Eckhart Toile

Sfaturi
Sa ntmpini orice i pe oricine ntr-o stare de LINITE, n locul zgomotului mental, este marele dar pe care il poi o eri !ni"ersului# Ii spun LINITE, dar este un giu"aer cu multe ete$ aceasta Linite este i %ucurie, dar i iu%ire# &de"'rul este ara timp# Iisus ii spune (artei$ )Eti nelinitit' i sup'rat' pentru multe lucruri, dar numai un singur lucru este necesar*+ Iei a ara din timp# ,in perspecti"a egoului, acesta este un lucru rau i te "a ace sa i ie rica# ,ar dintr-o perspecti"a mai "asta, a iei a ara din timp este e-act ceea ce este necesar pentru ca noua contiina sa apar' n aceasta lume# .rincipala capcana de e"itat este con uzia intre coninut i esena# ,ictonul "ec/i, cunoate-te pe tine nsui0 indica spre esen', ade"'rata ta identitate# Numele tau, naionalitatea, religia, opiniile tale, punctele tale de "edere politice, posesiile materiale,# 1e i place i ce nu i place, dorine, rici, am%iii, ca i modul cum te "ezi ca un succes sau o ratare, %un sau rau 2 de apt istoria ta personala i procesul de gndire 2 toate acestea sunt coninut# Tot coninutul se supune legii e emerului, i daca ncerci sa descoperi cine eti tu n interiorul coninutului, "ei simi rustarea iar i iar# i aa cum a ar'tat 3udd/a, "ei su eri# Su eri pentru ca tu i o%ii identitatea e-clusi" din coninutul "ieii tale# !n alt cu"nt pentru coninut este orma# &cesta este egoul$ identi icarea cu orma# 1nd nu te mai identi ici cu orma, egoul nu mai controleaz' nimi1# &a ca atunci cnd i dai seama ca nu eti orma, ceea ce "a ramane este ceea ce eti tu cu ade"'rat# ,a, ai putea spune ca nu mai ramane nimic, dar nu-i asa# 1eea ce ramane nu este orma, ci ESEN45, c'reia i-am putea spune i spatiu interior# Spaiul din care toate ormele "in i n care dispar# 6iloso ii antici c/inezi l-au numit T&7# El este dincolo de timp# Este eternitatea, primordialul E! S!NT* .oi sa dez"oli capacit'i i a%ilit'i ara sa te identi ici cu ele i ara o dependenta interioara ata de rezultatul "iitor al aciunii# 1nd acionezi ara ego apare o energie care se re"'rs' i care este de apt e-trem de primitoare# 1nd te %ucuri de momentul prezent, "iitorul ce "ine nu mai este primordial# Egoul propune acti"it'i ce ocolesc momentul prezent i de aceea totul de"ine stresant i rustrant# 1u pri"ire la psi/ologie, ea singura nu ne poate purta dincolo de dis unciile mintii omeneti i nu ne poate aduce o pro unda trans ormare interioara a iinei umane, care este necesara acum pentru ca omenirea sa supra"ieuiasc'# .si/ologia este olositoare, totui, pentru ca ne n"a' cum sa recunoatem egoul n "ariatele sale deg/iz'ri, ast el nct sa nu ne mai poat' p'c'li iar'i i iar'i# 1e este personalitatea ara ego8 ,ansul uni"ersal al ormelor 2 ascinant, dar e emer, care trece ca un nor#

 !ita de situaiile "ieii tale i acorda atenie "ieii# (omentele "ieii tale e-ista n timp# ,ar "iaa ta este acum# 9ntmpl'rile din "iaa ta sunt coninutul mintii# In sc/im%, "iaa ta este reala# Ne ericirea ta polueaz' nu numai iina ta interioara, ci i pe cea a celor din :urul tau, ca i ps/icul colecti" uman de care eti indisolu%il legat# Nici-o alta orma de "ia' de pe planeta nu cunoate negati"itatea, doar oamenii, aa cum nici-o alta orma de "ia' nu strica i otr'"ete p'mntul, ci il susine# 1u LINITE& "ine i pacea %ine 'c'toare# (a predau aptului cu care sunt mai tot timpul n leg'tur'# 1nd sunt singur, cea mai adnc' %ucurie este sa iu NI(ENI* Nu ma mai identi ic e-tern cu nimic# (a duc simplu n linite, cat mai adnc# Locul pe care-l iu%esc cel mai mult este LINITE& Nu pierd linitea cnd "or%esc, deoarece cu"intele r'sar atunci c/iar din linite# 1nd oamenii ma l'sa singur, nu mai ramane dect .&1E&# i asta mi place oarte mult* 1nd trans ormarea interioara s-a ntmplat as putea spune ca a ap'rut o di eren'# Starea simpla de a i a ost aa de completa i de %inecu"ntat' nct am pierdut tot interesul de a ace ce"a sau a interaciona# Timp de ci"a ani m-am pierdut n 6iina# &m renunat aproape complet sa ac ce"a, dar destul cat sa ma p'strez n "ia' i c/iar i asta a ost miraculos# (i-am pierdut complet interesul pentru "iitor# (odul cum sunt acum, este ca simt o di eren' n "iaa mea intre a i singur i a interaciona cu oameni, intre a i i a ace# Iar a ace a ost a%andonat i a r'mas numai a i# Era o ericire pro unda, minunata, dar, dintr-un punct de "edere e-terior, multi oameni au crezut ca mi-am pierdut minile, ca am ine%unit# !nii credeau ca e o ne%unie S& L&S sa se duca toate lucrurile lumeti pe care le-am o%inut# Ei nu nelegeau ca nu le mai "oiam i nu mai a"eam deloc ne"oie de elE# &a ca, di erena este acum intre a i singur i a ma ntlni cu oamenii# i asta e %ine# Stiu ca tre%uie sa iu atent, pentru ca lucrul acesta sa nu se piard' i sa nu ma pierd n a ace# Nu cred ca se mai poate ntmpla asta "reodat', dar e ne"oie de multa "igilenta* Inima n"''turii este simpla practica de a trai n momentul prezent* Este ade"'rat, desigur, ca iecare tr'iete de:a n momentul prezent, dar, din p'cate, oamenii nu i dau seama de lucrul acesta i atunci pretind ca trecutul i "iitorul sunt mult mai importante dect momentul prezent# ,e apt, ntreaga ta "ia' se des 'oar' n spaiul prezentului# Nimic nu e-ista n a ara momentului de acum# ;or%esc de a trai clipa de ata, n mod contient* &cesta este i cel mai rapid mi:loc de a a:unge dincolo de ego# <ndindu-te la trecut i la "iitor /r'neti eul# Trecutul i "iitorul nu au nici o e-istenta reala, dect ca orme-gand n mintea ta i n timp ce tu de"ii contient de momentul prezent, toate "ec/ile structuri ale mintii tale nceteaz' sa mai opereze# ,up' aceea, mintea nu i mai este st'pn, ci slu:itor# &pare o noua stare de contiin'$ .=E>ENT&# In loc de a nega momentul acesta 2 ceea ce este de apt negarea "ieii de c'tre ego 2 IL &11E.4I, il recunoti i i-l aci prieten din duman# 1nd tr'ieti aliniat la clipa aceasta, tu tr'ieti pacea, dar i puterea "ieii ns'i* In elul asta mergi dincolo de ericirea ns'i* Nu ie i e rica de LINITE i t'cere, ci egoului tau# Egoul apare din zgomotul nencetat al mintii# Iu%eti linitea pentru ca e insepara%ila de ceea ce eti n esen'# &tunci cnd te %ucuri de orice# &dnc# 1nd tr'ieti rumuseea, dragostea, sentimentul intens de a i "iu sau creati"itatea 2 LINITE& "a i acolo n undal, c/iar daca nu eti contient de ea n mod direct# &de"'rata creati"itate "ine din starea de pace# 1nd de"ii contient de linitea care eti, dimensiunea spirituala intra n "iaa ta, iar tu eti g/idat atunci de o inteligenta mult mai "asta dect poi cuprinde cu mintea*

S aturi de Ec?/art Toile @ .entru ma:oritatea oamenilor, gndirea este in"oluntara, compulsi"a i c/iar "icioasa, ca un drog# (ulti sunt torturai zilnic de minile lor, de "ocea din capul lor, care nu se oprete niciodat' din comentat# (a:oritatea st'rilor emoionale negati"e sunt cauzate de gndirea dis uncional'# Emoiile sunt reacii ale corpului la gnduri# ,e e-emplu, nemulumirile, resentimentele, "ino"'ia# ,ispar atunci cnd "ocea din capul tau se oprete i nu i mai spune "ec/ile ei po"esti# 6rica dispare i ea atunci cnd mintea N! mai creeaz' scenarii "iitoarE# ,e nici un el* 1orpul reacioneaz' la ele ca i cnd ar i o realitate prezenta# Nu te preocupa de rezultatele aciunii tale, ci doar acorda atenie aciunii ns'i# =ezultatul "a "eni prin propria lui "oin'* &ceasta este puterea practicii spirituale# Toat' negati"itatea este produsa prin negarea prezentului# &n-ietatea, ap'sarea, tensiunile, stresul, ngri:orarea, toate ormele de rica sunt cauzate de prea mult "iitor sau trecut i prea putin prezent# .=E>ENT!L este realitatea care dizol"a trecutul i "iitorul* (oartea este desc/iderea transcedentei 2 posi%ilitatea de a ti cine eti cu ade"'rat, dincolo de nume i orma# Suntem aici pentru a g'si, cea mai importanta dimensiune a e-istentei umane0, n'untrul nostru# Ea este mai adnc' dect gndul i nu este %azata pe cunoaterea unor apte noi, interesante, pe date noi# Lumea este de:a plina de ele# .oi ap'sa orice %uton media i "ei o%ine in ormaia de care ai ne"oie# Suntem de:a necai de ele# i n cele din urma spre ce puncteaz' toate acestea8 (ai multa in ormaie, mai multe lucrurI# 1a un mare s/opping-mall# Te g'seti oare pe tine nsui prin creterea capacit'ii de a gndi i analiza, prin acumularea de cat mai multe date i mai mult coninut8 .oate, mai mult0 sa sal"eze lumea8 Totul este orma# Nu "ei reui NI1I7,&T5 sa aci asta la ni"elul ormei* Nu le poi aran:a n mod corespunz'tor i nu poi acumula toate ormele de care crezi ca ai ne"oie pentru a te simi cu ade"'rat mplinit* .oate uneori, totui, "ei reui putin# ,ar pentru scurt timp* Ti se poate ntmpla, asa#ca totul sa uncioneze minunat n "iaa ta 2 cu s'n'tatea stai %ine, ai o relaie deose%ita, %ani, a"ere, dragoste i respect din partea celorlali oameni# ,ar, asta nu dureaz' mult timp i apoi, deodata, ce"a ncepe sa se n'ruie aici# Sau acolo# 6ie n inane sau n relaie,# 1u s'n'tatea sau n munca pe care o aci sau poate n situaiile de "ia' prin care treci# Toate astea pentru ca este n natura lumii ormelor ca nimic sa nu r'mn' i- prea mult timp 2 i ast el dup' o perioada, lucrurile ncep sa se destrame# ,in nou#* ;ocea din cap care nu se mai oprete odat', comentariul 2 de"ine ci"ilizaia care este o%sedata de orma i de aceea N! TIE NI(I1 despre cea mai importanta dimensiune a e-istentei umane$ S&1=!L, nem'rginit' linite i pace, lipsa ormei, ,i"inul#, 1e "ei do%ndi de ctigi ntreaga lume, dar te pierzi pe tine nsui80 Se poate spune ca sunt doua cai prin care poi sa ii ne ericit$ neo%innd ceea ce "rei i# 7%innd ceea ce "rei# ,up' ce oamenii ating ceea ce lumea spune ca este pentru ei necesar pentru a i mplinii 2 adic' %og'ie, recunostere, prosperitate, realiz'ri 2 nu dup' mult timp, totui ei nu se mai simt ericii# Nu se simt mp'cai cu ei nii# .entru ca nu au o%inut ade"'rata siguran', acel sentiment ca au a:uns la cap't pana la urma# =ealiz'rile lor nu le-au dat ceea ce ei c'utau cu ade"'rat 2 pe ei nii* Nu le-au dat sentimentul de a i adnc nr'd'cinai n "ia', aa cum spune Iisus, plin'tatea "ieii, "ia' ntreag'* 6orma pe care o ia acest moment este poarta spre dimensiunea lipsita de orme# Este poarta strmt' de care ne "or%ete Iisus, care duce la "ia'# ,a, este oarte ngust'$ este c/iar aceasta clipa*

