4. TIMPUL.

4.1. DEFINIIA TIMPULUI. Una din problemele principale pentru astronomie a!"nd o mare importan#$ pentru !ia#a social$ o constituie m$surarea timpului. %a unit$#i de m$sur$ a timpului astronomice care au o periodicitate constant$. Ast'el mi(carea diurn$ a )oarelui datorat$ mi(c$rii de rota#ie a P$m"ntului *n +urul a,ei sale constituie una dintre unit$#ile de m$sur$ a timpului - .iua. Aceasta a 'ost *mp$r#it$ din moti!e practice *n /4 ore ora *n 01 minute minutul *n 01 secunde. Mi(carea aparent$ a )oarelui datorat$ mi(c$rii de re!olu#ie a P$m"ntului *n +urul )oarelui se e,ecut$ *n apro,imati! 203 .ile 4 1 an . Anul a 'ost *mp$r#it *n patru anotimpuri. Mi(carea Lunii *n +urul P$m"ntului (i una din consecin#ele acesteia 5'a.ele Lunii6 au dat unit$#ile de m$sur$ - luna 521 .ile6 (i s$pt$m"na 57 .ile6. Toate unit$#ile de m$sur$ a timpului au la ba.$ 'enomene astronomice. Mi(carea unui astru pe paralelul de declina#ie este uni'orm$ iar un89iul orar t al astrului !aria.$ uni'orm de la 1 la 201. Timpul este !aloarea un89iului orar al unui astru 5punct6 de pe s'era cereasc$ *ntr&un anumit moment !aria#ia sa depin."nd de !aria#ia mi(c$rii astrului 5punctului6. Deci mi(carea de rota#ie este 8enerator de timp - astrul a!"nd o mi(care *n sens retro8rad pe paralelul de declina#ie. Timpul se m$soar$ *n 8rade 51 & 2016 sau *n ore 519 - /496. Trans'ormarea un89iurilor (i arcelor e,primate *n 8rade *n ore (i in!ers se reali.ea.$ ast'el : & 'olosind tabla nautic$ 5T3;&D<=16> & cu 'ormulele : /49 4 201 19 4 13 1min 4 13? 1sec 4 13@ 4 1?./3 sau 201 4 /49 1 4 4min 1? 4 4sec 1?.1 4 1.4sec s&au ales 'enomene

34

4./. %LA)IFI%AAEA TIMPULUI. a6 Func#ie de astrul la care se re'er$ : & timp stelar : cel mai uni'orm> & timp solar : 'olosit *n !ia#a social$> & timp lunar> & timp planetar> & timp sideral : datorat mi(c$rii aparente diurne a punctului !ernal. Unitatea de m$sur$ a timpului este .iua care repre.int$ inter!alul de timp dintre dou$ culmina#ii succesi!e ale astrului 5punctului6 la acela(i meridian. Func#ie de astrul 5punctul6 'olosit pentru m$surarea timpului .iua este denumit$ .i stelar$ solar$ lunar$ planetar$ sau sideral$. Biua are subdi!i.iunile ei : ora minutul (i secunda. b6 Func#ie de lon8itudinea obser!atorului : & timp la CreenDic9 T > & timp local t . Timpul la CreenDic9 al unui astru este un89iul orar al astrului m$surat de la meridianul CreenDic9 (i se notea.$ cu T . Func#ie de astru timpul la CreenDic9 se nume(te : timp stelar la CreenDic9 timp sideral la CreenDic9 etc. Timpul local al unui astru este un89iul orar al astrului m$surat de la meridianul superior al locului (i se notea.$ cu t . Func#ie de astru timpul local se nume(te : timp stelar local timp sideral local etc. c6 Func#ie de scopul urm$rit : & timp astronomic> & timp ci!il. Timpul astronomic este m$surat de la meridianul superior al locului 5la culmina#ia superioar$6 (i este 'olosit *n astronomie. Timpul ci!il este m$surat de la meridianul in'erior al locului 5la culmina#ia in'erioar$6 (i este 'olosit pentru cerin#ele practice ale !ie#ii sociale. tci!il 4 tastronomic 1;1 51/96

