SCHITE TEORETICE DESPRE TERAPIA YUMEIHO Dr. Masayuki Saionji; Tokio - 2002 TEORIA CENTRU UI DE !REUTATE 1.

. Schimbarea pozitiei centrului de greutate influenteaza direct aparitia bolilor. 2. Un bun echilibru este cel mai important factor in pastrarea sanatatii, insa nu singurul. 3. Este importanta si starea de tensionare (tonusul) a musculaturii. 4. umai cand corpul uman are un relati! bun echilibru, musculatura poate a!ea un tonus normal. ". #entrul de greutate intotdeauna isi schimba pozitia. $. %ranspozitia (descentrarea, dislocarea) centrului de greutate (#.&.) se manifesta ca diferenta de distributie a greutatii la ni!elul membrelor inferioare (m. inf.). !ra"#$# "#s%#n&rarii '&rans(o)i&i#i* "is$o%arii+ C. !.

1. 'escentrare in limitele careia se poate pastra o buna stare de sanatate( aceasta nu trebuie sa fie mai mare de1)* din +umatatea greutatii totale a corpului. 2. , -are atentie, posibilitate crescuta de imbolna!ire. intre 1) / 3)* din 0 greutatii totale (&.) a corpului. 1rocentul (gradul) nu este intotdeauna direct proportional cu instalarea bolilor, aceasta deoarece se poate schimba foarte repede pozitia #.&. dintr2o parte in alta (stg. / dr.), mai ales in timpul miscarilor zilnice. 'aca procentul de greutate suplimentara pe unul din membrele inferioare se pastreaza suficient de mult timp atunci imbolna!irile !or progresa. 3. ,-are pericol. reprezentat de un grad mai mare de 3)* din 0 din &. 3ncepand cu acest procent apar serioase imbolna!iri. E4emplu, daca este acest grad (procent) este distribuit suplimentar la ni!elul m. inf. stg. se !a instala depresia sau5si imbolna!iri ale cordului.

'aca se distribuie mai multa greutate pe piciorul stg. ( fiti atenti, in timpul mersului6 deoarece in repaus este o cu totul alta situatie) aceasta se numeste descentrare spre stanga a centrului de greutate. S%,#-a un#i (#rsoan# %u "#s%#n&rar#a s(r# s&an.a a %#n&ru$ui "# .r#u&a&# 'C.!.-s&..+ 1ersoana !a sta cu spatele la e4aminator. &reutatea e4cedentara de pe piciorul stang, este indicata prin sageata rosie. 7ezi fig 1. 8mbele !ariante trebuie sa se compare cu tonusul (tensionarea) 9normal(a):. 3n aceasta situatie este mai mare posibilitatea aparitiei imbolna!irilor la ni!elul partii superioare drepte (foarte tensionate, contractate). ;a ni!elul membrelor

inferioare, cele mai serioase simptome se !or manifesta la ni!elul articulatiilor si muschilor piciorului de baza (de spri+in principal), in cazul nostru stangul, din cauza prea marii greutati (incarcari). 3mbolna!iri pot apare si la ni!elul piciorului drept din cauza prea marii tensionari (contracturi cauzate de dislocarea co4ala si nu de greutatea e4cedentara6) insa nu la fel de serioase. 3n pozitiile de repaus, culcat si sezand, imbolna!irile se produc datorita tensionarilor e4cesi!e (tonus crescut peste limitele normale la ni!elul musculaturii) si nu datorita greutatii e4cesi!e ca in timpul mersului sau al ortostatismului. 1entru tratarea membrelor inferioare sau a regiunii lombare trebuie sa se aplice terapia la ni!elul partii care nu prezinta simptomatologie dureroasa. ( contrara partii dureroase). 'upa e4perienta( in <)* din cazuri pentru schimbarea pozitiei #.&. trebuie sa se trateze partea opusa celei a piciorului de baza (de spri+in principal)= in 3)* din cazuri trebuie sa se trateze piciorul de baza. 1entru a putea aprecia la care parte trebuie aplicata terapia obser!ati pacientul timp de cate!a sedinte. 'aca nu se produce o ameliorare a starii de sanatate, ci aceasta chiar se inrautateste, schimbati maniera de aplicare a terapiei, (efectuand masa+ asupra piciorul de baza). 'aca apar reactii atunci trebuie sa intrebam pacientul daca durerile sunt suportabile. 1acientul are dreptul sa aleaga el insusi maniera de tratament aplicata de terapeut astfel incat sa decida daca se !a urmari ameliorarea simptomatologiei de reactie (iarasi se re!ine la partea opusa) sau se continua tratamentul pe aceeasi parte (maniera mai utila deoarece !a a!ea efect mai rapid asupra simptomelor originale). E/#rsar# (ro0i)ori# (#n&ru s%,i-1ar#a (o)i&i#i C.!. >ig. 2. 8naliza pro!izorie a pozitiei (situarii) #.&. ( daca pacientul slabeste atunci este <)* sansa de a a!ea descentrare spre stanga a #.&., si in!ers. 1erioada de timp in care pacientul castiga5pierde in greutate depinde de gradul (procentul) descentrarii. In %on&inuar# s# 0or in"i%a 1o$i$# 'sin"roa-#$#+ %ar# (o& a(ar# in ur-a "#s%#n&rarii '"is$o%arii* &rans(o)i&i#i+ %#n&ru$ui "# .r#u&a&# s(r# s&.. r#s(#%&i0 "r. Dis$o%ar#a s(r# s&.. a C.!. poate genera( - slabire accentuata= - suferinta a organelor digesti!e cum ar fi( stomac, duoden, !ezicula biliara, ficat, intestine. 'iaree frec!enta. - Suferinte ginecologice( mensruatie dureroasa si5sau neregulata, sterilitate , afectiuni ale uterului si ale organelor ane4e (fibroame, chisturi, ane4ite) etc. - 8fectiuni ale !ezicii urinare, ureterului, uretrei si rinichiului drept.