 .entru a g'si poarta, tre%uie doar S& TE 7.=ETI odat' din scormonirea nes rit' a trecutului i "iitorului po"estii care este "iaa ta# &colo sunt c'ri,# .o"estiri i tu le-ai rumegat tot timpuL# &a ca a%andoneaz'-i po"estea# Nu este ceea ce eti tu cu ade"'rat# ,e o%icei, oamenii tr'iesc purtnd toat' "iaa cu ei o po"ara, care este trecutul i "iitorul lor, o greutate 2 istoria lor personala, ntotdeauna ne ericita 2 i ac asta pentru ca spera ca ii "a ace cnd"a, sa se simt' mai mplinii n "iitor# ,ar asta nu se "a ntmpla niciodat', aa ca renun' la aceasta continua c'utare* 7prete-te 2 nu mai c'uta nimic* &%andoneaz' aceasta c'utare* E ara rost* Nu poi rezol"a pro%lemele pe care le ai prin gndirea ndr:it', doar creezi pro%leme# .rin# <ndire# Soluia apare numai atunci cnd te opreti din a gndi i de"ii linitit i a%solut prezent, ie i numai pentru un moment# &poi, un pic mai trziu, cnd gndul se ntoarce, deodata ai o inspiraie, care nu e-ista nainte# ,a drumul la gndirea e-cesi"a i "ei "edea cum totul se "a sc/im%a miraculos* =elaiile ti se "or sc/im%a, pentru ca nu mai atepi i nu mai ceri ca cealalt' persoana sa ac' ce"a pentru tine, sa i dea ce"a, spre a-i nt'ri i creste egoul# Nu te mai compara cu ceilati i nu mai ncerca sa ii mai mult dect ei Ai toate astea numai pentru a-i nt'ri egoulB# Las'-i pe toi sa ie aa cum sunt* Nu este ne"oie s'-i sc/im%i* Nu tre%uie s'-i aci sa se poarte alt el, numai ca sa ii tu ericit* S aturi de Ec?/art Toile C Nu este nimic rau n a ace lucruri noi, a iniia acti"it'i, a e-plora tr'iri noi, sa ntlnii oameni, sa o%inei cunoatere i e-perienta, sa "a dez"oltai a%ilit'ile "oastre izice i mentale, i sa creeati, orice suntei c/emai sa imaginai n aceasta lume# Este minunat sa creeati i este loc ntotdeauna de mai mult, dect putei ace "oi* &cum ntre%area este$ ;a c'utai pe "oi ni"', n ceea ce acei8 9ncercai sa ad'ugai mai mult la ceea ce credei ca suntei8 ;a str'duii compulsi", sa a:ungei la urm'torul moment,# i apoi la urm'torul,# i iar'i la urm'torul, spernd sa "a g'sii sentimentul de completitudine i mplinire8 .reul 6iin'rii este cu ade"'rat important pentru "oi* 1eea ce caut' de apt, sinele egotic, la ni"elul po"estii personale 2 acel "reau sa iu special 2 ascunde aptul ca "oi nu putei i mai speciali dect suntei acum* Nu e "or%a de speciali pentru ca suntei mai mult sau mai putin a ectai dect oricine altcine"a, ci pentru ca putei da un sens i apreciere rumuseii, i "ieii din "oi* 1nd suntei prezeni n acest moment, "oi ntrerupei continuitatea po"estii "oastre 2 trecutul i "iitorul# &tunci apare inteligenta ade"'rat' i %ineneles iu%irea* Singurul mod prin care iu%irea poate "eni n "iaa "oastr' nu este prin orma, ci prin spaiul interior ara margini care este .rezentul# Iu%irea nu are orma* 6olosii-"' mereu de aceste lucruri$ 6ii acolo unde suntei# .ri"iti n :urul "ostru 2 doar pri"iti, nu interpretai* .ri"iti lumina,# 6ormele,# 1ulorile,# Te-turile# 6ii contient de prezenta linitit' a iec'rui lucru# Este o intercone-iune intre toate enomenele uni"ersului# 3uditii au tiut asta dintotdeauna, iar izicienii o con irma acum# Nimic din ceea ce se ntmpl' nu este un e"eniment izolat* 1u cat mai mult etic/etam ce"a, cu att mai mult il izolam* 9ntreaga "ia' de"ine ragmentata prin gndirea noastr'* 6ii sigur ca nu mai ai nici-o rezistenta n interiorul tau, i nici-un pic de ura, nici-o negati"itate$ iu%ii-"' dumanii0, a spus Iisus, care desigur nseamn', sa nu mai a"ei dumani0* Nu mai :udecai* 6acei-"' un o%icei$ monitorizai-"' st'rile "oastre mentale, i emoiile, prin autoo%ser"are# Sunt n pace n acest moment8 Este o ntre%are %una pe care putei sa "-o punei rec"ent* Sau putei sa "a ntre%ai$ ce se ntmpl' n mine, n aceasta clipa8

 Sa atingi ade"'ratul scop al "ieii* 1u"intele sunt doar indicatoare# 1eea ce este comunicat se a la n spatele cu"intelor, dar le putem olosi n direcia pe care o semni ica, i asta e olositor# (a:oritatea oamenilor trateaz' clipa aceasta ca i cnd ar i un o%stacol pe care tre%uie s'-l n rng'# ,ar pentru ca momentul prezent este "iaa ns'i, este o ne%unie sa tr'ieti ast el,# ;iaa* In starea de contient', a ace ce"a, este o aliniere interna completa la momentul prezent 2 orice a-i ace acum# & ace,# Nu mai este atunci ce"a primordial care se deplaseaz' spre o inalitate, ci de"ine o desc/idere care in"ita contiina ara limite sa p'trund' n aceasta lume# & te alinia pe tine nsui la clipa aceasta de acum, este a te alinia la singurul scop uni"ersal 2 scopul ntregului* 1are este telul lui8 Naterea i n lorirea contiinei ara limite# &tunci ntregul te "-a g/ida n orice gndeti i aci* & ace lucrurile din starea de contient' nelimitata, are trei modalit'i, depinznd de circumstane i de natura acti"it'ii# Ele sunt$ acceptarea, %ucuria i entuziasmul# ,aca nu este nici acceptare, nici %ucurie, sau entuziasm n tot ceea ce aci, eti n a ara alinierii cu scopul uni"ersal# &tunci "ei creea ne ericire, i su erina, ntr-o orma sau alta# !n mod de a de ini egoul este i acesta$ o relaie nepotri"ita cu momentul prezent# Scopul ormelor e-terioare create de un mod de a ace contient este acela de a permite i a l'sa contiina ara limite sa apar' n orice se ace* ,aca umanitatea este gata pentru o trans ormare8 ,a# &m "'zut semne care de:a se ntmpl'# .entru prima data sunt mai multi oameni trezii pe planeta noastr'# ,e ce acum8 .entru ca daca nu ar i o sc/im%are n contiina umana, acum, ne-am distruge pe noi nine i poate i planeta# Ne%unia mintii egotice colecti"e, ampli icata de tiin' i te/nologie, aduce repede specia noastr' pe marginea pr'pastiei# Te trans ormi sau mori$ aceasta este singura noastr' ans', n momentul acesta# Trans ormarea contiinei se ntmpl' cu ade"'rat c/iar daca lucrul acesta nu este spus la tirile de asta seara# ,aca se ntmpl' destul de repede8 Sunt optimist n leg'tur' cu "iitorul omenirii, mult mai mult acum dect atunci cnd am scris .uterea .rezentului# ,e apt din cauza aceasta am i scris cartea# &tunci nu prea credeam ca umanitatea mai poate supra"ieui# &cum lucrurile sunt di erite# ;ad mult mai multe moti"e de a i ncrez'tori# Totui, aa cum cred ca tii, toate ntre%'rile i la el toate r'spunsurile sunt 'cute din gnduri, dar ade"'rul a cea ce eti tu cu ade"'rat N! este realizat prin gnduri# In cel mai %un caz, gndul poate i de a:utor pentru cei care inca au ne"oie de direcionare, dar numai prin &3&N,7N&=E& <DN,I=II se poate re"ela ade"'rul pe sine* 6olosim des raze ca, a te alinia cu ade"'rat "ieii0 i, sa te aliniezi interior la ceea ce este0# 1um a:ungem sa im nealiniai cu ceea ce este8 E .ro%a%il prin rezistenta, nepredare de sine n ata momentului prezent* &tta timp cat acel ade"'r nu este recunoscut, atunci, apare su erin' Acare desigur ca e o parte a ceea ce esteB# 1u cat mai repede este recunscut, cu att mai repede apare o noua dimensiune$ contient' prezenta# &ceasta este trezirea, trans ormarea, trancederea su erineI# &a ca atunci cnd zic sa te aliniezi la "ia', "reau sa spun alinierea contient'# Nepredarea n ata momentului prezent este n cele din urma numai ne-recunoasterea ca tu eti de:a una cu ceea ce este* &ceasta este iluzia separ'rii Acare desigur i ea i are locul ade"'rat n'untrul totalit'iiB# &a ca noi toi suntem pe drumul de la incontienta spre alinierea contient' la "ia'* S aturi de Ec?/art Toile F

 1are este esena a ceea ce sunt eu8 Este oare "or%a de carnea i oasele corpului meu8 Este memoria mea, gndurile i emoiile mele, sau rolurile mele sociale8 1eea ce simt ca sunt E! n esen', nu este nimic din toate acestea* 1eea ce unii i-ar spune indi"idualitate sau identitatea mea, simt ca este ce"a oarte preios* ,ar ce este de apt ea8 Este sentimentul ascuns a ceea ce sunt eu cu ade"'rat 2 este contiina ns'i 2 singurul lucru pe care nu-l pot pierdE# &a ca putem spune ca poi pierde totul, n a ara de tine nsui* Tu spui$ iecare "rea sa ie un indi"id0# Eu spun doar$ iecare "rea sa ie* 1ontiina de a i este auto-realizarea* 1ontiina ca eti este ade"'rata ericire* ,aca te predai i accepi ceea ce este i nu mai /r'neti simirea cu gndurile i po"etile tale,# &tunci ntristarea se "-a duce i odat' cu ea i egoul 2 i ti se "-a arata o alta ata a lucrurilor care este pace sau c/iar %ucurie* 3ucuria este aspectul dinamic al p'cii* ,ar nu te atepta sa o%ii ce"a prin predarea de sine# Tu spui$ pana i aceasta a%andonare pare sa nu a:ute0# &tta timp cat prin predare tu caui sa o%ii un rezultat Ace"a anume, un a:utor, alinareB aceasta nu este o predare completa# Este o ateptare# In ade"'rata predare de sine, nu ceri nimic i nu atepi nimic* 1i simplu, doar m%r'iezi ceea ce este* In trecut limitarea era aptul ca n"''tura a:ungea la un num'r restrns de oameni# &cum a:unge la milioane, iar eu nu sunt capa%il sa interacionez cu oamenii personal# &sta ar i c/iar rustrant, daca n-a ti i n-a accepta ca iecare situaie cu care te ntlneti i aduce o limitare proprie# .entru orice ctigi, este ce"a ce "ei pierde# .entru orice pierzi, "-a i ce"a ce "ei ctiga# &cesta este modul de mani estare a lumii ormei# 1e sa mnc'm8 Eu recomand sa ne ascultam corpul# 1nd te uii la un el de mncare, ii linitit i totui "igilent# &tunci "ei simi corpul desc/izndu-se i spunnd, da0 sau "ei simi o sla%a contracie, care nseamn' ca atunci spune, nu0# 1orpul tau tie mai multe despre /rana dect mintea ta ar putea "reodat' cunoate* .entru ma:oritatea oamenilor, trans ormarea nu este un e"eniment izolat, ci un proces prin care ei trec# Este o dez-identi icare graduala de gndurile i emoiile lor, ap'rnd ast el contientizarea# (ulti oameni "enind n contact cu n"''tura, trec acum prin acest proces, iar unii sunt c/iar li%eri* Noul Testament conine un ade"'r spiritual adnc dar i neclarit'i# &cele distorsiuni sunt de doua eluri$ unele sunt datorate nenelegerii n"''turii lui Iisus, altele au ap'rut pentru aptul ca oamenii au o ateptare Aei "or s'-l ng/esuie pe Iisus n ideiile lor preconcepute, ateptnd apoi sa se ntmple trans orm'riB# ,intr-un punct de "edere, as scrie o carte despre aceste lucruri n mod mult mai detaliat# ,ar putei g'si toate acestea n "oi ni"'# 1nd suntei prezeni, "oi accesai nelepciunea interioara i "ei simi ce este ade"'rat i ceea ce a ost ad'ugat sau distorsionat# &tta timp cat "ei "rea ce"a de la celalalt, cum ar i de e-emplu se-ul, eti tu oare prezent8 Sau caui sa o%ii ce"a n "iitor care sa i permit' sa te simi mplinit8 ,ar n elul acesta aci din momentul prezent ca i din cealalt' persoana, ce"a de o%inut# Toate dorinele implica aptul ca "iitorul este mai imortant dect prezentul# Este ine"ita%il ca atracia izica pentru o alta persoana sa apar' uneori# &ceasta nu este altce"a dect o parte a naturii# ,ar cnd te identi ici cu impulsul, el de"ine, tu0 i se trans orma n dorina# &tunci cealalalta persoana de"ine un lucru de o%inut# Iar se-ul 2 a o%ine un o%iect al dorinei tale# 1nd eti prezent, poi o%ser"a atracia sau sentimentele se-uale ap'rnd n tine 2 recunoate-le ca iind naturale, accept'-le c/iar %ucur'-te de ele, dar nu e ne"oie sa te identi ici cu ele# In cele din urma "-a i ne iresc sa te mai identi ici# 1nd te recunoti pe tine ca spatiu al contiinei "aste n care impulsurile apar, nu mai "ei "rea sa de"ii impulsul, i nu mai poi sa te