33

4.2. TIMPUL LE%ULUI TIMPUL LA CAEENFI%< TIMPUL PE MEAIDIANE DIFEAITE. Timpul a 'ost de'init ca un89iul orar al astrului m$surat de la meridianul superior al locului. Fiecare loc de pe supra'a#a P$m"ntului !a a!ea deci un timp al s$u. Timpul locului este timpul unui astru la un moment dat m$surat de la meridianul superior al locului> se notea.$ t. Ast'el unui obser!ator al c$rui .enit !a 'i B1 de lon8itudine 1 *i !a corespunde timpul t1 altui obser!ator cu .enitul *n B/ de lon8itudine / *i !a corespunde timpul t/ . t/ - t1 4 / & 1 t / 4 t 1 G 5 / & 1 6H

Deci timpul unui astru pe meridianul unui loc de lon8itudine / este e8al cu timpul aceluia(i astru pe meridianul altui loc de lon8itudine 1 *nsumat al8ebric cu . Timpul la CreenDic9 este un89iul orar al astrului la un moment dat t1 4 T G E (i t 4 T FEH t 4 T G H & 'ormula 'undamental$ a timpului. Timpul unui astru pentru un obser!ator situat pe lon8itudine estic$ este mai mare dec"t al unui obser!ator situat pe lon8itudine !estic$. m$surat de la t / 4 T & F meridianul CreenDic9> se notea.$ cu T .

4.4. TIMPUL )IDEAAL FEAMULA TIMPULUI )IDEAAL.

30

Timpul sideral este un89iul orar al punctului !ernal 5 a 'ost asimilat cu o stea6. Timpul sideral se e,prim$ *ntotdeauna ca timp astronomic deci contat de la meridianul superior al locului e,primat *n unit$#i de arc put"nd 'i : & timp sideral al locului ts > & timp sideral la CreenDic9 Ts . Biua sideral$ este inter!alul de timp *ntre dou$ culmina#ii consecuti!e ale punctului !ernal la meridianul superior al locului. Biua sideral$ este mai mic$ dec"t durata unei rota#ii complete a P$m"ntului *n +urul a,ei sale datorit$ retro8rad$rii punctului !ernal . Biua sideral$ are /4 ore siderale ora sideral$ are 01 minute siderale minutul sideral are 01 secunde siderale. )e m$soar$ cu pendule siderale. Formula timpului sideral : )e consider$ punctul !ernal (i a(trii A (i I . )e notea.$ timpul astrului cu t timpul sideral ts (i ascensia dreapt$ cu . ts 4 t1 G 1 ts 4 t/ G /

ts 4 t G & 'ormula timpului sideral deci t 4 ts & . %on'orm timpului a!em : Atunci : Ts 4 T G deci T 4 Ts & . Timpul sideral este e8al cu un89iul orar al astrului plus ascensia dreapt$ a aceluia(i astru. Pentru u.ul na!i8a#iei astronomice la bordul na!elor e'emeridele nautice con#in timpul sideral la CreenDic9 Ts la o preci.ie de 1?.1 din or$ *n or$ de timp mediu la CreenDic9 Tm . Pentru stele e'emeridele e,prim$ !aloarea un89iului sideral al astrului complementar$ ascensiei drepte 4 201 & 6. t1 4 ts G 1 t/ 4 ts G / T1 4 Ts G 1 T/ 4 Ts G / 5coordonat$ 'ormulei 'undamentale ts 4 Ts G a

