Dezvoltarea asistentei medico-sanitare si a personalului medical sanitar in Romania dupa anul 1930 si pana in prezent.

Bazele stiintei nursingului

Profesor:Paszi Antonica

lev:Baciu !ristian "1!

Istoria medicinei n Principatele Romne ncepe cu "bolniele" mnstireti. i n perioada interbelic au existat o serie de mari aezminte de sntate bise riceti. Aceste spitale aveau marele avantaj al credinei i moralei cretine puse n practic. De altfel n toat lumea cretin exista astfel de spitale i ele erau conduse de oameni competeni corupia fiind anulat din start. Intretinerea acestora se faceau din donatii diverse fonduri din partea unor oameni si institutii etc. !ea mai mare nereusita o constituia asistenta medicala sociala si sanitara in mediul rural unde exista in permanenta o lipsa de medici. In "#$$ pentru mediul rural exista un medic la "%.&#& de locuitori' din &#( circumscriptii rurale "#& nu aveau medic. In pofida unei natalitati ridicate excedentul natural al populatiei era redus din cauza mortalitatii infantile foarte mari )intre ( * " an era la "# * $$+ in anii ,&(-. .peranta de viata era relativ redusa si mortalitatea /enerala mare depasind in /enere $(+. Legea sanitara din 1930 fixa pentru mediul rural dezideratul de " medic la "(.((( de locuitori dar dar el era dificil de atins. In totalitate insa exista o imbunatatire permanenta a situatiei sanitare evolutie la care o mare contributie o aduceau or/anizatiile private. In "#&% existau 0&( de institutii private de asistenta sociala si ocrotire si numai %( de stat 1& comunale si 0 judetene. 2xista un permanent contact cu medicina apuseana atat prin studiile sau specializarile effectuate in centre de renume cat si prin participarile la !on/rese sau prin vizite individuale efectuate de medici pentru documentare intr*o anumita problema.

Perioada comunismului

!omunismul a adus si in medicina ca si in toate celelalte aspecte ale vietii sociale o totala rasturnare de valori. 2ra admisa o sin/ura ideolo/ie cea marxista era dezavuata si interzisa orice alta optica asupra fenomenelor sociale istorice politice. .*au ideolo/izat toate disciplinele medicale in special cele care se pretau la interpretari ca biolo/ia de exemplu introducandu*se notiuni si teorii pseudo*stiintifice. 3enetica cea care este astazi pe cale sa revolutioneze medicina era considerata ca o "stiinta reactionara". In celelalte discipline s*a impus citarea frecventa daca nu ex4austiva a autorilor rusi sau sovietici. 2ra aproape obli/atoriu ca orice nume de savant occidental sa fie premers de un nume rusesc precum era obli/atorie si preamarirea stiintei medicale sovietice. .*a inlocuit selectarea pe baza valorii cu criteriul politic al ori/inii sociale si cu cel al nepotismului ajun/and in functii medicale de conducere persoane impuse de forurile comuniste fara pre/atirea corespunzatoare si fara autoritate morala si profesionala. .*au utilizat minciuna delatiunea santajul teroarea pentru a intimida si a obli/a pe profesori si pe medici precum si a personalului medical sanitar sa se alature doctrinei comuniste )dupa principiul "cine nu este cu noi este impotriva noastra"- si pentru a le ani4ila personalitatea )pana la an4ilarea persoanei- si a* i indeparta din functie pe cei care nu acceptau compromisul. .*a cautat sa se creeze printre cole/i o atmosfera de suspiciune si de neincredere. .*a impus o izolare completa in spatele "cortinei de fier" contactele cu lumea medicala occidentala fiind permise numai elitelor comuniste. 2ra aproape un delict politic citirea unei reviste medicale occidentale ea creand suspiciunea le/aturilor cu lumea "decadenta a imperialismului apusean". Au disparut asi/urarile sociale statul pretinzand ca poate suporta in intre/ime c4eltuielile necesare asistentei medicale a populatiei. Izolata si subfinantata cronic lipsita de posibilitati de informare si de cele mai multe ori si de personalitati de curaj care sa*i arate desc4is lipsurile )de altfel era si imposibil pentru ca cei care incercau erau imediat inlaturatimedicina romaneasca a cunosct un re/res fara precedent de*a lun/ul istoriei sale. Abuzurile au inceput imediat dupa instaurarea /uvernului impus de sovietici si condus de Petru 3roza )1 martie "#5%- si s*au intensificat din "#50 dupa ce Re/ele 6i4ai a fost obli/at sa paraseasca tara )&( decembrie "#57-. Decalajul dintre medicina romaneasca si cea occidentala s*a accentuat pro/resiv in tot cursul perioadei comuniste decalaj care din nefericire persista si astazi.

