce efecte ne!ative este nevoie de o alta marime fizica. 'ceasta marime este echivalentul dozei si se exprima pentru o unitate numita sievert dupa numele savantului suedez simbolul este Sv. Ec,ivalentul dozei constituie un indicator al riscului la expunere a unui anumit tesut1 la diferite radiatii4 3n Sv de radiatie alfa primita de plaman1 se considera ca ar produce acelasi risc de cancer fatal la plamani ca si un Sv de radiatie beta. &otusi riscul unei tumori fatale per Sv nu este acelasi pt diferite tesuturi ale or!anismului4 de exemplu acest risc este mai mic pt tiroida decat pt plamani. Mai exista si alt tip important de efect ne!ativ4 riscul unei perturbari ereditare serioase1 care ar apare prin iradierea testicolelor sau a ovarelor si care este diferit ca forma de manifestare si intensitate si trebuie luat de asemenea in consideratie?

'ceasta se poate face considerand ec,ivalentul dozei pt fiecare or!an sau tesut important al corpului si inmultindul cu un factor de pondere le!at de riscul asociat de acel or!an. Suma ponderata a acestor ec,ivalenti ai dozei se numeste echivalent al dozei efectiv. 'ceasta marime permite ca o varietate de distributi neuniforme ale ec,ivalentului dozei in corp sa fie exprimata ca un sin!ur numar1 reprezentand in mare riscul pt sanatate al oricarora dintre distrubutiile diferite ale ec,ivalentului dozei. 'desea este util sa avem o masura a dozei totale de radiatii primite de la un !rup de oameni si de la intrea!a populatie. Marimea folosita pt exprimarea acestul total este echivalentul dozei efectiv colectiv. El se obtine prin inmultirea ec,ivalentului dozei efectiv mediu1 caracteristic !rupului considerat cu numarul de persoane din acel !rup. 'desea ec,ivalentul dozei efectiv este numit pe scurt doza iar ec,ivalentul dozei efectiv colectiv1 doza colectiva.

Ponderile factorilor de risc

Tesutul sau organul &esticule si ovare Sani Maduva osoasa #lamani &iroida Suprafata oaselor Restul Total pentru tot corpul Factor 7.2) 7.1) 7.12 7.12 7.7 7.7 7. 7 1.00

Ierar izarea marimilor dozimetrice

Doza absorbita ener!ia cedata prin radiatie unitatii de masa a tesutului @ Echivalentul dozei doza absorbita ponderata in functie de periculozitatea fiecarei radiatii @ Echivalentul dozei efectiv ec,ivalentul dozei ponderat in functie de susceptibilitatea la imbolnavire a diferitelor tesuturi @ Echivalentul dozei efectiv colectiv ec,ivalentul dozei efectiv al unui !rup in raport cu o sursa de radiatie

!alculul ec ivalentului dozei

Sa consideram situatia in care un radionuclid produce iradierea plamanului1 a ficatului si a suprafetelor osoase. Sa presupunem ca ec,ivalentele dozei pentru fiecare tesut sunt1 repsectiv1 1771 /7 si 77 mSv. $oza efectiva se calculeaza astfel4 177 x 7.12 A /7 x 7.7+ A 77 x 7.7 B 2).2 mSv. Calculul indica faptul ca riscul unui cancer fatal asociat cu aceasta distri!utie a iradierii corecpunde riscului unei boli fatale se a unui defect ereditar dat de un ec,ivalent al dozei de 2).2 mSv primita in mod uniform de intre!ul or!anism.

3. Radioactivitatea de origine naturala

Cum s6a mentionat in capitolul 11 radioactivitatea de ori!ine naturala este prezenta in intre! mediu incon-urator. Radiatia poate a-un!e la #amant din spatiu cosmic1 #amantul insusi este radioactiv1 iar radioactivitatea naturala este prezenta in alimentatie si in aer. Ciecare dintre noi este expus la radiatia naturala intr6o masura mai mare sau mai mica1 iar cele mai multe persoane de la aceasta primesc cea mai mare parte a dozei.

Radiatia cosmica
2ri!inea radiatiei cosmice este un subiect in discutie. 3nii specialisti sunt de parere ca ar veni1 in special1 din !alaxia noastra1 altii ca ar venii din afara ei. Si Soarele contribuie intrucatva. Radiatiile de ori!ine nedeterminata sunt practic constante ca numar1 dar cele care vin de la Soare sunt emise in timpul eruptiilor solare. Numarul particulelor cosmice care intra in atmosfera #amantului este afectat si de campul ma!netic al acestuia4 mai multe intra pe la poli decat pe la ecuator. Cand patrund in atmosfera1 particulele din radiatia cosmica sfera interactii complexe si sunt absorbite de ea in mod !radat1 astfel ca doza descreste pe masura ce scade altitudinea. In Romania doza anuala datorita radiatiei ce vine din spatiu cosmic este in medie de aproximativ 77 DSv. $eoarece cele mai multe persoane traiesc la altitudini -oase1 din acest punct de vedere exista o variatie mica a dozei anuale1 dar exista o variatie de la 207 DSv pe an in nordul Scotiei1 din cauza cresterii in altitudine. Nu se prea

poate face mare lucru pentru a micsora expunerea la radiatia cosmica1 deoarece ea patrunde us,or prin cladirile obisnuite.

Radiatii "amma terestre

&oate materialele din scoarta #amantului sunt radioactive. Se crede1 intradevar1 ca ener!ia rezultata din radioactivitatea naturala din adancul #amantului contribuie la miscarile scoartei. 3raniul1 toriul si potasiu6%7 contribuie la aceasta ener!ie. 3raniul este dispersat in sol si in roci in concentratii mici. 'colo unde atin!e 1)77 parti per milion intr6un anumit zacamant ar putea fii economic de exploatat si folosit in reactorii nucleari. 3raniul62 0 este capul unei lun!i serii de radionuclizi ai diferitelor elemente1 care se transforma succesiv pana a-un! la nuclidul stabil plumb627+. #rintre produsele timpuriide dezinte!rare exista un izotop al unui !az radioactiv numit radon62221 din care o parte difuzeaza in atmosfera1 unde continua sa se dezinte!reze. &oriul este si el dispersat pe pamant1 iar toriul62 2 este capul unei alte serii radioactive1 care da nastere altui !az radioactiv1 radon62271 numit toron. #otasiu6%7 reprezinta 127 de parti la un milion de parti de element stabil1 care la randul sau1 constituie in -ur de 21%E in !reutate din scoarta #amantului. Radiatiile !amma emise de radionuclizii terestri iradiaza intre!ul corp uman mai mult sau mai putin uniform. $eoarece materialele de constructie sunt extrase din pamant1 sunt si ele radioactive1 iar populatia este iradiata atat in casa1 cat si in aer liber. $ozele sunt afectate de !eolo!ia timpului si de structura cladirilor1 dar in marea britanie doza medie provenind de la radiatiile !amma terestre este in -ur de %77 DSv pe an. Exista variatii considerabile in -urul acestei valori1 iar unele persoane primesc doze de cateva ori mai mari decat media. Cum nu se ale!e o zona de locuit pe baza fondului de radiatii !amma si nu se selecteaza materialele obisnuite de constructie pe baza continului radioactiv1 nu se poate face prea mult pentru a micsora aceasta doza. &otusi1 anumite amplasamente si materiale cu un nivel ridicat de radioactivitate ar putea fi evitate.

Produsele de dezinte#rare ale radonului

Cand !azele radon sau toron ies din pamant in atmosfer1 ele se disperseaza in aer si concentratiile sunt mici. &otusi1 cand patrund intr6o locuinta1 fie prin pereti1 fie prin podea1 concentratiile cresc din cauza lipsei unei alimentari cu aer proaspat din exterior. #rodusele immediate de dezinte!rare ale radonului6 222 si radonului6227 sunt radionuclizi cu timpi de in-umatatire scurti1 care se ataseaza particulelor de praf din aer. Cand acestea din urma sunt in,alate1 iradiaza plamanul. Se estimeaza ca1 in Romania1 doza anuala datorita produselor radonului este de 077 DSv1 in medie. Exista variatii pronuntate in -urul acestei valori medii

si s6au descoperit locuinte particulare in care doza primita de ocupanti era mai mare cu doua ordine de marime. Se pot modifica doza primita in interiorul incaperilot din partea produselor de dezinte!rare ale radonului fie prin indepartarea produselor de dezinte!rare din cladire1 fie prin impiedicarea radonului de a patrunde in ea. #rodusele de dezinte!rare pot fi indepartate prin cresterea ventilatiei sau prin folosirea instalatiilor de purificare a aerului1 cum ar fi precipitatori electrostatici. Calea cea mai buna este de a reduce patrunderea radonului din sol1 prin etansarea podelei sau prin crearea si imbunatatirea ventilatiei din subsoluri. 'semenea te,nici sunt studiate in diferite tari1 inclusiv in Romania.

Radioactivitatea alimentelor
In aer1 alimente si apa sunt prezenti si alti radionuclizi din seriile uraniului si toriului1 in particulat plumb6217 si poloniu6217F aceasta iradiaza tesuturile interne ale corpului. #otasiu6%7 este introdus in corp o data cu alimentele si reprezinta sursa ma-ora de iradiere interna1 cu exceptia produselor de dezinte!rare ale radonului. 3n numar de radionuclizi1 cum ar fi carbonul61%1 cunt creati in atmosfera de radiatiile cosmice1 iar acestia contribuie si ei la iradierea interna. Se estimeaza ca doza data de aceste surse de iradiere interna este de /7 DSv pe an1 in Romania1 din care potasiu6%7 contribuie cu 1/7 DSv. Nu exista informatii despre variatiile individuale 1 dar continutul de potasiu6%7 al corpului se poate controla biolo!ic si variaza cu cantitatea de !rasime.

Ec ivalentele dozei efective anuale medii date de radiatia de ori#ine naturala$ in Romania ursa Radiatia cosmica Radiatii !ama terestre #roduse de dezinte!rare ale radonului 'lta radiatie interna "otal ! v 77 %77 077 /7 . 10/7

Exista mici posibilitati de modificare a expunerii interne date de acesti radionuclizi in,alati si inte!rati1 cu exceptia evitarii oricaror alimente sau a apei cu un ridicat continut de radioactivitate.

%oza totale

Ec,ivalentul dozei efectiv total 9sau doza totala; datorit radiatiei de ori!ine naturala este1 in medie1 in Romania1 in -urul a 10/7 DSv pe an. $iferentele in dozele medii de la o localitate la alta pot depasii )777 DSv pe an si diferentele in dozele individuale pot a-un!e pana la 177777 DSv pe an1 datorita existentei unor cladiri care au doze ridicate in special din partea radonului si a produselor lui de dezinte!rare. Ec,ivalentul dozei efectiv colectiv este in -ur de 177777 Sv6om pe an. $eoarece doza colectiva variaza cu marimea populatiei1 c,iar daca nu exista o modificare a nivelelor de radiatie1 este convenabil sa se indice media dozelor pe intrea!a populatie. 'ceste marimi sunt bune pentru comparatii1 dar este necesar sa fie suplimentate cu date aditionale acolo unde exista lar!i variatii fata de medie.

4. Radioactivitatea de origine artificiala

&ratamente medicale
Instalatiile de radiatii < 9RGnt!en; folosite in spitale si in clinici sunt1 probabil1 cele mai cunoscute surse de radiatie artificiala. Ele sunt folosite intr6o lar!a varietate de procedee de dia!nostic1 de la simple radio!rafii ale toracelui la studii dinamice complicate ale inimii. 2 radio!rafie a toracelui va transfera plamanului un ec,ivalent al dozei de 27 DSv. #acientilor li se pot administra si radionuclizi cu scopuri de investi!atie1 unul dintre cei mai mult folositi fiind te,netiul688 m1 care are un timp de in-umatatire scurt si se foloses,te la o !ama lar!a de examinari1 cum ar fi tomo!rafii ale creierului sau ale oaselor. Radiatiile se mai utilizeaza si in scopuri terapeutice. 3na dintre principalele metode de tratare a cancerului este1 in mod paradoxal1 aceea de a radia puternic tesuturile mali!ne1 impiedicand astfel functionarea celulelor tumorii. In terapia externa sunt utilizate in mod frecvent radiatii < de mare ener!ie sau radiatii !amma date de sursele de cobalt6+7. Sunt necesare doze absorbite foarte puternice si pot fi prescrise cateva zeci de !ra>. Se mai folosesc fascicule de neutroni sau alte radiatii ionizante. In scopuri terapeutice radionuclizi se pot administra1 asa cum este cazul iodului61 11 pentru tratamentul cancerului tiroidian. $esi folosirea in medicina a radiatiilor ofera pacientilor beneficii directe enorme1 ea contribuie prin intermediul lor la doza pe care o primeste populatia ca intre!. Se estimeaza ca ec,ivalentul dozei efectiv mediu datorit procedurilor medicale este de 2)7 DSv pe an. $ifernta fata de o estimare anterioara de )77 DSv se datoreste in primul rand unei aprecieri mai bune si nu umei reduceri a expunerii. #etru o populatie de )+ de milioane aceasta reprezinta o doza colectiva in -urul a 1%777 Sv6om. S6ar putea modifica aceasta doza totala reducand doza la pacienti individuali sau frecventa tratamentelor radiolo!ice1 dar cu !ri-a pentru a nu micsora beneficiile asupra pacientilor.