tJ 4 ts G 37

TJ 4 Ts G

c"nd obser!atorul este pe un meridian oarecare

c"nd obser!atorul este pe meridianul CreenDic9

4.3. TIMPUL )ELAA ADEKLAAT. Timpul solar ade!$rat este un89iul orar al )oarelui ade!$rat m$surat de la meridianul superior al obser!atorului put"nd 'i : & timp solar ade!$rat al locului ta 5timp ade!$rat al locului6> & timp solar ade!$rat la CreenDic9 Ta 5timp ade!$rat la CreenDic96. E'emeridele nautice dau timpul solar ade!$rat la CreenDic9 Ta la preci.ie de 1?. 1 din or$ *n or$ de timp mediu la CreenDic9 Tm . Biua solar$ ade!$rat$ este inter!alul de timp *ntre dou$ culmina#ii succesi!e ale )oarelui la meridianul superior al locului. Este un inter!al de timp !ariabil datorit$ : & neuni'ormit$#ii mi(c$rii aparente a )oarelui pe s'era cereasc$> & *nclin$rii eclipticii 'a#$ de ecuatorul ceresc. %onsecin#e ale *nclin$rii eclipticii 'a#$ de ecuatorul ceresc : & ascensia dreapt$ 56 a )oarelui are cre(teri ma,ime la solsti#ii (i minim$ la ec9inoc#ii> & .iua solar$ ade!$rat$ are !aria#ie ma,im$ la solsti#ii (i minim$ la ec9inoc#ii 5 ta 4 ts & 6> & declina#ia 56 )oarelui are cre(teri ma,ime la ec9inoc#ii (i minime la solsti#ii. Durata mi(c$rii aparente a )oarelui pe ecliptic$ se nume(te an. Datorit$ retro8rad$rii punctului !ernal se 'ace deosebire *ntre anul sideral (i anul tropic. Anul sideral este inter!alul de timp necesar )oarelui pentru a trece de dou$ ori consecuti! prin acela(i punct al eclipticii. Este un inter!al de timp constant 5con'orm le8ii a III&a a lui Mepler6. Anul tropic este inter!alul de timp necesar )oarelui pentru a trece de dou$ ori consecuti! prin punctul !ernal . El condi#ionea.$ re!enirea )oarelui la ec9inoc#ii (i solsti#ii asi8ur"nd respectarea succesiunii anotimpurilor. Anul tropic st$ la ba.a *ntocmirii calendarului. Anul tropic 4 200 /4// .ile siderale 5num$rul de rota#ii aparente ale punctului !ernal *n mi(carea diurn$ pe timp de un an tropic6.

3;

Nntr&un an tropic )oarele descrie o mi(care aparent$ complet$ pe ecliptic$ *n sens direct 5in!ers sensului mi(c$rii diurne6. Ae.ult$ c$ *n acest inter!al de timp )oarele e,ecut$ o mi(care aparent$ diurn$ pe s'era cereasc$ mai pu#in dec"t punctul !ernal . Anul tropic 4 203 /4// .ile solare ade!$rate 5num$rul de rota#ii aparente ale )oarelui *n mi(carea diurn$ pe timp de un an tropic6. 4.0. TIMPUL )ELAA MEDIU. Deoarece .iua solar$ ade!$rat$ este !ariabil$ deci unitate de m$sur$ a timpului !ariabil$ pentru m$surarea timpului *n !ia#a cotidian$ a omului str"ns le8at$ de mi(carea diurn$ a )oarelui aceasta este improprie (i de aceea s&a apelat la un arti'iciu. )oarele mediu este un astru 'icti! care se deplasea.$ pe ecuatorul ceresc *n sens direct parcur8"ndu&l cu o !ite.$ uni'orm$ *n timpul unui an tropic 5timp necesar )oarelui ade!$rat s$ treac$ de dou$ ori consecuti! prin punctul !ernal . )imboluri : & )oarele ade!$rat & )oarele mediu > .

Timpul solar mediu 5timpul mediu6 este un89iul orar al )oarelui mediu m$surat de la meridianul in'erior al obser!atorului put"nd 'i : & timp mediu al locului tm > & timp mediu la CreenDic9 Tm . Are o !aria#ie uni'orm$ 'iind 'olosit ca timp ci!il *n !ia#a societ$#ii. Biua solar$ medie 5.iua medie6 este inter!alul de timp constant dintre dou$ culmina#ii consecuti!e ale )oarelui mediu la meridianul in'erior al locului. )e *mparte *n ore minute (i secunde medii. Timpul mediu se m$soar$ cu ceasornice obi(nuite. Anul tropic 4 203 /4// .ile solare ade!$rate 4 203 /4// .ile solare medii. %re(terea ascensiei drepte a )oarelui mediu este constant$ 4 2m30s 330 . )oarele ade!$rat (i )oarele mediu se a'l$ pe acela(i cerc orar la datele : & /3 decembrie> & 10 aprilie> & 14 iunie> & 11 septembrie.