pierzi pe tine n el# i asta pentru ca prezentul este spatiu, mai mult dect orice altce"a din ceea ce se ntmpl'# 1ompasiunea este contiina unei leg'turi adnci intre tine i toate creaturile* Sal"area ade"'rat' este eli%erarea de negati"itate, i mai presus de toate, de trecut i "iitor ca ne"oie psi/ologica* Este su erina cu ade"'rat necesara8 ,a i nu# ,aca nu a-i i su erit aa cum a-i su erit, nu ar i ost nici-o nelegere n "oi, nici acceptare i nici compasiune# Eli%erarea nseamn' sa alegi sa tr'ieti n starea de prezenta mai mult dect n timp# 9nseamn' sa spui ,& la ceea ce este* (ergnd prin "ia', nu acordai GHHI atenia "oastr' lumii e-terne i mintii "oastre# ='mnei i n interiororul "ostru# ,e apt suntei iin' interioara c/iar i atunci cnd suntei anga:ai n acti"it'i zilnice, i n special atunci cnd relaionai cu natura# Simii linitea adnc' din interiorul ei# 4inei ast el poarta desc/isa* 1onceptele i e-plicaiile despre ceea ce este "iaa sau realitatea, sunt un lucru, dar ade"'rata aliniere la "iaa este altce"a# Totul este un mare i cosmic ilm* Nimic nu are iin' n realitate aici* 1onceptele sau e-plicaiile ntotdeauna te induc n eroare daca le oloseti spre a-i g/ida aciunea 2 sau non-actiunea, dup' cum e cazul# Ele "a pot a:uta ca indicatoare spre ade"'r 2 care oricum este aici i acum, i insepara%il de ceea ce eti tu de apt 2 dar de"in un o%stacol daca sunt luate drept ade"'rul nsui# In cele din urma, toate sunt numai gnduri plutind n :urul mintii# 6iecare gnd implica o perspecti"a limitata# Tot ce este ade"'r 2 este parado-al* Nici-un gnd i nici-o e-plicaie a realit'ii, nu poate s'-l cuprind'* ;rei sa treci de la credina n conceptul de sine la a trai n sine8 ,aca asta "rei, atunci tre%uie sa arunci mai nti conceptul de sine# ,e apt este "or%a doar de ce"a ce ai citit ntr-o carte, nu-i asa8 & ost un semn de direcionare, dar l-ai con undat cu ade"'rul# ,e apt tre%uie sa a%andonai ncrederea n gnduri i sa l'sai sa se duca credina pe care o a"ei ca aceasta ar i realitatea* Tre%uie doar sa m%r'iai starea de, a nu ti J# &ceasta "ine uor daca tr'ii ntr-un mod nedirecionat, de predare de sine n ata momentului prezent, aa cum este el acum* &cesta este singurul el de a trai ec/ili%rat* 1nd m%r'iezi, a nu ti0 de"enii alert i n pace, contient i ara gnduri# ,e"enii prezent* &poi prezentul care suntei raspunde la ne"oile din momentul acela# &ciunile "oastre nu mai sunt dictate de credine sau concepte 2 gnduri, ci apar din adncul iinei# &ceasta stare este a trai n sine* S aturi de Ec?/art Toile K i atunci te "ei g'si pe tine 'cnd cele mai ciudate lucruri# Te poi a la c/iar scriind o carte spirituala, sau sa /r'neti un copil n ometat# Te poi trezi ca iu%eti lumea ara sa mai i deloc ataat de ea* 9i pasa de ea i n acelai timp nu te mai a ecteaz'# i ntr-o zi, cu"intele, e-ista numai contiina0 pot i spuse de tine, dar atunci "or i nc'rcate cu puterea ade"'rului* 1um sa oprim zgomotul mintii8 ,aca e-ista un %uton de oprire pe care s'-l olosim8 ,a, %utonul de oprire este puterea prezentului i se g'sete numai n clipa aceasta* Stiu ca de:a cunoatei lucrul asta# (intea "oastr' olosete tactici de ntrziere spre a "a tine la distanta de acest %uton, numai sa nu ap'sai pe el i aa "a pune o noua ntre%are,# ,ar r'spunsul de apt il tii oarte %ine* .entru cei care nu-l tii numai momentul prezent Aacceptarea interioara a ceea ce esteB oprete mintea* Nu e-ista nici-un# 1um sa aci asta* 1i doar '-o* 7%ser"ai ataamentul ata de punctele "oastre de "edere i opiniile pe care le susinei# 1nd "a implicai ntr-o argumentare sau ntr-un con lict, o%ser"ai cat de o ensi" i ncordai de"enii, i simii ora propriei agresiuni atunci cnd atacai poziia altei persoane# Simii

energia emoiei mentale n spatele ne"oii de a a"ea dreptate, n timp ce cealalalta persoana nu tre%uie sa ai%' dreptate,# &poi l'sai aceasta or' din interior care se lupta,# Sa se duca# Ea este cea care lupta pentru putere* .redarea de sine este 2 simpla i pro unda "ra:a care da "oie "ieii sa creasc' 2 nu sa te opui curgerii ei# E Singurul loc unde poi e-perimenta "iaa, este acum,# &a ca,# & te preda acestui moment nseamn' s'-l accepi aa cum "ine el,# Necondiionat i ara rezer"e* Este "or%a de a renuna la rezistenta interioara la tot ceea ce este* 1nd lai lucrurile aa cum sunt, atunci o dimensiune adnc' se dez"'luie pe sine, ca o prezenta statornica, o linite pro unda i nesc/im%'toare te cuprinde, i o %ucurie ara cauza i mai presus de %ine i de rau# &ceasta este %ucuria de a i 2 pacea lui ,umnezeu* .rezenta nl'tura timpul* 6ara timp, nici-o su erin' i nici-o negati"itate nu poate supra"ieui* Eli%erarea aleasa contient nseamn' sa renuni la ataamentul tau ata de trecut i "iitor, 'cnd din prezent scopul principal al "ieii "oastre* Tu nu eti istoria ta personala# Tu nu eti po"estea ta* Nu conteaz' ce ti s-a ntmplat n trecut# Numai acest moment e-ista 2 acum* 1arapacea egoului a ost aruncata# Este o renatere* ,umnezeu este esena a tot ceea ce apare# ,umnezeu nu este ceea ce apare* &de"'rata iu%ire nu este niciodat' iu%irea ormei, ci este iu%irea lipsei ormei* 1nd eti atent la linite, mintea se oprete* Nu poi asculta linitea cu o minte zgomotoasa* Starea dinainte a ost un uni"ers n tine 2 ara timp 2 o singura "ia'* Trezirea este ade"'ratul scop al "ieii* ;ad r's'rirea spaiului contiinei, ca urm'torul stadiu n e"oluia umanit'ii# .rin spatiu al contiinei "reau sa spun, starea de a i complet contieni de lucruri, de sentimentul percepiei, de gnduri i emoii i de tot ceea ce se ntmpl' n "iaa noastr'# Este un mic curent de trezire i prezenta, ce opereaz' n noi, de:a* Trezirea implica aptul ca noi nu suntem contieni numai de lucruri, ca i de o%iectele i de oamenii din :urul nostru, dar suntem n acelai timp contieni ca suntem contieni# &sta nseamn' a i cosntient de, eu sunt0 care este n a ara timpului i ara de care lumea nu ar putea e-ista# .utem simi i o linite interioara alerta, n spatele lucrurilor, n timp ce ele se ntmpl' n prim plan# &cesta este necondiionatul 2 inteligenta ade"'rat'# ,aca suntem contieni numai de o%iectele din "iaa noastr', r'mnem capti"i n condiionat, capti"i n orma, care creaz' o separare# &st el mereu ncercam sa sc/im%am orma sau rezistam la ea ntr-un anumit mod# &poi c'utam din nou lumea ormei pentru sal"area noastr'# ,ar atunci cnd suntem contieni de spaiul ara margini al contiinei 2 contieni ca suntem contieni AnelimitaiB, atunci de"enim li%eri, i nu ne mai identi icam cu orma, care este egoul 2 i aa se ridica n noi o contiin' de sine comuna cu ntregul, cu Sursa noastr'# In acest mod te eli%erezi de ataament i de lupta* aa este# .entru ca n spaiul contiinei ara limite nu mai este "iitor i nici trecut# E-ista numai prezentul, i el este ntotdeauna li%er* &cesta este ceea ce %uditii numesc, golul0 2 nimicul, iar Iisus i-a spus, plin'tatea "ieii0* Este acelai lucru 2 nici-un lucru# .entru ca este o desc/idere spre dimensiunea "erticala, care nu are nici-o limita 2 prezentul nu este niciodat' limitat, sau nc'rcat cu pro%leme# .ro%lemele au ne"oie pentru a supra"ieui de timp, adic' de trecut i "iitor#