Dupa furtuna initiala dupa indepartarea celor care nu acceptau compromisul si dupa timorarea si amenintarea permanenta a celor ramasi lucrurile au inceput sa se linisteasca. 8reptat unii din cei alun/ati au fost primiti in alte centre universitare iar /enetica datorita evolutiei sale verti/inoase a fost recunoscuta si repusa intr*un tarziu in drepturi dar niciodata nu au fost recunoscute /ravele erori savarsite conform lozincii ca "partidul nu /reseste". Aceasta nu inseamna ca s*a renuntat la teroare ci doar ca ea era mai mascata mai putin evidenta. 9rice incercare de abatere de la linia oficiala impusa de re/imul comunist era brutal sanctionata si delictul de opinie era pedepsit pe baza unei inventate culpe penale. Impunerea unei ideolo/ii a izolarii de lumea medicala occidentala ca si in/radirea libertatilor si a posibilitatilor de exprimare au determinat o ramanere in urma dramatica a medicinii romanesti. Iar viitorul ei este compromis pentru ca inca nimeni nu incearca sau nu poate sa creeze tineretului acele conditii de lucru morale si materiale care sa*l faca sa fie dornic sa se intoarca in tara dupa specializarile importante si necesare efectuate in strainatate. .ecolul :: aduce cu sine accelerarea dezvoltarii fara precedent in toate sectoarele de activitate inclusiv in medicina si arta in/rijirilor de sanatate. ;ir/inia <enderson )"0#7*"##1- descrisa ca fiind prima doamna a nursin/ului scripter cercetator avid vizionar este considerata de multi cea mai importanta fi/ura a nursin/ului secolului ::. A descris rolul asistentei medicale ca fiind substitutiv )inlocuind persoanasuplimentar )ajutand individul- si complementar )lucrand cu individul-. 8oate acestea cu scopul de a ajuta individul=pacientul sa se descurce pe cat posibil sin/ur. Personalit>i din istoria profesiei noastre Re/ina 6aria )"07% * "#&0- a reprezentat alturi de so>ul ei re/ele ?erdinand unul dintre simbolurile ntruc4iprii 6arii @niri din "#"0. Aumit de ctre oameni re/ina* mam mama rni>ilor re/ina*soldat * pentru alinarea pe care a adus*o rni>ilor Bi pentru curajul ei de a mer/e pe front C Re/ina 6aria a Romniei a fost prezent n punctele cele mai fierbin>i ale Primului Rzboi 6ondial a suferit n refu/iu alturi de cei mul>i Bi a mers n spitalele cu cele mai serioase epidemii pentru a*i n/riji Bi a*i ncuraja cu prezen>a ei matern pe cei infirmi. Re/ina Ana nscut n "#$& la Paris a fost caporal apoi ofi>er n armata francez Bi a lucrat ca infirmier n spatele frontului transportnd sn/e Bi plasm pentru rni>i conducnd sin/ur un jeep de rzboi. A fcut o Bcoal de infirmiere de ambulan a dus o via de cazarm n toat re/ula s*a mbolnvit de D/lbenareE Bi n final s*a ntors la viaa civil n "#5% avnd n buzunar o sold primit de la armata francez precum Bi !rucea de Rzboi a Republicii ?ranceze. ;IR3IAIA <2AD2R.9A )"0#7 C "##1- C a pus bazele nursin/ului modern. .*a afirmat cu putere n instruirea Bi formarea n nursin/ Bi mai ales n cercetare. 2ste creatoarea primei teorii Btiinifice a nevoilor de n/rijire a omului sntos Bi bolnav. Pacientul este o entitate complex