3=

4.7. E%UAIA MEDIE A TIMPULUI. Ecua#ia medie a timpului este di'eren#a dintre timpul mediu tm plus sau minus 1/9 (i timpul solar ade!$rat ta sau dintre ascensia dreapt$ a )oarelui ade!$rat (i ascensia

dreapt$ a )oarelui mediu . Em 4 5 tm 1/9 6 - ta 4 a & m Ecua#ia medie a timpului notat$ cu Em este arcul de ecuator ceresc cuprins *ntre cercul orar al )oarelui ade!$rat (i cercul orar al )oarelui mediu . Em se 'olose(te pentru trans'ormarea timpului mediu *n timp ade!$rat ast'el : ta 4 5 tm 1/9 6 - Em sau Ta 4 5 Tm 1/9 6 - Em c"nd obser!atorul este pe meridianul CreenDic9.

)emnul G sau - se pune ast'el *nc"t ta 5Ta6 s$ re.ulte *ntotdeauna mai mic de /49 .

4.;. FU)E EAAAE TIMPUL FU)ULUI. Timpul unui astru la un moment dat este acela(i pentru to#i obser!atorii situa#i pe acela(i meridian. Di'eren#a de timp mediu al locului tm *ntre doi obser!atori situa#i pe meridiane di'erite este e8al$ cu di'eren#a de lon8itudine . Un obser!ator care se deplasea.$ cu o na!$ obser!$ c$ timpul mediu al locului tm se sc9imb$ continuu.

01

Pentru a da posibilitatea stabilirii de rela#ii de timp *ntre oameni situa#i pe lon8itudini di'erite s&a adoptat un sistem uni!ersal de 'usuri orare. Ast'el P$m"ntul a 'ost *mp$r#it *n /4 de 'usuri orare delimitate de meridiane ec9idistante cu o di'eren#$ de lon8itudine 4 13 5 13 4 19 6. Fiecare 'us orar are un meridian central a c$rui lon8itudine ' este multiplu de 13 *ncep"nd cu meridianul de lon8itudine 4 1 (i se nume(te lon8itudinea 'usului. Meridianele limit$ au o di'eren#$ de lon8itudine 4 721? 'a#$ de meridianul central al 'usului. Num$rul de ordine al 'usului este dat de lon8itudinea 'usului ' e,primat$ *n ore spre Est sau spre Fest . Pe *ntrea8a supra'a#$ a 'usului orar este aceea(i or$. Fusurile estice sunt numerotate de la 1 la 1/ iar 'usurile !estice de la 1 la G1/. Timpul 'usului )oarelui mediu t' este un89iul orar al

m$surat de la meridianul

in'erior al 'usului lu"nd !alori de la 19 la /49 . )e e,prim$ *n ore minute (i secunde de timp mediu. )tabilirea 'usului orar *n care se a'l$ un obser!ator la un moment dat se 'ace *mp$r#ind lon8itudinea obser!atorului la 13 . Dac$ restul este mai mare de 7 21? se adau8$ o unitate la c"tul ob#inut.

4.;.1. AELAII NNTAE TIMPUL FU)ULUI OI TIMPUL MEDIU. t' - timpul 'usului 4 un89iul orar al )oarelui mediu contat de la meridianul in'erior al 'usului 5timp ci!il6. tm - timpul mediu al locului 4 un89iul orar al )oarelui mediu contat de la meridianul in'erior la locului 5timp ci!il6.