 ,aca ne orientam atenia spre trecut sau spre "iitor, noi "om unciona atunci ntr-o dimensiune orizontala, i ast el apare con lictul intre ormele ce deri"a din construciile egoului# Intrarea n dimensiunea "erticala cere un grad ridicat de prezenta# .rezenta, e necesar sa ie principala noastr' preocupare i atenie* ,esigur, a"em ne"oie de conceptul timpului pentru a unciona n lume# ,ar lucrul cel mai important este sa N! ramai limitat i nc/is n aceasta dimensiune temporala* E-primarea spaiului ara margini al contiinei 2 trecerea la dimensiunea ei "erticala,# 9n loc de a ramane ntr-o dimensiune orizontala AtemporalaB 2 acesta este urm'torul stagiu n e"oluia umanit'i# i se ntmpl' din ce n ce mai mult acum, ca atenia noastr' sa r'mn' la momentul acesta* 1te"a cai de a ramane concentrai pe momentul prezent$ un lucru putem ace 2 sa luam seama la toate lucrurile mici din :urul nostru, dnd atenie detaliilor, cum ar i 2 p's'rilor din copaci, lorilor din gr'dini sau parcuri 2 doar apreciai rumuseea de peste tot, c/iar n lucrurile cele mai mici* Se pare ca a i atent pana i la lucrurile cele mai mici necesita o stare de alerta# Iar aceasta stare de trezire, de atenie, este 1LEI&# Ea este necondiionat'# i este c/iar ns'i contiina ara limite* Simplu, nu8 7 alta practica olositoare este s'-i urm'reti respiraia, i sa respiri contient# ,aca acordam atenie respiraiei noastre, nu ne mai putem gndi la nimic altce"a n acel timp# &tenia noastr' este acum pe acest moment i nu pe necazurile noastre de ieri sau pe planurile noastre de maine, sau despre ce "om ace s'pt'mna urm'toare# Noi atunci doar respiram, nu mai i gndim# &sta pentru ca practica meditaiei la respiraie ne ia atenia de pe acti"itatea gndurilor i de aceea este o cale %una de trezire# ,e apt, respiraia, pentru ca elimina orice orma 2 gnd, a ost n mod tradiional ec/i"alata cu spiritul, "iaa unica ara orma* In lim%a germana, cu"ntul, atme0 nseamn' respiraie i este deri"at din, atman0, care n sanscrita, lim%a "ec/e din India, se re era la esena cea ade"'rat' sau sinele uni"ersal# ,e ce este att de important s'-i eli%erezi mintea de gndire8 <ndirea, sau mai precis identi icarea cu gndirea, nt'rete i menine egoul, care n societatea noastr' este ara control# El crede ca este real i ncearc' din greu s'-i menin' supremaia# Starea negati"a a mintii, cum ar i sup'rarea, resentimentul, rica, in"idia, gelozia, sunt produse de ego# 1nd egoul controleaz' lucrurile, aceste st'ri ale mintii ne apar :usti icate i de asemenea cauzate de actori e-terni# ,e o%icei o alta persoana este %lamata ca ne-a produs aceste sentimente# ,ar ade"'rata lor cauza se g'sete c/iar n "iaa "oastr', n structura mintii egotice# Ea are ne"oie de dumani pentru ca i o%ine identitatea prin separare i ast el pune accentul pe ceea ce ac ceilali# ,in acest moti", l'snd egoul sa ai%' controlul,# Lucrurile sunt duse n ultima instan' la "iolenta, lupta, i r'z%oi# &ceasta este ne%unia, dar egoul "ede alt el lucrurile# 6ilmul, 7 minte minunata0 a ar'tat cum mintea ne poate am'gi i ne poate i ine%uni n acelai timp# Spectatorii nu-i dau seama ca persona:ul principal este ne%un, pana cnd el nsui realizeaz' asta# 6ilmul "rea sa arate ca atunci cnd de"ii contient de mintea ta, nu te mai identi ici deloc cu ea# 7 noua dimensiune a contiinei apare atunci n noi# Ne%unia este cauzata de gndirea ara contientizarea nelimitarii care este iina noastr' ade"'rat', iar gndind ara sa contientiz'm spaiul nem'rginit care suntem, arata cum egoul ne tine capti"i n cuca sa# ,aca numai sc/im%nd coninutul gndurilor noastre i e"itnd pe cele negati"e, putem, cum"a, sa oprim acti"itatea gndirii8 <ndirea poziti"a este desigur pre era%ila gndirii negati"e# ,ar sa im contieni de momentul acesta i sa practicam contient' prezentei di"ine 2 aceasta este ceea ce Iisus a "rut sa spun' n .redica de pe munte cnd a a irmat$ N! TE <DN,I ,EL71 L& ;I&4& T&0, din aceasta stare de iinare "ine marea creati"itate# JSc/im%'-i gndirea0 2 acest indemn poate i neles numai daca este interpretat ca necesitatea de a opri acti"itatea

continua a mintii, care este repetiti"a, zadarnica i negati"a# In locul unei gndiri continue, sa im linitii i ast el de"enim contieni ca suntem contieni# &ceasta este realizarea lui, eu sunt0, realizarea sinelui, identitatea noastr' esenial'#* 1nd suntem nr'd'cinai n sine, gndirea de"ine ser"itorul st'rii de contient' nlocuindu-se n acest mod acti"itatea ei continua care este numai spre olosul propriu al egoului# &st el ea de"ine creati"a# S aturi de Ec?/art Toile M Numesc corpul durerii, acumularea durerii emoionale "ec/i pe care aproape toi oamenii o poarta n campul lor energetic# Este o entitate semiautonom', compusa din emoii negati"e care nu au ost acceptate, sau N! &! 67ST L5S&TE S& SE ,!1&, n momentul cnd au ap'rut# &ceste emoii negati"e las' un reziduu de durere emoional', care este stocata n celulele corpului# (ai e-ista i un corp durere colecti", coninnd durerea su erita de atia oameni de-a lungul istoriei# 1orpul durere are un stagiu adormit i unul acti"# .eriodic de"ine acti", i atunci cnd se ntmpl' asta, el caut' mai multa su erin' cu care sa se /r'neasc'# ,aca nu suntei T7T&L .=E>EN4I, "a ura mintea i "-o umple cu gnduri negati"e i cu e-periente nepl'cute,# 1um ar i drama relaiilor# &cesta este modul cum se perpetueaz' pe sine de-a lungul istoriei umane# !n alt mod de a descrie corpul durerii este acesta$ &,!N&=E& ,E NE6E=I1I=E# 7 cale de a elimna corpul-durerii8 ,a, realizam aceasta, prin T5IE=E& LE<5T!=II INT=E 17=.!L ,!=E=II I <DN,I=E& N7&ST=5# 6iecare gnd negati" are o rec"enta similara corpului durerii i ast el il /r'nete# Nu poate i /r'nit de gndurile poziti"e* 1nd corpul durerii nu mai ruleaz' dialogul intern al gndirii noastre compulsi"e, noi de"enim contieni de el n mod direct# Simim emoia n corp, i aa aducem contient' n el 2 lumina contiinei# Emoia "ec/e este apoi trans ormata n contiina li%era n acelai mod n care ocul trans orma totul n el nsuI# &a ca ,E>I,ENTI6I1&=E& -eli%erarea de emoie este & T=&I N!(&I IN .=E>ENT* &cesta este modul de a opri ciclul constant de =E1=E&=E a unor e-periente dureroase# 6rica se pare ca se a la n spatele ma:orit'ii emoiilor negati"e# 1um te poi eli%era de ea8 .rin procesul de ,E>I,ENTI6I1&=E# 1um se iniiaz' el8 E 6rica apare prin identi icarea cu orma, c/iar daca este o posesie materiala, corpul psi/ic, un rol social, o imagine de sine, un gnd sau o emoie, ea apare prin NE17NSTIENTI>&=E& dimensiunii interioare a contiinei nem'rginite, ara orma, care este esena a ceea ce eti tu cu ade"'rat* Suntem prini de o%iectele contiinei, incontieni de dimensiunea spaiului interior care numai el este cu ade"'rat li%er# 6iecare gnd plin de rica este ,ES.=E ;IIT7=, despre ce"a ce ar putea sa se ntmple# (a:oritatea oamenilor sunt amiliarizai cu, ilmele mentale0 care le produc stres i an-ietate, i "a tin tre:i noaptea, n timp ce corpul "ostru sta ntins, con orta%il, la c'ldur' n pat# ,ar n momentul 1DN, =E1!N7TI un gnd plin de rica, nseamn' ca este "or%a de acti"itatea mentala autodistructi"a 2 aa ncepi sa te dez-identi ici de el# 1ontient' sau prezenta ia atunci locul, gndirii compulsi"e,# Imediat# Nu "reau sa spun sa nu mai gndii, ci numai$ S& N! 17N6!N,&4I <DN,I=E& 1! 1EE& 1E S!NTE4I ;7I 1! &,E;5=&T* <ndirea de"ine atunci nr'd'cinat' n contiina nem'rginit' i nu mai este autonoma Acare se susine numai pe sine, ceea ce este egoulB# 6iecare corp durere conine multa rica, pentru ca rica este emoia negati"a cea mai importanta* 1um nl'tur'm acest lucru8 IL =E1!N7&TE4I, aa cum este el$ corpul durerii 2 o acumulare de emoii "ec/i# 7dat' ce l-ai recunoscut, el nu "a mai poate su%:uga mintea, i nici s-

o mai /r'neasc' cu gnduri negati"e sau sa "a controleze dialogul "ostru intern ca i ceea ce spunei i acei# 7dat' ce corpul durerii a ap'rut, nu luptai cu el sau nu ii rezistai# El este parte a ceea ce este,# & momentului acesta cu care este n acor,# &a ca doar ii permitei sa ie acolo# &tt# ,aca nu il mai /r'neti deloc, el i pierde energia de atac i atunci emoiile negati"e sunt dep'ite# Spuneai despre dorina nencetat' a egoului i ne"oia lui nest'pnit' .ENT=! (&I (!LT# &tunci putem considera ca lucrurile necesare cum ar i 2 sa de"enim o persoana mai %una,# .utem sa le consideram ca dorine rele8 E ,orina de a de"eni o persoana mai %una este asem'n'toare cu necesitatea de a i atent la cum ma simt eu cu mine nsumi, acum 2 cum ma "ad pe mine, sau cum sunt "'zut de ceilali# Este "or%a de modul n care i 'ureti imaginea mentala de sine 2 acesta este aa cum se spune egoul# &cest lucru include desigur i dorina de a de"eni eli%erat sau mai spiritual# Trezirea sau realizarea spirituala este descoperirea aptului ca T! N! &I NE;7IE S& &,&!<I NI(I1 L& TINE 9NS!4I .ENT=! & ,E;ENI .LIN# Nu ai ne"oie sa ncerci sa de"ii mai %un, ci ,7&= S& ,&I ;7IE, S& .E=(I4I ca %un'tatea care ESTE IN TINE, ca parte insepara%ila a iinei tale, a ceea ce eti tu cu ade"'rat, S& I&S5 L& S!.=&6&45 I S& SE EN.=I(E .E SINE* 1nd oamenii se trezesc la ade"'ratul lor sine i la ade"'ratul scop al "ieii, atunci un nou p'mnt "a i creat# 1um "-a arata acest p'mnt8 Nu "reau sa speculez despre caracteristicile unui nou p'mnt, dar oricum "a i,# ;a i o mani estare e-terioara a noului =&I, care este c/iar realitatea interioara a contiinei ara margini# Se "a ridica atunci o contiin' treaza care este necondiionat' i li%era de iluziile egoului# Sugestii de cum "a arata noul p'mnt se g'sesc n 3i%lie, unde se spune, de e-emplu ca$ lupul "a sta laolalt' cu mielul#0 aceeasta se poate nelege ast el$ noi percepem o realitate e-terioara care este o oglinda a contiinei umane colecti"e,# Iar atunci "a i o sc/im%are n contiin', care "a modi ica nu numai modul cum este creata lumea, ci i ntregul nostru mod de a percepe realitatea# .e m'sur' ce iinele umane se trezesc din "isul care este 2 identi icarea cu orma 2 contiina ara limite "a ncepe sa creeze orme ara sa se mai piard' pe sine n ele# &tunci se realizeaz' esen' a ceea ce cu ade"'rat suntem iecare din noi# ;enirea unui nou rai i a unui nou p'mnt, pre"'zute n "ec/ile c'ri religioase, este o meta ora care spune despre aceasta sc/im%are undamentala n contiina oamenilor# &ceasta trans ormare nu este totui o stare "iitoare la care tre%uie sa se a:ung' sau n care sa crezi# !N N7! =&I I !N N7! .5(DNT SE =I,I1& IN 6IE1&=E ,IN N7I,# 1LI&= IN &1EST (7(ENT* aa ca a "a trezi la scopul ade"'rat al "ieii "oastre N! ESTE,# S& 9N1E=1&4I S& 15!T&4I 1E;& ,E 734IN!T IN ;IIT7= I S& &TE.T&4I 9(.LINI=E& ,E SINE,# &17L7 -ci S& ;& &E>&4I IN &1EST (7(ENT 2 IN .=E>ENT 2 L5SDN, &ST6EL E<7!L S& SE ,I>7L;E* Scopul simirii i tr'irii contiente a "ieii interioare 2 este primordial, i acest scop este S& ;& T=E>I4I I S& 6I4I 17NTIEN4I ,E NE(5=<INI=E& 1&=E S!NTE4I* aa ca,# Starea aceasta de contiin' treaza, nelimitata, tre%uie sa o punei n toate lucrurile pe care le acei, ast el nct ea S& 6IE .E .=I(!L L71,# i ntotdeauna actorul primordial* ,in "remurile antice termenul trezire a ost olosit ca un el de meta ora spre trans ormarea contiinei umane# Sunt para%ole n Noul Testament care "or%esc de importanta de a i treaz 2 contient, i cum sa aci totul ca sa nu cazi la loc, n adormire# 1u"ntul 3udd/a "ine din sanscrita, unde, %ud/0 nseamn' a i treaz0, aa ca 3udd/a nu este un nume i nici o persoana, ci o stare de contiin'# Toate acestea arata ca oamenii sunt potenial capa%ili sa tr'iasc' ntr-o stare de contiin' compara%ila cu acea starea de trezire normala, di erita de somn i "isare# &cesta este moti"ul pentru care unii n"''tori spirituali