#rocedurile medicale pot produce1 indirect1 vatamari la descendentii actualilor pacienti. 'stfel1 un interes deosebit este centrat pe marimea numita doza semnificativa genetic1 in mod special in le!atura cu folosirea dia!nosticelor cu radiatii. 'ceasta marime ar fi doza care1 daca ar fi data fiecarui membru al populatiei1 ar produce aceleasi defecte ereditare ca si dozele primite in mod real de catre persoanele individuale. In cazul radiolo!iei de dia!nostic doza semnificativa !enetic se determina in functie de dozele primite de gonadele pacientilor1 precum si de numarul de copii care vor fi procreati ulteriorF ea reprezinta astfel un indicator al !ri-ii cu care sunt prote-ate or!anele de reproducere in timpul procedurilor medicale1 precum si al cantitatii de radio!rafii efectuate in tara asupra femeilor !ravide si a copiilor. Valoarea dozei semnificative !enetic a fost in Romania de 127 DSv in anul 18// in comparatie cu 1%7 DSv in 18)/1 dar se urmareste pe mai departe reducerea ei. #entru comparatie1 doza semnificativa !enetic anuala produsa de radiatia naturala este de aproximativ 1777 DSv. In conceptul de ec,ivalent al dozei efectiv a fost luat in consideratie riscul defectelor ereditare.
%oze anuale in Romania primite prin proceduri medicale $oza medie $oza colectiva $oza semnificativa !enetic 2)7 DSv 1%777 Sv6om 127 DSv

%epuneri radioactive de la experientele cu arme nucleare

Radioactivitatea artificiala este raspandita in toata lumea ca rezultat al experientelor in atmosfera cu arme nucleare. $e exemplu1 pe pamant s6au depus aproape tone de plutoniu62 8. In urma experientelor apare o mare varietate de radionucliziF de acea1 de interes principal din punct de vedere al dozei sunt carbonul61%F strontiu687 si cesiul61 /. 2 buna parte din radioactvitate este initial in-ectata in paturile superioare ale atmosferei1 de unde este transferata incet in paturile inferioare si de aici mult mai rapid spre pamant. 'tat procesul cat si materialul se numesc depunere radioactiva. $e la tratatul din anul 18+ de interzicere a experientelor nucleare in atmosfera1 activitatea radioactiva din atmosfera superioara a decrescut notabil1 desi scaderea este opriota din cand in cand de experientele efectuate de tarile nesemnate ale tratatului. Radionuclizii care intervin in depunerile radioactive sunt in,alati direct sau inclusi in ,rana si ambele procese au ca efect o expunere interna a corpului. Radionuclizii care emit radiatii !amma1 atunci cand sunt depozitati pe sol produc iradierea externa. In Romania ec,ivalentul dozei efectiv este in prezent de circa 17 DSv pe an1 scazand de la un maxim de 07 DSv la inceputul anilor H+7F daca

experientele nu vor fi reluate pe scara mare1 se asteapta inca o reducere a dozei. $oza anuala colectiva corespunzatoare este de )07 Sv6om. Nu se poate face nimic in le!atura cu dozele primite de oameni1 din cauza experientelor care au avut de-a loc.
%ozele anuale in Romania primite de la depunerile radioactive $oza medie $oza colectiva 17 DSv )07 Sv6om

%eversari in mediu
#ndustria energetica nucleara deverseaza substante radioactive in mediu incon-uratorF in cantitati mai mici un aport il au unitatile de cercetare si spitalele. 3raniul1 este preparat mai intai sub forma de conbustibil1 pe urma folosit in reactori si aopi este reprocesat. In fiecare din cele trei stadii se deverseaza in mod controlat radioactivitatein aer si in apele de suprafata. $eversarile sunt supuse unor restrictii le!ale. $oza primita de populatie depinde de natura si de activitatea radionuclizilor eliberati1 precum si de modul in care sunt dispersati in mediu si de resedinta1 modul de viata si obiceiurile alimentare ale persoanelor in cauza. Informatiile pe care le prezentam aici se refera la concetratiile de la inceputul anilor H87. $eoarece conditiile se sc,imba de la an la an1 totusi1 valorile au fost rotun-ite pentru a evita su!erarea unei precizii ne-ustificate. $eversarile radioactive in aer in timpul prepararii combustibilului dau nastere la o doza colectiva de 711 Sv6om pe an pentru populatia Romaniei1 iar doza anuala pentru persoanele care traiesc lan!a uzinele de preparare se considera a fi mai mica decat ) DSv. $eversarile in apa au si ele ca rezultat o doza colectiva anuala de circa 711 Sv6om si o doza maxima pentru persoanele din zona respectiva ce nu depaseste )7 DSv pe an.
!ontributia la doze a deversarilor in mediu din partea industriei Ener#etice nucleare la inceputul anilor '(0 tadiul #repararea conbustibilului Cunctionarea reactorului Reprocesarea conbustibilului in aer apa aer apa aer apa ma$ima DSv pe an ) )7 177 )7 277 0%7 colectiva Sv6om pe an 711 711 % 711 2 /7

"azele radioactive si aerosolii deversati in aer de reactorii dau populatiei Roamniei o doza colectiva de % Sv6om pe an1 iar doza anuala pentru persoanele din zona cele mai expuse este apreciata la mai putin de 177 DSv pe an. $eversarile de apa din bazinele speciale in care este tinut1 pe amplasamente reactorilor1 combustibilul folosit produce o doza maxima de pana la )7 DSv e an pentru localnici si o doza colectiva in Romania de circa 711 Sv6om prin consumarea pestelui care contine radionuclizii cesiului. Se apreciaza ca doza colectiva pe care o primeste populatia Romaniei datorita deversarilor in aer in timpul reprocesarii combustibilului este in -ur a 2 Sv6om pe an1 iar doza anuala maxima individuala nu depaseste 277 DSv. $eversarile de deseuri radioactive lic,ide adau!a la doza colectiva /7 Sv6om pe an si o doza anuala pentru localnicii cei mai expusi mai mica de 0%7 DSv1 din nou prin consumarea pestelui care contine radionuclizi. 'stfel1 doza colectiva primita de populatia Marii *ritanii de la toate rezidurile deversate controlat de industria ener!etica nucleara este de 07 Sv6om pe an1 ceea ce ar implica o doza medie de 11) DSv pe an pentru fiecare individ daca doza ar fi uniform distribuita pe intrea!a populatie. 2 valoare reprezentativa pentru doza primita de persoanele cele mai mult expuse din tara este in -urul a 1 mSv. 'ceste deversari sunt controlate si se reduc in continuare. &otusi1 reducerea lor ar necesita c,eltuieli in plus si reprezinta una dintre indatorarile factorilor de decizie sa stabileasca daca se impun reduceri mai mari. Motivatiile unor astfel de decizii sunt discutate in capitolul +. Mai exista deversari controlate de natura minora1 in aer si in apele de suprafata1 provocate de diferite institutii de cercetare1 de aparare1 industriale si medicale. C,iar daca dozele colective sau individuale provocate de ele sunt ne!li-abile1 ele sunt supuse acelorasi constran!eri le!ale ca si deversarile provenite din pro!ramul ener!etic nuclear. 'numite deseuri cu activitate mica provenind de la toate institutiile sun in!ropate in amplasamente anume alese. In trecut erau inecate in mare. $ozele individuale si colective care ar aparea de aici sunt ne!li-abile.
%ozele anuale in Romania provenind din deversarea radioactivitatii artificiale $oza medie $oza colectiva Valoarea reprezentativa pentru persoanele cele mai expuse 11) DSv 07 Sv6om 1777 DSv

Expunere profesionala

Radiatia de ori!ine artificiala este lar! folosita in intrea!a industrie1 in primul rand pentru controlul proceselor si al calitatii produselor1 in scopuri dia!nostice in stomatolo!ie si in medicina veterinara si1 in sfars,it1 ca mi-loc important de studiu in cole!ii1 universitati si altele. In consecinta exista un numar considerabil de mare de persoane expuse la radiatie ionizata in procesul muncii lor1 in plus fata de cele din medicina sau din industria ener!etica nucleara. Numarul total de persoane din Romania catalo!ate ca lucrand cu radiatii este de aproximativ )777. Ec,ivalentul dozei efectiv pe care il poate primi o persoana care lucreaza cu radiatii este limitat prin le!e4 practic1 nu poate depasi )7 mSv pe an. #utine persoane primesc doze apropiate de aceasta limita1 iar ma-oritatea primete o mica fractiune din ea. $e exemplu1 doza medie a personalului mediacal este de circa 71/ mSv pe an1 a persoanlului din industria nucleara este de 21) mSv pe an1 iar a radiolo!ilor din industrie de circa 11% mSv pe an. &endinta !enerala a acestor doze medii a fost de descrestere. Media !enerala a dozei primite de personalul din mediul radioactiv este de circa 11% mSv pe an. In afara de acest personal din industria nucleara1 mai exista 277777 de persoane1 in special mineri si persona nevi!ant aerian1 care sunt expusela nivele la nivele ridicate de radiatie naturala. Cei mai expusi dintre aces,tia sunt minerii din minele necarbonifere1 care primesc in medie annual doze de circa 2+ mSv. $oza colectiva provenind din toata expunerea profesionala la radiari ionizate este de circa %)7 Sv6om pe anF la care industria nucleara contribuie cu 27E1 iar doza anuala mediata pe intrea!a populatie a Romaniei este de corca 0 DSv.
%oze anuale in Romania provenite din expunere profesionala $oza medie4 pentru personalul care lucreaza cu radiatii pentru intrea!a populatie $oza colectiva 11% mSv 0 DSv %)7 Sv6om

)lte surse radioactive

Multe persoane sun expuse la radiatia ionizata provenita de la serie de surse artificiale sau de la surse naturale in conditii artificiale. Intre aceste surse se include ceasurile luminate cu substante radioactive 1 receptoarele de televiziune si calatoriile cu avionul constituie un apana- al vietii moderne. In aceasta cate!orie se include de asemenea expunerea populatiei la radioactivitatea naturala dispersata in mediul de cenusa evacuata in atmosfera in timpul arderii carbunelui. Se apreciaza ca aceasta radioactivitate da nastere unei doze medii anuale de circa % DSv si unei doze colective de circa 2%7 Sv6om. $ozele primite de la purtatori de ceasuri sunt in scadere1 pe masura ce se folosesc radionuclizi mai putini periculosi1 iar dozele datorite televizoarelor sunt

reduse deoarece tuburile sunt bine ecranateF surplusul de doza pe care o primesc1 insa1 persoanele aflate in avion din partea radiatiilor cosmice va creste proportional cu cresterea numarului de calatorii. 3n control al dozelor este posibil1 cel putin pentru cele provocate de unele dintre aceste surse. $oza medie primita de populatie din partea acestor surse este de circa 11 DSv pe an1 astfel incat doza colectiva primita de intrea!a populatie este de +77 Sv6om.
%oze anuale in Romania provenind de la alte surse radioactive Ec,ivalentul dozei efectiv mediu Ec,ivalentul dozei efectiv colectiv 11 DSv +77 Sv6om

%oze totale
In Romania doza totala data de radiatie de ori!inea artificiala este in medie de 207 DSv pe an. #rocedurile medicale constituie de departe cele mai importante surse de expunere a populatiei. In comparatie cu estimarile anterioare1 cifra ce reprezinta procedurile medicale s6a redus la -umatate1 in primul rand datorita unei estimari mai bun. Si cifra pentru deversarile in mediu s6a redus la -umatate1 in special datorita unor deversari reduse. Celelalte cifre nu s6au modificat in mod semnificativ.

%oze anuale medii in Romania din partea radiatiilor de ori#ine artificiala ursa #roceduri medicale Caderi radioactive $eversari in mediu Expunere profesionala 'lte surse . "otal DSv 2)7 17 11) 0 11 . 207

)ccidentul de la !ernob*l
In timpul testului de la Cernob(l au fost (ndepJrtate simultan un numJr prea mare de ti-e de control1 care au fost apoi reintroduse (n reactor tot simultan1 (n timpul procedurii de oprire a reactorului (n re!im de ur!enKJ. 'ceastJ

procedurJ a determinat o creLtere atMt de dramaticJ a nivelului ener!etic1 (ncMt reactorul a fost distrus. 2 eroare similarJ1 dar cu consecinKe mult mai puKin !rave1 se produsese de-a (ntr6un reactor de acelaLi tip (n .ituania1 (n anul 180 . 'ceastJ experienKJ nu a fost (nsJ transmisJ Li personalului operaKional de la Cernob(l. #entru a stin!e focul Li a opri astfel eliberarea de materiale radioactive (n atmosferJ1 pompierii au pompat apJ ca a!ent de rJcire (n miezul reactorului1 (n primele zece ore de dupJ producerea accidentului. 'ceastJ (ncercare nereuLitJ de a stin!e focul a fost apoi abandonatJ. $in 2/ aprilie pMnJ (n ) mai1 peste 7 de elicoptere militare au zburat pe deasupra reactorului (n flJcJri. 'cestea au aruncat 2 %77 tone de plumb Li 1 077 tone de nisip1 (ncercMnd sJ (nJbuLe flJcJrile Li sJ absoarbJ radiaKiile. &oate aceste eforturi au fost (nsJ inutile1 ba c,iar au a!ravat situaKia1 deoarece sub aceste materiale aruncate cJldura s6a (nteKit. &emperatura din reactor a crescut deci (ncJ o datJ1 la fel ca Li cantitatea de radiaKii eliberatJ. In ultima etapJ a acestei lupte cu focul1 miezul reactorului a fost rJcit cu azot. 'bia pe data de + mai s6a reuLit astfel ca focul Li emisiile radioactive sJ fie Kinute sub control.