01

Tm - timpul mediu la CreenDic9 4 un89iul orar al )oarelui mediu contat de la meridianul in'erior CreenDic9 5timp ci!il6. ' lon8itudinea 'usului 4 lon8itudinea

meridianului central al 'usului. t' 4 Tm G ' tm 4 Tm G unde (i ' intr$ cu semnul lor : G dac$ estic$> & dac$ !estic$. Tipul de calcul : %alculul t' tm 4 PP & 4 PP Tm 4 PP G ' 4 PP t' 4 PP t' 4 tm & G '

4.;./. EAA LECALL EAA IEADULUI. Era le8al$ 5timpul le8al o'icial6 este timpul stabilit prin le8e pentru uni'ormi.area timpului pe teritoriul unui stat. De re8ul$ timpul le8al adoptat este acela al 'usului pe supra'a#a c$ruia se a'l$ teritoriul statului respecti! 5Aom"nia: timpul 'usului -/ sau / estic6. Era de !ar$ este o re8lementare se.onier$ stabilit$ prin le8e pe o durat$ de timp 5Aom"nia: ultima duminic$ din luna martie - ultima duminic$ din luna octombrie G01min 6. Era bordului este ora indicat$ de ceasurile de la bordul na!ei (i repre.int$ timpul 'usului *n care se a'l$ na!a la preci.ie de 1 minut. La na!i8a#ia pe distan#e mici cu di'eren#e mici de 'us ora bordului se men#ine aceea(i p"n$ aproape de intrarea *n port c"nd se re8lea.$ dup$ ora le8al$ a portului respecti!. La na!i8a#ia pe distan#e mari ora bordului se sc9imb$ 'unc#ie de timpul 'usului *n care se a'l$ na!a ast'el : 0/

& c"nd na!a se deplasea.$ spre Est ceasurile de bord se pun *nainte cu o or$ la orele /1.11 scurt"ndu&se 'iecare cart de noapte cu /1 minute> & c"nd na!a se deplasea.$ spre Fest ceasurile de bord se pun *n urm$ cu o or$ la orele 1;.11 prelun8indu&se 'iecare cart de .i cu /1 minute.

4.;.2. LINIA DE )%<IMIAAE A DATEI. Biua medie *ncepe la culmina#ia in'erioar$ a )oarelui mediu (i se termin$ dup$ /4 ore la trecerea )oarelui mediu prin acela(i meridian. %"nd )oarele mediu se a'l$ la culmina#ia superioar$ la meridianul CreenDic9 Tm 4 1/ 9 (i toate locurile de pe supra'a#a P$m"ntului au aceea(i dat$. Meridianul de 1;1 constituie linia de sc9imbare a datei ast'el : pe lon8itudinile estice ale 'usului 1/ 5'usul 1/ E6 data este mai mare cu o .i 'a#$ de lon8itudinile !estice ale aceluia(i 'us 5'usul 1/ F6. E na!$ care trece prin meridianul de 1;1 !a men#ine ora (i : & repet$ data dac$ mer8e spre est 5trece din emis'era E *n emis'era F 6> & adau8$ o .i la dat$ dac$ mer8e spre !est 5trece din emis'era F *n emis'era E 6. Pentru teritoriile (i insulele din .on$ s&a adoptat o linie interna#ional$ de sc9imbare a datei 5indicat$ pe 9$r#i QLinia interna#ional$ de sc9imbare a datei@ sau QT9e date line@6.

4.=. ML)UAAAEA TIMPULUI LA IEADUL NAKEI.

02

M$surarea timpului la bordul na!ei are o importan#$ deosebit$ *ndeosebi pentru determinarea punctului na!ei cu obser!a#ii astronomice.