olosesc termenul de, /alucinaie mp'rt'it'0 sau, /ipnotism uni"ersal0 pentru a descrie e-istenta umana o%inuit'# .utei lua orice carte de istorie i "a sugerez sa ncepei sa studiai sec NN 2 "ei a la, ca o mare parte a istoriei umanit'ii, are toate caracteristicile pe care noi le asociem n mod normal cu un comar sau o /alucinaie ne%una# Natura trezirii spirituale nu este neleas', de o%icei# &doptarea credinelor religioase,# & a"ea "iziuni despre ,umnzeu sau iinele celeste, a%ilitatea de a comunica, de a "indeca, de a pre"edea "iitorul sau alte puteri paranormale 2 toate aceste enomene sunt ce"a i nu pot i ignorate, dar nici-una din ele nu reprezint' un indicator al trezirii spirituale la o persoana care le e-perimenteaz'# Se pot ntmpla i la persoane care nu sunt trezite spiritual i pot sau nu sa nsoeasc' starea de trezire# S aturi de Ec?/art Toile O In iecare dimineaa ne trezim din somn, i din "isele noastre i intram n starea c'reia noi ii zicem trezire# !n u"oi continuu de gnduri, ma:oritatea din ele repetiti"e, caracterizeaz' starea o%inuit' de "eg/e# &tunci ce se ntmpl' cnd ne trezim spiritual8 NE T=E>I( ,IN I,ENTI6I1&=E& 1! <DN,!=ILE N7&ST=E* Toi cei care nu sunt trezii spiritual se identi ica total cu gndurile mintii i se mica datorita lor# Este "or%a de "ocea nencetat' din capul lor# ,ar gndirea este compulsi"a* Nu te poi opri, sau aa se pare, ca nu poi# Este i o patima pentru ca ea creeaz' dependenta# Tu nu mai "rei deloc sa te opreti, nici atunci cnd su erina generata de zgomotul nencetat al mintii de"ine de nesuportat# In starea o%inuit' de "eg/e, "oi nu olosii gndurile ci ELE ;& 67L7SES1 .E ;7I# S-ar putea spune ca "oi S!NTE4I .7SE,&4I ,E <DN,!=I# Ele sunt de apt o condiionare a mintii colecti"e care e-ista de mii de ani# ;oi nu "edei niciodat' lucrurile aa cum sunt ele cu ade"'rat, ci distorsionate i reduse la etic/ete mentale, concepte, :udec'i, opinii i tipare reacti"e# Identitatea de sine este redusa la o po"este pe care 4INE4I (E=E! S& 7 S.!NE4I IN (INTE#, Eu i po"estea mea0 2 n starea de netrezire, ea este tot ce "ia' reprezint' pentru "oi, totul este redus la acest lucru atunci nu mai putei i ericii mult timp, pentru ca nu mai suntei "oi ni"'# &sta nseamn' oare, ca nu mai gndeti atunci cnd eti trezit spiritual8 Nu, %ineneles ca nu# ,e apt, "ei putea sa oloseti gndurile mult mai e icient dect nainte, dar "ei realiza ca este ce"a adnc n iina ta, o linite "i%ranta, "ie, care este mai "asta dect gndirea# Este contiina ns'i, ata de care mintea gnditoare este doar un aspect# .entru multi oameni prima indicaie a unei treziri spirituale este aceea ca deodata de"in contieni de gndurile lor# i a:ung sa ie (&=T7=I la ele i la spusele lor# Nu se mai identi ica deloc complet cu mintea i ast el ncep sa simt' ca este o pro unzime n ei, de care nu tiau nainte# .entru ma:oritatea oamenilor, trezirea spirituala este un proces gradual# =areori se ntmpl' deodata# ,ar adeseori se petrece datorita unei su erine intense# &sta a ost i n cazul meu# (ulti ani, "iaa mea a alternat intre depresie i o an-ietate acuta# 9ntr-o seara m-am trezit ntr-o stare de intensa i groaznica rica, mult mai intensa dect am tr'it pana atunci# ;iaa mi p'rea ara sens, arida i ostila# & de"enit aa de insuporta%ila, ca deodata mi-a "enit un gnd n minte$ nu mai pot trai cu mine nsumi, deloc0# <ndul s-a repetat de mai multe ori# ,eodata, mam retras din gnd i am pri"it la el, aa cum era# &st el am de"enit contient de ciud'enia acestui gnd$ daca nu mai pot trai cu mine nsumi, tre%uie sa ie doi de mine 2 Eu i mine cu care nu mai pot trai8 Nu a mai ost nici-un r'spuns la aceasta ntre%are, i toat' gndirea s-a oprit# .entru un moment n interiorul meu s-a l'sat o linite completa# ,eodata m-am simit a%sor%it ntr-un "rte: de energie# (-a apucat o rica intensa, iar corpul meu a nceput sa tremure# &m auzit cu"intele, nu rezista0, ca "enind din pieptul meu# (-am simit a%sor%it ntr-un gol# i

deodata, toat' rica a disp'rut, i (-&( L5S&T S& 1&, IN NE&NT# ,up' asta nu mi-am mai amintit nimic din ce s-a ntmplat# ,imineaa urm'toare m-am sculat ca i cnd tocmai atunci m-am n'scut pentru prima data n aceasta lume# Totul p'rea proasp't, dar din totdeauna la el 2 i a"eam un sentiment intens de "iu# 7 linite "i%ranta mi-a umplut toat' iina# .lim%ndu-m' prin ora n aceea zi, lumea mi p'rea ca i cnd, c/iar atunci ar i "enit n e-istenta, complet lipsita de trecut# Eram ntr-o stare de uimire,# ,e pacea pe care o simeam n interior i de rumuseea pe care nu o mai "'zusem pana atunci, c/iar i n mi:locul tra icului# 6(I .IE=,!SE( 73IN!IN4& ,E & ETI1LET& I INTE=.=ET& .E=1E.4IILE (ELE 2 I N! (&I &;E&( ,EL71 NI1I-!N 17(ENT&=I! (ENT&L* In aceea zi, am perceput i am interacionat cu lumea n modul acesta$ .=IN LINITE, nu prin zgomotul mintii# .acea pe care am simit-o n aceea zi, cu mai mult de @H de ani n urma, nu m-a mai p'r'sit, cu toate ca "ariaz' n di erite grade de intensitate# ,e atunci nu mai am nici-un preconcept care sa ma a:ute sa neleg ce mi s-a ntmplat# ,up' aceea, am realizat ca su erina acuta care m-a cuprins n atunci, tre%uie sa i orat contiina mea sa se retrag' din identi icarea cu sinele ne ericit, su erina, micului eu0 care n ond nu este dect 7 6I14I!NE & (INTII# &1E&ST& =ET=&<E=E T=E3!IE S& 6I 67ST &TDT ,E 17(.LET& &ST6EL 9N1DT S!6E=IN45 IN SINE S-& S6D=IT ca i cnd ai scoate dopul de la o :uc'rie um lata cu aer# 1eea ce a r'mas a ost natura mea ade"'rat' 2 acel ntotdeauna prezent, eu sunt0,# 1ontiina ara limite n prima stare a ei de identi icare cu orma# Ii poi spune i pura trezire sau prezenta# In po"estea "ieii personale se pare ca a ost o cone-iune intre su erina intensa i creterea e-perientei spirituale# Este, la toat' lumea, o leg'tur' intre su erina tr'it' i intensitatea cu care apare ne"oia unei creteri spirituale8 E ,a, acest lucru se pare ca se ntmpl' n ma:oritatea cazurilor# 1nd eti prins i capti" ntr-un comar, moti"aia ta de a te eli%era "a i mult mai mare, dect cel prins ntr-un "is relati" pl'cut# ,ar la toate ni"elele, e"oluia apare ca un r'spuns la o situaie critica, nu rareori o "ia' ameninat', cnd structurile "ec/i, din interior sau din e-terior, sunt d'rmate sau nu mai lucreaz' deloc# La ni"el personal, aceasta nseamn' adeseori e-perienta pierderii a ce"a anume$ moartea cui"a drag, s ritul unei relaii, pierderea unei posesiuni, casa "oastr', statutul social, sau c'derea structurilor e-terne din "iaa "oastr' care "a urnizau un sentiment de securitate# .entru multi oameni,# 3olile, pierderea s'n't'ii 2 reprezint' o situaie critica ce mpinge spre trezire# 1u %oala gra"a, "ine i trezirea la &,E;5=&T& (7&=TE, (&=E& .IE=,E=E & T7T 1E &;E4I* .entru multi oameni, .IE=,E=E& este perceputa ca o pierdere a sensului "ieii# 1u alte cu"inte, "iaa pare sa ie atunci ara nici-un sens# .ierderea sensului "ieii este adeseori parte din su erin' care "ine odat' cu pierderea psi/ica, dar acest lucru se poate ntmpla i acelora care au ctigat tot ce lumea aceasta a putut o eri, i care au reuit n oc/ii lumii 2 i deodata ei realizeaz' ca succesul lor,# Sau posesiunile sunt goale i nu ii pot mplini# 1eea ce lumea i cultura le spune este important pentru ei, pentru ca sunt ndemnai sa ncerce sa posede cat mai mult, ceea ce pana la urma le da un el de ap'sare dureroasa n su let, adesori nsoit' de o mare con uzie mentala# &cum ntre%area care apare este$ care este ade"'rata cone-iune intre su erina i trezirea spirituala8 1um poate una sa duca la cealalalta8 1nd te uii cu atenie la natura su erinei umane "ei a la un ingredient esenial n mai toate elurile de su erin' i acesta este 2 ,I(IN!&=E& 17NTIIN4EI ,E SINE* Sa luam spre e-emplu, %oala# Ea te ace sa te simi mai mic, ara niciun control, ara a:utor# Se pare ca pierdei autonomia, i se poate sa de"enii dependeni de alii#

