Referat STDF

Situatia transportului feroviar in lume

Autor: Radu Cosminel 8413 Iorgu Mi ai 8413

Situatia transportului feroviar in lume

Se!toarele feroviare din lume se afla in diferite fa"e de de"voltare# insa au in !omun faptul !a importanta lor va !reste in anii urmatori# se arata intr$un studiu reali"at de !ompania de !onsultanta Roland %erger Strateg& Consultants' Actuala criza economica a incetinit evolutia sectorului de transport, insa situatia se va redresa iar procesul de globalizare isi va relua avantul# adu!and odata !u el un ne!esar !res!ut de transport si mo(ilitate'
In se!olul )I) # !a urmare a de"voltarii produ!tiei industriale# nevoile de materii prime si materiale !ereau !rearea unor mi*loa!e de transport !u !apa!itati mai mari# mai puterni!e# sigure in e+ploatare si !are sa reali"e"e vite"e sporite' De"voltarea e!onomi!a a unei tari# e!onomiei mondiale in general# este de ne!on!eput fara transporturi' ,le asigura (una desfasurare a produ!tiei in industrie si agri!ultura# !ir!ulatia (unurilor materiale si a oamenilor#fa!ilitea"a legaturile intre regiunile !u materii prime in !are a!estea se prelu!rea"a# desfa!erea si distri(uirea marfurilor in !entrele !orespun"atoare'-arti!iparea la de"voltarea e!onomiei mondiale#iesirea din i"olare a !omunitatilor umane# integrarea in sistemele generale informationale si !resterea nivelului de !ivili"atie au fost si sunt posi(ile prin intermediul transporturilor' Amplasarea !ailor de !omuni!atie a determinat diferentierea transporturilor in urmatoarele !ategorii: $terestre. $ navale. $aeriene. $spe!iale / transporturi ur(ane# !ondu!tele# linii de inalta tensiune# tele!omuni!atiile# !omuni!atiile spatiale0 In domeniul transporturilor terestre sunt in!luse: $!aile ferate $!aile rutiere $transporturile ur(ane $transporturile navale$interioare/fluviale# pe rauri# la!uri# !anale0 $maritime In 1123# 4ames 5att a reali"at prima masina !u a(ur !u motor !u simplu efe!t# iar in 1126 masina !u a(ur !u piston !u du(lu efe!t# !are o(tinea mis!area de rotatie !ontinua a unui ar(ore motor' In 1873 Ri! ard Trevit ie8 reali"ea"a prim alo!omotiva !u a(ur din lume#utili"and o masina !u a(ur de inalta presiune ase"ata pe un sasiu !u roti# !are avea (anda*e netede si rulau pe sine de metal'

Inventatorii au !autat sa !ree"e alte tipuri de ve i!ule terestre !are sa !orespunda noilor !onditii de de"voltare a so!ietatii. drept re"ultat fiind !onsiderat nasterae lo!omotivelor# a !ailor ferate si a trenurilor' 9eorge Step enson este !el !are# ple!and de la ideile prede!esorilor sai# si generali"andu$le# a !onstruit !ele(ra lo!omotiva de !ale ferata# :o!omotion nr' 1# pe !are a !ondus$o personal la 61 sept 1863 intre Sto!8ton si Darlington# remor!and un !onvoi format dintr$un vagon a!operit si 33 vagoane des!operite'

-erformantele lo!omotivelor au fost permanent im(unatatite. s$a produs si o spe!iali"are# !onstruindu$se lo!omotive mai puterni!e pentru remor!area trenurilor de marfuri si lo!omotive !u vite"a pentru trenurile de !alatori'De"voltarea transporturilor feroviare a avut drept re"ultat infiintarea a numeroase fa(ri!i de lo!omotive' :a in!eput vagoanele aveau forma unei trasuri#dar au fost !ompartimentate#!u a!!es de pe peron in fie!are !ompartiment'Au fost introduse !uloare laterale si s$au !reat vesti(ule la ,+tremitati' Apoi au fost introduse furgoanele de (aga*e si vagoanele postale pentru trierea si transportul !orespondentei si !oletelor' ;agoanele de dormit au fost introduse la !aile ferate ameri!ane de !atre 9eorge Mortimer$ -ullman#iar in ,uropa de !atre 9eorges <agelma!8er' In !eea !e priveste vagoanele de marfa# pana in 1882 a!estea masurau in greutate mai putin de 17 t# prin 18=8 aveau 13 t#!a in 1=11 sa fie de 67 t' In !ursul evolutiei !ailor ferate# vagoanele de marfa au !apatat diferite spe!iali"ari: platforme pentru marfuri !are nu ne!esita prote!tie pe timpul transportului# gondole pentru marfuri in vra!# vagoane in! ise pentru marfuri !are ne!esita prote!tie impotriva intemperiilor sau a sustragerilor# !isterne penrtu produse li! ide# (as!ulante !e (ena$*g ea(# pentru lemnarie lunga# i"oterme# frigorifi!e# vagoane pentru !ontainere# vagoane spe!iale penru produse pulverulente sau granulare# ma!arale et!' :o!omotivele !u a(ur au fost in permanenta diversifi!ate si perfe!tionate in fun!tie de e!artamentul liniei si de felul trenurilor tra!tate/ de !alatori# marfuri mi+te0 sau pentru manevre' :o!omotive de mare vite"a au fost !onstruite inainte de al doilea ra"(oi mondial# re!ordul de vite"a al tra!tiunii !u a(ur fiind sta(ilit in 1=38 de o lo!omotiva engle"eas!a !are a remor!at pe traseul 9rant am$Tallington un tona* de 644 tf !u vite"a de 676#1 8m> ' In S?A au fost introduse lo!omotive !are de"voltau pana la 17 777 !ai putere in !ilindrii'Cu o lungime de 47 m si greutate proprie de 341 t# lo!omotivele %ig %o& erau !onsiderati adevarati !olosi# fiind !ele mai puterni!e lo!omotive !onstruite vreodata' Cautandu$se solutii pentru tra!tarea trenurilor !u lo!omotive !u randament sporit si mai putin poluante# s$a e+perimentat si generali"at tra!tiunea !u motoare !u ardere interna'-rima lo!omotiva diesel din lume a fost !onstruita de firma elvetiana Sul"er 5intertur in 1=16'In 1=34# si respe!tiv 1=32 sovieti!ii si fran!e"ii au introdus lo!omotivele diesel la remor!area trenurilor de mare vite"a' In S?A si tarile din vestul ,uropei au fost introduse automotoarele aerodinami!e pentru transportul !alatorilor'A!est lu!ru se intampla in perioada dintre !ele doua ra"(oaie mondiale'