Cei +77 de oameni din ec,ipa de pompieri a centralei1 precum Li ec,ipa de operare care a fost implicatJ (n lupta cu focul1 au alcJtuit !rupul cel mai sever iradiat. 1 % dintre aceLti oameni au fost expuLi unor doze de radiaKii (ntre 71/ Li 1 Sv. 'ceste date (nseamnJ cJ1 (n decurs de numai cMteva ore1 aceLti oameni au fost expuLi unui volum de radiaKii de pMnJ la 1 777 de ori mai mare decMt 1 millisievert. In 3niunea EuropeanJ1 1 millisievert pe an este doza maximJ de

radiaKii la care poate fi expusJ populaKia care trJieLte (n apropierea unei centrale nucleare. 1 de muncitori au murit la scurtJ vreme dupJ acest accident. In total1 aproximativ 077 777 de oameni au fost implicaKi (n operaKiunile de curJKare de la Cernob(l1 pMnJ (n anul 1808. In prezent1 sJnJtatea acestor oameni (ncJ mai are de suferit de pe urma acestei experienKe. Se pare cJ 77 777 dintre ei au fost expuLi unor doze de radiaKii de peste 71) Sv. CMKi dintre ei au murit pMnJ (n prezent din aceastJ cauzJ 5 IatJ o (ntrebare controversatJ. #e data de 2/ aprilie1 la numai + de ore de la producerea accidentului1 cei %) 777 de locuitori ai localitJKii #ripiat1 aflatJ la % Nm depJrtare1 au fost evacuaKi cu autobuzele1 iar oraLul a rJmas nelocuit pMnJ (n prezent. #MnJ la data de ) mai1 toKi cei care trJiau pe o razJ de 7 Nm (n -urul reactorului avariat au fost nevoiKi sJ (Li abandoneze locuinKele. In decurs de 17 zile au fost evacuate 1 7 777 de persoane din /+ de localitJKi aflate (n aceastJ re!iune. &eritoriul respectiv a fost declarat zonJ de excludere Li este necesar un permis special pentru a putea pJtrunde (n acest perimetru. In ciuda interdicKiei oficiale ca aceste zone sJ mai fie locuite1 cel puKin 077 de persoane1 (n special bJtrMni1 s6au (ntors la casele lor din satele abandonate. #e data de 2 mai 180+1 mult prea tMrziu din punct de vedere medical1 au (nceput pre!Jtirile pentru a se distribui populaKiei iod. 'cesta urma sJ fie administrat pentru a preveni absorbirea iodului radioactiv de cJtre tiroidJ1 (nsJ cea mai mare parte a iodului radioactiv fusese de-a eliberat (n atmosferJ (n primele zece zile dupJ producerea accidentului. In 188/ a fost lansat &,e S,elter Implementation #lan 9#lanul pentru Construirea unui 'dJpost; de cJtre KJrile din "/ 9"rupul celor Oapte;1 plus Rusia1 3niunea EuropeanJ Li 3craina1 (mpreunJ cu *anca EuropeanJ pentru ReconstrucKie Li $ezvoltare 9*ER$;. Noul adJpost ar urma sJ permitJ depozitarea substanKelor radioactive (n condiKii de si!uranKJ pentru o perioadJ de cel puKin 177 de ani. 'ceastJ structurJ de 27 777 tone va fi utilizatJ pentru depozitarea tuturor reziduurilor radioactive rJmase (n reactorul nr. % de la Cernob(l. Conform surselor oficiale1 acest proiect de /+0 milioane euro va fi (nc,eiat pMnJ (n anul 2770. .a trei ani dupJ producerea acestui accident nuclear1 !uvernul sovietic a stopat construirea reactoarelor nr. ) Li + din complexul centralei nucleare Cernob(l. $upJ ne!ocieri internaKionale de duratJ1 (ntre!ul complex a fost (nc,is pe data de 12 decembrie 2777. Estimarile actuale arata ca acesta a adau!at circa %7 DSv pentru perioada de un an 9din mai 180+ pana in aprilie 180/; si un total de aproximativ 27 DSv pentru anii urmatori.

!e reprezinta un microsievert+ 1 microsievert 91 DSv; este apoximativ4 1P17 din doza primita intr6un zbor cu avionul cu reactie pana in Spania 9din Romania;. $iferenta de doza primita din radiatia cosmica prin mutarea de la eta-ul intai la altul cu 27 m mai sus 9aproximativ eta-ul al saptelea;. 1P27 din doza medie la o sin!ura radio!rafie pulmonara. 1P27 din doza anuala primita in anul 1807 in Romania din depunerile radioactive. 2P din doza medie primita de populatia Romaniei datorita deversarilor In mediu de la instalatiile nucleare existente.

!e reprezinta un milisievert+ 1 milisievert 91mSv; este aproximativ4 $oza anuala din deversarile industriei nulceare pentru persoanele cele mai expuse. 1P2 din doza anuala datorita radiatiei naturala in Romania. $e 177 de ori doza primita intr6un zbor cu avionul cu reactie pana In Spania. $e )7 de ori doza primita in timpul unei sin!ure radio!rafii <.

5. Efectele radiatiilor
Vatamari Imediate
$aca se expune intre!ul or!anism la o doza foarte puternica de radiatie1 decesul poate intervenii in cateva saptamani4 o doza absorbita instantaneu de ) "> sau mai mult ar fi1 probabil1 letala. $aca doar o mica parte a or!anismului s6ar expune pentru un timp scurt la o doza foarte puternica1 poate sa nu survina moartea1 dar ar putea aparea alte efecte imediate4 o doza absorbita instantaneu de ) "> sau mai mult primita numai de piele va produce inrosirea acesteia cam intr6o saptamana1 iar o doza similara primita de testicul sau ovare ar putea provoca sterilitate. $ar daca aceeasi doza totala ar fi primita intr6un timp mult mai lun! s6ar putea sa nu apara imediat semne de vatamare. &otusi1 pot aparea defecte si ele se pot manifesta ulterior la cazul persoanei iradiate1 sau poate1 in cazul urmasilor persoanei.

,oli mali#ne
Cel mai !rav efect latent al iradierii este cancerul1 indeosebi1 cancerul cu consecinte fatale. #rocesele fundamentale prin care radiatia induce cancerul nu sunt intelese in intre!ime1 dar o incidenta marita a diferitelor boli mali!ne1 pe scurt1 a cancerului1 s6a observat la !rupe de oameni care au fost expuse la diferite doze puternice de radiatii in anii anteriori. Nu toate persoanele astfel expuse contracteaza cancer1 deoarece cancerul are multe cauze. &otusi fiecare persoana expusa are o probabilitate in plus de a6l contracta si aceasta probabilitate depinde mult de doza primita. 'ici probabilitatea este folosita in sens matematic1 nu in sensul comun. Situatia este analo!a celei din cazul fumatului1 cand toti cei care fumeaza risca foarte mult un cancer pulmonar1 dar nu inseamna deloc ca absolut toti il vor si face. $aca este cunoscut numarul persoanelor dintr6un !rup iradiat si dozele pe care le6au primit si daca numarul boli canceroase efectiv observate in cazul !rupului este mai mare decat numarul de asteptat in cazul unor !rupuri similare neiradiate1 atunci numarul in exces de boli canceroase poate fi atribuit radiatiei si1 astfel1 se poate calcula riscul aparitiei cancerului pe unitatea de doza efectiva1 'ceasta se numeste factor de risc. Nu toate bolile de cancer sunt fatale. $e exemplu1 mortalitatea in unrma cancerului tiroidian indus e radiatie este de )E. #entru cancerul la sani este de )7E. Riscul total de inducere a cancerului prin iradierea uniforma a intre!ului corp este de circa ori riscul inducerii unui cancer fatal. $in cauza semnificatiei sale deosebite1 riscul unui cancer fatal este totusi de cel mai mare interes in protectia radiolo!ica. Cunoasterea lui usureaza comparatia cu alte riscuri fatale din viata1 pe cand comparatia intre riscuri nefatale imtampina dificultati.

!alculul factorilor de risc $aca dintr6un !rup de )7777 de persoane fiecare a primit o doza de 2 Sv pentru un anumit or!an si daca au aparut cu 177 de boli de cancer mai mult la acel or!an decat in cazul unui !rup similar neexpus1 factorul de risc ar fi de 177P9)7777 x 2;1 care este 1 la 1777 per Sv sau 17 la 6 Sv la 61 in notatie stiintifica.

Publicatiile natiunilor unite

Cactorii de risc a fost determinati prin studii efectuate asupra a numeroase !rupuri1 in special1 asupra supravietuitoriilor bombardamentelor atomice din Qaponia. S6au obtinut si corelat date privind pacientii care au fost expusi la radiatii pentru tratamentul unor tumori beni!ne sau pentru nevoi de dia!nostic cu

date referitoare la persoanele expuse unor caderi radioactive intense in Insulele Mars,all1 cu cele referitoare la minerii din minele de uraniu si la muncitorii din industria luminofoarelor. Informatii de aceasta natura sunt publicate periodic de Comitetul Stiintific al Natiunilor 3nite privind Efectele Radiatiilor 'tomice 93NSCE'R;1 care s6a constituit in anul 18)) si care publica rapoartele catre 'dunarea "enerala. In raportul sau din anul 18//1 3NSCE'R a publicat estimari ale factorilor de risc pentru cancerul fatal ca rezultat al iradierii diferitelor tesuturi. El indica1 de exemplu1 factorul de risc pentru leucemie1 o boala canceroasa a celulelor albe ale san!erului1 de aproximativ 1 la )77 per Sv. 'ceasta inseamna ca daca o persoana primeste un ec,ivalent al dozei de 1 Sv in zona maduvei osoase 9cel mai important tesut ,ematopoetic; exista o sansa din )77 ca in cele din urma el sa moara de leucemie ca rezultat al acestei doze. In medie1 moartea survine cam la zece ani dupa primirea dozei 9mai mult timp pentru alte forme de cancer;. Cactorii de risc nu au modificati in raportul 3NSCE'R din anul 1802.

%efecte ereditare
'lt efect important al radiatiei il reprezinta defectele ereditare1 a caror probabilitate1 dar nu si periculozitate1 depind de doza. $efectele apar prin iradierea !onadelor care produc la barbati spermatozoizii si la femeie ovulele. Radiatiile ionizate induc mutatii1 care sunt de re!ula mali!ne1 in aceste celule sau la precursorii lor. #rocesele exacte prin care apar mutatiile nu sunt cunoscute1 dar ele presupun modificari c,imice ale '$N6ului. $efectele ereditare pe care le provoaca aceste mutatii se intind de la cele mai serioase1 ca intarzierea mintala severa1 pana la cele banale1 cum ar fi pete ale pielii.

Principalele efecte daunatoare ale radiatiilor !onditii de aparitie si surse de informare Efect %onditie $oze si debite ale dozelor foarte mari asupra4 Imediate 9#recoce; Moarte Eritem Sterilitate Celei mai mari parti a corpului Suprafata pielii &esticulelor si ovarelor $ate privind oamenii1 din diferite surse. #nformatie

*oli mali!ne

2rice doza sau debit al dozelor #robabilitatea depinde de doza Se manifesta peste ani. 2rice doza sau debit al dozelor. #robabilitate depinde de doza. Manifestata la descendenti. $oza foarte mare. $iferite perioade manifestare Iradierea embrionului. Se manifesta dupa nastere. de

$ate privind riscul1 prin extrapuolare limitata din zona dozelor sau a debitelor mari ale dozelor. $iferite sensibilitati ale or!anelor. $ate referitoare la oameni prin compensatie cu date privind soarecii. .imita superioara in cazul oamenilor $ate privind oameni din diferite surse. $ate limitate oamenii. privind

3lterioare 9&ardive;

$efecte ereditare

Modificari nemali!ne Modificari de dezvoltare

.a populatia umana apar mutatii si in mod spontan1 adica fara nici o cauza aparenta1 dar radiatia de ori!ine naturala poate contribuii la aceasta. &otusi1 nu a fost !asita nici o evidenta directa a defectelor ereditare la urmasi imputabile fie radiatiei naturale1 fie celei artificiale. Studii extensive facute asupra urmasilor supravietuitorilor bombardamentelor de la Rirosima si Na!asaNi1 in mod special1 n6au reusit sa ne dovedeasca o crestere statistica semnificativa a defectelor ereditare1 dar ne6au dat o estimare superioara a factorilor de risc ai acestor defecte. In decursul a cteva decade s6au intreprins1 totusi1 studii extensive asupra defectelor induse la animale de experienta1 soareci1 in special1 expunandu6le pe acestea la radiatii ionizate. 'ceste studii au acoperit un domeniu lar! de doze si de debite ale dozelor. Ele ne dau informatii asupra frecventei cu care sunt induse defectele ereditare la doze cunoscute1 iar aceste informatii1 impreuna cu limita superioara din cazul Qaponiei1 au permis 3NSCE'R sa estimeze un factor de risc pentru defectele ereditare serioase in cazul oamenilor4 valoarea sa este aproximativ 1 la )7 per Sv cand sunt luate in considerare toate !eneratiile ulterioare iradierii. In anul 1802 s6a raportat o estimare similara. Cam -umatate ddin aceste defecte vor aparea la copiii si nepotii persoanelor iradiate1 ceea ce implica un factor de risc de la 1 la 177 per Sv pentru primele doua !eneratii. Iradierea !onadelor este potential daunatoare numai daca intervine inainte sau in timpul perioadei de reproducere a vietii. #entru cei care nu vor avea copii nu exista1 prin definitie1 nici un risc ereditar. #rocentul de persoane ale unui !rup pentru care iradierea !onadelor este semnificatie ereditara depinde de varsta persoanelor si1 astfel1 de numarul copiilor pe care este probabil sa6I aiba1 dar o valoare de 71% ar fi potrivita pentru toata populatia in !eneral. 'stfel1 riscul mediu al unor defecte ereditare serioase in primele doua !eneratii ar fi de 1 la 2)7 per Sv.