4.=.1. %AENEMETAUL DE NAKICAIE. Este un instrument 5aparat6 'olosit pentru determinarea cu preci.ie a timpului mediu la CreenDic9 Tm pentru momentul e,ecut$rii obser!a#iilor astronomice. %ronometrul de na!i8a#ie se mai nume(te Qp$str$torul timpului uni!ersal la bordul na!ei@ mai 'iind 'olosit pentru re8larea celorlalte ceasuri de la bord (i la re.ol!area oric$ror probleme de na!i8a#ie care impun m$surarea precis$ a timpului. %ronometrul de na!i8a#ie are un mers uni'orm (i e,act la bordul na!elor e,ist"nd dou$ tipuri de cronometre : & mecanice> & cu oscilator cu cuar# : & cu a'i(a+ analo8ic> & cu a'i(a+ numeric. %ronometrul mecanic a'lat *n dotarea tuturor na!elor *n num$r de 1 5unu6 sau / 5dou$6 are urm$toarele p$r#i componente : & resortul spiral$> & balansierul con'ec#ionat din / 5dou$6 metale cu coe'icien#i de dilatare di'eri#i care *i asi8ur$ un mers re8ulat> & mecanismul de transmisie> & sistemul de ace : orar minutar (i secundar> & cadranul : & *mp$r#it *n ore de la 19 la 1/9 (i *n minute> & cadran separat pentru secunde *mp$r#it din R *n R secunde> & cadran separat pentru indicarea num$rului de ore de 'unc#ionare> & c9eie de *ntoarcere a cronometrului> & cutia cronometrului> & cutia pentru transportul cronometrului. Particularit$#i constructi!e ale mecanismului de orolo8erie : & mecanismul balansier de tip bimetal> & mecanismul de transmitere a mi(c$rii resortului cronometrului pentru asi8urarea unui moment constant asupra sistemului demultiplicator : 04

& tambur pro'ilat> & lan# de transmisie. Era citit$ la cronometru se notea.$ 'unc#ie de cronometrul la care s&a citit aceasta notat$ A I %: A 4 1/9 12m 14s.3 I 4 1/9 17m 33s.1 % 4 //9 2;m 44s.3 %itirea cronometrului se 'ace *n ordine in!ers$ (i anume : & secunde 5la preci.ie de R secund$6 : deoarece !aria.$ cel mai rapid> & minute> & ore. Ae8uli de e,ploatare (i *ntre#inere a cronometrului de na!i8a#ie : & se *ntoarce .ilnic de re8ul$ la orele 1;.11 (i dac$ este posibil de c$tre aceea(i persoan$> & pornirea se 'ace *ntorc"nd cronometrul cu c9eia '$r$ a tensiona la ma,im resortul spiral 5p"n$ la indica#ia ; 6 dup$ blocarea *n suspensia cardanic$ se d$ un impuls prin rotirea puternic$ a cronometrului *n +urul a,ei acelor dup$ care se debloc9ea.$> & se instalea.$ *ntr&un loc special amena+at 5de re8ul$ *n masa de na!i8a#ie6 'erit de !ibra#ii puternice !aria#ii de temperatur$ (i c"mpuri ma8netice puternice> & pe timpul na!i8a#iei starea absolut$ se determin$ .ilnic iar pe timpul sta#ion$rii odat$ la 3 .ile c"nd se determin$ (i mar(a diurn$> & starea absolut$ (i mar(a diurn$ se trec *n re8istrul cronometrului> & pentru transport se imobili.ea.$ suspensia cardanic$ (i se a(ea.$ *n cutia pentru transport care se transport$ cu 8ri+$ '$r$ (ocuri.

4.=./. %EA)UL DE IEAD. )E%UNDEMETAUL. %easurile de bord sunt ceasuri mari de perete instalate *n toate locurile de pe na!$ unde este necesar$ cunoa(terea timpului. Ele indic$ ora bordului 5ora 'usului6. Nntoarcerea lor se 'ace o dat$ pe s$pt$m"n$ potri!indu&se .ilnic cu a+utorul semnalelor radio. )ecundometrele sau stoperele sunt mecanisme de orolo8erie care au secundarul de m$rime e8al$ cu ra.a cadranului permi#"nd citirea la preci.ie de 1s./ . )e 'olosesc atunci c"nd se e,ecut$ obser!a#ii la a(trii departe de cronometrul de na!i8a#ie pentru determinarea orei la cronometru *n momentul obser!a#iei. %ontoarele de obser!a#ii sunt ceasuri mici de 'orma celor de bu.unar de mare preci.ie 'olosite *n acela(i scop ca (i secundometrele. 03