In 1=46 este !reat trenul TA:9@ de !atre spaniolul Ale*andro 9oi!oe! ea @mar'Trenul ere !ompus din vagoane !u lungime mi!a !are se spri*ina in partea din fata pe vagonul pre!edent# iar in partea din spate pe doua semiosii independente' So!ietatea elvetiana %roAn %over& a introdus prima tur(ina !u ga"e in 1=47' A!est tip de lo!omotiva a fost apoi e+perimentat !u su!!es in diferite tari'

Tur(otrenul T9; / train grand vitese0 nr' 771 a reali"at in 1=16 re!ordul mondial de vite"a al tra!tiunii feroviare !lasi!e !u motoare termi!e# !ir!uland pe tronsonul :amot e$ Mor!eau+ !u 318 8m> ' Tra!tiunea ele!tri!a a fost e+perimentata in!a din se!olul )I)# la in!eput fiind utili"at sistemul de tra!tiune !u !urent ele!tri! !ontinuu si !u !urent ele!tri! alternativ trifa"at in Italia# 9ermania# ,lvetia# Spania si S?A' Tra!tiunea !u !urent !ontinuu a !apatat raspandire in S?A si ,uropa dupa primul ra"(oi mondial'Tra!tiunea !u !urent alternativ monofa"at de *oasa tensiune si de fre!venta industriala a fost utili"at in paralel !u !urentul !ontinuu'

MATERIALUL RULANT Desi e+istenta !ailor ferate este aso!iata !u !ir!ulatia trenurilor remor!ate de !lasi!a lo!omotiva# a!easta opinie este !onsiderata eronata deoare!e !aile ferate in !alitate de !ai de rulare si transport au aparut !u mult inaintea lo!omotivelor !u a(ur' In!a din se!olul );I se foloseau sine de lemn la minele din !are se e+trageau mineralele de la :e(ert al in Alsa!ia# din muntii Bar" si ?rali' -remira mondiala a !on!eperii si utili"arii sistemului$sina traversa$preva"ut !u s! im(atoare de dire!tie !u a! si inma apartine romanului Ion -op si a !unos!ut o larga e+tindere la minele de la %rad din Transilvania in prima parte se!olului );I$lea'A!easta importanta inventie s$a e+tins imediat in Austria si generali"at in toate "onele !ar(onifere din ,uropa# in spe!ial in sudul Angliei' Sistemul !ailor ferate inregistea"a o evolutie rapida:in 1124# Frolov utili"ea"a in Altai sine de fonta# in 1121 Re&nold introdu!e sinele de otel la minele de !ar(uni de la Dale# sudul Angliei'In 1112 4o n Curr introdu!e sina de fonta in forma de !oltar#denumita tram$road' 5illiam 4esop a !reat prima sina !u !oama#iar in 1837 Ro(ert Stevens inventea"a sina !u !iuper!a si talpa lata # !are a fost introdusa in ,uropa de inginerul engle" ;ignole# a!est tip de sina folosindu$se pana in "ilele noastre ' :a 12 noiem(rie 1837 a fost inaugurata in premiera mondiala linia :iverpool$ Man! ester pe !are a mers primul tren de persoane !u 137 pasageri# tra!tat de o lo!omotiva !u a(ur# trenul par!urgand distanta de 27 8m in =7 minute !u vite"a apro+imativa de 33 8m> ' Sistemul a fost e+tins !u mare repe"i!iune.lo!omotivele !onstruite in Anglia de Step enson in anii 1836$1833 de tipul -lanet si -atentee au fost adoptate de toate !aile ferate din lume#iar in ,uropa a in!eput era marilor !onstru!tii feroviare:

$1833$%ru+elles$Me! elen.

<u(erg$Furt 1831$-aris$Saint 9ermain St' -eters(urg$Tars8oe Selo 1843 -aris$@rleans