Relatiile dintre doza si risc la doze mici

Cactorii de risc determinati de 3NSCE'R provin1 in ceea ce priveste cancerul1 din doze relativ mare primite intr6o perioada scurta. 'semenea situatii nu apar in mod normal4 $e obicei oamenii suntexpusi la doze relativ mici pe perioade lun!i de timp. 'stfel1 problema care se pune este de a decide care factori de risc sunt potriviti cu situatiile normale1 in care observatiile directe sunt neconcludente. Cea mai simpla presupunere pentru acest rationament este ca factorul de risc sa fie independent atat de doza1 cat si de debitul dozei. 'ceasta inseamna ca riscul descreste proportional cu descresterea dozei 9-umatate de doza1 -umatate de risc; si nu va fi afectat de intinderea dozei in timp. #entru anumite radiatii1 cum ar fi neutronii1 aceasta pare a fi o presupunere realista. #entru radiatiile beta si !amma1 tipurile cel mai adesea intalnite1 exista o serioasa evidenta ca factorul de risc scade la doze mici1 dand o ependenta doza6risc neliniara. Cu alte cuvinte1 la doze mici1 riscurile sunt supraestimate prin ipoteza simplista a riscului proportional. In momentul de fata nu exista un motiv serios pentru a considera ca ar exista un pra! al dozei sub care sa nu poata fi provocate de radiatie nici cancerul1 nici tarele ereditare. Se considera atunci ca orice doza de radiatie produce un risc suplimentar pentru aceste efecte. #entru alte efecte1 in special cele care apar imediat dupa expunere1 exista in mod clar un pra! de si!uranta. Sub acest pra! efectele precoce pur si simplu nu apar. #e scurt1 in protectia radiolo!ica se presupune ca factorii de risc pentru cancer nu descresc cu descres,terea dozei sau a debitului dozei. 'celasi tip de presupunere se face si in le!atura cu factorul de risc pentru defectele ereditare1 discutat mai inainte. 'ceasta inseamna1 de exemplu1 ca riscul asociat cu 1 mSv este considerat a fi a mia parte din riscul asociat cu un Sv si ca nu conteaza daca 1 Sv este primit deodata sau in decursul a cativa ani. Mai inseamna si ca orice doza1 oricat de mica1 creeaza un risc finit de cancer sau de defecte ereditare.

Relatii doza-risc pentru radiatie

Recomandarile internationale
Consideratiile prudente de mai sus stau la baza masurilor su!erate de Comisia Internationala de #rotectie Radiolo!ica 9ICR#; pentru protectia populatiei fata de radiatia ionizata. Cactorii de risc indicatzi de comisie1 care sunt in concondanta cu cei determinati de Comitetul Natiunilor 3nite1 sunt prezentati mai -os. 'ceste sunt valori reprezentative pentru indivizii dintr6o populatie de ambele sexe si un evantai lar! de varste. Ciecare tesut sau or!an contribuie cu o anumita fractie la factorul total de risc de 11+) x 91P177; per Sv pentru iradierea intre!ului corp1 si acest fapt sta la baza ponderilot factorilor de risc discutati la inceput in le!atura cu ec,ivalentul dozei efectiv.
-actori de risc pentru defecte ereditare #rave la primele doua #eneratii si pentru cancer fatal in cazul iradierii diferitelor tesuturi si or#ane "esutul sau organul "onadele 9ereditar; Sanii Maduva osoasa #lamanii &iroida #eriostul Restul #ntregul corp &actor de risc 'per v( 1 la 2)7 1 la %77 1 la )77 1 la )77 1 la 2777 1 la 2777 1 la 277 1 la +7 %ontributia fractionala 712) 711) 7112 7112 717 717 71 7 . 1177

S6a inclus si factorul de risc pentru defectele ereditare !rave la copii si la nepoti1 deoarece astfel de vatamari pot fi considerate de persoanele individuale ca fiind tot atat de importante ca si vatamarile fatale produse asupra lor insile. Valorile sunt date pentru a fi aplicate unei persoane medii1 facand abstractie de varsta sau de sex1 dar in cazul indivizilor reali aceste valori depind de varsta si de sex4 daca o persoana primeste o doza tarziu1 in curasul vietii1 cancerul n6ar avea timp sa se dezvolte inainte ca persoana sa moara1 din alta cauza1 iar in ceea ce priveste factorul de risc pentru cancer la sani1 acesta este de doua ori mai mare decat valoarea tabelata sau 1 la 277 per Sv. &otusi1 in medie1 factorul de risc total pentru cancer1 la o expunere uniforma a intre!ului corp1 este de 1 la 07 per Sv. El domina riscul ereditar pentru primele doua !eneratii.

Riscul colectiv
2 consecinta importanta a faptului ca am presupus o relatie liniara intre doza si risc1 fara existenta vreunui pra!1 este aceea ca doza colectiva devine un indicator al riscului colectiv. In termeni de colectivitate1 n6are nici o importanta daca intr6o comunitate de %7777 de persoane1 fiecare primeste o doza efectiva ec,ivalenta de 2 mSv sau daca intr6o comunitate de 27777 de persoane fiecare primeste % mSv4 doza colectiva in fiecare comunitate este de 07 Sv6om si pretul colectiv platit de fiecare comunitate poate fi o moarte de cancer. &otusi1 in termeni individuali1 membrii comunitatii mai mici suporta un risc mai mare. Vom discuta mai departe1 in capitolul +1 utilitatea dozei colective in protectia radiolo!ica.

)lte efecte intarziate

Exista o cate!orie de efecte intarziate care nu presupun un element de probabilitate4 un astfel de efect va aparea la un individ daca primeste un ec,ivalent al dozei suficient de mare1 iar !ravitatea efectului creste cu cresterea dozei. 'ceste efecte1 de obicei1 nu sunt fatale1 dar pot fi mutilante sau stan-enitoare. #oate fi impiedicata functionarea anumitor or!ane sau se pot induce alte modificari nemali!ne4 cele mai cunoscute exemple sunt cataracta 9opacitatea cristalinului; si defecte ale pielii. 2 puternica doza ec,ivalenta cumulata1 de ordinul a 17 Sv1 este in mod normal necesara pentru aparitia lor.

Iradierea in timpul sarcinii

&rebuie acordata o atentie speciala riscului de iradiere a copiilor in uter. $aca un embrion se expune la radiatii se pot induce defecte de crestere1 cum ar fi o reducere a diametrului capului sau intarziere mintala1 daca expunerea are loc in perioada formarii or!anelor.

Va aparea un risc marit pentru dezvoltarea unor tumori mali!ne in timpul copilariei4 factorul de risc este nesi!ur 1 dar estimat la circa 1 din %7 per Sv1 de doua ori mai mare decat riscul total de cancer al unei persoane medii. 'cestea sunt motivele pentru care femeile insarcinate nu au voie sa faca radio!rafii ale abdomenului in afara cazului cand exista motivatii clinice pentru a face acest lucru si1 de asemenea1 exista restrictii speciale asupra dozelor pe care le pot primi femeile fertile sau insarcinate atunci cand lucreaza in mediu cu radiatii.

Evidenta personalului care lucreaza cu radiatii

$in cauza modulul in care au fost obtinuti1 factorii risc folositi in protectia radiolo!ica pot fi priviti ca aproximativi. $e accea1 este esential sa folosim orice impre-urare pentru a testa valabilitatea actualelor estimari. 3n mod de a face aceasta este de a studia incidenta bolilor mali!ne fatale in randul prsoanelor care1 prin profesiunea lor1 sunt expuse la radiatii in conditii controlate. In Romania dozele primite de la personalul din mediu cu radiatii sunt in mod obisnuit inre!istrate si se determina dozele cumulate. Consiliul National de #rotectie Radiolo!ica a intocmit un re!istru national al persoanelor care lucreaza cu radiatiiF in el este inre!istrata doza primita in tot cursul vietii si cauza decesului unora dintre acestia1 precum si informatii despre incidenta cancerului. #e masura ce se acumuleaza1 aceasta informatie se analizeaza pentru a descoperi ce diferente apar intre mortalitatea in randul celor ce lucreaza cu radiatii si aceea a altor !rupuri1 ca si intre !rupurile de lucratori cu radiatii1 dar cu doze cumulate diferite. In particular1 se tine evidenta cazurilor de cancer in exes si se estimeaza limite in care sunt cuprinsi factorii de risc. #rincipala dificultate te,nica intr6un astfel de proiect este le!ata de marea incidenta a cancerului in randul comunitatii4 aproape 27E din populatia Romania moare de cancer. $eoarece cancerul indus de radiatii nu poate fi deosebit de cel care are alte cauze1 dificultatea consta in urmarirea unei usoare diferente in incidenta lui1 precum si in prelucrarea acesteia cu mi-loace statistice. Cu toate acestea1 va fi posibil sa se demonstreze1 in decursul unei decade1 daca actualii factorii de risc sunt puternic subestimati.

6. Sistemul de protectie radiologica

Principii de baza
Modul de abordare a protectie contra radiatiilor este in mod remarcabil cam acelasi in toata lumea. 'cest fapt se datoreste in mare masura Comisiei Internationale de #rotectie Radiolo!ica1 o ora!anizatie stiintifica autonoma care publica1 de peste o -umatate de secol1 recomandari privitoare la protectia fata de radiatiile ionizate. 'utoritatea acestei comisii provine din pozitia stiintifica a

membrilor sai1 ca si din meritul recomandarilor sale. "uvernele evalueaza recomandarile si le pun in practica intr6o maniera convenabila tarilor in cauza.
Principiile centrale ale protectiei radiolo#ice asa cum sunt exprimate de !omisia Internationala de Protectie Radiolo#ica 1. Nici un procedeu nu va fi adoptat daca introducerea sa nu aduce un beneficiu net pozitiv. 2. &oate expunerile vor fi tinute la un nivel atat de -os cat este rezonabil1 luand in consideratie factorii economici si sociali. . Ec,ivalentul dozei individual sa nu depaseasca limitele recomandate de Comisie pentru circumstantele respective.

#rezentul sistem de protectie radiolo!ica se bazeaza pe trei cerinte principale. In fiecare din aceste cerinte apar considerente sociale1 in primele doua explicit1 in ultimul implicitF astfel1 exista considerabil de mult loc pentru factorii de decizie.

Scopul aplicarii recomandarilor

In principiul1 cerintele amintite se aplica tuturor surselor de radiatii1 dar in practica exista anumite restran!eri. Nu se poate face practic nimic in le!atura cu dozele normale ale radiatii de ori!ine naturala1 dar dozele anormal de mari trebuie evitate. Nimic nu se poate face in le!atura cu depunerile radioactive provenind de la experientele nucleare anterioare1 dar in viitor ar trebui sa nu se mai faca experiente in atmosfera. Colosirea radiatiilor in medicina este o problema care tine de aprecierea clinicianului si ar fi inadecvat sa impunem limite dozelor individuale1 dar doza colectiva provenind de la tratamentele medicale este mare si clinicienii trebuie sa respecte alte cerinte ale Comisiei. &otusi1 cerintele amintite se aplica1 in intre!ul lor1 numai expunerilor la care sunt supusi cei ce lucreaza in mediu radioactiv1 expunerii publicului la practici industriale si de alta natura1 care presupun folosirea radiatiilor1 precum si expunerii publicului la diferite surse artificiale. In acest sens restrans vor fi discutate aici cele trei principii ale protectiei radiolo!ice.