&:ungei mai mic, "or%ind la igurat# 7rice .IE=,E=E ma:ora are un e ect similar$ unele din ormele care au reprezentat o parte importanta din ceea ce ati ost "oi 2 o persoana, o posesiune, un rol social,# ;a l'sa, o pierdei i "oi su erii pentru ca "-ai identi icat cu acele lucruri, persoane, i ast el "i se pare ca pierdei ce"a din "oi 2 o parte din "oi# In realitate, desigur, ceea ce simii ca o diminuare sau o pierdere a sentimentului de sine, este de apt .IE=,E=E& !NEI I(&<INI despre ceea ce credei ca suntei, o imagine care este ag'at' n minte# .IE=,E=E& ,I>7L;& I,ENTI6I1&=E& 1! 67=(ELE <DN,!=I care i-au dat ie sentimentul de sine# ,ar acest sentiment de sine este de apt als 2 este o iciune mentala# Este mintea egotica sau cum I s-a spus 2 micul eu# & te identi ica cu o imagine mentala care spune cine eti tu, nseamn' sa ii incontient i netrezit spiritual# &ceasta ST&=E ,E NET=E>I=E 1=EE&>5 S!6E=IN45, dar i su erina creeaz' posi%ilitatea trezirii# 1nd nu mai rezistai la diminuarea eului ce "ine odat' cu su erina 2 cnd toate rolurile pe care le-ai :ucat i care reprezint' de apt starea de netrezire 2 SE TE=(IN&,# &tunci de"enii umil, simplu i real# i parado-al n clipa 1DN, S.!I, ,&0 &1ELEI (7=4I .ENT=! 1&, ESTE 1EE& 1E ESTE0, atunci realizai ca sentimentul de sine mental, acoper' ade"'rul a ceea ce suntei "oi cu ade"'rat,# &cel sine,# Nu de init de trecutul "ostru, ci acel sine care este LI.S& TI(.!L!I* i cnd ceea ce credei ca suntei se dizol"a dintr-o data, &T!N1I ;& 17NE1T&4I L& ;&ST& .!TE=E care este esena iinei "oastre nem'rginite# Iisus i-a spus$ "iaa eterna0# In %udism, uneori i se spune, realitatea "enic'0# &cum, oare,# &ceasta nseamn' ca daca nu ai e-perimentat su erina intensa n "iaa ta,# Nu mai este nici-o posi%ilitate de trezire8 (ai nti, moti"ul pentru care c'utai o n"''tur' spirituala, sau un n"''tor este acela ca, mp'rt'ii de:a su erina, i de aceea procesul de trezire a nceput# !n n"''tor sau o n"''tur' nu sunt eseniale pentru trezirea spirituala, ci doar se economisete timp# &poi, umanitatea ca ntreg, a trecut de:a printr-o su erin' inimagina%ila, mai mult auto-in"entataP secolul NN atingnd culmea cu ale lui orori inimagina%ile# Su erina colecti"a a ost adusa n iinele umane pana cnd, aceasta prea multa su erin' a c/emat ne"oia de eli%erare care este trezirea spirituala# Nu mai este necesara mai multa su erin'# &cum, pentru multi oameni, asta nseamn' ca au se erit destul# Nu mai "or sa su ere# S6D=IT!L S!6E=IN4EI este deasemenea i scopul iec'rei n"''turi spirituale ade"'rate# 6ii recunosc'tor ca su erina te-a adus la aceasta nelegere$ N! (&I &( NE;7IE S& (&I S!65= ,EL71*0 Sa ne anga:am complet n momentul present8 E Identi icarea cu gndurile i emoiile care "in, creeaz' un als sentiment de sine mental, condiionat de trecut$ micul eu i istoria lui# &cest sine als nu este niciodat' ericit i nu se simte mplinit pentru mult timp# &ceasta este starea o%inuit' a oamenilor 2 de nelinite, rica i insu icienta, de nemplinire# &cest eu als, spune ca el caut' ericirea i totui, tot el creeaz' un continuu con lict i ne ericire# .ri"iti la lupta din :urul "ostru, intre naiuni, religii, tri%uri# Ei au ne"oie de dumani, pentru ca numai acetia le urnizeaz' sentimentul de separare de care identitatea lor colecti"a depinde# 6alsul sine tr'iete n principal prin memorie i anticipare# T=E1!T!L I ;IIT7=!L S!NT .=IN1I.&L& L!I .=E71!.&=E# (omentul present, n cel mai %un caz este ce"a# 1e se s rete repede, sau un pas spre "iitor, i toate astea, pentru ca "iitorul promite mplinire, i sal"are, ntr-o orma sau alta# .ro%lema este ca "iitorul nu "ine niciodat'# Iar "iaa este ntotdeauna, acum* 7rice s-ar ntmpla, orice e-perimentai, suntei, gndii sau acei 2 totul se ntmpl' numai acum* .=E>ENT!L ESTE T7T 1EE& 1E ESTE* i daca "oi pierdei continuu, momentul acesta de acum, i ii rezistai sau nu "a place de el, atunci ncercai mereu sa ugii de clipa aceasta, sau o reducei la ce"a ce trece repede,# &tunci "oi pierdei esena "ieii "oastre, i de"enii 1&.TI;I IN ;IS!L

L!(II I(&<INIL7=, 17N1E.TEL7=, ETI1LETEL7=, INTE=.=ET5=IL7= S&! Q!,E1&4IL7=* E 1e sunt toate coninutul condiionat al mintii pe care l-ai luat ca iind "oi ni"'# i ast el "a rupei, i cadei, tocmai de starea de mplinire a "ieii ce este numai acum 2 1EE& 1E ESTE, aa 1!( ESTE, N!(&I IN &1EST (7(ENT* 1DN, S!NTE4I NE&LINI&4I 1! 1EE& 1E ESTE &1!(, ;7I S!NTE4I NE&LINI&4I L& ;I&4& 9NS5I* S aturi de Ec?/art Toile R ;oi "a luptai sa atingei un scop n "iitor, cnd lucrurile "or i, poate, mai sigure, mai pline de "ia', a%undenta, dragoste, %ucurie,# ,ar, de apt acele lucruri sunt esen' a ceea ce suntei "oi de:a# Tot ceea ce "i se cere pentru a a"ea acces la esena, este sa "a mprietenii cu momentul prezent# i "ei putea sa realizai ca mai tot timpul n "iaa "oastr' ati 'cut din momentul acesta, un duman# ;oi nu ati spus, ,&0 la ceea ce este, i nu l-ai m%r'iat aa cum "ine el# &ti ost nealiniai la, clipa de acum0 i de aceea "iaa a de"enit o lupta# &st'zi, acest lucru pare a i normal, pentru ca toi din :urul "ostru tr'iesc n acelai mod# Lucrul nostim este acesta$ ;iaa,# (area inteligenta care p'trunde ntregul cosmos, "ine n a:utorul "ostru numai atunci cnd spunei, ,&0 la ceea ce este* !nde este "iaa8 S &ici* &cum* S Tot ceea ce este 2 este numai n aceasta clipa* .rezentul pare att de mic la nceput,# !n mic segment intre trecut i "iitor, i totui,# 9NT=E&<& .!TE=E & ;IE4II SE &S1!N,E IN EL# 1nd se ntmpl' trezirea spirituala, "a trezii n plin'tate i "iu, n sacrul acestui moment de acum* .ana aici ati ost a%seni, adormii, dar acum suntei prezent 2 i treaz* Secretul trezirii este$ S& &11E.T&4I NE17N,I4I7N&T &1EST (7(ENT aa 1!( ESTE EL, I 1!( &.&=E 2 1& ESTE 1EE& 1E ESTE* !nii oameni ac lucrul acesta pentru ca nu mai pot sa stea n su erin' care "ine odat' cu NE&11E.T&=E& & 1EE& 1E SE 9NTD(.L5 IN &1E&ST& 1LI.&# ,a apt ei sunt orai sa se trezeasc'# &lii au su erit destul i sunt gata sa m%r'ieze singuri, momentul de acum# &tunci cnd de"enii prezeni n acest mod,# Qudec'ile, etic/etele i conceptele mintii "oastre N! (&I S!NT ,EL71 I(.7=T&NTE pentru ca acum o inteligenta in inita, 7.E=E&>5 IN ;7I I .=IN ;7I* In acest mod mintea poate i olosita mult mai e icient i creati",# i atunci cnd este ne"oie# 9ntre%area care se nate$ mai este ne"oie de str'duina pentru a mplini ce"a, cnd suntei att de prezeni,# &cum8 &ti putea sa de"enii pasi"i n aceasta stare8 (ulte din acti"it'ile ara rost "or i a%andonate, dar starea de prezenta este singura stare n care energia creati"a "a este disponi%ila# 1nd sentimentul de mplinire de sine N! (&I ESTE ,E.EN,ENT ,E !N ;IIT7= =E>!LT&T, &T!N1I 3!1!=I& &.&=E IN 7=I1E 6&1E4I* 6acei ceea ce acei pentru ca, aciunea ns'i este plina# i orice "ei ace sau "ei creea n aceasta stare este de nalt' calitate# &ceast lucru se ntmpl', pentru ca nu mai e-ista ce"a ce tre%uie sa se s reasc', i atunci deodata o dragoste atenta apare n tot ceea ce acei* , Sa ii n prezent0,# Suna att de %ine, i totui este oarte greu de susinut# Sunt ce"a e-erciii practice pentru cei ce "or sa menin' contiina n momentul prezent8 E ,esi "ec/ea contiin' sau s'-i spunem incontient', inca ocupa un loc important i c/iar uncioneaz' n lumea aceasta, noua contiin' 2 trezirea 2 prezenta 2 a i nceput sa apar' n multe iine umane# In cartea mea, .uterea prezentului0, am menionat cte"a cai prin care putei menine momentul de trezire,# .rezent, dar principalul lucru este S& .E=(ITE4I, S& ,&4I ;7IE IN =E&LIT&TE ca aceasta noua stare de contiina S& SE I;E&S15, dect sa credei ca muncind din greu "ei putea cnd"a sa o realizai# 1um o l'sai sa apar'8 Simplu -L&S&N, &1EST (7(ENT S& 6IE 1EE& 1E ESTE* &ceasta nseamn' S& =EN!N4I L& =E>ISTENT& INTE=I7&=& L& T7T 1EE& 1E ESTE, &1!(*

E 1LI.& ,E 6&T&, aa 1!( ;INE E&* &cesta atitudine L5S& ;I&4& S5-I ,E>;5L!IE 6=!(!SE4E&* N! ENIST& 7 (&I (&=E .=&1TI1& S.I=IT!&L& 1& &1E&ST&* In ilmul, 9n lorirea contiinei umane0 ati "or%it despre o noua contiin' ce apare n timpurile noastre# 1e "rei sa spunei prin asta8 (omentul prezent nu a ost disponi%il ntotdeauna c'ut'torilor sinceri8 1e se ntmpl' acum, deose%it, n timpul nostru8 ;rei sa ar'tai spre un proces de e"oluie sigur 2 o accelerare n dez"oltarea spirituala a umanit'ii8 E ,a, momentul prezent a ost dintotdeauna disponi%il c'ut'torilor spirituali# ,ar, &TDT& TI(. 1&T 15!T&4I, N! S!NTE4I ,ES1LII S.=E 1LI.& &1E&ST& ,E &1!(# 1'utarea implica aptul ca "oi "a proiectai n "iitor r'spunsul la ntre%'rile "oastre,# Sau c'utai sa realizai ce"a, spiritual sau orice altce"a,# &tunci 2 cnd"a# 6iecare este ntr-un el sau altul n c'utare 2 alergnd mereu dup' ce"a care S& &,&!<E, (&I (!LT0 la ceea ce suntei de:a, orice ar i acestea$ %ani, relaii, posesii, cunoatere, statut social,# E Sau realizare spirituala# , & c'uta0 nseamn' ca a"ei ne"oie de (!LT TI(., (&I (!LT ;IIT7=, (&I (!LT ,IN &ST&, (&I (!LT ,IN &1EE&* i nu este nimic n neregula cu asta# T7T!L 9I &=E !N L71 IN &1EST& L!(E# Sa aci %ani, sa aduni cunoatere, sa n"ei o noua meserie, sa e-plorezi un teritoriu nou, c/iar sa :ungi de la & la 3 2 pentru toate aceste lucruri tu ai ne"oie de timp# .entru aproape orice acei, a"ei ne"oie de timp, n a ara de un singur lucru$ S& 9(3=54IE>I (7(ENT!L &1EST&* N! &I NE;7IE ,EL71 ,E TI(. pentru a te desc/ide pe tine spre puterea prezentului i aa sa te trezeti la cine eti tu, mai presus de nume i orma, i sa realizai ca n adncul iinei "oastre, ;7I S!NTE4I ,EQ& 9(.LINI4I, 9NT=E<I, !N& 1! ESEN45 NELI(IT&T& ,E TI(.# N!(&I TI(.!L ESTE 73ST&17L!L pentru aceasta realizare# 15!T&=E& pentru ca are loc n timp ESTE 73ST&17L!L (&Q7=# &st el ca, mereu a"ei ne"oie S& &,5!<&4I 1E;& la ceea ce de:a suntei 2 acesta este o%stacolul* .o"estea "ieii "oastre,# 1um toate se dez"'luie,# ,aca iz%utii sau nu n aceasta lume,# ,a, conteaz',# ,a, este important totul, dar relati", nu a%solut* ,e aceea numai un singur lucru este de importanta ma:ora i acesta este$ .=E>ENT!L* ,aca il pierzi, "ei pierde scopul undamental al "ieii "oastre, c'ruia i-am spus 9N6L7=I=E& 17NTIIN4EI !(&NE* i n cele din urma NI(I1 &LT1E;& N! ;& ;& S&TIS6&1E* 1te"a iine umane n care noua contiin' s-a mplinit, au de"enit marii in"atori ai umanit'ii, ca 3udd/a, Lao Tzu, Iisus, cu toate ca n"''turile lor au ost n ma:oritate, nenelese, mai ales atunci cnd s-au trans ormat n religie organizata# Ei au ost prima mani estare a n loriri contiinei umane# (ai trziu au ap'rut alii, din care ci"a au de"enit n"''tori aimoi i respectai, pe cnd unii au r'mas relati" necunoscui sau poate c/iar complet necunoscui# La peri eria religiilor consacrate, din timp n timp mai apar mic'ri singulare, prin care noua contiin' se mani esta# &ceasta a permis unui num'r de oameni din aceste mic'ri sa se trezeasc' spiritual# &st el de curente, n 1retinism au ost <nosticii, i misticismul medie"al, n 3udism 2 >en, n Islam 2 micarea su ita, iar n Linduism 2 calea &d"aita ;edanta# ,ar acei %'r%ai i emei care s-au eli%erat complet au ost dintotdeauna putini 2 lori ale contiinei# .ana recent nu se simea o ne"oie pentru ca un num'r mare de oameni 2 sa se trezesca# .entru prima oara n istoria umana, o trans ormare pe scara larga a contiinei a de"enit necesara pentru ca umanitatea sa poat' supra"ieui# tiina i te/nologia au ampli icat e ectele dis unciei mintii umane innd-o ntr-o stare de netrezire, i asta ntr-un asemenea grad nct omenirea, i pro%a%il planeta, nu "a mai putea supra"ieui pentru urm'torii GHH de ani, ,&1& 17NTIIN4& !(&N& N! SE S1LI(3&*