In perioada urmatoare au fost !onstruite retele feroviare de (a"a si alte tari europene dar si in Ameri!a de <ord# Asia# Afri!a# Ameri!a :atina# Australia' In ultimele de!enii ale se!olului )I) lea s$a e+tis reteaua de !ai ferate in tarile din !entrul si estul ,uropei# in C ina# sudul si sud$estul Asiei/ Inidia# ;ietnam # Malae"ia0# Tur!ia# Iran# Ameri!a :atina/ Argentina# Me+i!# %ra"ilia0# Afri!a / 9a(on# <igeria# Angola# Congo0':ungimea !ailor ferate a !res!ut vertiginos de la 8247 8m la in!eputul perioadei la 1=4 777 8m in *urul anului 1=77' In a!easta perioada atelierele lui Step enson primes! din !e in !e mai multe Comen"i# dar si moderni"ea"a foarte tare modelele de lo!omotiva. dupa !e in 1847 lo!omotiva de top Firefl& a*unge la vite"a de 87#6 8m> # in mai 1848 modelul 9reat 5estern CprindeD 178 8m> # iar in 184= modelul T e 9overner inregistre"a 134 8m> ' In a!elasi timp se moderni"ea"a elementele de fun!tionare # semnali"area me!ani!a# frana ele!tri!a si elementele de asigurare a se!uri"arii !ir!ulatiei' Se poate spune !a transportul feroviar avea a!um sa asigure !onditiile te ni!e in vederea fun!tionarii optime'?ltima pro(lema ramasa a !onstitut$o derularea optima a transportului de !alatori' -entru !lasele I$II s$au !onstruit vagoane !are !opiau e+a!t trasurile si primeau denumiri !a: vagon (erlina# !aleas!a# et!. !alatorii de !lasa a III$a !alatoreau in vagoane des!operite# sumar amena*ate' In Romania# primele vagoane de !alatori pe linia %u!uresti$ 9iurgiu au fost importate de firma engle"a As (ur& din Man! ester';agoanele !are fun!tionau pe liniile romanesti in se!olul )I) erau de 3 !lase : - !lasa I !u !apa!itate de 18 lo!uri pe s!aune# reparti"ate in 3 !ompartimente - !lasa II !u !apa!itate de 64 lo!uri - !lasa III !u !apa!itate de 38 de lo!uri# fara !ompartimente' ;agoanele de la !lasa I si II erau in!al"ite !u aer !ald# iar !lasa a III a !u so(e amplasate in mi*lo!ul lor':a toate tipurile de vagon iluminatul se fa!ea !u lampi !u ulei de rapita' In!epand !u 1=13 s$au adus din import lo!omotive puterni!e # tip -a!ifi! # !are puteau atinge o vite"a de 162 8m> ' C@<STR?CTIA -RIM,:@R :@C@M@TI;, in Romania este fa!uta de So!ietatea Astra din Arad # dupa preluarea in 1=16 a fostei fa(ri!i 4o ann 5eit"er# !are produsese lo!omotive si vagoane pentru Austro$?ngaria intre 18=2$1=76'

Intre 1=67$1=63 s$a !onstruit fa(ri!a de lo!omotive a so!ietatii C ?"inele de Fier si Domeniile din ResitaD':a a!easta fa(ri!a s$au !onstruit din 1=62$1=26 peste o mie de lo!omotive pentru e!artament larg si ingust' Dupa 1=68 au in!eput sa fa(ri!e lo!omotive si u"inele Mala+a din %u!uresti # !are impreuna !u u"inele din Resita au produs lo!omotive !u a(ur ne!esare !ailor ferate romane pana in 1=3=$1=27' -entru manevrele din statii # depouri si pe liniile de gara* s$au introdus in 1=31 lo!omotivele diesel romanesti' In 1=3= par!ul CFR !uprindea 3 877 lo!omotive# 4 461 vagoane !alatori si 24 833 vagoane marfa'' In 1=3= au fost introduse in tra!tiunea trenurilor de !alatori si marfa lo!omotivele diesel# a!easta tra!tiune fiind generali"ata la !aile noastre ferate dupa !onstru!tia u"inelor ,le!troputere din Craiova# !are in !ola(orare !u ?"inele Resita au !onstruit din 1=3=$1=27 lo!omotive diesel Eele!tri!e' :a Intreprinderea 63 August din %u!uresti s$au fa(ri!at in paralel lo!omotive diesel$ idrauli!e# iar din 1=13 si diesel$ ele!tri!e' Automotoarele diesel au !ir!ulat in tara noastra in!epand !u 1=76 pe unele linii ferate din %anat' In 1=71 s$au introdus doua automotoare pe liniile -iatra @lt$Cora(ia si -iatra @lt$ Cara!al' Din 1=23 au fost introduse in tra!tiune ele!tri!a "e!e lo!omotive suede"e de la firma A'S','A'#iar in 1=22 ICM Resita si ,le!roputere Craiova in!ep !onstru!tia in Romania a lo!omotivelor ele!tri!e in urma a! i"itionarii li!entei A'S','A' -rima lo!omotiva romaneas!a a fost livrata in 1=21#iar in 1=11 !ea de$a o suta ?"inele de vagoane de la Arad# Turnu Severin si Cara!al produ! mii de vagoane de !alatori si marfa# atat pentru nevoile tarii# !at si pentru e+port' -ar!ul de vagoane a !res!ut de al un an la altul si a fost moderni"at'

CAI:, F,RAT, se pot !lasifi!a dupa mai multe !riterii: Dupa parti!ularitatile mediului geografi!: $!ai ferate !onstruite la suprafata solului. $!ai ferate !onstruite in su(teran# ai!i fiind in!luse liniile de metrou# se!toarele de tuneluri feroviare si !aile ferate din galeriile e+ploatarilor miniere. $!ai ferate suspendate pe anumite portiuni'

Dupa ecartamentul caii ferate: $!ai ferate normale /e!artament 1433mm0 in tarile europene # asiati!e si afri!ane. $!ai ferate !u e!artament de 1364 mm# spe!ifi! Rusiei# ?!rainei# Mongoliei si C inei. $!ai ferate !u e!artament de 1212 mm# spe!ifi! Spaniei# Indiei# Ameri!ii de <ord si Ameri!ii de Sud. $!ai ferate !u e!artament mi! /177$1677 mm0# in "onele montane' Dupa intensitatea traficului de calatori si de marfuri: $!ai ferate magistrale !u importanta deose(ita pentru !ir!ulatia nationala si internationala/Transsi(erianul =376 8m# Transaustralianul# Transandinul# magistrala Transafri!ana0. $!ai ferate de importanta nationala/%u!uresti$Craiova$Timisoara# Madrid$;alen!ia# Mos!ova$San8t -eters(urg et!0 :a !onstru!tia !ailor ferate s$au folosit diferite e!artamente# dar !el de 1 433 s$a generali"at# !are a a fost denumit normal si !are este utili"at si a"i la ma*oritatea !ailor ferate' Mai e+ista si !ai ferate !u e!artament larg de 1 364 mm# in Rusia# Mongolia# C ina# sau de 1 212 mm in Spania si Ameri!a de Sud' In proportie mai mi!a se foloseste si e!artamentul ingust in unele state din Ameri!a de Sud# India si in tarile din ,+tremul @rient sau in paralel !u e!artamentul normal in diferite tari' @ alta !lasifi!are posi(ila a !ailor ferate este si !ea dupa intensitatea trafi!ului de !alatori si marfuri:

1 Caile ferate magistrale De o importanta nationala si internationala# a!estea asigura un mare trafi! de !alatori si marfuri in mai multe tari si !ontinente' Magistrala feroviara !u !ea mai mare lungime este pe teritoriul Rusiei/Transsi(erianul0 si are = 376 8m',ste du(la si !omplet ele!trifi!ata si leaga Mos!ova de ;ladivosto8 prin Celea(ins8# @ms8# Ba(orovs8' In ,uropa prin!ipalele magistrale feroviare sunt: $-aris$ %ru+elles$Amsterdam $%ar!elona$Madrid$:isa(ona $Atena$Istan(ul$Sofia$%u!uresti$%udapesta$;iena$%erlin.

-e !elelalte !ontinente e+ista !el putin !ate o magistrala de !ale ferata# a!easta fiind numita dupa numele regiunii pe !are o stra(ate:

$Transmongolianul: %ei*ing$?lan %ator$Ir8uts8 $Transaustralianul: -ert $Mel(ourne$S&dne& $Transandinul: %uenos Aires$Mendo"a E ;al -araiso. $Magistrala Transafri!ana din "ona e!uatoriala intre :agos si Mon(assa in lungime de 2 337 8m !are leaga 2 tari si 3 !apitale. $<eA For8$C i!ago$San Fran!is!o. $- iladelp ia$St' :ouis$:os Angeles. $Gue(e!$5innipeg$;an!ouver'

6 Caile ferate prin!ipale Sunt !aile ferate de importanta nationala prin !are se asigura legaturi de !alatori si marfuri intre prin!ipalele !entre e!onomi!e si regiuni !u o mare importanta industriala' In Ameri!a de <ord prin!ipalele magistrale stra(at S?A de la est la vest# unind orasele porturi de la @!eanul Atlanti! la -a!ifi!# fiind in a!elasi timp si magistrale !ontinentale: $<eA For8$Indianapolis$St' :ouis$Amarillo$:os Angeles/2 337 8m0 $%oston$Cleveland$C i!ago$Mineapolis$Seattle/2 777 8m0 $4a!8sonville$<eA @rleans$,l -aso$- oeni+$:os Angeles /3 877 8m0 In 4aponia a fost !onstruita o retea puterni!a de !ale ferata.!ea mai importanta este magistrala !are leaga !apitala To8io de Insulele H&us u# !onstruita pe trei tronsoane: $1=24$To8io$<ago&a$@sa8a$313 8m $1=16$@sa8a$@8o&ama$127 8m $1=13$@8o&ama$Ins'H&us u$3=6 8m In ,uropa# 9ermania este tara !ea mai de"voltata din pun!t de vedere feroviar. are o retea de peste 48'777 8m si o densitate de 114#48m>1'777 8m patrati'A!easta larga retea leaga marile orase de puterni!ele !entre industriale : Banovra$5ur(urg. Mann eim$Stuttgart. %erlin$ Bam(urg Franta repre"inta si ea un !apitol mai aprte si asta datorita vestitelor si neegalatelor pina a!um T9;/trenuri de mare vite"a0. reteaua T9; a impan"it in spe!ial Franta unde fa!e legatura e+trem de rapid intre prin!ipalele orase:-aris$:&on$Marsillia# -aris$Amiens$:ille. :&on$ Marsillia E<i!e' T9; Eul mai poate fi intalnit si pe unele rute feroviare din Spania#marea %ritanie# %elgia#@landa dar si in C ina pe ruta %ei*ing$S ang ai$1'337 8m.Australia /Can(erra$ S&dne&0

3'Caile ferate se!undare Sunt !onstruite deseori pentru a deservi mari o(ie!tive industriale sau !a Clinii de !enturaD ale marilor aglomerari ur(ane'

-rin lu!rari foarte difi!ile si !ostisitoare au fost !onstruite !ai ferate in "one montane de mare altitudine dar si prima !ale ferata Csu(a!vati!aD intre ,uropa si Marea %ritanie. dintre !aile ferate de mare altitudine !ele mai Cspe!ta!uloaseD sunt !ele din Ameri!a de Sud si S'?'A.

Statii limita :ima$@ro&a RioMulatos$-otosi Ari!a$:a -a" AreIuipa$-uno -i8es$-ea8

Tara -eru %olivia %olivia -eru S'?'A

Altitudine maxima (m) 4'86= 4'181 4'267 4'417 4'627

,urotunelul# !um este numita prima !ale feroviara 6su(a!vati!aD intre Franta si Marea %ritanie# este !onstruit pe su( Canalul Mane!ii# inaugurat la 2 mai 1==4 si dat in e+ploatare in 1==3'Are o lungime de 31#3 8m si este par!urs de o garnitura formata din 68 de vagoane asigurand astfel 66J din trafi!ul intre Marea %ritanie si ,uropa' Statiile de cale ferata Avand in vedere volumul si stru!tura trafi!ului# "ona de influenta # destinatia te ni!a/tria*e#depouri0 po"itia geografi!a# statiile de !ale ferata se !lasif!a in urmtoarele !ategorii: $statii de marfuri !u mari tria*e /Mas! en#Bam(urg#C i!ago#%u!uresti Tria*0 $statii industriale/-itts(urg#%or"esti#Roman#%i!a"0 $statii mi+te de !alatori si marfuri /!ele mai o(isnuite0 $statii terminus situate la !apatul unor linii infundate $statii de frontiera/9iurgiu$Ruse# Curti!i0 $statii turisti!e /Tusnad#Sovata# Ber!ulane0