)cceptabilitatea unui procedeu

#rima cerinta scoate in evidenta necesitatea clara de a considera toate efectele ne!ative atunci cand decidem daca procedeul sau operatia propusa1 si care presupune expunerea la radiatii ionizate1 este acceptabil. Efectele radiatiilor trebuie considerate cu beneficiile. $e asemenea1 ar fi necesar sa se studieze costurile si beneficiile unormoduri alternative de atin!ere a aceluiasi scop1 dar fara radiatii. #roblema acceptabilitatii poate fi astfel foarte serioasa1 extinzandu6se dincolo de domeniu protectiei radiolo!ice si necesitant1 in ultima instanta1

,otararea #arlamentului. $esi a fost le!iferat prin statut de mai multe decenii1 putem folosi pro!ramul ener!etic nuclear britanic pentru a ilustra acest punct. Cateva consecinte radiolo!ice ale pro!ramului ener!etic nuclear au fost descrise in capitolul % si anume deversarea radioactivitati in mediu incon-urator si doze primite de catre personal. .a aceasta trebuie adau!ata posibilitatea unor accidente la reactorul nuclear1 cu frecventa si !rad de periculozitate variabile1 precum si aparitia unor deseuri puternic active1 subiecte ce vor fi discutate in capitolele / si 0. &rebuie luate1 de asemenea1 in considerare si dozele sau accidentele datorite radiatiilor survenite de minerii din minele de uraniu din strainatate1 de unde se importa combustibil nuclear pentru reactori. &rebuie sa se faca o comparatie cu consecintele unor metode alternative de producere a ener!iei1 de exemplu1 prin folosirea carbunelui. In aceasta industrie ener!etica bazata pe arderea carbunelui sunt produse volume mari de deseuri1 substante nocive inclusiv radioactivitatea naturala a carbunelui sunt deversate in zona centralelor electrice1 minerii sufera bolii profesionale si exista posibilitatea unor accidente in mina cu anumite frecvente si !rad de pericol. Mai trebuie luati in considerare factorii strate!ici si economici1 de exemplu4 diversitatea1 securitatea1 accesibilitatea si rezervele diferitilor combustibiliF costurile de constructie si operare a diferitelor tipuri de centraleF cererea viitoare de electricitateF si1 nu in ultimul rand1 dorinta persoanelor de a lucra sau nu intr6o anumita industrie. Efectele radiatiilor sunt astfel numai un element intr6o problema atata de complicata cum ar fi acceptabilitatea1 dar este esential ca ele sa fie pe deplin recunoscute si sa li se dea ponderea corespunzatoare in etapa luarii deciziei. #utini vor pune la indoiala faptul ca folosirea radiatiilor < este acceptabila un medicina4 beneficiile sunt evidente1 c,iar daca dozele individuale si colective sunt mari. Cu toate acestea1 acceptabilitatea unei proceduri anumite trebuie sa fie stabila4 un probram pe scara lar!a de folosire a radiatiilo <1 pentru depistarea cancerului la un anumit or!an1 care ar produce mai multe boli de cancer decat cele pe care le6ar pune in evidenta1 ar fi inacceptabil. #entru motivele expuse in capitolul )1 iradierea medicala in timpul sarcinii are nevoie de o puternica -ustificare si de te,nici adecvate. 'numite practici1 care1 prin consens1 s6au dovedit a nu satisface prima cerinta mai sunt prodse din cand in cand. #rintre acestea sunt -ucariile si obiectele de bi-uterie care contin material radioactiv. Ele nu sunt acceptate1 desi sunt atractive.

Reducerea la minim a dozelor

$eoarece se considera ca nici o doza de radiatie nu este in intre!ime libera de risc1 nu este suficient de a respecta doar o limita. Si dozele de sub limita necesita atentie si trebuie reduse oriunde si oricand acest lucru poate fi facut cu mi-loace rezonabile. In cele din urma1 insa1 se va a-un!e la situatia in care alte reduceri nu mai sunt rezonabile1 in sensul ca ele ar necesita costuri sociale si economice care ar depasi valoarea acestor reduceri.

'cest deziderat a fost folosit in protectia radiolo!ica de peste doua decenii cu rezultatul ca dozele anuale medii primite de la lucratorii din mediu cu radiatii sunt cu o zecime sub limita le!ala de )7 mSv care a existat in toata aceasta perioada1 desi dozele variaza de la un !rup de lucratori la altul. $ozele anuale pentru persoanele nean!a-ate in lucrul cu radiatii1 pentru care doza limita este de ) mSv1 au fost mult sub aceasta valoare1 c,iar in cazul persoanelor cel mai expuse. 'ceste doze mici provin dintr6o seama de factori. $eoarece trebuie indeplinite anumite limite derinite1 doze medii vor fi in mod natural mai mici. In multe locuri de munca sc,emele de protectie sunt astfel intocmite incat dozele prmite de cea mai mare parte a personalului sa fie sub limita. #racticile care produc iradierea persoanelor neamena-ate direct in lucrul cu radiatii sunt controlate pe baza unei estimari prudente a dozelor primite de !rupurile de persoane cel mai expuse. 'stfel de procedee reprezinta cai -udicioase1 dar cu caracter doar calitativ1 din punc de vedere al cerintei ca dozele sa fie tinute la un nivel cat mai -os posibil.

&e nici a.utatoare de analiza cantitativa

In ultimul timp1 in aprecierea momentului in careo noua reducere a dozei ar antrena o folosire nerezonabila a resurselor in raport cu beneficile intentionate prin reducere1 s6au folosit din ce in ce mai mult te,nici a-utatoare de analiza cantitativa1 cum ar fi analiza cost6beneficiu 9vezi caseta;. 'ceste te,nici nu inloduiesc rationamentul profesional sau consensul !eneral1 nici nu dau nastere in mod automat unor decizii. Valoarea lor principala consta in structurarea procesului de !andire si in imbunatatirea consensului !eneral.
-olosirea analizei cost/beneficiu in protectia radiolo#ica Sa consideram ca un numar de metode sau de variante ale unei metode de reducere a dozei colective1 data de un anumit procedeu ce implica radiatii1 sunt luate la rand in considerare. Ele produc in mod pro!resiv reduceri mai mari ale dozei colective1 dar solicita c,eltuieli pro!reisiv mai mari. Ciecare crestere a c,eltuielilor aduce insa o reducere mai mica a dozei colective. In cele din urma se a-un!e la un punct in care cresterea c,eltuielilor necesare pentru o cat de mica reducere a dozei este e!ala cu valoarea in bani a acestei reduceri. In aceasta situatie doza colectiva este la un nivel minim rezonabil1 o c,eltuiala in plus n6ar fi -ustificata1 iar protectia se spune ca a fost optimizata.

0imite pentru doze

'l treilea principiu al protectiei radiolo!ice1 exprima obli!atia de a nu expune oamenii s descendentii lor la un risc inacceptabil de mare. 'cest dezinderat se poate indeplini impunand o limita stricta ec,ivalentului dozei efectiv pe care il poate primi o persoana4 in cazul unei persoane din mediu de lucru cu

radiatii1 limita este de )7 mSv pe an1 iar pentru alte persoane aceasta limita este de 1 mSv pe an1 desi sunt permisi in anumiti ani ) mSv1 daca media anuala a expunerii pe intrea!a viata pana atunci nu depaseste 1 mSV. In fapt1 aceste limite reprezinta constran!eri arbitrate aplicate modului de indeplinire a celui de al doilea principiu1 iar valorile limitelor trebuie respectate indiferent de pretul platit pentru acesta. 'ceste limite au fost impuse pentru a controla incidenta acelor efecte ale radiatiilor cum ar fi cancerul si tarele ereditare1 ce presupun un element de probabilitate. In le!atura cu limitele dozelor exista doua idei !resite1 foarte raspandite. #rima este aceea ca limitele marc,eaza o modificare brusca a riscului biolo!ic. Ca acest lucru nu este adevarat este clar din discutia prezentata in capitolul )1 privind relatia dintre doza si risc1 in cazul acestor efecte si din faptul ca exista intr6adevar1 doua limite4 limitele sunt alese astfel din consiferatie sociale. ' doua idee !resita este aceea ca respectarea limitelor dozelor reprezinta sin!ura cerinta importanta a sistemului e protectie radiolo!ica4 dimpotriva1 cerinta de a mentinde dozele atat de mici este de rezonabil este inca si mai importanta si tocmai impactul lor comun asupra procedeelor acceptate este cel care determina eficacitatea sistemului de protectie radiolo!ica. 2 situatie in care intre!ul personal I s6ar pemite1 fara nici o restrictie1 sa primeasca )7 mSv in fiecare an1 ar fi inaccetabila. In Romania1 normele pentru radiatia ionizata prevad acest lucru si cer sa se efectueze anc,ete in situatiile in care s6a a-uns la expuneri mai mari de 1) mSv pe an si1 respectiv1 7 mSv pe trimestru.

Eficacitatea protectiei
In capitolul % s6a aratat ca in Romania ec,ivalentul dozei efectiv mediu primit de o persoana care lucreaza in mediu radioactiv este de aproximativ 11% mSv pe an. In capitolul ) s6a vazut ca factorul total de risc pentru cancerul fatal este de I la 07 per Sv. Riscul mediu al cancerului fatal1 pe care si6l asuma in Romania o persoana care lucreaza in mediu radioactiv1 este de 1 la )/777 pe an1 valoare ce rezulta in urma celor trei principii centrale prezentate mai inainte. 3n mod de a aprecia eficacitatea sistemului de protectie radiolo!ica este de a compara acest risc annual mediu de contractare a unui cancer fatal cu riscul accidentelor fatale din alte profesii. $esi rudimentar1 un astfel de criteriu este destul de clar si1 in intre!ul sau1 prevenitar1 deoarece efectele de aceasta natura ale radiatiilor apar mai tarziu1 iar boliile fatale in aceasi cate!orie ca si persoanele ce lucreaza in industria textila si in industria alementara1 care pot fi considerate industrii relativ si!ure. C,iar daca s6ar adau!a riscul mediu dat in !eneral de radiatii peste riscul conventional al profesiei ca atare1 riscul total inca ar putea fi privind ca obisnuit. $e fapt rata accidentelor datorite bolilor fatale in industria nucleara este de 1 la /7777 pe an. $atele ilustreaza bine de ce o expunere prelun!ita de )7 mSv suferita de un anumit !rup de persoane din mediu radioactiv ar fi inacceptabila4 ea ar implica un risc de 1 la 1+77 pe an 1 ceea ce ar aduce aceste persoane in cate!oriile de profesii relativ riscante. 'stfel se depune un effort considerabil pentru a readuce expunerile mari in randul persoan-ului.

Riscul mediu annual al unui accident prin boli fatale in diferite profesii si al cancerului fatal indus potential in randul persoanelor din mediu radioactiv #ndustriile #escuitul in lar!ul marii Extractia carbunelui Constructii Constructii de masini .emn si mobila etc. &oate profesiile &extile .ucratori in mediu radioactiv 'limentara Confectii si incaltaminte Riscul unui accident mortal 'pe an( 1 la 077 1 la +777 1 la 17777 1 la 11777 1 la %777 1 la % )77 1 la )7777 1 la )/777 1 la )8777 1 la 2)7777 .

Protectia populatiei
In ceea ce priveste populatia s6a vazut in capitolul % ca doza anuala primita de persoanele cele mai expuse la deversarile radioactive in mediu ambiant este de 1 mSv la mi-locul anului 1807. 'ceasta implica un risc mediu al contractarii cancerului de la 1 la 07777 pe an. 'cest nivel al riscului1 care priveste relativ putine persoane din tara1 trebuie -udecat prin comparatie cu riscurile fatale1 autoimpuse sau de alta natura1 care exista in viata de toate zilele. Cateva dintre aceste riscuri1 calculate pentru ultimi ani1 sunt prezentate mai -os 9Cu valori rotun-ite;1 iar pentru a adau!a o anumita perspectiva s6a prezentat si riscul de iradiere1 aceste riscuri conventionale se aplica unui numar lar! de persoane.

Riscul national
$oza colectiva primita de intrea!a populatie a Marii *ritanii in urma activitatilor nucleare1 altele decat practicile medicale1 este de aproximativ 1/77 Sv6om pe an. 2 asemenea doza efectiva ar implica 27 decese de cancer annual si un numar similar de tare eferitare serioase pentru !eneratiile ulterioare. 'cest rau potential trebuie sa fie -udecat impreuna cu beneficiul national annual rezultat in urma folosirii radiatiilor in indistrie sau in alte practici1 cu exceptia medicinei. Este bine sa ne amintim ca doza colectiva data de radiatia naturala este in -urul a 177777 Sv6om pe an1 adica de +7 de ori1 mai mare.