 aa cum am spus, e"oluia apare de o%icei ca o reacie la o situaie critica, i noi tim ca acum suntem con runtai cu o asemenea situaie e-trema# &ceasta arata i de ce este cu ade"'rat o accelerare enorma n procesul de trezire a speciei noastre# Noua trezire spirituala nu se ntmpl' numai n religiile consacrate, ci mai mult n a ara acestor structuri# !neori se ralizeaza, totui i n %iserica i n instituiile religioase ce e-ista, acolo unde mem%rii acestor congregaii nu se mai identi ica cu sistemele rigide i e-clusi"iste de credin' ale c'ror tel incontient este de & 1=ESTE SENTI(ENT!L ,E SE.&=&=E de care structurile mintii egotice depind pentru a supra"ieui# ,e cat timp i de cat e ort este ne"oie pentru a realiza puterea prezentului8 .oate aceasta realizare sa apar' deodata sau e ne"oie sa munceti pentru asta o "ia' ntreag'8 E .!TE=E& .=E>ENT!L!I N! .7&TE 6I =ELI>&T& ,E1DT &1!(* E& N! 1E=E TI(. I NI1I E67=T* E ort, nseamn' sa ncerci din greu S& &Q!N<I !N,E;&, i aa nu poi i prezent, .=I(IN, &1EST (7(ENT aa 1!( ;INE EL, I &11E.TDN,!-L aa 1!( ESTE* .entru ca N! ESTE NE;7IE ,E TI(. .ENT=! & TE T=E>I* E Tu poi realiza lucrul acesta numai acum* Timp i "a lua doar pana "ei putea sta treaz n toate situaiile de zi cu zi# &deseori te poi g'si pe tine nsui mpins napoi n "ec/ile tipare condiionate i reacti"e, atunci cnd te con runi cu pro"oc'rile "ieii cotidiene i a relaiilor# Tu pierzi prezentul martor i te identi ici din nou cu "ocea din capul tau, continua curgere a gndurilor,# 1u etic/etele, :udec'ile, i opiniile care i um%la mereu prin minte# i nu-i mai dai seama ca ele nu sunt dect etic/ete, :udec'i, i poziii 2 opinii mentale 2 dar n care credem total# i ast el "oi creai con lict# i apoi su erii# Iar su erina se trezete din nou# i toate acestea pana cnd .=E>ENT& ,E;INE ST&=E& N7&ST=5 .=E,7(IN&NT&* S aturi de Ec?/art Toile T Te poi a la pe tine nsui, deplasndu-te napoi i r'mnnd mai departe n timp, intre "ec/ea contiina i cea noua, intre identi icarea mentala i prezenta# 1at timp "a lua aceasta situaie8 Nu se pune aa pro%lema, pentru ca "ei putea pierde prezentul, iar'i* 1um ne recomandai sa ascultam, sa citim sau sa urm'rim n"''turile din, .uterea prezentului08 ,e ce nregistr'rile audio i "ideo au o aa de mare putere de trans ormare asupra oamenilor8 E ,aca s-ar putea sa nu mai ii anga:ai i n alta acti"itate n timp ce ascultai sau urm'rii nregistr'rile, aa nct sa putei acorda ntreaga "oastr' atenie nu numai cu"intelor ci i spatiilor de linite dintre cu"inte# &st el "a "a pl'cea sa n"'ai multe lucruri interesante despre starea de prezenta ca i despre o%stacolele de care "a "ei lo"i# ,ar aceasta este numai o latura secundara a acestor nregistr'ri# Scopul lor principal nu este sa transmit' in ormaie ci sa "a a:ute sa a"ei acces la starea de prezenta c/iar n momentul ascult'riI# &a cum se ntmpl' la toate n"''turile spirituale, semni icaia cu"intelor care sunt spuse, p'trunde mult mai adnc dect coninutul lor in ormaional# 1u"intele ce apar spontan, direct din starea de prezenta sunt nc'rcate cu putere spirituala$ puterea de contientizare# Tot ceea ce "i se cere este sa ii ntr-o stare de ascultare atenta# Nu ascultai numai cu capul, ci i cu ntreg corpul# Simii cnd ascultai, prezenta "ie, prin corp# i "a mai recomand sa urm'rii sau sa citii aceste te-te sau nregistr'ri, din nou i din nou* ,e iecare data cnd citii sau ascultai "a "ei simi ca i cnd le-ai a la, pentru prima oara# &tunci cnd "ei relua un te-t sau o inregistare, "ei creste n prezenta* ,ar nu ascultai compulsi"# Luai o pauza de @-C zile,# Ideal este mai mult, nainte de a citi sau asculta iar'i te-tul# ,e iecare data cnd se ntmpl' aceasta, din nou, ncercai la nceput, doar sa stai n linite pentru cte"a minute#

 3ucurai-"' de marea a"entura a iinelor umane i ast el "ei lua parte la apariia unei noi contiine* T! N! ETI (INTE& T&* !n ceretor st'tea pe marginea drumului de CH de ani# 7dat', trecea pe acolo un strain#, ,a-mi i mie un %an*0 spuse ceretorul, scondu-i mecanic apca din cap#, nu am nimic s'-i dau0, ii spuse str'inul# ,up' care il ntre%'$ 1e este n cutia pe care stai80, Nimic0 ii r'spunse ceretorul# (mE doar o cutie "ec/e0#, Stau pe ea de atta timp, ca nici nu mai tin minte0#, Te-ai uitat "reodat' n'untru80 il ntre%' str'inul#, Nu0 ii zise ceretorul#, ,e ce sa ma i uitat8 Nu este nimic n eaS0#, !it'-te acum*0 insista str'inul# 1eretorul ridica capacul i arunca o pri"ire, n'untrul cutiei# 1u uimire i %ucurie, nu-i "enea sa cread' 2 el "'zu ca aceea cutie era plina cu aur* Eu sunt acel strain care N! &( NI(I1 S& ;& ,&! i care "a spune doar sa "a uitai n'untru# Nu n cutie, ca n para%ola, ci ce"a mult mai aproape$ n "oi ni"'* ,ar eu nu sunt ceretor0, te pot auzi spunnd# &cei care nu i-au g'sit %og'ia lor ade"'rat', care este 3!1!=I& =&,I&NT& & 6IIN45=II I .&1E& &,DN15, ,E NE1LINTIT care "ine odat' cu ea, aceia sunt ceretori, c/iar daca poseda mari %ogaii# Ei caut' n a ara putina placere sau mplinire, pentru apro%are, securitate, sau dragoste, n timp ce EI &! ,EQ& IN INTE=I7=!L L7= T7&T5 37<54I& L!(II, care include nu numai toate lucrurile, dar i (!LT (&I (!LT ,E1DT .7&TE 1E;& S&! 1INE;& ENTE=I7= S& ;& ,E&* .&1E&, I!3I=E& I 6E=I1I=E& T7&T5* Iluminarea, duce la ideea unor oameni super n"'ai, i egoului ii place sa p'streze aceasta imagine, dar de apt este "or%a de starea naturala de & 6I T! 9NS!4I, ,E & TE SI(4I 3INE 1! TINE, cu iina care eti# Este o stare de conectare cu ce"a nem'rginit i indestructi%il# In elul acesta, i a li ade"'rata ta natura care este mai presus de nume i orma# Ina%ilitatea de a simi aceasta conectare, da natere iluziei separ'rii de tine nsui i de lumea din :urul tau# &poi tu te percepi pe tine, contient sau incontient ca !N 6=&<(ENT I>7L&T# i atunci &.&=E 6I=ES1 17N6LI1T!L ,IN INTE=I7= I ,IN &6&=&, iar n cele din urma, acesta de"ine norma# 9mi place de iniia simpla a lui 3udd/a despre eli%erare ca, s ritul su erinei0# Nu este nimic superuman n aceasta, nu-i asa8 E ,esigur ca de iniia este incompleta# Ne spune numai ceea ce nu este eli%erarea$ nu este su erin'# ,ar ce ramane cnd nu mai este deloc su erin'8 3udd/a p'streaz' t'cerea n aceasta pri"in', iar t'cerea lui implica aptul ca tu "a tre%ui sa g'seti singur r'spunsul# El olosete o de iniie negati"a, ast el nct mintea sa nu o poat' trans orma ntr-o credin' sau ntro nsuire superuman', o tinta care sa ie pentru noi imposi%il de realizat# In ciuda acestei precauii, ma:oritatea %uditilor cred inca ca eli%erarea este pentru 3udd/a, nu i pentru ei, ca ei mai au mult de lucru pana sa o ating', i mult de lucru,# i cel putin nu n "iaa asta# &ti olosit cu"ntul iinare# 1e nelegei prin acesta8 E & 6I ESTE ETE=N& I 9NT7T,E&!N& .=E>ENT& ;I&4& ;ENI15, mai presus de miriadele de orme de "ia' care sunt su%iect de natere i moarte# Totui, & 6I nu este numai mai presus de, dar este i adnc nr'd'cinat n iecare orma, este esena din str' unduri, in"izi%ila i indestructi%ila# &ceasta nseamn' ca ;& ESTE &11ESI3IL&, 1LI&= &1!(, ca iind sinele "ostru din adnc, natura "oastr' ade"'rat'# ,ar sa nu ncercai s'-l atingei cu mintea* Nu putei s'-l nelegei* .utei s'-l cunoatei numai atunci 1DN, (INTE& ESTE LINITIT5* 1DN, S!NTE4I .=E>EN4I,# 1DN, &TEN4I& ;7&ST=5 ESTE 1! T7T!L I INTENS .!S& .E 1LI.& &1E&ST&* & 6I, .7&TE 6I SI(4IT, dar nu poate i niciodat' neles cu mintea* Important este a c'p'ta contiina iin'rii, iar & =&(&NE IN ST&=E& ,E SI(4I=E & 6IIN45=II, ESTE ELI3E=&=E&*