Podurile de cale ferata

Sunt !onstruite peste unele !ursuri de apa# fluvii#rauri sau la!uri si au importanta deose(ita prin faptul !a au reusit sa lege unle "one sau regiuni !are pana in momentul !onstru!tiei podurilor erau !omplet i"olate' Dupa 1837 s$au !onstruit multe poduri de !ale ferata'Cel mai lung pod de !ale ferata este in S?A# intre Ro& si :a8eside/?ta 0# pe o distanta de 68 377 m'Alte poduri se afla la <eA @rleans/S?A0 peste -ont! artrain :a8e' In Ameri!a s$au !onstruit poduri peste 9reat Salt :a8e# iar peste Fluviul Missisippi la St':ois# Menp is# %olton In ,uropa prin!ipalele poduri sunt peste Rin la Strass(ourg# Holn# peste Dunare la %elgrad <ovi Sad# %udapesta si Dunau*varos# 9iurgiu$Ruse# Fetesti$Cernavoda si peste ;olga la Si"ran# Ha"an# Saratov#;olvograd' In Asia sunt traverasate de poduri# fluvii !a: ,nisei#C uang$4iang# Buang$Be' Tunelurile -rimele tuneluri au fost !onstuite in!a de la sfarsitul se!olului )I)' -rimul tunel feroviar din ,uropa s$a dat in folosinta in 1811 intre Franta si Italia avand o lungime de 16'633m' Cel mai lung tunel european este CSimplonDintre ,lvetia si Italia !u o lungime de aproape 67 8m'Cel mai lung tunel din lume se afla la Buntington :a8e in Muntii Stan!osi /33'777m 0. !el mai lung tunel su(teran este CSei8anD in 4aponia intre I$le Bons u si Bo88aido !u o lungime de 33'837 m# din !are 63 377 m su( apele marii' Cele mai multe tuneluri se gases! in statele alpine din ,uropa# in 4aponia# Ameri!a de <ord si Sud# <oua Keelanda' Cateva din !ele mai lungi tuneluri: $Arl(erg/Austria0 17 377m $San 9ot ard/,lvetia0 14 ==8 m $:Lts! (erg/,lvetia0 14 216 m $Severn /Marea %ritanie0 1777m $Budson River# ,ast River si ?nion Cit& Tu(e pe su( fluviul Budson la <F# lungi de 6 437# 6 377 si 6 137 m' $Mo*i$S imonose8i 8 777 m $Hanumon 18 277 m $TeIui+Iuia! /Me+i!0 = 867 m $Rimuta8o/<oua Keelanda0 8 8=7 m

Caile ferate din Romania Tara noastra a (enefi!iat de !ai ferate !u mare intar"iere fata de alte tari ale lumii'In Romania !onstru!tia de !ai ferate a in!eput in se!olul )I)' Reteaua feroviara di n Romania are o lungime de 11 377 8m# o densitate de 48#1 8m# iar 33J este ele!trifi!ata'

:u!rarile de !ale ferata au fost reali"ate pe doua retele separate# una pe teritoriul Tarii Romanesti si Moldova si alta in Transilvania' -rimele !ai ferate au fos !onstruite in %anat'In 1834 s$a dat in e+ploatare linia @ravita$ Ra!a*dia$%a"ias# apoi Timisoara$4im(olia/18310 si Timisoara$Stamora$Moravita/18380' 1832$1827 s$a e+e!utat linia Cernavoda$Hustendse/Constanta0# dupa !e 4'Stamford si 4' Trevor %ar!la& au o(tinut un firman de la guvernul otoman 1823$ au primit si !on!esionarea lu!rarilor liniei %u!uresti$9iurgiu# prin de!ret domnes!# semnat de Ale+andru Ioan Cu"a':inia a fost terminata la 62 aug 182=# !and regele Carol a putut ple!a !u primul tren romanes! de la %u!uresti la 9iurgiu si de a!olo# !u vaporul# mai departe la ;iena' Dupa inaugurarea ofi!iala# linia a fost data in e+ploatare pentru transportul de !alatori la 1= o!tom(rie 182=# su( dire!tia fran!e"ului Du(ois'