Riscul anual de deces din cateva cauze comune in Romania %auza Cumatul a 17 ti!ari pe zi = Cauze naturale1 la %7 de ani 'ccidente de circulatie 'ccidente casnice 'ccidente de munca Expunerea la radiatii 91mSv pe an; = Riscul mortii 'pe an( . 1 la 1 la 1 la 1 la 1 la 1 la 277 0)7 8)77 2+777 % )77 07777

#entru fumatu riscul indicat aici include toate efectele nocive ale fumatuluiF numai pentru cancerul pulmonar riscul este de )7E

!ontroale le#ale
Sistemul de protectie radiolo!ica descris mai sus se aplica astfel tuturor procedurilor ce implica expunerea la radiatii si care se pot modifica in mod voluntar. In Romania el de aplica atat prin le!i ale parlamentului si alte instrumente subsidiare1 cum ar fi re!ulamente1 liceente1 autorizatii de conducere economica sau !uvernamentala. Qudecand prin comparatie cu alte proceduri si circumstante se pare ca sistemul functioneaza tot atat de bine in aceasta tara ca si in altele. &otusi 1 exista o continua preocupare a opiniei publice in le!atura cu securitatea nucleara si se acorda o importanta considerabila re!lementarilor le!ale. $e la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial s6a adunat un cod intre! de practici bune si de re!lementari -uridice. $iferitele le!i1 re!ulamente si ordine sunt insotite de instructiuni de utilizare corecta si de literatura de specialitate. #ractic1 este abordata orice metoda1 de la funtionarea centralelor electrice nucleare pana la folosirea instalatiilor de radiatii < pentru controlul animalelor. 'cest sistem de controale a fost intarit prin obli!atiile ce decur! din calitatea Romaniei de membru al Comunitatii Economice Europene. 'ceste obli!atii sunt specificate in standardele principale de si!uranta privind personalul muncitor si publicul lar!1 carora statele membre ale C.E.E. sunt obli!ate sa li se conformeze. Standerdele acestea nu difera1 in esenta de controalele care s6au dezvoltat la scara nationalaF si unele1 si celelalte deriva din recomandarile ICR#. Consiliul National de #rotectie Radiolo!ica informeaza !uvernul Romaniei asupra acceptabilitatii recomandarilor ICR# pentru aplicare in tara. 'sa s6a procedat in le!atura c sistemul de protectie radiolo!ica prezentat aici. In aceasta privinta1 in functia Consiliuui este consultativa4 respunsabilitatea formularii si aplicarii controalelor le!ale se afla in alta parte. In !eneral1 respunsabilitatea !uvernamentala in domeniul protectiei radiolo!ice cade in sarcina ministrilor si a subordonatilor acestora din domeniul structurii politice si administrative a cercetarii stiintifice a diferitelor ministere. 'cest fapt prezinta avanta-ul ca riscurile radiolo!ice sunt luate in considerare in

context cu alte riscuri de care se ocupa ministerul respectiv1 iar un sfat specializat se poate obtine de la Consiliul National de #rotectie Radiolo!ica. 'celasi procedeu este evident in controlul riscurilor provocate de folosirea radiatiilor in productie si de intalatiile nucleare1 cum ar fi reactorii. 'ceasta responsabilitate care in sarcina Comisiei pentru Sanatate si #rotectia Muncii1 reprezentata de un consiliu executiv1 care foloseste inspectorii pentru a pune in aplicare diferite dispozitii re!ulamentare. Radiatia reprezinta1 totusi1 numai unul dintre numeroasele riscuri prefesionale si industriale care sunt supuse re!lementarii si inspectiei1 iar aplicarea protectiei radiolo!ice se incadreaza in aceasta sc,ema !enerala. Comisia consulta Consiliul National de #rotectie Radiolo!ica. $e la crearea sa1 Consiliul a informat fabricanti si comerciantii de bunuri de consum ce contin material radioactiv daca produsele lor pot fi acceptate sau nu. 'cestia nu sunt totusi obli!ati le!al sa respecte respectivele recomandari. Exista propunerea de a se introduce re!lementari prin care bunurile de consum ce contin substante radioactive sa fie aprobate de catre Consiliu.

7. Reactorii

ucleari

$ozele pr care populatia le primeste prin intermediul deversarilor radioactive ca rezultat al pro!ramului ener!etic nuclear sunt prezentate in cap. % si tot acolo sunt discutate dozele primite de cei ce lucreaza in industria nucleara. In acest capitol vom lua in consideratie un alt aspect al ener!eticii nucleare si anume securitatea reactorilor nucleari.

&ipuri de reactori
Reactorii nucleari sunt denumiti asa deoarece ei depind in functionarea lor de o reactie intre neutroni si nucleele atomice ale combustibilului. Exista doua tipuri4 reactori cu neutroni termici si reactori cu neutroni rapizi sau1 pe scurt 1 reactori termici si rapizi. 'cesti termeni se refera la ener!ia neutronilor care sunt implicati in procesul nuclear. )eutronii termici sunt aceia care au o ener!ie -oasa1 in timp ce neutroni rapizi au o ener!ie inalta. 3raniul este alcatuit in principal din nucleele a doi izotopi4 uraniul62 ) 971/E; si uraniul 62 0 9881 E;. Cand un neutron termic patrunde intr6un nucleu de uraniu62 )1 il obli!a pe acesta sa sufere o fisiune1 adica sa se despic in doua fracmente 9produse de fisiune; cu ener!ie mare1 precum si sa elibereze cativa alti neutroni de mare ener!ie si radiatii !amma. Neutronii termici care patrund in nucleul de uraniu62 0 produc uraniu62 81 care in cele din urma se dezinte!reaza in plutoniu62 8. 3n reactor termic funtioneaza cu combustibil format din uraniu in care concentratia de uraniu62 ) este e!ala sau putin mai mare decat concentratia

naturala de 71/E. Neutronii termici produc fisiunea uraniului62 ). Neutronii rapizi care rezulta nu sunt tot atat de capabili de a produce fisiunea si1 de aceea1 sunt incetiniti facandu6I sa treaca prin apa sau !rafit pana cand S prin ciocniri succesive S devin termici si pot provoca o noua serie de fisini1 dand nastere astfel unei reactii in lant autointretinute. 2 parte din neutronii rapizi sunt capturati de nucleele1 mult mai abundente1 ale uraniului62 01 creindu6se plutoniu. Cantitatea de plutoniu creata este cu putin mai mica decat cantitatea de uraniu6 2 ) consumata prin fisiune. Neutronii rapizi sunt mai putini eficaci in producerea fisiunii1 c,iar pentru uraniu62 0. Cu toate acestea1 cand concentratia nucleelor fisionabile de uraniu6 2 ) sau de plutoniu62 8 este mare1 se pot folosi neutronii rapizi direct intr6un reactor rapid1 evitandu6se astfel folosirea apei sau a !rafitului ca in reactorul termic. 3n reactor rapid incarcat cu un combustibil continand plutoniu62 8 si uraniu62 0 produce ener!ie prin consumarea prin fisiune a plutoniului1 dar in acelasi timp produce mai mult plutoniu prin captura neutronica in uraniu62 0. 'stfel1 un reactor rapid produce ceva mai mult plutoniu decat consuma. #e scurt1 un reactor termic foloseste proportia mica de uraniu62 ) din natura pentru eliberarea de ener!ie si producere de plutoniu62 8. 'proape tot uraniul62 01 izotopul cel mai comun1 ramane ca deseu. 3n reactor rapid poate consuma plutoniu62 8 prin fisiune1 eliminand ener!ie si convertind uraniul62 01 altfel nefolositor1 in si mai mult plutoniu1 folosirea combinata a reactorilor termici si rapizi poate produce de circa 177 de ori mai multa ener!ie din uraniul natural ori!inal decat s6ar obtine din folosirea doar a reactorilor termici. Reactorul rapid foloseste plutoniu produs in reactorii termici1 astfel incat bilantul final al plutoniului este mai mic cu un pro!ram de reactori micsti decat ar fi cu un pro!ram compus doar din reactori termici. Materialele nucleare existente la aceasti reactori include4 uraniul naturalF uraniul imbogatit1 in care concentratia izotopului uraniu62 ) este crescuta prin procese de separare izotopicaF uraniu saracit1 in care a scazut continutul de uraniu62 ) fie prin folosire in reactor1 fie prin scoaterea uraniului62 ) pentru a produce uraniu imbo!atitF plutoniu62 81 produs in reactoril produse de fisiune1 care sunt aproape toate puternice radioactiveF un numar de alti nuclizi creati prin procese colaterale1 cum ar fi captura succesiva a neutronilor de catre plutoniu. 3ltimul proces produce izotopii unor elemente artificiale ca americiu si curiu. #rototipuri de reactori rapizi au fost proiectate si experimentate la $ounrea> in Scotia1 ca si in Cranta1 R.C. "ermania si 3.R.S.S.

Sc ema reactorului
Intr6un reactor combustibilul este aran-at intr6o retea numita Miez. Miezul mai contine si materialul care reduce 9sau modereaza; viteza neutronilor si care se numeste moderator. Caldura de!a-ata prin fisiune este preluata din miezul reactorului de un a!ent de racire. Cunctionarea reactorului este re!lata in special prin miscarea unor bare de control1 aflate de asemenea in miez1 care au rolul de a absorbineutroni4 ele permit reactorului sa fie pus in functiune1 sa fie mentinut in funtie si sa fie oprit atunci cand este necesar. Si temperatura miezului are efect

de re!lare. Cand reactorul este in functiune1 reactia in lant se autointretine4 un neutron eliberat intr6un proces de fisiune produce1 in medie1 o alta fisiune. In uni reactorii termici1 moderatorul este !rafitul1 iar a!entul de racire este bioxidul de carbon sub presiune1 respectiv apa sub presiune atat ca moderator cat si ca a!ent de racire pentru reactori termiciF acest tip de reactor se numeste reactor cu apa sub presiune. '!entul de racire este trecut printr6un sc,imbator de caldura1 pentru a produce aburul care sa puna in miscare turbina !eneratorului electric. In anumite tipuri apa este lasata sa fiarba in miezul reactorului1 iar aburul este condus direct la turbine. Miezul unui reactor comercial poate contine de la o suta pana la cateva sute de tone de combustibil. Reactori raciti cu gaz contin1in medie1 peste 177 de tone de oxid de uraniu imbo!atit. Mai vec,ii reactori *agno$ contin1 in medie1 peste trei sute de tone de uraniu metalic in compozitie naturala. Combustibilul este inc,is in vase metalice1 iar miezul este introdus intr6un vas sun presiune. Reactorii Ma!nox si6au capatat numele dupa alia-ul de ma!neziu din care sunt facute tecile barelor de combustibil. *arele de combustibil se afla intr6o incinta blindata 9mantaua reactorului; incon-urata cu ziduri !roase1 masive1 de beton pentru a obtine o protectie fata de radiatiile intense care ar putea fi emise de miez. Reactorii si1 practic in toate cazurile1 sc,imbatoarele de caldura se afla in cldirea reactorului.

a. Diagrama schematica a reactorului nuclear racit cu gaz de tipul Magnox

b. Diagrama schematica a reactorului nuclear racit cu apa

Radioactivitatea si puterea dezvoltata

Combustibilul proaspat este doar usor radioactiv si se poate manipula fara ecranare. 'ctivitatea initiala in centrul reactorului este de 17 la a 1 *:. $aca reactorul a fost pentru catva vreme in funtionare1 activitatea a crescut1 totusi de circa 17 milioane de ori1 pana la aproximativ 17 la 27 *:. 'ceste cresteri masive de activitate se datoresc in special aparitiei in interiorul combustibilului a produselor de fisiune. Se explica astfel de ce este nevoie de atata ecranare in -urul miezului si de ce este vital ca diferitele incinte sa nu se fisureze. In reactor se dezvolta o cantitate enorma de ener!ie. #uterea termmica a unui reactor racit cu gaz tipic1 de exemplu1 este de 1)77 MT 91)77 milioane de Uati;1 ec,ivalenta cu puterea disipata de 11) milioane de radiatoare electrice cu o sin!ura bara. $eoarece volumul miezului unui reactor este de circa ))7 metri cubi1 este vital ca modalitatea de extra!ere a caldurii de!a-ate sa fie eficace si continuaF altfel tecile combustibilului precum si combustibilul insusi se pot topi si pot elibera radioactivitate. Este1 de asemenea1 vital ca reactorul sa fie controlat astfel incat rata de producere a ener!iei termice sa nu depaseasca capacitatea sistemului de racire1 iat reactorul sa poata fi inc,is rapid si si!ur in eventualitatea unui accident incipient. C,iar cand se opreste un reactor din funtionare1 produsele de fisiune din combustibil continua sa !enereze caldura prin dezinte!rare radioactiva. Imediat dupa oprire1 puterea produsa reprezinta circa /E din puterea de lucru1 desi

aceasta se reduce mai departe in timpF este nevoie astfel in continuare de racire pentru a impiedica topirea elementelor combustibile.

!aracteristicile reactorilor termici Combustibil4 #rocesul4 Moderator4 '!ent de racire4 #roduse secundare4 uraniu natural sau imbo!atit cu izotopul uraniu62 ) fisionarea uraniului62 ) cu neutroni termici !rafit1 apa1 etc. bioxid de carbon1 apa1 etc. plutoniu1 uraniu saracit1 deseuri radioactive.

Securitatea reactorului
'stfel1 mecanismele principale care privesc securitatea reactorului sunt controlul1 racirea si incasetarea. Reactorii trebuie sa fie proiectati1 construiti si exploatati in asa fel incat probabilitatea ca aceste mecanisme sa cedeze si1 in consecinta1 sa se raspandeasca radioactivitate in mediu incon-urator1 sa fie foarte mica. Explozia reactorului de la Cernobil din aprilie 180+ a provocat decese precoce ale unor persoane din zona reactorului1 datorite dozelor foarte mari de radiatie. Mai mult1 norul radioactiv s6a intins peste unele tari din Europa1 printre care si Romania ducand la o contaminare masurabila a mediului si a alimentelor. In anumite zone din 3.R.S.S. dozele au putut fi suficient de mari pentru ca anumite efecte vatamatoare asupra populatiei sa poata fi detectate in decursul timpului.