corpul Bi sufletul fiind inseparabile.A urmat cursurile Fcolii 6ilitare de Aursin/ n "#$" pe cele ale !ole/iului Profesorilor la @niversitatea !olumbia unde a absolvit n "#&5 iar din "#&5 pn n "#50 a predat cursuri de nursin/ la aceeaBi universitate. G@!R2HIA 8I8IR!I n. "#&( la JorBa C 6aramureB este personalitatea romn contemporan cea mai proeminent a profesiei noastre.Din anul "#15 a devenit profesoar de 8e4nica In/rijirii Jolnavului Bi Directoare adjunct la Fcoala .anitar din Jaia 6are. Din "#75 G@!R2HIA 8I8IR!I a fost numit asistent medical Bef coordonatoare a .pitalului Kude>ean din Jaia 6are func>ie pe care a onorat*o pn n "#0# cnd s*a pensionat. Fi dup pensionare Bi continu activitatea n func>ia de Director al Fcolii Postliceale .anitare D !arol DavilaE din localitate. ?lorence Ai/4tin/ale D!ei care au mbriBat aceast profesie sunt c4emai s aline suferinele s ofere sprijin s ajute indivizii s se ocupe de propria sntate s transforme "a fi bolnav" n "a fi sntos". ";iaa acest dar preios dumnezeiesc este adeseori cu adevrat numai n minile asistentei" )?lorence Ai/4tin/ale-

Medicina n secolul al XX-lea i n prezent !aracteristica este combaterea efectiva a bolilor infectioase prin vaccinari in masa introducerea antibioticelor prin masuri sanitare si imbunatatirea conditiilor de viata. 8ratamentul medicamentos specific cu substante c4imice al bolilor infectioase a inceput in 3ermania cu lucrarile lui Paul 2rlic4 )"0%5 * "#"%-. In "#&$ 3er4ard Doma/L )"0#% * "#15descopera sulfamidele iar in "#$0 in An/lia Alexander ?lemin/ )"00" * "#%%- constata actiunea bacteriostatica a ciupercii Penicillium din care bioc4imistul <oMard ?loreN )"0#0 * "#10extra/e Penicillina in forma pura initiindu*se astfel era antibioticelor. Pro/rese importante au fost facute in domeniul /eneticii descoperindu*se modul de transmitere a caracterelor structura cromozomilor si rolul /enelor precum si structura c4imica a acidului dezoxiribonucleic )ADA- suportul fizic al informatiei /enetice. Dupa ce se cunosteau deja anticorpii serici ca factori esentiali in mecanismele de aparare ale or/anismului in a doua jumatate a secolului al ::*lea se pune in evidenta rolul diverselor limfocite in imunitatea celulara si producerea de anticorpi. Ga inceputul secolului :: !lemens von PirOuet introduce in medicina termenul de aler/ie. .tudiul stiintific al bolilor aler/ice inceput de PirOuet va continua in decursul secolului :: odata cu cresterea prevalentei bolilor aler/ice in populatie ducand la dezvoltarea unui nou domeniu al medicinii numit astazi Aler/olo/ie si imunolo/ie clinica. !a metode de investi/atie sunt de mentionat introducerea 8omo/rafiei computerizate a 8omo/rafiei de Rezonanta 6a/netica Aucleara si a examenelor cu @ltrasunete.

Pn domeniul c4irur/iei transplantele de or/ane )in "#17 c4irur/ul sud*african !4ristian Jarnard efectueaza primul transplant de inima- dau sperante de supravietuire multor bolnavi altfel incurabili. Dupa ce !4arles .4errin/ton )"0%7 * "#%$- efectuase studii fundamentale asupra functionarii sistemului nervos canadianul Qilder Penfield )"0#" * "#71- cerceteaza functiile scoartei cerebrale prin stimulari directe ale suprafetei creierului in timpul unor interventii c4irur/icale. Dezvoltarea Aeuroc4irur/iei se datoreaza in special americanilor <arveN !us4in/ )"01# * "#&#- si Qalter DandN )"001 * "#51-. !ardiolo/ia a facut pro/rese dia/nostice prin aplicarea unor metode ca an/io/rafia cateterismul cardiac iar pe plan terapeutic prin implantarea de pace*maLer operatiile bN*pass in obstructiile coronariene operatii in afectiuni valvulare medicamentele beta*blocante dar si prin cunoasterea si adoptarea masurilor de combatere a factorilor de risc )fumatul obezitatea sedentarismul 4ipertensiunea arteriala nivelul ridicat de colesterol-. !ancerul ramane mai departe o problema dificila dar citostaticele s*au dovedit eficiente in unele forme ca leucemia si altele.