In 1828 in!ep lu!rarile de !onstru!tie pentru liniile: $Roman$%a!au$9alati !u ramifi!atia Te!u!i$%arlad $9alati$%u"au$-loiesti$%u!uresti $%u!uresti$-itesti$Craiova$Turnu Severin$;ir!iorova Traseele liniilor !onstruite urmau in general rutele drumurilor ve! i !are legau intre ele !entrele !ele mai populate' :a primele !ai ferate# podurile erau !onstruite din lemn'Apoi pe linia %u"au$Marasesti$ Roman au fost reali"ate poduri de !aramida si piatra' -rimul pod de (eton a fost !onstruit la A"uga# iar primul pod metali! la Slatina' In 1812 s$a fa!ut *on!tiunea !aii ferate de la ;ar!iorova !i !aile ferate austrie!e# dand posi(ilitatea legaturilor !u !entrul ,uropei' -e a!easta linie s$a dat in fun!tiune in 1818 trenul a!!elerat %u!uresti$;iena# !are par!urgea distanta intre !ele doua !apitale in 6= ' In timpul ra"(oiului !u tur!ii 1811# -olea8ov# antreprenorul rus a !onstruit linia ferata 9iurgiu$Fratesti$Kimni!ea/87 8m0# desfiintata in pre"ent# si linia %ender /Tig ina0$9alati# !u o ramura spre Reni'Trenurile a!!elerate introduse pe a!easta linia a*ungeau de la %u!uresti la -eters(urg in 13 ' In Transilvania s$au !onstruit pana in 1817 14 linii ferate !u o lungime de 1 137 8m #intre !are :Clu*$@radea$,pis!opia %i orului si Al(a Iulia$Curti!i' In %anat:Cinad$Timisoara si @ravita$Sisava$Anina' In 1811$1887 s$a !onstruit linia Al(a Iulia$-redeal' In 1887 s$a infiintat CDire!tiunea -rin!iara a !ailor Ferate RomanestiD# !are a preluat prin ras!umparare !aile ferate de la !on!esionari' Constru!tia liniilor ferate a fost in!redintata inginerilor romani'Au !onstruit dupa proie!te proprii !ai ferate solide# la un inalt nivel te ni!# !u mult mai ieftin de!at !ele !onstruite de straini' %u"au$Marasesti$prima !ale ferata !onstruita de ingineri romani' :a 13 septem(rie 1816 s$a des! is linia %u!uresti$-loiesti$%u"au$9alati$%ar(osi$Te!i!i$ Marasesti$Roman$Su!eava' Traseul %u!uresti$Su!eava tre(uia par!urs prin %u"au$9alati$Te!u!i$Marasesti spre Su!eava# drum lung si !ostisitor'

:ipsa unei legaturi dire!te intre %u"au si Marasesti s$a resimtit pentru prima oara in timpul transporturilor militare din timpul Ra"(oiului de Independenta/1811$18180# mai ales !a portiunea de linie din "ona %ar(osi$%raila putea fi (lo!ata in ori!e moment !u artileria tur!a aflata pe Dunare' Imediat dupa ra"(oi# la initiativa !ura*oasa a primului ministru Ion %ratianu# s$a otarat sa se in!redinte"e inginerilor romani !onstru!tia !aii ferate %u"au$Marasesti'A!easta repre"enta o prioritate atat politi!a# strategi!a# !at si e!onomi!a pentru !a lega pe drumul !el mai s!urt !aile ferate din Moldova !u !ele din Muntenia' :a 37 martie 181= se pu(li!a in Monitorul @fi!ial legea nr' 3=1# promulgata de Regele Carol I# prin !are linia %u"au$Marasesti se de!lara de Cutilitate pu(li!aD# proie!tele urmand sa fie into!mite de Ministerul :u!rarilor -u(li!e':inia# in lungime de =7 8m a fost studiata# proie!tata si e+e!utata intre mai 181= si 1 iunie 1881# de !atre Inspe!torul 9eneral# ing' Dimitrie Frun"a# impreuna !u un grup de 66 de tineri ingineri romani' Inaugurarea ofi!iala a liniei %u"au$Marasesti s$a fa!ut la 18 o!tom(rie 1881 in pre"enta Regelui Carol I si a Reginei ,lisa(eta# a -rimului Ministru Ion %ratianu# mem(rii ai 9uvernului# !ondu!atori ai Dire!tiei 9enerale CFR si a unui numeros pu(li!' Cele mai multe rute au fost date in e+ploatare in perioada 1817$1=14. in perioada inter(eli!a adaugandu$se !ateva linii noi# !ea mai importanta fiind ruta ;atra Dornei$Ilva Mi!a':ipseau totusi unele legaturi intre arterele prin!ipale# !eea !e du!ea la sla(a servire !u mi*loa!e feroviare a unor regiuni ale tarii. s$au !onstruit astfel mai multe linii de legatura:Faurei$Te!u!i. %u!uresti$ Rosiori de ;ede$Cara!al. Salva$;iseu de 4os.%um(esti$ :ive"eni. -iatra <eamt E%i!a". Rovinari$Targu 4iu Intre 1=71$1=17 s$au !onstruit liniile: $-loiesti$;alenii de Munte $%u"au$<e oiasi $Marasesti$-an!iu $%u!uresti$@ltenita $9iurgiu$;idele $-odul Iloaiei$Barlau $9alati$%arlad

Intre 1=17$1=13: $Slo(o"ia ;e! e$Tandarei $-iatra <eamt$S! ela %istrita $Medgidia$Bamangia $Fratesti$%alanoaia $Medgidia$Co(adin

In Tansilvania si %anat# intre 1=76$1=78: $;aiteni$9ataia$:ugo*# in1=76 $Si(ot$Cugir# 1=72 $Sanandrei$;arios $Sfantu 9 eorg e$-etru Rares$1=71 $%o!sa Romana$Resita$1=78 $Fagaras$%rasov$1=78 $Caranse(es$Su(!etate$1=78

Tunelurile de cale ferata din Romania Trasee difi!ile au fa!ut ne!esara saparea a numeroase tuneluri sau viadu!te prin munti# !ore!tari de pante si !onsolidari de versanti' -rimele tuneluri de !ale ferata sapate in piatra# e+e!utate pe teritoriul tarii noastre# au fost !ele 14 !onstruite de so!ietatea CSt' ,' 9'D intre anii 1832$1823# pe linia @ravita$Anina# date in e+ploatare la 13 de!em(rie 1823' -e reteaua nationala a !ailor ferate in lungime de 11 677 8m# au fost !onstruite intre anii 1832$1==4# 1=1 de tunele !u o lungime totala de 11 377 m# repre"entand mai putin de 1J din totalul retelei'-erioada a!estor !onstru!tii se poate impartii in 3 etape: ,tapa I/1823$18810 In %anat si Transilvania au fost !onstruite 33 de tuneluri# a!estea totali"and 1 626 m' So!ietatea CSt','9'D# in perioada 1832$1823# a !onstruit pe teritoriul tarii noastre 14 tuneluri pe linia @ravita$Anina# date in e+ploatare la 13 de!em(rie 1823'

