Cuprins

INDICATORI DE IMPURIFICARE A APEI DIN BAZINUL SUPERIOR SI MIJLOCIU AL MURESULUI ..................... 2 Asezare geografic si limite .......................................................................................................................... 2 Indicatori de impurificare ............................................................................................................................. 2 1. Indicatori fizici ........................................................................................................................................... 3 2. Indicatori chimici ....................................................................................................................................... 3 3. Indicatori biologici................................................................................................................................... 10 4. Indicatori bacteriologici .......................................................................................................................... 12 Concluzii ...................................................................................................................................................... 13 Bibliografie .................................................................................................................................................. 14

INDICATORI DE IMPURIFICARE A APEI DIN BAZINUL SUPERIOR SI MIJLOCIU AL MURESULUI

Asezare geografic si limite Sistemul Muresului are cea mai mare extindere n partea central a rii, n Depresiunea Colinar a Transilvaniei si se desfsoar din sudul Depresiunii Giurgeului pn la Cmpia Panonic. Studiul de fa cuprinde sectorul superior al Muresului, pe cel montan, ntre Izvor si Defileul Toplia-Deda (110 Km) si sectorul mijlociu, cel subcarpatic si de podis, ntre Deda si confluena cu Ariesul (282 km de la izvor), integrat n zona central a Depresiunii Transilvaniei. Suprafaa bazinului de recepie n amonte de confluen cu Ariesul ocup 6733 km2, ce corespunde 24,11 % din bazinul Muresului si 2,82 % din suprafaa rii. Poziia geografic si matematic confer bazinului hidrografic o mare diversitate geomorfologic si geologic, totodat si variaia inegal a elemetelor climatice si hidrologice n diferite zone.

Indicatori de impurificare Studierea variaiei calitii apelor se efectueaz pe baza analizelor unor grupe de indicatori calitativi si cantitativi specifici, care se schimb n funcie de condiiile de mediu din zona respectiv. Prezentarea evoluiei spaio-temporal a indicatorilor de impurificare se face folosind valorile concentrailor medii multianuale, anuale si lunare exprimate n mg/l si mol/l. Caracterizarea calitii apelor se realizeaz cu ajutorul unor indicatori fizici, care se pot determina cu ajutorul unor procedee fizice: materii n suspensie, temperatura apei, sau cu indicatori chimici de impurificare: indicatori ai pH-ului, indicatorii regimului de oxigen, indicatori de salinitate ( reziduul fix, duritatea apei, ionii de fier, ionii de mangan), indicatori biogeni, indicatori de impurificare specific organic (produsii fenolici, detergeni), indicatori de impurificare specific anorganic (ionii de zinc, cupru, crom), indicatori biologici, indicatori bacteriologici.

Se studiaz calitatea apei n seciunile principale de control din bazinul hidrografic superior al rului Mures. Analiza indicatorilor de impurificare d posibilitatea aprecierii gradului de curenie al apei.

1. Indicatori fizici Indicatorii fizici studiai sunt suspensile si temperatura apei rurilor. n toate seciunile de control din punct de vedere al suspensiei, calitatea apelor a fost bun, fiind incluse n categoria I. Aportul mare de suspensie n ap din seciunea de control Cheani provine din afluenii de dreapta ai Muresului bogai n aluviuni. Maximele lunare sunt uneori foarte mari, mai ales n timpul viiturilor. La toi afluenii se constat o crestere din martie pn n iulie a valorilor medii lunare a suspensiei datorit debitelor mari de ap. Valorile medii multianuale ale temperaturii de-a lungul Muresului sunt constante. Se observ o crestere usoar a valorilor la seciunea de control Cheani, datorit influenei termocentralei Iernut.

2. Indicatori chimici Apele uzate conin numeroase substane chimice, unele sunt n concentraii suficiente pentru a fi indicatori ai polurii. Prin variaia concentraiei lor, prin cresterea sau deficitul lor, poate indica prezena n ap a diferitelor substane nocive. Dintre indicatorii chimici se analizeaz evoluia pH-ului, care are valori mici la izvoare. Aici, datorit regiunii bogate n ape minerale carbogazoase rul se ncarc cu dioxid de carbon liber, ce se reflect n scderea pH-ului apei fa de celelalte seciuni. Valorile mici ale pHului la seciunea Stnceni pot s aib cauze naturale, precum drenarea solurilor brune podzolite preluvosoluri si luvosoluri de ctre afluenii rului, dar si cauze antropice, precum vrsarea apelor uzate cu coninut mare de acizi minerali de la fabrica Colemn Gluasi sau de la apele uzate menajere din staia de epurare Toplia. La seciunea Cheani creste pHul rului datorit afluenilor de dreapta care dreneaz Cmpia Transilvaniei bogat n sedimente cu coninut mare de carbonai. Pentru stabilirea regimului de oxigen al apei s-au analizat particularitile spaiale si temporale ale indicatorilor regimului de oxigen: oxigenul dizolvat, consumul biochimic de oxigen si consumul chimic de oxigen.
3