Jritis4 6edical Kournal una dintre cele mai cunoscute publicati de medicina din intrea/a lume a realizat la inceputul acestui an un sondaj de opinie privind cele mai mari descoperiri medicale din intrea/a lume de dupa anul lansarii jurnalului "05(. Dintr*o lista initiala de peste "(( de nominalizari facuta de cititorii jurnalului in mare parte medici si cercetatori un /rup de experti a nominalizat "% descoperiri majore din lumea medicala. Persoane din intrea/a lume pot vota una una dintre aceste descoperiri in perioada %*"5 ianuarie $((7. Aceste descoperiri au salvat milioane de vieti si au curmat suferinte incomensurabile. ?iecare dintre cele "% descoperiri este sustinuta de cate un expert al lumii medicale care sa expuna meritele respectivei descoperiri de la cel care a descoperit pilula contraceptiva moderna la autorul unei carti despre intrea/a istorie a penicilinei. 6ai jos cunt cele "% nominalizari si cateva cuvinte despre fiecare. Anestezia. @n stomatolo/ din Joston a utilizat pentru prima data eterul in "051 pentru a curma suferinta pacientului sau. De atunci anestezia a devenit obisnuita in toate operatiile. Antibioticele. Alexander ?lemin/ un bacteriolo/ en/lez a descoperit penicilina in "#$0 intamplator in laboratorul sau. In "#5% ?lemin/ a primit Premiul Aobel pentru aceasta descoperire. Clorpromazina. Descoperita in "#%$ aceasta substanta a fost primul medicament antipsi4otic. A fost folosit pentru tratarea bolilor psi4ice ca 4alucinatiile ostilitatea sau deziluziile. Dezvoltarea acestui medicament a adus o noua intele/ere a bolilor psi4ice. Computerele. De la inre/istrarile medicale si pana la asi/urari computerele au fost folosite in medicina de la inceputul anilor "#1(. 6edicii pot accesa informatii despre medicamente noi

despre noi studii pot tine evidenta pacientilor. Structura ADN-ului. 9amenii de stiinta Kames Qatson si ?rancis !ricL au prezentat spirala AAD*ului molecula care pastreaza informatia /enetica in "#%& iar in "#1$ au casti/at pentru aceasta descoperire Premiul Aobel. Medicina bazata pe dovezi. Asa cum su/ereaza si numele medicina bazata pe dovezi implica utilizarea datelor deja existente pentru a lua decizii in ceea ce priveste noile cazuri medicale. 8ermenul si conceptul au fost introduse in anii ,#(. Teoria germenilor. .pre sfarsitul anilor "0(( Gouis Pasteur a fost primul care su/erat ca bolile pot fi provocate de microor/anisme. Imunologia. Istoria imunolo/iei a inceput in "7#0 cand 2dMard Kenner a descoperit ca oamenii pot capata imunitate impotriva varsatului de vant. Au urmat numeroase alte descoperiri care au ajutat si la intele/erea aler/iilor si anticorpilor. Ima/inile medicale. Razele : au fost descoperite tot accidental in "0#%. De atunci domeniul s*a extins ajun/andu*se la tomo/rafia computerizata emisia positronica rezonanta ma/netica ultrasunetele. ilula contraceptiva. De cand a ajuns in farmaciile din .tatele @nite pilula contraceptiva a fost privita ca o minune. !orect administrata aceasta are efectele scontate in proportie de ##+. Terapia de re!idratare orala. Asa cum spune si numele aceasta terapie inseamna administrarea fluidelor pe cale orala pentru a compensa pierderile de apa din or/anism. Aceasta a fost raportata pentru prima data in "#15. Acum ocupa un loc de baza in tratarea pacientilor cu 4olera diaree acuta sau alte boli din aceasta cate/orie. "iscurile #umatului. Primul raport despre le/atura dintre fumat si cancerul la plamani a fost publicat c4iar in Jritis4 6edical Kournal in "#%(. De atunci se estimeaza ca tutunul omoara 55(.((( de americani in fiecare an. Salubritatea. Importanta apei curate pentru baut a fost sustinuta inca din anii "0(( cand s*a facut le/atura intre diverse boli si apa impura. 8otusi si azi milioane de oameni nu au acces la apa potabila. roba de cultura. 8inerea unei culturi de tesuturi in laborator si cresterea acesteia a fost descoperita in "#(7 dar a durat pana in anii "#%( ca sa devina un instrument important pentru investi/atoa clinica. $accinurile. ;accinurile ajuta la prevenirea unei lar/i varietati de boli de la poliomielita pana la pojar. Primul vaccin a fost cel descoperit de 2dMard Kenner contra variolei in "7#1.