!onsecintele unui accident nuclear

3nreactor nuclear sau o instalatie care prelucreaza combustibil nuclear cumsumat sau deseurile nucleare nu poate exploda ca o bomba atomica. #rincipalul pericol potential rezida in produsele de fisiune care se acumuleaza in combustibilul nuclear in timpul functionarii reactorului. In eventualitatea cedarii sistemelor de securitate si a dispozitivelor incorporate in centrala nucleara1 o mica fractiune din aceste produse ar putea fi eliberata in mediu incon-urator. #roiectele centralelor nucleare incorporeaza o serie de bariere de si!uranta impotriva emisiei de radioactivitate1 ce constituie un sistem de aparare esalonat in adancime impotriva defectelor si a avariilor potentiale. Cu cat este mai mare pericolul cu atat mai strin!ente devin masurile de si!uranta si astfel riscul expunerii populatiei populatiei la radiatie este facut cat se poate de mic. Se are in vedere ca in cazul unui accident la o centrala nucleara cel mai probabil nimeni sa nu fie vatamat1 pentru ca cel putin una dintre barierele de si!uranta trebuie sa impiedice ca accidentul sa a-un!a in stadiul in care sa aiba loc o de!a-are semnificativa de radioactivitate. Inspectoratul Instalatiilor Nucleare

are sarcina de a efectua o analiza a detaliilor de securitate pentru fiecare centrala nucleara inainte de a fi construita1 astfel incat sa se asi!ure ca protectia necesara este prevazuta prin proiecte. 'ceasta analiza identifica accidentele potentiale sau lanturile de accidente in care ar putea aparea avaria totala sau partiala a barierelor de securitate1 unele dintre ele conducand la eliberarea de radioactivitate cu riscul corecpunzator la care se expune populatia. $esi astfel de lanturi de accidente sunt extrem de improbabile1 ele sunt folosite ca model pentru a vedea cat sunt de adecvate sistemele de protectie si de securitate implantate in centrala nucleara1 cateodata fiind denumite Vaccidente proiectateW 9desi!n based accident 6 dba;. 'cest dba care conduce la cele mai mari scapari de radiatie la distanta se numeste Vaccident de referintaW. #entru aceste accidente potentiale sunt pre!atite planurile de ur!enta. E posibil sa se ima!ineze c,iar evenimente si mai improbabile care ar conduce la emisie mai mare d radiatii. #robabilitatea acestor evenimente este1 insa1 atat de mica incat proiectarea unor masuri suplimentare de securitate care ar reduce sansele lor de aparitie sau o extindere a planurilor de ur!enta ar fi !reu de -ustificat. &otusi1 planurile de ur!enta stabilite pentru accidentele de referinta constituie raspunsul de baza pentru orice stare de ur!enta aparuta intr6o centrala nucleara si pot fi extinse in cazul in care ar aparea o astfel de necesitate. $aca un accident intr6o centrala nucleara conduce la o de!a-are de radioactivitate in atmosfera1 vanturile locale vor transporta anumiti izotopi !azosi sau volatili1 radioactivi1 ca xenonulF Nriptonul1 iod si cesiu. Emisia ar putea avea loc intr6un interval de timp relativ scurt1 dar se poate intinde pe cateva ore sau c,iar mai mult in funtie de tipurile de operatii ce se efectueaza in centrala si de mecanismul de emisie. Materialul radioactiv nu va fi sesizabil cu simturile omului1 dar se va comporta intr6un mod similar unui nor de fum1 dispersandu6se in atmo6 sfera si depunandu6se partial pe pamant. Concentratia substantelor radioactive din nor descreste repede cu distanta1 dar urme de material radioactiv se pot !asi la mari distante de locul accidentului. Radioactivitatea norului prezinta un risc al expuneri radiatiei in trei moduri diferite . #rimul S din expunerea externa la radiatia emisa de substantele din norul purtat de vant si de materialul depus pe pamant ca si de populatia ce se afla in calea noruluiF al doilea S din expunerea interna la radiatie prin in,alarea de substante radioactive din norF al treilea S pe o intindere mai mare de timp1 dintr6un posibil consum al alimentelor contaminate si a apei de baut. Cantitatea de radiatie emisa intr6un accident de referinta n6ar putea provoca vatamari immediate populatiei. Radiatia directa din norul radioactiv sau din materialul depud de el n6ar prezenta o prime-diesemnificativa1 dar poate fi necesar sa se ceara populatiei din vecinatatea accidentuluisa se adaposteasca sau sa ia tablete de iodura de potasiu1 ori sa evacueze temporal locuintele pentru a limita expunerea la radiatii. &abletele de iodura de potasiu vor in,iba asimilarea de iod radioactiv care1 in,ilat sau in!erat1 se acumuleaza in !landa tiroida. 'r putea fi necesar sa se introduca restrictii in distribuirea laptelui produs in zona sau a altor alimente pana la circa 27 Nm de la loculaccidentului si sa se previna expunerea din partea acestor surse. 'ceste masuratori ar asi!ura ca nici o persoana sa nu fie expusa la un risc semnificativ pentru sanatate. &otusi1 in

timpul trecerii si a dispersarii norului mase mari de oameni la distante marii de la locul accidentului vor fi expuse la doze foarte mici de radiatie. Cu presupunerea ca si cea mai mica expunere la radiatie poarta cu ea un anumit risc pentru sanatate1 exista posibilitatea statistica a catorva decese suplimentare de cancer pentru intrea!a populatie expusa1 in decursul urmatorilor 27 S 7 de ani. $aca emisia accidentala de radioactivitate ar depasi valoarea celei pentru accidentul de referinta1 prime-dia norului s6ar extinde pe o zona mai mare si ar fi necesare actiuni mai ener!ice pentru prote-area populatiei. Expunerea la radiatia norului sau a materialului depus pe sol va avea o semnificatie mai mare1 iar planurile de evacuare vor fi mai extinse si vor ramane in vi!oare pe o durata mai mare de timp. Restrictiile in distribuirea laptelui si a alimentelor se vor introduce intr6o zona mai mare. In eventualitatea ca acestea s6ar intampla1 planurile de ur!enta vor acorda a-utorul imediat necesar in vecinatatea locului accidentului si vor forma baza de actiune pe o scara mai mare. &otusi1 nu putem sa nu accentuam cu putere faptul ca probabilitatea de producere a unui accident suficient de sever1 pentru a implica populatia din imediata vecinatate a centralei1 este intr6adevar foarte mica. Standardele foarte inalte de si!uranta folosita in proiectarea si in constructia centralelor nucleare1 ca si controlul strict al funtionarii asi!ura un inalt !rad de incredere ca astfel de accidente nu vor avea loc. #lanuriel de ur!enta ne dau o asi!urare in plus ca si daca ar exista o emisie accidentala de radioactivitate1 totul este pre!atit pentru o actiune prompta de protectie a populatiei.

!um se poate face un proiect asi#urat la accidente

$escrierea de mai inainte a uneiscur!eri ipotetice ma-ore de radioactivita6 te subliniaza necesitatea ca proiectantii reactorilor nucleari sa analizeze cu stri!enta defectele ce ar putea aparea in timpul exploatarii1 iar autoritatea care avizaseaza sa confirme aceste analize. $efectele posibile se intind de la acelea care n6ar provoca nici o scur!ere de radioactivitate la acelea care ar provoca scur!eri triviale pana la scur!eri ma-ore. $efectiuni cu !ravitati diferite vor avea diferite probabilitati matematice de aparitie1 iar proiectantii trebuie sa aprecieze aceste probabilitati folosindu6se de datele teoretice si experimentale si sa se asi!ure ca ele sunt sub nivelul cerut. Reactori trebuie sa fie astfel proiectati si exploatati incat probabilitatea de aparitie a unui accident sa fie cat mai mica in conditii rezonabile. 'ceasta cerinta tine cont de cel de al doilea principiu al protectiei radiolo!ice. $andu6si avizul1 $epartamentul se intereseaza de o proiectare si o exploatare care sa reduca pro!resiv probabilitatea unor accidente din ce in ce mai severe. $epartamentul a publicat normele de securitate pentru norii reactori. Ele include indici numerici pentru accidentele putin !rave1 dar in cazul accidentelor ma-ore cerinta de baza este de a face o analiza de la caz la caz. Este clar ca probabilitatea acceptata pentru un accident ma-or trebuie sa fie foarte mica pentru a satisface1 in aceasta problema1 nevoile societatii.

Masuri pentru cazuri de forta ma.ora

C,iar daca probabilitatea unui accident este mica1 prudenta cere sa existe un plan de masuri pentru cazul cand se intampla un accident la o centrala nucleara. #lanurile de masri sunt cerute expres de le!e si exista la fiecare centrala nucleara. Ele sunt rezultatul unei actiuni de cooperare intre persoanlul autoritatilor care avizeaza si al autoritatilor locale si a serviciilor de ur!enta. 'plicarea unor asemenea planuri este facilitata de or!anizatii numite Comitete locale de le!atura1 cu membri care reflecta or!anizatiile locale si la nivel de provincii1 care vor fi implicate in prote-area populatiei in cazul unui accident !rav. $esi!ur ca in cazurile serioase vor fi implicate si autoritatile centrale1 ca4 Inspectoratul Inslataiilor Nucleare1 Ministerul Ener!iei si Mediului1 Ministerul '!riculturii1 #escuitului si Industriei 'limentare1 Consiliul National de #rotectie Radiolo!ica1 pentru a da consultatii si asistenta dupa cerinte. $in asemenea planuri reies ca fiind esentiale masuri privind o recunoastere cat mai rapida a marimii si naturii scur!erilor radioactive1 dispersia lor in mediu1 precum si dozele care ar putea aparea. #entru diferite nivele ale dozelor se pot lua contramasuri cum ar fi obli!area populatiei sa nu iasa din casa1 administrarea tabletelor cu iod stabil pentru prote-area tiroidei1 interzicerea consumului anumitor produse locale S cum ar fi laptele S si evacuarea unor zone. .a scara nationala1 Consiliul National de #rotectie Radiolo!ica va efectua si coordona o minutioasa cercetare dozimetrica a mediului pentru a linisti populatia care locuieste in zonele neafectate si a face o evaluare a intre!ului impact al accidentului.

!um se ale#e un amplasament

Exista multi factori sociali si te,nici care concura la ale!erea amplasamen6 tului unei centrale nucleare1 printre cei mai importanti fiind cei privind securitatea. #rintre primele consideratii sunt densitatea populatiei din vecinatate si usurinta cu care ar putea fi puse in aplicare planurile de ur!enta. Reactori sunt construiti in locuri indepartate1 locuri demiurbane1 care satisfac anumite criterii exprimate de $epartamentul pentru Sanatate si Securitate a Sanatatii.

Perspective ale securitatii reactorilor

#entru a accepta pro!ramul ener!etic nuclear este esential faptul ca probabilitatea unor accidente ce reprezinta un risc pentru sanatatea publica sa fie foarte mica1 atata in termeni absoluti1 cat si in raport cu riscurile ce apar in alte industrii. Nu poate exista1 desi!ur1 o incredere absoluta in securitatea reactorilor 9ca si a oricarei instalatii industriale;1 dar riscul poate fi redus printr6o proiectare in!enioasa1 o analiza atenta a defectelor posibile1 precautie in ale!erea

amplasamentelor1 !ri-a in constructie1 vi!ilenta in exploatare1 ri!oare in avizare si un plan cuprinzator in caz de ur!enta. #e scurt1 trebuie folosita la maxim abilitatea in!inereasca pentru a satisface asteptarile societatii in problema securitatii. #e de alta parte1 societatea trebuie sa decida daca accepta sa depinda de priceperea si asi!urarile in!inerilor pentru aten!erea unui nivel acceptabil de scazut al riscului sau sa abandoneze pro!ramul si sa se indrepte spre alte surse de ener!ie. 2 asemenea dependenta nu este specificata numai in!ineriei nucleara4 securitatea avioanelor1 a automobilelor si a tuturor instalatiilor industriale tine seama de ea.

!. deseuri radioactive
In capitolul % am discutat deversarile de rutina ale radioactivitatii in aer si in apa ca rezultat al pro!ramului ener!etic nuclear si s6au prezentat valorile estimate ale dozelor. In acest capitol vom discuta prelucrarea si deversarea altor deseuri1 in special solide1 care apar in ciclul combustibilului nuclear.

!iclul combustibilului nuclear

Combustibilul necesar reactorilor termici se prepara dintr6un compus c,imic al uraniului.

!ate#orii de deseuri
$eseurile radioactive se pot imparti in trei cate!orii mari1 in functie de activitatea lor4 deseuri cu activitate scazuta1 deseuri cu activitate medie si deseuri cu activitate ridicata. $eseurile cu activitate scazuta constau din obiecte ca ,artia1 imbracamin6 tea si ec,ipamentul de laborator folosite in zonele in care se manipuleaza mate6 riale radioactive1 ca si pamantul contaminat si moloz de constructii. $eseurile cu activitateintermediara include materialele sc,imbatoare de ioni folosite la tratarea !azelor si a lic,idelor inainte de deversarea lor in mediu1 milurile care se acumuleaza in bazinele unde se stoc,eaza combustibilul nuclear uzat innainte de reprocesare si tarerialele contaminate de plutoniu. &ermenul de deseuri cu activitate ridicata se refera in Romania numai la lic,idul produs cand se

reproceseaza combustibilul uzat. In tarile care nu s6au an!a-at in reprocesare1 combustibilul insusi este considerat ca deseu cu activitate mare. &abelul e mai -os ne da o perspectiva a cantitati de deseuri radioactive in fiecare cate!orie si o comparatie cu alte deseuri1 neradioactive.

!ate#orii de deseuri radioactive Deseuri cu activitate scazuta $iversi radionuclizi cu timpi de in-umatatire scurti si urme de radionuclizi cu timpi de in-umatatire mari. Deseuri cu activitate intermediara Cantitati mari de produse de fisiune si actinide cu timpi de in-umatatire mari. Continut mic de ener!ie termica. Masa solida mare. Deseuri cu activitate ridicata Cele mai multe dintre produsele de fisiune si actinidele din ciclul combustibilului. Continutul ridicat de ener!ie termica. Masa solida mica.