La oxigenul dizolvat cele mai mici valori de-a lungul Muresului s-au determinat la seciunea Cipu, datorit colectrii scurgerilor reziduale din zona municipiului Trgu-Mures si vrsrii prului Niraj cu coninut mare de deseuri. Din cauza procesului de autoepurare, n aval de Cipu s-a mai refcut cantitatea de oxigen, dar fr s-si revin la coninutul msurat la Glodeni (fig.1). La seciunea de control Ungheni, datorit polurii rului cu ape uzate orsenesti si industriale, creste concentraia materialelor organice si nutrienilor, care duc la un consum excesiv de oxigen. De-a lungul cursurilor de ap exist o tendin de scdere natural a valorilor medii lunare de oxigen dizolvat odat cu cresterea temperaturii apei. Calitatea apei rului n seciunile studiate din punct de vedere al concentraiei oxigenului dizolvat este bun. Calitatea apei din punct de vedere a consumului biochimic de oxigen este variabil. ntre seciunile de control Izvorul Muresului si Glodeni calitatea multianual se ncadreaz n categoria I. La Ungeni calitatea a fost de categoria I-II, iar la Cheani de categoria II-III. Din 1993 pn n 2003 calitatea apei s-a nbuntit considerabil. Dintre indicatorii biogeni s-au studiat: ionii de amoniu, ionii de azotai, ionii de azotii si ionii de fosfor. n cea ce priveste concentraia ionilor de amoniu la seciunea de control Stnceni apele Muresului se includ n categoria I de calitate. La seciunea Glodeni apa se include n categoria I de calitate, exceptnd 1988, cnd apa a fost de calitatea II.

Fig.1. Evoluia n spaiu si n timp a valorilor de oxigen dizolvat de-a lungul Muresului Aici se resimt efectul apelor uzate orsenesti deversate n ap, dar si a apelor uzate din cresctoriile de porci din Gornesti, care anfunctionat pana in 2004. Afluentul Gurghiu, avnd apa de calitate I, contribuie la diluarea concentraiei apei n ioni de amoniu. Concentraia ionilor de amoniu, la seciunea Ungheni creste foarte mult, din aceast cauz calitatea apei scade foarte mult (fig. 3). ntre 1983-1992, apele se include n categoria III de calitate si ntre 1992-2003 n categoria II de calitate. S-a mai mbuntit calitatea apei n ultimul timp, datorit scderii capacitii de producie a Combinatului Chimic Azomures, dar si din cauza controlului mai riguros al apei uzate orsenesti deversate n ru (fig.2).

Fig.2.Variaia coninutului mediu anual al ionilor de amoniu n principalele seciuni de control La seciunea Cipu calitatea apei rmn tot slab. Ionii de amoniu se gsesc n concentraii mari. Apele la aceast seciune, ntre 1983-1992 s-au ncadrat n categoria III, ntre 1992-2003 n categoria II de calitate. Se resimte efectul apelor aduse de prul Niraj, care cu mici excepii, din 1987 pn n 1997 se ncadreaz n categoria II de calitate. Poluarea apei s-a produs prin deversarea apelor uzate din fermele zootehnice si scursurile de ape fecaloid menajere din gospodrii. Datorit practicrii o perioad mare de timp a agriculturii intensive, sau folosit cantiti mari de ngrsminte, care au fost splate n apa Nirajului de precipitaii. La seciunea Cheani, apele sunt incluse n categoria II de calitate. Nici afluenii de dreapta nu reusesc s dilueeze prin aportul lor de ap, mai ales c Prul de Cmpie aduce un aport de ioni de amoniu, apele prului fiind incluse n categoria II de calitate. Din punct de vedere al ionilor de azotii apele rului Mures sunt incluse n categoria I de calitate. Se observ o scdere cu mici excepii a concentraiei ionilor de azotii ntre 1985-2003.