Descoperirile anului %&&' n medicin( De la metode non*invazive la biopsia de san pana la noi arme de lupta impotriva infectiilor letale acestea sunt cele mai promitatoare noutati din domeniul medical din $((7. Dr. ;ioleta Diaconita * 6edical 6edicover trece in revista descoperirile si inovatiile de top care au deja sau vor avea in scurt timp un impact remarcabil asupra sanatatii pacientilor. ) descoperire care poate sa distruga *superbacteriile+ !ercetatorii de la !4apel <il @niversitatea !arolina de Aord ).@A- au descoperit o noua arma de lupta impotriva unei amenintari din ce in ce mai mariR bacteri*ile rezistente la

medicamente. Aceasta arma se afla deja la indemana medicilor. 2ste vorba despre medicamentele din clasa bifosfonati cunoscute pentru efectele lor benefice in tratamentul osteoporozei. .e pare ca medicamentele din aceasta clasa * care initial sunt destinate refacerii si intaririi structurii osoase la persoanele care sufera de osteoporoza * au capacitatea de a ucide bacteriile rezistente la antibiotice. Desi aceasta indicatie inca nu este aprobata oficial in .@A unii medici deja utilizeaza bifosfonatii pentru infectiile rezistente la tratamentele clasice. Ga noi aceasta indicatie nu este inca aprobata dar reprezinta pentru viitor o posibila cale de urmat in cazuri deosebite /rave potential periculoase pentru viata pacientului. Se reda mobilitatea gatului prin operatie c!irurgicala Persoanele cu o afectiune /rava care se numeste boala de/enerativa a discului vertebral cervical adica o afectare a cartilajului dintre vertebrele de la nivelul /atului isi pot misca normal /atul daca li se implanteaza un nou disc artificial flexibil. Actualmente pentru aceste persoane c4irur/ul intervine prin scoaterea cartilajului )discului- afectat si blocarea celor doua vertebre. Astfel miscarile /atului sunt drastic reduse. Prin implantul noului disc aprobat in .@A in anul trecut miscarile permise sunt mai variate durerea resimtita este mai mica si important reintoarcerea in activitate la munca este redusa cu peste doua saptamani. ,acteriile necesare Probioticele * asa*numitele Dbacterii buneE care exista in or/anismul nostru * sunt cunoscute deja pentru efectele lor benefice in prevenirea si c4iar in tratamentul unor boli ale aparatului di/estiv cum sunt diareea sau constipatia si asa*numitele Dcolite de fermentatieE sau ale aparatului /enital feminin cum este va/inoza bacteriana. ;a/inoza bacteriana este cea mai frecventa infectie va/inala la femeile aflate la varste active sexual si este caracterizata prin afectarea florei bacteriene va/inale normale. -cigasul tacut vorbeste !ancerul ovarian cunoscut si sub numele de Duci/asul tacutE care ucide anual "%.((( de femei poate sa nu fie c4iar atat de DtacutE pana la urma. !ercetari recente arata ca din stadii precoce aceasta boala se poate face simtita prin simptome foarte discrete cu aproximativ un an inaintea dia/nosticului tipic. Actualmente .ocietatea Americana de !ancer )American !ancer .ocietN * A!.- spune ca atunci cand acest cancer este detectat cat este limitat numai la ovar si nu a afectat inca alte or/ane pacienta are #(+ sanse sa fie vindecata. .ansele insa scad cu $(+ daca este descoperit in stadii avansate asa cum se intampla cel mai adesea. .imptomele de alarma sunt din pacate comune multor afectiuni fara nici o le/atura cu cancerul ovarian. Dar daca aceste simptome apar aproape zilnic si dureaza de mai multe