8ccidente !asculare cerebrale la ni!elul emisferei cerebrale drepte. 3n general afectiuni ale tuturor organelor situate in partea dreapta (ochi, urechi, dinti etc.) Dis$o%ar#a s(r# "r. a C.!. (oa&# .#n#ra2 - obezitate. Supraponderabilitate. #onstipatie. - %ulburari functionale si imbolna!iri ale sistemului cardio2!ascular. 3nfarct miocardic, cardipatii ischemice, aritmii cardiace. - 8fectiuni ale aparatului respirator (raceli frec!ente, bronsite, astm bronsic, pneumonii etc.) - 'iabet, si alte suferinte ale pancreasului. - 8.7.#. la ni!elul emisferei cerebrale stangi. - 8fectiuni ale prganelor situate in partea stanga cum ar fi( ochi, urechi, dinti etc.) In .#n#ra$* "u(a 1o$i s#rioas#* %#n&ru$ "# .r#u&a&# s# s%,i-1a. Dia.nos&i%u$ (o)i&i#i %#n&ru$ui "# .r#u&a&# 'P.C.!.+ 3n primul rand (si cel mai important) se !a diagnostica 1.#.&. dupa simptomatologie6 - intrebati cu atentie si precizie despre schimbarile in greutate a!ute de pacient pe parcursul timpului. - #ontrolati posibilitatea de indreptare a articulatiilor co4ale= in <)* din cazuri se poate mai usor indrepta art. situata pe parte piciorului de baza. - #omparati capacitatea de e4tensie la ni!elul articulatiei genunchiului, in pozitia culcat. 3n <)* din cazuri piciorul de baza este mai elastic. - 1iciorul de baza este cel mai adesea mai lung. - Umarul de pe partea pic. de baza este cel mai adesea mai +os. Can" &ra&a&i in (ri-u$ ran" 0or "is(ar# si-(&o-#$# si "oar "u(a a%##a s# 0a in"r#(&a s&ru%&ura %or(u$ui. A%#as&a "#oar#%# #s&# -ai usor sa s# #$i-in# si-(&o-#$#. 3nsa daca boala este in stadiul 1 atunci acestea se !or manifesta simultan. PARTEA A 2-A Dis$o%ar#a oas#$or %o/a$# 'D.C.+ 'aca nu este dislocare atunci linia oaselor co4ale trebuie sa fie orizontala atat in pozitia ortostatica cat si in decubit !entral. 3n acest caz ambele m.inf. prezinta aceeasi lungime. S%,#-a "is$o%arii %o/a$# "r#(&#2 1acientul culcat pe burta (sau pe spate), osul co4al de pe partea dreapta este mai inalt decat cel din stg. (sau mai +os decat cel din stg.). S&a"ii$# "is$o%arii %o/a$#2 1. -. inf. de pe partea dislocarii este mai scurt2 centrul de greutate este fi4at pe o parte.

2. -. inf. de pe partea dislocarii (incepe sa se ,lungeasca. pana de!ine asemeni celuilalt) apare la fel de lung ca si celalalt, sau chiar mai lung. / #.&. fi4at pe partea opusa. 3. Stadiul tipului combinat (boli cronice)= simptome mi4te ale stadiilor 1 si 2. 3nformatii generale despre dislocarea oaselor co4ale #onform statisticilor ??* dintre oameni prezinta dislocare co4ala. 'islocarea co4ala dreapta este cea mai des intalnita, (mai des la femei decat la barbati). - #ea mai mare parte a dislocarilor co4ale apar din nastere ( intrauterin sau in timpul tra!aliului) - 3n timpul !ietii apare posibilitatea schimbarii (partii) dislocarii co4ale (fie in urma unor accidente, fie in urma unor acti!itati sporti!e intense, fie chiar in urma unui tratament) - 'aca musculatura regiunii lombare este foarte tensionata atunci dislocarea co4ala este fi4ata. - 'aca musculatura regiunii lombare este suficient de moale atunci pot apare dislocari co4ale in urma oboselii. 'aca oboseala (incarcarea) dureaza (se mentine timp indelungat), atunci dislocarea se poate schimba la partea opusa. 'upa disparitia oboselii totul se poate normaliza. 2 'islocarea co4ala are o importanta relatie cu articulatia sacro2iliaca. 'e asemenea atentie la tonusul (tensionarea) muschilor sacro2iliaci si lombo2 sacrali. 2 umarul de sedinte necesar pacientului pentru anularea dislocarii co4ale depinde de tensionarea musculaturii. 'aca musculatura este suficient de elastica (moale) asemeni cu cea a copiilor atunci chiar si dupa un minut se poate anula dislocarea co4ala. 2 ;a un caz concret nu apar boli in timp definit din cauza dislocarii co4ale. - 'islocarea co4ala este aproape intotdeauna, insa nu imediat apar imbolna!irile. - @olile apar din cauza schimbarii centrului de greutate. - 'islocarea co4ala este numai cauza principala a descentrarii centrului de greutate. -

>ig.1. Stanga 1utin tensionata %ens. Sang. Scazuta

1arti ale corpului dreapta mai tensionata tens. Sang #rescuta

&reut. Suplim.

>ig. 2. #.&. se muta la dreapta

in pozitia sezand sau culcat

"