4.=.2. )TAAEA AI)ELUTL A %AENEMETAULUI. Este di'eren#a dintre timpul mediu la CreenDic9 Tm (i ora cronometrului. Era la cronometru se notea.$ cu A 5dac$ a!em un sin8ur cronometru6 I )e notea.$ cu : 5Tm&A6 5Tm&I6 5Tm&%6 . % 5dac$ sunt mai multe6 corespun.$toare cronometrului respecti! 5ora indicat$ de cronometru prime(te aceea(i liter$6. Poate 'i : po.iti!$ G dac$ Tm S A ne8ati!$ & dac$ Tm T A . Kalori : 19 09 . Este 'olosit$ pentru determinarea Tm cu rela#ia : Tm 4 A G 5Tm&A6 Tipul de calcul este : %alculul Tm H A 4 PP G 5Tm&A6 4 PP Tm 4 PP E,emple : 1. A 4 1;91/m13s 5Tm&A6 4 & 13m/1s > %alculul Tm H /. A 4 10943m/1s 5Tm&A6 4 G 192;m12s > %alculul Tm H A nu este ora indicat$ de cronometru de la 19 la 1/9 ci timpul corespun.$tor m$surat de la 19 la /49 . 5Tm&A6 intr$ *n calcul cu semnul ei.

A 4 1;91/m13s G 5Tm&A6 4 & 13m/1s Tm 4 17930m34s

A 4 10943m/1s G 5Tm&A6 4 G192;m12s Tm 4 1;9/2m/2s

4.=.2.1. DETEAMINAAEA )TLAII AI)ELUTE A %AENEMETAULUI & se recomand$ ca *n mar( s$ se determine .ilnic iar *n sta#ionare la 3&1/ .ile. a6 Determinarea cu semnale orare radio )emnalele sunt emise de posturile na#ionale la preci.ie de 1 secund$ sau de sta#ii speciali.ate prin dispo.iti!e automate la preci.ie de 1U/1 secunde.

00

Lista sta#iilor care emit semnale orare caracteristicile de emisie (i structur$ a semnalului sunt date *n AdmiraltV List o' Aadio )i8nals !ol.II. )emnalul orar indic$ o anumit$ or$ a timpului mediu la CreenDic9 Tm . Nn momentul recep#ion$rii semnalului orar se cite(te ora cronometrului *n ordinea : secunde minute ore. )tarea absolut$ se ob#ine din di'eren#a dintre Tm recep#ionat (i ora cronometrului citit$ simultan cu recep#ia. Exemplu : La data 1;.1/.1==7 la Tm 4 109 *n momentul recep#iei semnalului orar s&au citit cronometrele : A 4 10917m14s (i I 4 13932m//s . %alculul 5Tm&A6 H Tm 4 10911m11s & A 4 10917m14s 5Tm&A6 4 & 17m14s %alculul 5Tm&I6 H Tm 4 10911m11s & I 4 13932m//s 5Tm&I6 4 G 10m2;s

b6 Determinarea prin compararea cu un cronometru cu starea absolut$ cunoscut$ Al8oritmul opera#iilor ce se e,ecut$ este : & doi obser!atori citesc simultan orele cronometrelor A (i I cronometrul A a!"nd starea absolut$ 5Tm&A6 cunoscut$> & se 'ace compara#ia 5I&A6> & se scade al8ebric 5I&A6 din 5Tm&A6 (i se ob#ine 5Tm&I6 . Exemplu : )e cunoa(te starea absolut$ a cronometrului A simultan cronometrele A (i I : A 4 11 913m/1s absolut$ a cronometrului I . %alculul 5I&A6 H I 4 11911m11s A 4 11913m/1s 5I&A6 4 & 3m11s %alculul 5Tm&I6H 5Tm&A6 4 & 11m13s & 5I&A6 4 & 3m11s 5Tm&I6 4 & 3m13s 5Tm&A6 4 & 11 m13s (i se citesc

I 4 11911m11s . )$ se determine starea

4.=.4. MAAOA DIUANL A %AENEMETAULUI .