saptamani A!. recomanda consult /inecolo/ic. Iata care sunt simptomele repetate pe care o femeie nu ar trebui sa le i/noreR durere abdominala sau pelvina balonari senzatie de satietate prea rapida sau dificultate in alimentatie urinari frecvente sau senzatia de ur/enta de a urina. Supravietuire la... rece DDaca nu esti resuscitat in primele cinci minute dupa un atac de cord esti ca si mortE spun americanii. Dar cercetatorii stiu acum ca timpul de supravietuire poate fi crescut de trei ori daca trupul este DracitE cu cateva /rade la scurt timp dupa ce inima se opreste. In unele spitale din .@A medicii deja folosesc invelirea trupului pacientului in paturi DracitoareE cu /4eata. Aceasta practica scade mult afectarea creierului si resusciteaza persoane Dmoarte temporarE la care inima a fost oprita pana la "% minute * spun cercetatorii de la !entrul pentru .tudiul Resuscitarii de la @niversitatea din PennsNlvania. Pn $((7 intr*un studiu facut pe animale racirea a determinat o crestere a ratei de supravietuire dupa oprirea cordului de la "( la 1(+. !ercetatorii incearca acum sa puna la punct un produs injectabil Drefri/erantE care sa scada temperatura corpului in cateva secunde si pe care personalul medical de ur/enta sa*l poata injecta pe loc crescand astfel sansele de supravietuire a creierului in conditiile opririi batailor inimii. acientele scutite de teama de biopsia de san 9 noua metoda de investi/atie de tip eco/rafie * numita elasto/rafie * poate sa determine cu mare precizie de aproape "((+ daca tumorile de san sunt canceroase sau sunt inofensive adica beni/ne fara sa mai fie nevoie de scoaterea si analizarea unei parti de tesut * metoda cunoscuta sub numele de punctie*biopsie. !ercetatorii spun ca elasto/rafia * o eco/rafie care analizeaza tumorile de san dupa diferenta de elasticitate a lor in fata ultrasunetelor * poate sa reduca foarte mult biopsiile de san )0(+ se dovedesc a fi beni/ne si deci stresul pacientei in fata unei asemenea proceduri poate fi scutit-. 6ai mult timpul de asteptare pana la rezultatul tesutului recoltat prin biopsie timp in care teama de un eventual cancer este mare este practic anulat. Depistezi diabetul inainte de a te imbolnavi 8rei teste de san/e toate fiind semne de alarma pentru inflamatie dar care sunt le/ate si de rezistenta la insulina pot prezice daca femeile vor face la un moment dat diabet za4arat. Acest lucru se poate intampla cu multi ani inainte ca testele obisnuite de screenin/ sa indice o problema. .tudiile realizate arata ca noile testari propuse de cercetatorii de la @!GA avertizeaza asupra unui posibil diabet in viitor la persoane care au deocamdata nivele normale ale /licemiei. Jineinteles ca persoanele avertizate prin aceste testari isi pot lua din timp masuri de prevenire

cum ar fiR sc4imbarea stilului de viata a alimentatiei si o urmarire re/ulata a /lucozei in san/e. ) descoperire care #ace mamogra#ia mai precisa si mai con#ortabila 8ot in .@A la @niversitatea DuLe s*a pus la punct o metoda tridimensionala de tomo/rafie computerizata )!8- cu nivel scazut de radiatii care este de doua ori mai precisa si mult mai putin dureroasa decat scanarea tomo/rafica clasica. Pacienta este intinsa pe un pat cu fata in jos cu un locas special pentru sani iar scanarea se face circular de dedesubt. !ei care au dezvoltat aceasta metoda spun insa ca abia peste cativa ani se va utiliza si comercializa acest tip de aparat pe scara lar/a. $ictimele unui atac cerebral vor merge din nou Accidentele vasculare cerebrale dar si alte suferinte care afecteaza nervii sau musculatura determina deseori un mers sc4iopatat specific manifestat prin imposibilitatea de a indoi laba piciorului pe /lezna. Din aceasta cauza persoanele afectate nu pot pasi fara sa se impiedice. @n sistem nou denumit de cei care l*au pus la punct A2.. G&(( utilizeaza un senzor pus in pantof care avertizeaza un mic aparat fara fir aflat sub /enunc4i daca partea posterioara a talpii piciorului se afla sau nu pe pamant. Avand aceasta informatie aparatul transmite impulsuri electrice la nervul piciorului care determina ridicarea labei de pe sol. In acest mod pacientii pot sa mear/a mai natural.