Fig.3. Variaia coninutului mediu multianual al ionilor de azot n principalele seciuni de control (1985-2003) Concentraia ionilor de azotai n ap creste de la izvoare pn la seciunea Cheani. Se nregistreaz o crestere lent de la Izvorul Muresului pn la Glodeni si de aici brusc pan la Ungheni (fig.11). De la Izvorul Muresului pn Glodeni apele se includ n categoria I de calitate, fac exceptie anii 1985,1986, cnd apele s-au ncadrat n categoria II de calitate. La seciunea Ungheni s-au determinat valori extreme ale concentraiei de azotai, Apele rului se includ n categoria II de calitate, exceptnd anii 1991, 1998, 2001, 2002, cnd apele au fost de calitatea I.. Afluenii Muresului sunt poluai de ape uzate de la uniti zootehnice sau de la siroirea de pe cmpuri fertilizate cu substane pe baz de azot, care se oxideaz si contribuie la cresterea concentraiei ionilor de azotai. n general, apele lor sunt incluse n categoria II de calitate. Indicatorii de salinitate prezentai: reziduul fix, duritatea apei, ionii de fier si ionii de mangan. Valorile medii anuale ale duritii totale cresc n apa Muresului de la seciunea de control Stnceni la Cheani (fig.4). La Izvorul Muresului duritatea a fost mai mare dect la
7

Stnceni datorit apei freatice ridicate. La prurile din Cmpia Transilvaniei valorile duritii sunt foarte mari. Din punct de vedere al indicatorilor de salinitate apele Muresului au fost incluse pn 2003 n categoria I-a de calitate n seciunile studiate. Primvar coninutul de fier este crescut datorit alimentrii rurilor cu ape din precipitaii, care spal substanele humice de pe suprafaa solurilor. Iarna n toate seciunile se nregistreaz valori mai sczute, datorit alimentrii cu ape subterane. Indicatorii de impurificare specific organic prezentai sunt: produsii fenolici, detergeii. Apele rului Mures din bazinul superior si mijlociu conin produsi fenolici n concentraii peste limita admis. Analiznd valorile medii multianuale ale concentraiei fenolului de-a lungul rului Mures se constat o oscilaie mic a valorilor. Se determin cele mai ridicate valori la seciunea Ungheni . La seciunea de control Izvorul Muresului nu s-au fcut determinri de produsi fenolici din apele rului numai dup 1999. Din acest punct de vedere, apele Muresului n acest sector au fost incluse n categoria II de calitate. Valoarea medie maxim anual a concentraiei de fenoli la acest sector a fost de 0, 004 mg/l n 1999. n sectorul montan al rului, aflat n Depresiunea Gheorgheni, solurile predominante sunt de tip humico-gleice si turboase, cu arie larg de rspndire a mlastinilor oligotrofe si eutrofe ncrcate cu materii organice cu coninut de fenoli. Totusi, cea mai mare cantitate de fenol ajunge n ru prin apele uzate rezultate din activiti antropice, precum prelucrarea lemnului. La seciunea de control Stnceni monitorizarea indicatorului fenol s-a fcut din 1985 pn la 1990 si din 1993 pn in 2003 . Apele Muresului au fost incluse n cei 16 ani analizai o dat n categoria a III de calitate, de sase ori n categoria II de calitate, iar n rest n categoria I de calitate.

Fig.4.Variaia coninutului mediu multianual al duritii n principalele seciuni de control (1993-2003) La seciunea de control Glodeni concentraia medie maxim anual de fenol s-a msurat de 0,01 mg/l n 1999. Sursele de poluare cu fenol sunt apele uzate orsenesti deversate prin staia de epurare Reghin, n care intr si apele uzate din bucse de mangal si din fabricile de prelucrarea lemnului. La seciunea Ungheni principalele surse de impurificare a apei rului sunt apele deversate din staia de epurare Trgu Mures. La seciunea de control Cipu concentraia fenolului din apele rului nu s-a monitorizat ntre anii 1985-1990 si 1990-1995. Apele Muresului la toate seciunile de control se includ n categoria II de calitate la acest parametru. La afluenii Muresului acest parametru al apei nu este monitorizat. Ionii metalici cu caracter toxic provin n ap din activiti industriale. Prin monitorizarea principalilor indicatori de impurificare specific anorganic ntre 1983-2003, dintre ionii metalici, s-au determinat ioni de zinc de concentraii diferite. Ionii de zinc n apele Muresului n cea mai mare msur sunt de provenien natural, dar pot fi rezultatul polurii difuze din zone miniere si din zone agricole.