,tapa II /1881$1=180 So!ietati straine !onstruies! 6= tunele# insumand 13 132 m# !ele mai repre"entative fiind !ele de pe liniile Ci!eu$Ad*ud# Ramni!u ;al!ea$-odu @lt# Ilva Mi!a$;atra Dornei si Cu!uteni$Doro oi' ,tapa III/1=18$1=440 In perioda inter(eli!a s$au !onstruit 62 de tunele in lungime totala de 11 141 m# toate preva"ute !u ga(arit de ele!trifi!are'Intre anii 1=64$1=31 Administratia C'F'R'# prin firma generala C4ulius %rg erD a !onstruit pe linia %rasov$Intorsura %u"aului# tunelul Teliu/4 32= m0 !el mai lung tunel din Romania'In toamna anului

1=44 in retragerea trupelor germane au fost distruse 63J din tunelurile din Romania# 63 tunele# in total aproape 17 777 m# aflate in spe!ial pe liniile din Transilvania/Clu*$Ra"(oieni# Ilva Mi!a$;atra Dornei0 ,tapa I;/1=44$1=110 Dupa ra"(oi Dire!tia 9enerala a Constru!tiilor tre!e la refa!erea !elor 63 de tuneluri distruse in timpul ra"(oiului si la !onstru!tia a in!a 47 de tuneluri: 33 pe linia %um(esti$:ive"eni si 3 pe !alea ferata Salva$;iseu' Au fost !onstruite pe reteua de !ale ferata# tot in a!easta perioada in!a 38 de tunele insumand 11 333 m' ,tapa ;/1=11$1===0 In!epand !u anul 1=11 spe!ialistii in !onstru!tii de tunele din !adrul Dire!tiei de Constru!tii sunt grupati in santiere in !adrul Regionalei %rasov# devenind ulterior CSo!ietatea de Constru!tii Tunele %rasovD# singura unitate de profil din Romania'In perioada 1=11$1=== au !onstruit un numar de 43 de tunele insumand 61 636 m' Toate a!estea au fost proie!tate de !atre CInstitutul de -roie!tari Cai Ferate %u!uresti' -odurile dunarene Dupa aproape 18 vea!uri de la !onstruirea podului lui Apolodor din Damas!# malurile Dunarii au fost din nou unite# !onstruindu$se intre anii 18=7$18=3# podurile de la Cernavoda# %or!ea si respe!tiv Dunarea'

In anul 181=# proie!tandu$se linia de !ale ferata %u!uresti$Ciulnita$Fetesti# se avea in vedere unirea !apitalei !u Marea <eagra prin linia e+istenta Constanta$ Cernavoda# !onstruita in!a din 1827' 9uvernul roman organi"ea"a doua !on!ursuri internationale pentru proie!tarea si reali"area unor poduri peste fluviul Dunare si (ratul %or!ea' <eo(tinand re"ultatele dorite# 9uvernul a in!redintat proie!tarea si reali"area inginerilor romani din !adrul servi!iului liniei Fetesti$ Cernavoda al Dire!tiei generale a Cailor Ferate Romane# !ole!tiv !ondus de ing' Ang el Salign&' -odul a fost preva"ut !u o des! idere !entrala de 1=7 m si alte patru des! ideri de 147 m# alaturi de un viadu!t !u 13 des! ideri de !ate 27 m -este (ratul %or!ea s$a proie!tat si reali"at un pod !u trei des! ideri de !ate 147 m si 11 des! ideri de !ate 37 m'Intre !ele doua (rate ale fluviului# peste (alta de 14 8m latime s$a proie!tat si !onstruit un viadu!t !u 34 de des! ideri de !ate 46 m''

In o!tom(rie 18=7 s$a inaugurat in!eperea lu!rarilor la podul Dunarea# la Cernavoda# proie!tat si reali"at la 37 m deasupra apelor Dunarii# pentru a permite tre!erea vaselor fluviale !u !ele mai inalte !atarge' Inaugurarea podurilor a avut lo! 14>62 septem(rie 18=3# in !adrul unor mari festivitati la !are parti!ipat si Ma*estatea Sa Carol I' Dupa !e s$a (atut ultimul nit# un nit de argint# s$a "idit do!umentul inaugurarii si s$a !ele(rat servi!iul religios# trenul de in!er!are format di 13 lo!omotive a tre!ut pe pod !u o vite"a de 27 8m> # a!esta fiind urmat de an altul al CoaspetilorD# !u o vite"a de 87 8m> :a a!ea vreme podul de la Cernavoda purta numele suveranului Carol I# fiind !el mai lung pod din ,uropa si avea !ea mai mare des! idere/1=7m0 din ,uropa Continentala# iar !omple+ul !elor trei poduri feroviare era !el mai lung de pe glo(

:egaturi feroviare !u statele ve!ine Romania are un numar de 13 legaturi feroviare !u 3 state ve!ine:%ulgaria# Iugoslavia# ?ngaria# ?!raina si Moldova' Cu %ulgaria: $prin pun!tul de frontiera Russe# deserveste !alea ferata %u!uresti$Sofia $prin pun!tul de frontiera <egru ;oda# deserveste linia Medgidia$%a"argi! $prin pun!tul de frontiera ;idin prin intermediul ferr&(oat$ului Calafat$ ;idin