remii Nobel pentru medicina /0&/-%&&12 /03& * Sarl Gandsteiner * Descoperirea /rupelor san/uine. /03/ *9tto <einric4 Qarbur/ * Descoperirea fermentului respirator /03% * !4arles .cott .4errin/ton si 2d/ar Dou/las Adrian * Descoperiri privind functiile neuronului. /033 * 84omas <unt 6or/an * Descoperirea rolului jucat de cromozomi in ereditate. /034 * 3eor/e <oNt Q4ipple 3eor/e Ric4ards 6inot Qilliam ParrN 6urp4N * Descoperiri privind tratamentul ficatului in caz de anemie. /035 * <ans .pemann * Descoperirea efectului Tor/anizatorD in dezvoltarea embrionului. /036 * <enrN <allett Dale 9tto GoeMi * Descoperiri privind transmiterea c4imica a influxului nervos /03' * Albert .zent*3Nor/Ni * 2videntierea mecanismului proceselor biolo/ice de oxidare si descompunere a vitaminei ! /031 * !orneille <eNmans * Descoperirea rolului jucat de mecanismele sino*aortice in re/larea respiratiei.

/030 * 3er4ard Doma/L * .tudiul asupra sulfamidelor. /043 * <enriL Dam 2dMard Adelbert DoisN * descoperirea vitaminei S /044 * Kosep4 2rlan/er si <erbert .pencer 3asser * Descoperiri privind functiile intens diferentiate ale fibrelor nervoase elementare /045 * Alexander ?lemin/ 2rnst Joris !4ain <oMard Qalter ?loreN * Descoperirea penicilinei si a actiunii sale terapeutice in diverse boli infectioase. /046 * <ermann Kosep4 6uller * !rearea radio/eneticii si studiul mutatiilor produse de razele :. /04' * !arl ?edinand !ori 3ertN !ori * Descoperirea mecanismului biosintezei /lico/enului. Jernardo <oussaN * Descoperirea rolului jucat de 4ormonul lobului 4ipofizar anterior in metabolismul za4arului. /041 * Paul <ermann 6uller * Descoperirea eficacitatii produsului DD8 ca insecticid de contact /040 * Qalter Rudolf <ess * Descoperirea rolului 4ipotalamusului in coordonarea activitatii or/anelor interne 2/as 6oniz * Descoperirea valorii terapeutice a lobotomiei in anumite psi4oze. /05& * 2dMard !alvin Sendall 8adeus Reic4stein P4ilip .4oMalter <enc4 * Descoperiri privind 4ormonii corticosuprarenali structura si actiunea lor biolo/ica. /05/ * 6ax 84eiler * Descoperirea virusului febrei /albene si a combaterii sale /05% * .elman QaLsman * Descoperirea streptomicinei antibiotic eficace impotriva tuberculozei. /053 * ?ritz Albert Gipmann * Descoperirea coenzimei A si a importantei sale in metabolismul intermediar <ans Adolf Srebs * Descoperirea ciclului tricarboxilic care are loc in procesele de oxido* reducere la nivel celular /054 * Ko4n ?ranLlin 2nders 84omas <ucLle Qeller ?redericL !4apman Robbins * Descoperirea posibilitatii de a cultiva virusurile poliomielitice pe tesuturi de diferite tipuri. /055 * <u/o 84eorell * Descoperirea modului de actiune a enzimelor oxidante. /056 * Andre ?rederic !ournand Qerner ?orssmann si DicLinson Q. Ric4ards * Descoperiri privind privind cateterismul cardiac si modificarile patolo/ice ale sistemului circulator. /05' * Daniel Jovet * .inteza unor compusi anti4istaminici si a diferitilor relaxanti musculari. /051 * 3eor/e Qells Jeadle 2dMard GaMrie 8atum Kos4ua Gederber/ * Gucrarile din domeniul /eneticii moleculare Kos4ua Gederber/ * Descoperiri le/ate de recombinarile materialului /enetic al bacteriilor. /050 * .evero 9c4oa Art4ur Sornber/ * Descoperirea mecanismului biosintezei acizilor nucleici )ARA si ADA- si a rolului acestora in ereditate. /06& * ?ranL 6acfarlane Jurnet Peter 6edaMar * Descoperirea tolerantei imunolo/ice si explicarea ei /06/ * 3eor/ von JeLesN * Descoperirea mecanismului fizic al stimularii formatiilor co4leare /06% * ?rancis !ricL Kames D. Qatson 6aurice QilLins * Descoperirea ADA*ului /063 * Ko4n !areM 2ccles AndreM <uxleN Alan GloNd <od/Lin * Descoperirea mecanismelor ionice implicate in ecitarea si in4ibitia portunilor periferice si centrale ale membranei celulei nervoase /064 * Sonrad Jloc4 ?eodor GNnen * Descoperirea mecanismnului bioc4imic al sintezei colesterolului si acizilor /rasi /065 * Andre GMoff KacOues 6onod ?rancois Kacob * Gucrarile lor referitoare la re/larea