Concentraia n metale grele depinde de cantitatea de precipitaii si de pH-ul apelor. Precipitaiile abundente si aciditatea mare favorizeaz cresterea concentraiei. Valorile medii multianuale ale concentraiei de zinc sunt relativ ridicate la seciunea Stnceni de 0,03 mg/l si la Izv. Muresului de 0,027 mg/l. Acest lucru se datoreaz rocilor vulcanice, bogate n metale grele din care este format substratul bazinului Muresului superior. n ce priveste calitatea apei din punctul de vedere al concentraiei ionilor de zinc, la seciunea Stnceni si Glodeni apele se includ n categoria II de calitate, iar la Ungheni si Cheani n categoria III de calitate. La afluenii Muresului apele se includ n categorie degradat de calitate. Se efectueaz un studiu de caz privind monitorizarea indicatorilor de toxici speciali din 2004, n bazinul studiat. Dup adoptarea legii 310/2004, privind modificarea si completarea legii apelor, ionii metalelor grele si micropoluanii precum: fenolii, detergenii etc. sunt mai riguros determinati. Valorile analizelor se fac n micrograme/l, ce confer o precizie mai mare a analizelor. Se analizeaz valorile obinute la concentraiile ionilor de zinc, de crom si de cupru. Ionii de crom, ajung n apele Muresului din tbcrii, din prelucrri metalice, n general din surse de ape uzate industriale. Pot rezulta si din procese geochimice naturale, mai ales pe un fond de aciditate ridicat a solurilor si zone cu precipitaii bogate. La afluenii Muresului, asistm la aceasi situaie, de crestere a concentraiilor de ioni de crom din lunile de var si toamn pe fondul unori debite mici de ap. n ce priveste concentraia ionilor de crom nu s-au nregistrat mari depsiri a valorilor limite, apele se includ n categoria I de calitate. nsa din punct de vedere al concentraiei n ioni de cupru, la seciunile pincipale de control, apele Muresului se includ n categoria II de calitate. La prul Niraj concentraia ionilor de cupru depseste cu mult cea de crom. Apele prului Gurghiu se includ n categoria II de calitate, iar cele ale Lechinei si Prului de Cmpie n categoria III de calitate.

3. Indicatori biologici S-au analizat indicatorii saprobiologici n seciunile de control ale rului Mures de la izvoare pn la confluena cu Ariesul, ale afluenilor de stnga, prului Gurghiu si prului Niraj, ale afluenilor de dreapta, prului Lechina si Prului de Cmpie, ntre anii 1986-2003.

10

De-a lungul cursului unui ru se pot distinge mai multe zone cu grade de impurificare diferite. Astfel, n locurile de evacuare a apelor uzate cu coninut organic se pot observa un grad sczut de curenie, care se schimb n timp datorit proceselor de epurare natural a apei. Dup gradul de ncrcare organic si caracteristicile fizicochimice se stabilesc mai multe zone saprobe. Cel mai ridicat grad de curenie medie anual se determin n seciunea de control Izvorul Muresului, cu o variaie ntre 79 % si100 %. La prima seciune studiat bioindicatorii oligo si beta sunt n procente cele mai ridicate (40 %-50 %). La seciuea de control Stnceni se resimte efectul poluant al apelor deversate cu coninut mare de materii organice din Fabrica de lapte praf Remetea, Colemn Gluas si apele fecaloid-menajere din staia de epurare Toplia. S-a determinat zona saprob beta. La Glodeni asistm la o degradare continu a calitii apei, din cauze naturale si antropice. n acest sector Muresul scald marginea estic a Cmpiei Transilvaniei, unde s-au acumulat soluri aluvionare, argiloase pe alocuri srturoas, usor degradabile pe care s-au grefat terenuri agricole. Afluenii introduc de pe aceste suprafee mari cantiti de materii organice n apele rului. Cauze antropice a scderii calitii apelor sunt deversarea apelor fecaloid-menajere din staia de epurare din Reghin si din ferma de porcine din Gornesti. La seciunea de control Ungheni calitatea apei este determinat de prezena industriei chimice n municipiul Trgu-Mures prin apele deversate. Asistm la o crestere accentuat a substanelor organice deversate prin apele fecaloid-menajere si cele rezultate din industria alimentar local. Zona saprob determinat este beta. La seciunea Cipu avem tot o ap de calitate slab, cu coninut mare de substane organice si nutrieni. Prul Niraj aduce o ncrctur organic considerabil din fermele zootehnice si de pe terenurile agricole. Gradul de curenie este ntre 48 % si 82 %. Asistm la o crestere a bioindicatorilor oligo dup 2000 si o scdere a celor alfa si poli n mare parte din cauza nchiderii unor ferme zootehnice, dar si msurilor luate mpotriva polurii apelor cu deseuri menajere. Zona saproba este beta. La seciunea Cheani, se constat n analiza calitii apei, influena afluenilor de dreapta, care dreneaz Cmpia Transilvaniei si se ncarc cu materii organice. Totusi datorit procesului de autoepurare si dilurii apei de ctre aflueni avem o ameliorare a calitii fa de seciunea