Cu Iugoslavia: $prin pun!tul de frontiera 4im(olia !are deserveste linia Timisora$Hi8inda $prin pun!tul Stamora$Moravita# pentru relatia Timisora$%elgrad Cu ?ngaria: $prin pun!tul de frontiera Curti!i# !are deserveste !alea ferata Arad$ %udapesta $prin pun!tul de frontiera Salonta# !are deserveste linia Salonta$Hoteg&an $prin pun!tul de frontiera ,pis!opia %i or# pentru trafi!ul intre @radea$ S"olno8 $prin Carei #pun!t !e deserveste !alea ferata Carei$<&ra(ran& Cu ?!raina: $prin pun!tul de frontiera Balmeu# !are deserveste legatura feroviara Satu$ Mare$Dia8ovo $prin pun!tul de frontiera Campulung la Tisa# !are fa!e legatura intre Sig etu Marmatiei$Teresva

$prin pun!tul de frontiera ;alea ;iseului# !are deserveste !alea ferata Sig etu Marmatiei$Ra ov prin pun!tul de frontiera ;i!sani # !are fa!e legatura Su!eava$:vov prin pun!tul de frontiera Reni# !are deserveste legatura feroviara 9alati$%ati Cu Repu(li!a Moldova: $prin pun!tul de frontiera ?ng eni# !are deserveste !alea ferata Iasi$C isinau' Statiile de triaj In anumite !entre feroviare !u mai multe dire!tii de mers au fos infiintate statii te ni!e de tria* unde se des!ompun si se !ompun trenurile de marfa' Cele mai importante statii de tria* sun: %u!uresti# -loiesti# %rasov# Coslariu# De* si -alas$Constanta Cel mai mare tria* din tara este %u!uresti Tria*# !onstruit in perioada 1=17$ 1=13# si !are a fost puterni! avariat de (om(ardamentele !elor doua ra"(oaie mondiale'In perioada 1=47$1=48 a fost !onstruit un nou tria*$%u!uresti Tria*$<ou' -rimul tria* me!ani"at din tara a fost dat in e+ploatere la -loiesti in 1=33' In 1=11 au fost date in e+ploatare tria*ele de la 9olesti si Coslariu# iar in 1=1= se pun in fun!tiune tria*ele me!ani"ate de la Arad# @radea# Su!eava' In 1=84 se des! ide insule !i(erneti!a$tria* me!ani"at de la ;idele'

Amena*area statiilor de !ale ferata pentru primirea si e+pediera trenurilor# operatiilor !omer!iale si servirea !alatorilor a fost fa!uta o data !u primele !onstru!tii de !ale ferata' In marile orase s$au !onstruit !ladiri de statii impo"ante':a %u!uresti s$a dat in e+ploatare in 182= statia Filaret# !u prile*ul inaugurarii liniei %u!uresti$9iurgiu# iar in 1816 9ara de <ord' Intre !ladirile de statii de !ale ferata remar!a(ile !onstruite in se!olul )I) si pastrate pana a"i fa! parte garile de !alatori de la: Sinaia# Campina# A"uga# !ele de pe linia -itesti$Curtea de Arges# Comanesti# Frumusita' Datorita !on!urentei !u alte moduri de transport# in spe!ial !el rutier# in anii M=7#sistemul feroviar din Romania a a*uns intr$o !ri"a serioasa !are a impus luarea unor masuri ferme de restru!turare' <oua organi"are a CFR a impus noi prin!ipii de fun!tionare a sistemului feroviar romanes!# printre !are: $a!tivitatile de e+ploatare si intretinere a infrastru!turii feroviare pu(li!e se desfasoara separat de !ele de operae a servi!iilor de transport feroviar. $patrimoniul pu(li! si !el privat al !ailor ferate se e+ploatea"a pe !riterii e!onomi!e. $a!!esul pe infrastru!tura al diversilor operatori feroviari se reali"ea"a in !onditii !on!urentiale.

$gestionarea infrastru!turii feroviare se fa!e prin adoptarea anali"elor !ost$ (enefi!iu pentru fie!are a!tivitate prestata' Tariful de utili"are a infrastru!turii va fi folosit numai pentru asigurarea fun!tionarii#intretinerii si reparatiilor !urente# in timp !e pentru investitii # moderni"ari# de"voltari# reparatii !apitale# pre!um si pentru reali"are proie!telor de importanta nationala !are asigura integrarea Romaniei in sistemul de transport european se va asigura !ontri(utia statului prin !ontra!tul de a!tivitate Datorita diferentelor intre sistemele de transport feroviar ale statelor mem(re ale C,# s$a pus pro(lema adoptarii unor masuri !are sa le fa!a interopera(ile si !ompati(ile !e trenurile de mare vite"a' S$au adoptat masuri pentru de"voltarea par!ului mi*loa!elor de transport si pentru de"voltarea infrastru!turii' -rin Tratatul de la Roma din 1==3 s$a otarat !a tre(uie sa se fa!a o revitali"are a sistemului de transport feroviar'S$a dis!utat despre: $reglementari privind des! iderea pietelor pt transport feroviar de marfuri si pasageri $de"voltarea infrastru!turii $informati"area a!estui sistem de transport

$reali"area masurilor te ni!e pentru !resterea nivelului de interopera(ilitate' Reforma sistemului feroviar a in!eput in anul 1==8 prin reorgani"area S<CFR'Romania a fa!ut progrese semnifi!ative in transpunerea si implementarea aIuis$ului !omunitar'Raportul periodi! al Comisiei ,uropene din 6777 pre!i"ea"a !a prin!ipala pro(lema ramane !ea a resurselor finan!iare ne!esare implementarii legislatiei adoptate' ibliografie $Analele CFR/1=41$1=310 $Aur I' <i!u$9eografie e!onomi!a mondiala#,ditura Fundatiei Romania de Maine $%ungentianu C'$Caile ferate ale ,uropei Centrale $Ignat Dan$Transporturile ieri si a"i $Simon Tamara# Andrei Madalina$9eografia e!onomi!a a Terrei# ,ditura Fundatiei Romania de Maine# %u!uresti# 6774 $Teodoru -aul$De la roata la farfuria "(uratoare# ,ditura Al(atros# %u!uresti