/enetica a sintezei proteinelor in celula vie /066 * PeNton Rous * Descoperirea unor virusuri canceri/ene. !4arles Jrenton <u//ins * Descoperiri privind tratamentul 4ormonal al cancerului de prostata. /06' * Ra/nar 3ranit <aldan Seffer <artline 3eor/e Qald * Descoperiri privind procesele vizuale fiziolo/ice si c4imice fundamentale /061 * 6ars4all Qarren Airenber/ <ar 3obind S4orana * Aportul la descoperirea codului /enetic. Robert Q. <olleN * Reusita TcitiriiD pentru intaia oara a secventei complete a nucleotizilor unei molecule de ARA*solubil. /060 * 6ax DelbrucL Alfred <ers4eN si .alvador Guria * Descoperiri privind substantele neurotransmitatoare si mecanismul depozitarii eliberarii si inactivarii lor /0'& * Jernard Satz @lf von 2uler Kulius Axelrod * Descoperirea mecanismelor ionice implicate in ecitarea si in4ibitia portunilor periferice si centrale ale membranei celulei nervoase /0'/ * 2arl Qilbur .ut4erland Kr. * Descoperiri in domeniul mecanismelor de actiune a 4ormonilor /0'% *3erald 2delman RodneN Robert Porter * Descoperirea structurii anticorpului )a moleculei de imuno/lobulina/0'3 * Sarl von ?risc4 Sonrad Gorenz AiLolaas 8inber/en * .tudiile privind comportamentul animal care desc4id perspective psi4iatriei medicinii psi4osomatice si ecolo/iei aplicate. /0'4 * Albert !laude !4ristian de Duve 3eor/e 2mil Palade * Descoperirile de infrastructura celulara in special a ribozomilor loc de descifrare a mesajului ereditar si de biosinteza a proteinelor. /0'5 * David Jaltimore <oMard 6artin 8emin Renato Dulbecco * .tudiul interactiunii dintre acizii nucleici ai virusurilor canceri/ene si /enomul celular /0'6 * Jaruc4 .amuel Jlumber/ Daniel !arleton 3ajduseL * Descoperirea noilor mecanisme ale ori/inii si diseminarii bolilor infectioase %&&' * 6ario !apecc4i .ir 6artin 2vans 9liver .mit4ies * Pentru cercetarile in domeniul modificarilor /enetice realizate asupra or/anismului soarecilor prin intermediul celulelor stem. %&&1 * <arald zur <ausen ?rancoise Jarre*.inoussi Guc 6onta/nier * Pentru descoperirea faptului ca virusul papilomului uman cauzeaza cancer cervical Pentru descoperirea virusului imunodeficientei umane.

,ibliogra#ie2 ". 4ttpR==ro.MiLipedia.or/=MiLi=6edicin+!5+0& $. 4ttpR==MMM.sfatulmedicului.ro=.tiriUmedicale=!eaUmaiUmareUdescoperireUmedical aUJritis4U 6edicalUKournalUteUinvitaUsaUoUale/iU"%1.4tml &. 4ttpR==MMM.cu/etliber.ro="$(1(%(5((=articol="1$1$=descoperirile*anului*$((7* in*medicina= 5. 4ttpR==sorin&($.blo/spot.com=$((0=""=retrospectiva*nobel*marile* descoperiri.4tml %. 4ttpR==blacLt4umbnail.Mordpress.com=$((#=(&="(=premii*nobel*pentru* medicina*"#("*$((0= 1. 4ttpR==MMM.scribd.com=doc="17%1(&15=Asistenta*6edicala*.i*Aursin/ul. 7. 4ttpR==MMM.scribd.com=doc="$(#5&#1(=istoria*nursin/ului*in*romania.