11

precedent. Gradul de curenie al apei are valorile extreme de 55 % si 80 %. Zona saprob determinat este beta. Fcnd comparaie ntre indicatorii saprobiologici ai prului Gurghiu si indicatorii apei Muresului la seciunea de control Glodeni, s-a constatat ca cei din urm indic o poluare mai pronunat. Prurile Lechina si Prul de Cmpie au un coninut mare de substane organice. Dreneaz Cmpia Transilvaniei, se ncarc cu materii organice din apele uzate menajere, care se deverseaz din gospodrii, prurile avnd debite mici, poluarea apelor devine mai pronunat.

4. Indicatori bacteriologici Analiznd acesti indicatori, se constat o crestere foarte mare a numrului germenilor totali la seciunea de control Izvorul Muresului. Acesta se datoreaz cantitii mari de ape de scurgere care dreneaz suprafee ntinse din depresiunea Gheorgheni cu activiti zootehnice dezvoltate si debitului sczut al rului la aceast seciune. ncepnd de la seciunea Stnceni parametrii bacteriologici indic o stare de calitate inferioar a apei, datorit deversrii apelor fecaloidmenajere din staiile de epurare Toplia, Reghin, apele uzate rezultate din fermele zootehnice, din staiile de epurare Tg-Mures, Iernut si Ludus.

12

Concluzii Bazinul Muresului este foarte complex din aceast cauz si sursele de poluare sunt foarte variate. n bazinul superior si mijlociu al Muresului cele mai reprezentative surse de poluare sunt unitile din industria chimic, alimentar, din industria prelucrrii lemnului, ferme zootehnice, din surse menajere si cele agricole. Prin analiza compoziiei chimice a apei si studierea evoluiei sale n spaiu si timp, se aprecieaz interaciunea si conlucrarea factorilor de mediu n definirea ei. Prin analiza temporal a indicatorilor de calitate, am sesizat o mbuntire mai ales dup anul 2000. Aceasta se datoreaz n mare parte monitorizrii riguroase a parametrilor, mai ales dup 1989. Diminuarea produciei, sau nchiderea unor uniti industriale cu mare impact asupra mediului, au contribuit la cresterea calitii. Schimbrile survenite n agricultur prin folosirea raional a ngrsmintelor trecnd de la producie intensiv la cea tradiional a avut efect benefic asupra calitii. Prin analiza fcut de-a lungul Muresului, se constat o variaie a calitii apei. Prsind Depresiunea Giurgeului puternic antropizat, calitatea apei se mbunteste simitor, ca, ajungnd n sectorul de podis s se nruteasc. De la Glodeni la Cheani asistm la o scdere a oxigenului dizolvat, la cresterea gradului de mineralizare si a coninutului n nutrieni si substane toxice datorit actvitilor antropice intense. La afluenii de dreapta, datorit condiiilor geochimice si antropice se remarc o degradare a calitii apelor. Dintre afluenii de stnga, la prul Gurghiu calitatea apei este bun spre deosebire de apa prului Niraj, la care datorit polurii difuze din agricultur si cele menajere calitatea apei este slab. n urma interpretrii datelor determinate n seciuni de control reprezentative, se pot lua msuri de protecie privind apele evacuate de ctre consumatori.

13

Bibliografie

1. Gstescu, P. ( 1998), Hidrologie, Ed. Roza Vnturilor, Trgoviste; 2. Gstescu, P., Zvoianu I.,(2000), Resursele de ap din Romnia, Stare, Calitate, Managament, Terra, XXX(L), 2 Bucuresti; 3. Morariu, T., Posea, Gr., Mac, I. (1980), Regionarea Depresiunii Transilvaniei, Studiu si Cercetri de Geologie, Geofizic, Geografie, tomul XxvII, nr.2, Edit. Academiei, Bucuresti; 4. Mutihac, V., Ionesi, L. (1974), Geologia Romniei, Edit. Tehnic, Bucuresti. 5. Negulescu, M., Antoniu, R., Rusu, G., Cusa, E. (1982), Protecia calitii apelor, Edit. Tehnic, Bucuresti; 6. Varduca, A. (1999), Monitoringul integrat al calitii apelor, Editura H*. G*. A*. , Bucuresti; 7. Varduca, A. (2000), Protecia calitii apelor, Ed. H. G. A., Bucuresti.

14