)dministrarea deseurilor
2biectivele administratii deseurilor radioactive constau in prelucrarea acestora in asa fel incat sa fie pre!atite pentru stocare temporara sau permanenta1 iar ultima sa se faca in asa fel incat sa nu existe riscuri enacceptabile atat pentru !eneratiile prezente1 cat si pentru cele viitoare. Stocarea perpetua implica absenta oricarei intentii de a mai folosi deseurile. In !eneral1 dseurile cu activitate mica nu au nevoie de tratare4 ele pot fi incapsulate si stocate perpetuu in mod direct fie prin in!ropare la adancimi mici1 in diferite locuri1 fie prin imersie controlata in mare. Cele mai multe deseuri radioactive intermediara nu apar sub forma o forma convenabila pentru o stocare directaF ele trebuie incorporate intr6un material inert ca betonul1 bitumul sau rasinile. 2 parte dintre aceste deseuri poate fi stocata perpetuu prin scufundare in mare1 dar cele mai multe deseuri sunt stocate temporar in diferite locuri1 asteptand o decizie privind metoda cea mai buna de stocare definitiva. In prezent toate deseurile cu activitate ridicata din Romania sunt stocte temporar1 la fel cum se intampla si in alte tari. $eseurile cu activitate ridicata rezultate din activitatea de reprocesare a combustibilului in Romania sunt tinute in tancuri de racire1 special construite.

%eseuri cu activitate mica si intermediara

$eoarece nici deseurile cu activitate mica1 nici cele cu activitate intermediara nu !enereaza cantitati importante de caldura nu rezulta nici un

avanta- te,nic din stocarea lor temporara pr perioade lun!i de timp. Stocarea temporara prelun!ita inseamna doze de radiatie pentru personal si c,eltuieli de explarate care1 amandoua1 pot fi stocate candva definitiv1 facand acest lucru mai devreme decat mai tarziu1 probabilitatea de aparitie a unui risc suplimentar pentru populatie este mica si astfel va conduce la o descrestere a riscului. $in aceste motive1 !uvernul Romania are in vedere1 in momentul de fata1 ca deseurile cu activitate medie si intermediara sa fie stocate perpetuu indata ce acest lucru este posibil. In present1 anumite deseuri cu activitate scazuta sunt lic,idate 9stocate permanent; prin ardere in subteran la adancime mica sau prin aruncarea lor in mare.

Evaluari ale riscului

#ana cand investi!atiile !eolo!ice nu vor fi fost facute1 nu va fi posibil sa se evalueze complect riscul potential pentru !eneratiile prezente si viitoare din stocarea permanenta a tuturor deseurilor cu activitate scazuta si intermediara. 'u fost1 totusi facute evaluari pentru procedurile de stocare din prezent si din trecut si s6a efectuat un numar de studii !enerale privind noile tipuri de instalatii de lic,idare a deseurilor in subteran. Caracteristica comuna a tuturor acestor studii este ca ele de bazeaza pe procedeul modelarii si se preocupa atat de probabilitatea ca deseul sa se reintoarca la populatie1 cat si de consecintele 9in termenii dozei si a efectelor posibile asupra sanatatii; care ar aparea in acest caz. Colosirea modelelor este de viata foarte mare si nu este usor de demonstrat1 in sens direct1 experimental1 !radul de incredere al unei metode de stocare permanenta pe pericole in care acesti radionuclizi sunt riscanti pentru om. Necesitatea de a considera atat probabilitatea ca deseurile sa se reintoarca la populatie1 cat si consecintele acestul fapt rezida in natura metodelor de stocare definitiva. In cazul oricarei metode de stocare1 in care deseurile sunt intai incapsulate si izolate de mediu uman1 exista un numar de evenimente si de procese care ar putea conduce in cele din urma la scur!eri de radionuclizi sau ar avea un efect asupra ratelor de scur!ere. 3nele dintre aceste evenimente si procese au o probabilitate mare de aparitie1 in timp ce altele sunt foarte improbabile. $e exemplu1 in cazul stocarii perpetue in orice formatie !eolo!ica care contine ape subterane este aproape si!ur ca1 dupa o foarte lun!a perioada de timp 9tipic1 milioane de ani pentru sto6 carea la adancime;1 radionuclizii vor fi adusi la suprafata de catre apele subterane. 'cest proces va fi foarte lent1 iar dozele primite ulterior prin apa potabila si lantul alumentar vor fi si ele foarte mici1 deoarece locul va fi fost special ales pentru a asi!ura ca tocmai asa se va intampla. Exista1 de asemenea o probabilitate mult mai redusa ca o modificare !eolo!ica sa micsoreze drastic acest timp foarte lun!. 'lt exemplu al unui eveniment foarte improbabil1 care ar putea conduce la scur!eri de radionuclizi din terenul de depozitare1 il constituie activitatea perturbatoare a omului in situatia in care dispar datele despre pozitia locului de depozitare. #entru a obtine o ima!ine complecta a riscurilor ptentiale este necesar sa consideram intre!ul spectru de mecanisme potentiale de

scur!ere1 sa conatificam probabilitatile de aparitie1 ca si consecintele si sa estimamincertitudinile rezultatelor obtinute.

Surse de deseuri solide in Romania "ipul deseului $eseuri radioactive cu activitate 6 Scazuta 6 Intermediara 6 Ridicata $eseuri industriale ce contin materiale periculoase Reziduu din minele de carbuni "unoaie %antitati 'tone( 117 711+ 7177% ) S 17 pe an )7 pe an 27 pe an .

Ima!inea !enerala ce se despreinde din toate aceste studii este ca in prezent si in viitor riscurile pentru populatie din partea stocarilor permanente ale deseurilor cu activitate scazuta sau intermediara1 sunt intr6adevar foarte mici. $e asemenea este clar ca te,nolo!ia de stocare permanenta a deseurilor care sunt acuma in asteptare exista1 dupa cum exista si posibilitatea de a faceevaluari ale riscului1 necesare inainte de a se lua o decizie privind stocarile viitoare. 'ceasta c,ema trebuie sa fie acuma suplimentata cu informatii detaliate asupra locurilor posibile de depozitare. Cand se va fi obtinut si acest lucru1 va fi posibile de depozitare. Cand se va fi obtinut si acest lucru1 va fi posibil sa se decida exact cum si de unde va avea loc stocarea permanenta a unui tip anumit de deseu cu activitate scazuta sau intermediara.

%eseuri cu activitate ridicata

$eseurile cu activitate ridicata produse la reprocesarea combustibilului uzat contin peste 8)E din activitatea intre!ului ciclu al combustibilului nuclear. 2 data solicitate1 deseurile trebuie depozitate timp de secole1 cu racire corespunza6

toare1 suprave!,ere si renovare priodica a cladirilor de depozitare. &otusi1 timpi asa de lun!i de depozitare vor impune o povara asupra !eneratiilor viitoare si va exista c,iar si un risc1 desi foarte mic1 al unor scur!eri accidentale. $in aceste motive in toate tarile care au un pro!ram nuclear se desfasoara in mod activ cercetari asupra metodelor posibile de lic,idare a deseurilor cu activitate foarte mare. $esi la inceput au fost luate in considerare un numar mare de optiuni privind stocarea permanenta1 acum numai doua se mai bucura de o atentie speciala. 'cestea sunt depozitarea in formatii !eolo!ice de mare adancime la nivelul uscatului amplasarea sub formatii !eolo!ice de mare adancime la nivelul uscatului si amplasarea sub fundul adanc al oceanului. #e plan mondialcel mai mare efort este dedicat depozitarii pe uscat si exista un sc,imb de informatii considerabil intre toate tarile interesate. Exista1 totusi1 si un substantial pro!ram de cercetari1 coordonat la nivel internationa1 privind stoc,area sub fundul marii. &ipurile de informatii !eolo!ice studiate pe plan international in scopul stocarii deseurilor cu activitate mare include depozitele de sare1 !ranit si ar!ila. Sarea este apreciata deoarece este uscata. "ranitul si ar!ila sunt umede1 dar se pot !asi formatii unde vitezele de cur!ere a apelor subterane sunt foarte mici1 iar atat ar!ila cat si !ranitul au capacitatea de a absorbi radionuclizii. Cele mai multe proiecte de depozite au in vedere tunele din care se foreaza in -os !auri1 unde ar fi plasate containere de deseuri. 'dancimile stocate avute in vedere sunt1 in !eneral1 peste )77 m1 iar spatiile dintre !auri sunt determinate de necesitatea de a limita incalzirea rocii. 2 daa ce s6a umplut depozitul1 !aurile1 tunelurile si rampele de acces vor fi umplute la loc si si!ilate 9betonate;. Stocarea submarina are in vedere in!roparea containerelor in sedimente de pe fundul atlanticului1 unde adancimea medie a apei este de circa )777 m. Se poate realiza o in!ropare mai la suprafata1 sub zeci de metri de sediment1 plasand containerele in dispozitive de forma unor torpile ce sunt lasate sa cada liber spre fundul oceanului. In!roparea la adancime mai mare1 sub mai mult de 177 m de sediment1 necesita forarea unor !auri si rumplerea lor1 fiind o operatie mult mai costisitoare si mai dificila. In interiorul sedimentelor vitezele de cur!ere a apelor sunt extrem de mici1 iar mineralele ar!iloase prezente in sedimente vor absorbi cei mai multi dintre radionuclizii care1 in cele din urma1 vor scapa din deseurile cand containerele se vor fi corodat. Evaluarile de risc privitoate atat la stocarea !eolo!ica1 cat si la stocarea submarina ne arata ca nici una dintre metode nu ar trebui eliminata din motive de protectie radiolo!ica. Este1 totusi1 necesara o cercetare specifica a locurilor de depozitare1 pentru a reduce incertitudinile pe care le mai prezinta modelele si datele foloite la evaluarea riscului si astfel sa se a-un!a la stadiul in care rezultatele sa fie folosite la recomandarea unor obtiuni.

!riterii pentru luarea deciziilor

In ultimi cativa ani au existat discutii internationale considerabile privind critariile ce trebuie folosite in -udecarea acceptabilitati metodelor de stocare a deseurilor din punct de vedere al protectiei radiolo!ice1 precum si privind c,estiunea mai lar!a de a obtine o acceptare din partea societatii a metodelor de

stocare propuse. Consensul care a reiesit din aceste discutii este ca protectia radiolo!ica impune doua criterii. #rimul este ca nici o metoda de stocare sa nu conduca la un risc individual1 acum si in viitor1 care sa fie mai mare de un anumit nivel. #entru stocarea in sol a deseurilor cu activitate scazuta si intermediara1 departamentele care dau autorizatii au stabilit ca obiectiv un risc anual maxim de deces de la 1 la 1777771 cu limitarea de la 1 la 1777777 pentru un sin!ur depozit. #unerea in aplicare a acestui obiectiv face ca riscul individual pentru !eneratiile actuale si viitoare provenind de la stocarea deseurilor sa fie extrem de mic. 'l doilea criteriu consta in aplicarea principiului ca intrea!a expunere la radiatii sa fie tinuta la nivel cel mai scazut1 ce se poate obtine in mod rezonabil1 luand in consideratie factorii economici si sociali. 'cest principiu trebuie aplicat deciziilor ce privesc intrea!a procedura de administratie a anumitor deseuri 9adica tratarea1 imobilizarea1 impac,etarea si stocarea;. 'ceasta inseamana ca diferitele obtiuni privind administrarea deseurilor trebuie comparate intre ele pe baza riscurilor1 costurilor si a altor factori mai putin cuantificabili1 dar nu mai putin importanti. 2 parte a acestei comparatii este de domeniul protectiei radiolo!ice1 dar se recunoaste ca alti factori ar putea sa domine decizia finala.

!onsideratii sociale
Este !reu de prezis conditiile sociale c,iar si in urmatorii o suta de ani. $aca luam istoria drept !,id1 in aceasta perioada s6ar putea avansa in controlul bolilor mali!ne astfel incat pericolul potential al radiatiilor sa se reduca. #e de alta parte1 ar putea fi standardele mai stri!ente privind contaminarea1 astfel incat practicile care azi sunt permise sa fie inacceptabile in viitor. #ot aparea deplasari ale populatiei1 se poate sc,imba re!imul alimentar si c,iar modul de viatza se poate sc,imba in asa fel incat estimarile prezentului sa nu mai fie valabile. Cu si!uranta ca exista mai multe incertitudini in modelarea conditiilor sociale decat sa modelarea fenomenelor fizice mentionate mai sus. #entru societate se pune problema ponderii pe care s6o dam acum unei anumite probabilitati matematice privitoare la un efect daunator in viitorul indepartat. 'ceasta problema nu este specifica stocarii deseurilor radioactive sau protectiei radiolo!ice1 desi a fost in mod particulat scoasa in evidenta aici. Raspunsul cel mai etic ar fi sa presupunem ca actualele conditii ar persista si ca daunele provocate viitoarelor !eneratii sunt de importanta e!ala cu daunele provocate actualei !eneratii1 dar o astfel de solutie nu pare rezonabila daca luam in considerare efectele potentiale in viitoarele secole sau milenii.