07

)e notea.$ cu W (i repre.int$ !aria#ia st$rii absolute a cronometrului *n decurs de /4 ore 5diurn$6 sau cu alte cu!inte cantitatea de timp cu care o ia *nainte sau r$m"ne *n urm$ cronometrul. Un cronometru este precis dac$ are o mar($ diurn$ W constant$. Mar(a diurn$ W este po.iti!$ 5G6 c"nd cronometrul r$m"ne *n urm$ (i ne8ati!$ 5&6 c"nd cronometrul o ia *nainte. Ea se 'olose(te pentru a calcula starea absolut$ a cronometrului pentru momentul obser!a#iei din ultima stare absolut$ determinat$. Mar(a diurn$ W se determin$ '$c"nd di'eren#a dintre dou$ st$ri absolute determinate la inter!al de /4 ore. Exemplu : Data 1;.1/.1==7 la Tm 4 17911m11s s&a determinat 5Tm&A61 4 & /3m41s 1=.1/.1==7 la Tm 4 17911m11s s&a determinat 5Tm&A6/ 4 & /3m/3s. )$ se determine mar(a diurn$ a cronometrului A. %alculul W 5Tm&A6/ 4 & /3m/3s & 5Tm&A61 4 & /3m41s W 4 G 13s n 'iind e,primat la Mar(a diurn$ medie Wm se calculea.$ '$c"nd di'eren#a al8ebric$ *ntre dou$ st$ri absolute determinate la un inter!al de n .ile (i apoi se *mparte la num$rul de .ile n preci.ie de 1.1 .ile.
km =

(Tm A) / (Tm A)1

n

)e pre'er$ aceast$ metod$ deoarece elimin$ erorile accidentale *n mersul cronometrului. Factorii care in'luen#ea.$ mar(a diurn$ sunt : & !aria#iile de temperatur$> & !aria#iile de presiune> & !aria#iile de umiditate. Exemplu : Data 1;.1/./110 la Tm 4 11911m11s s&a determinat 5Tm&A61 4 G /3m41s 13.1/./110 la Tm 4 11911m11s s&a determinat 5Tm&A6/ 4 G 41m11s . )$ se determine mar(a diurn$ a cronometrului A . %alculul Wm 5Tm&A6/ 4 G 41m11s & 5Tm&A61 4 G /3m41s 0;

n Wm 4 G 14m21s n 4 7 .ile Wm 4 G /m4s.2

4.=.3. %AL%ULUL Tm PENTAU MEMENTUL EI)EAKAIEI. Timpul mediu la CreenDic9 Tm corespun.$tor momentului obser!a#iei se calculea.$ cu rela#ia : Tm 4 A G 5Tm&A6 unde : A este ora cronometrului citit$ simultan cu momentul obser!a#iei iar 5Tm&A6 este starea absolut$ a cronometrului pentru acela(i moment. )tarea absolut$ pentru momentul obser!a#iei se ob#ine adun"nd al8ebric k = starea absolut$ *nscris$ *n re8istrul cronometrului pentru 5actuali.area st$rii absolute6 : 5Tm&A6act 4 5Tm&A6i G W Dac$ *n .iua obser!a#iei nu s&a determinat starea absolut$ actuali.area acesteia pentru momentul obser!a#iei se reali.ea.$ cu rela#ia : 5Tm&A6act 4 5Tm&A6i G n Wm G W unde : 5Tm&A6i 4 ultima stare absolut$ determinat$> n 4 num$rul de .ile dintre data ultimei determin$ri (i data e,ecut$rii obser!a#iei> Wm 4 mar(a diurn$ medie. Exemplu : Data 1;.1/./110 la A 4 11 9//m4/s se e,ecut$ o obser!a#ie la un astru. Ultima stare absolut$ (i mar(a diurn$ *nscris$ *n re8istru sunt din data de 13.1/./110 (i anume : 5Tm&A6i 4 G /1m1/s (i Wm 4 & 3s . )$ se calcule.e Tm corespun.$tor momentului obser!a#iei. 1. %alculul 5Tm&A6act 5Tm&A6i 4 G /1m1/s G n Wm 4 2 5&3s6 G W 4 &3s 11U/4 4 &13s 4 & /s.2 /. %alculul Tm A 4 119//m4/s G 5Tm&A6act 4 G 1=m34s.7 Tm 4 1194/m20s.7 din 1;.1/ H Tm 4 1 9
h k m la /4

din .iua respecti!$

5Tm&A6act 4 G1=m34s.7

0=

71