 1nd spui iinare, "or%eti de ,umnezeu8 ,aca aa este de ce nu Il numeti8 E 1u"ntul ,umnezeu a a:uns sa ie neles greit timp de mii de ani, de utilizare nepotri"ita# Il olosesc uneori dar ac asta rar# .rin utilizare greit', "reau sa spun ca cei care c/iar au luat cunostiinta cu realitatea sacrului, in initul "ast mai presus de cu"nt, acetia il utilizeaz' cu o mare con"ingere, ca i cnd ar ti ceea ce spun# 7ri ei de apt argumenteaz' mpotri"a Lui, pentru ca a irma ca stiu ceea ce este El 2 dar de apt Il neaga# &ceasta nenelegere, produce credine a%surde, tot elul de a irmaii, i deziluzii egoiste, cum ar i spre e-emplu$ J,umnezeul meuUnostru este singurul ,umnezeu, iar al tau este als0, sau aimoasa a irmaie a lui Nietzc/e, cum ca J,umnezeu este mortV# 1u"ntul ,umnezeu a de"enit un concept prea mult olosit# In momentul n care un cu"nt este spus, se creeaz' o imagine mentala, nu pentru mult timp, pro%a%il, a unui %'trn cu o %ar%a al%a, dar totui o reprezentare gndit', a cui"a sau ce"a din a ara ta, i, da, %ineneles, aproape ine"ita%il a unui %'r%at, sau ce"a de acest gen# Nici ,umnezeu i nici iinare, i nici-un alt cu"nt, nu poate de ini sau e-plica realitatea ine a%ila mai presus de minte, aa ca singura ntre%are cu ade"'rat importanta este daca cu"ntul este un a:utor sau un o%stacol n a-i permite sa e-perimentezi pe &cela spre care toate lucrurile con"erg# .oate el sa arate spre mai sus de el nsui, spre aceea realitate transcedenta, sau se indica pe sine prea uor spre a de"eni nu mai mult dect o idee n capul tau, n care crezi,# !n idol mental8 1u"ntul iin' nu e-plica nimic, i nici ,umnezeu# 6iina totui, are a"anta:ul ca este un concept desc/is# Ea nu reduce in initul in"izi%il la o entitate inita# Este imposi%il sa ormezi din ea o imagine mentala# Nimeni nu poate cere e-clusi" posesia iin'rii# Este "or%a de esena ta adnc', ce ESTE ,E 6&.T I(E,I&T &11ESI3IL& 4IE 1& SI(4I=E & .=7.=IEI T&LE .=E>ENTE, realizarea lui Eu sunt, care este lucrul primordial 2 a i aceasta sau acee&# &a ca mai este doar un mic pas de la cu"ntul iin' la e-perimentarea iin'rii# 1are sunt marile o%stacole n T=5I=E& &1ESTEI =E&LIT54I8 E I,ENTI6I1&=E& 1! (INTE& T&, care ace ca gndurile sa ie compulsi"e# Nu sa ii capa%il s'-i opreti gndirea# Ea nu este acel lucru ngrozitor# Noi nu realizam asta, pentru, iecare din noi su erim datorita ei, aa ca o consideram normala# &cest zgomot mental nencetat "a oprete sa a lai aceea realitate a linitii adnci din "oi care este insepra%ila de iinare# (ai i creeaz' un sentiment de sine mental care produce o um%ra de teama i durere# 6iloso ul ,escartes a crezut ca el a g'sit cel mai undamental ade"'r cnd a 'cut aimoasa sa declaraie, cred, deci e-ist0# &tunci de apt, el a dat e-presie celei mai undamentale erori$ sa identi ici gndirea cu iinarea i apoi aceasta cu gndirea# S aturi de Ec?/art Toile GH <ndirea compulsi"a pe care o are mai toat' lumea, tr'iete ntr-o stare de aparenta separare, ntr-o "ia' comple-a i ne%una, plina de pro%leme continue i con licte, o lume ce re lecta permanenta ragmentare a mintii# ELI3E=&=E& ESTE 7 ST&=E ,E 9NT=E<I=E, de a i !N& cu totul, i deasemanea de pace# Sa ii una cu "iaa n aspectul ei mani estat 2 lumea 2 i n acelai timp i cu Sinele din adncul nostru dar i cu "iaa nemani estat' 2 una cu 6iina toat'# Eli%erarea nu este numai s ritul su erinei i a unui con lict continuu n interiorul nostru sau n a ara, dar i S6D=IT!L 9N<=7>IT7&=EI 9N=73I=I & <DN,I=II NE9N1ET&TE# 1e eli%erare inredi%ila este acest lucru* Identi icarea cu mintea noastr' creeaz' un ecran opac de concepte, etic/ete, imagini, cu"inte, :udecai i de iniii care %loc/eaz' toat' relaionarea cu ade"'rul# Ele se interpun intre tine i tu nsui, intre tine i natura, intre tine i ,umnezeu# &cest ecran de gnduri este cel care creeaz' iluzia separ'rii, iluzia ca tu eti total di erit de ceilali# &tunci tu uii acest apt esenial ca

su% ni"elul aparentei izice separate a ormelor, tu eti una cu toate acestea# ,ar uii 2 "reau sa spun ca nu mai poi s'-i SI(4I propria 6iin' ca o realitate de sine 2 e"identa# .oi sa crezi ca aceasta realitate este ade"'rat', dar nu o mai poi simi ca este asa# 7 credin' poate i con orta%ila# Totui, N!(&I .=IN .=7.=I& T& EN.E=IENT& .74I S& ,E;II LI3E=* <ndirea a de"enit o %oala# 3olile apar atunci cnd lucrurile se dezec/ili%reaz'# ,e e-emplu, nu este nimic neinregula cu di"iziunea celulelor i multiplicarea lor n corp, dar daca acest proces continua mai mult dect ii tre%uie organismului, ele proli ereaz', i atunci apare %oala# Nota$ (intea este un instrument super%, daca este olosita corect* Iar daca este olosita greit, ea de"ine oarte distructi"a# Sa o aci mai e-acta, nu este ne"oie, atta timp cat o utilizezi greit 2 tu de apt nu te oloseti de ea# Ea te olosete pe tine* &ceasta este %oala# T! 1=E>I 1& ETI (INTE& T&# &ceasta este iluzia# Instrumentul te controleaz' pe tine# Nu sunt de acord cu tine# Este ade"'rat ca ac o mulime de lucruri ara rost ca cei mai multi dintre oameni, dar totui pot sa aleg s'-mi olosesc mintea pentru a realiza anumite lucruri i ac asta tot timpul 2 ET$ Numai pentru aptul ca poi rezol"a cu"inte ncruciate sau eti n stare sa construieti o %om%a atomica, asta nu nseam' c'-i oloseti minte&# &a cum cinilor le place sa ron'ie oase, i mintii noastre ii place s'-i n ig' dinii n pro%leme# .ENT=! &ST& rezol"a cu"inte ncruciate sau construiete %om%e atomice# Nu e-ista alt moti" pentru a a ace lucrul acesta* S ,a-mi "oie sa te ntre% ce"a$ poi i tu li%er de mintea ta, oricnd "rei tu8 &i g'sit, %utonul de, 7.=I=E08 ;rei sa spui sa opreti gndirea total8 Nu, nu pot# .oate doar un moment sau doua# E ET$ atunci mintea ta te olosete pe tine* Te identi ici incontient cu ea, aa ca nici m'car nu i mai dai seama ca eti scal"ul ei# Este ca i cnd ai i .7SE,&T ara sa tii asta, de aceea tu iei entitatea posedata ca iind tu nsui# 9nceputul eli%er'rii este atunci cnd realizezi ca T! N! ETI ENTIT&TE& .7SE,&T& -<&N,IT7=!L# S& TII &ST&, i permite sa o%ser"i entitatea# ,in momentul cnd ncepi sa pri"eti la gnditor, din aceea clipa un ni"el adnc al contiinei se acti"eaz'# i ncepi sa realizezi ca este o realitate a inteligentei nem'rginite mai presus de gnd, ata de care gndul nu este dect un mic aspect al acelei inteligente# (ai realizezi ca toate lucrurile care pentru tine contau aa de mult$ rumuseea, iu%irea, creati"itatea, %ucuria, pacea interioara 2 toate acestea apar de dincolo de minte# &tunci ncepi S& TE T=E>ETI, ELI3E=DN,!-TE ,E (INTE& T&* 1e "rei sa spunei prin, a pri"i gnditorul80 2 1nd cine"a se duce la doctor i spune$ aud o "oce n capul meu0, el "a i trimis, n cel mai %un caz la ps/iatru# ,e apt, ntr-un mod similar, "irtual, iecare aude o "oce, sau mai multe, n capul lui, mai tot timpul# &cesta este procesul in"oluntar de gndire de care nu-i dai seama, i T=E3!IE S& &I .!TE=E& S5-L 7.=ETI, 7,&T5* Este un monolog sau un dialog continuu n tine# .ro%a%il ai trecut pe lng' oameni ne%uni pe strada, care "or%esc ara ncetare sau morm'ie singuri# Ei %ine, asta nu este prea departe de ceea ce acei "oi sau ceilali oameni, normali0, cu e-cepia ca nu "or%ii cu "oce tare# ;ocea interioara comenteaz', speculeaz' i :udeca,# 1ompara sau se plage, ii place sau nu ii place de ce"a,# Ea nu este necesar sa rele"e situaia n care te a li n acel moment, poate s'-i aminteasc' ce"a din trecutul apropiat sau dep'rtat, ori poate sa repete i s'-i imagineze situaii posi%ile n "iitor# &deseori i nc/ipuie lucruri care merg prost sau se termina rau$ acestora, noi le spunem$ necazuri# &lteori aceasta pista sinuoasa este nsoit' de imagini "izuale sau de, ilme mentale0# 1/iar daca "ocea arata o situaie anume, o "a interpreta n termenii trecutului# &cest lucru se ntmpl' pentru ca ea aparine mintii condiionate, care este rezultatul ntregii noastre istorii trecute, ca i mintii colecti"e pe care a motenit-o i prin care ea este controlata#

 aa ca tu "ezi i :udeci prezentul .=IN 71LII T=E1!T!L!I i ai un punct de "edere total nepotri"it ata de el# i nu este ce"a ieit din comun pentru "oce s'-i ie ,!(&N!L 1EL (&I =&!# (ulti oameni tr'iesc cu acest lucru ngrozitor n capul lor, care ataca continuu i ii pedepsete, i ii stoarce de energie "itala# i ast el ea a:unge sa ie cauza unei mizerii i ne ericiri nem'rturisite, la el ca o %oala# ;estea %una este ca "a putei eli%era de mintea "oastr'# N!(&I &1E&ST& ESTE &,E;5=&T& ELI3E=&=E* i putei ace primul pas, c/iar acum* 9ncepei S& &S1!LT&4I "ocea din capul "ostru, cat de des putei# &cordai (&I (!LT& &TEN4IE tiparelor de gndire repetiti"a, acelor placi de gramo on pe care le-ai ascultat n capul "ostru att de multi ani# &ceasta nseamn', sa pri"eti gnditorul0, ceea ce este un mod de a spune# E &S1!LT&4I ;71E& ,IN 1&.!L ;7ST=!* 6ii acolo martori, ca prezenta# 1nd auzii aceasta "oce, ascultai-o imparial# &ST& ESTE 1EE& 1E S.!NE E&, i nu :udecai# i nu :udecai sau nu condamnai ceea ce auzii# 6'cnd asa, "ocea "a mai ncerca sa "ina din nou prin usa din dos# ,ar curnd "a "e-i da seama$ este "ocea,# i iat' o ascult,# i o pri"esc0# i ast el realizez ca asta sunt eu* &ceasta contiin' a propriei prezente, nu este un gnd# E& &.&=E ,E ,IN17L7 ,E (INTE* aa ca atunci cnd pri"iti un gnd, suntei contieni nu numai de el dar i de "oi ni"' ca iind martorul gndirii# i atunci o noua dimensiune a contiinei apare n "oi# i aa cum stai i ascultai gndurile, "ei simi o prezenta contient' 2 Sinele "ostru ade"'rat 2 care este dincolo de gnduri* &tunci gndurile i pierd puterea asupra "oastr', i repede se domolesc, pentru ca "oi nu mai energizati mintea prin identi icarea cu ea# &cesta este nceputul s ritului gndirii in"oluntare i compulsi"e# 1nd un gnd se domolete, "oi e-perimentai o discontinuitate n curgerea gndurilor 2 !N S.&TI!, 6&=& (INTE0# La nceput, acest spatiu li%er "a i scurt, poate de cte"a secunde, dar cu timpul "a de"eni mai lung# &tunci cnd aceste spatii li%ere apar, simii o linite i o stare de siguran' i pace n "oi# &cesta este nceputul sim'mntului "ostru de e-istenta a Sinelui 2 pe care-l tr'ii ca i 6iinare, i care n mod o%inuit este o%turat de minte# &st el, T=5IN, &1E&ST& ST&=E, cu timpul, linitea i pacea se "or adnci# ,e apt nu este nici-un s rit la aceasta adncire n Sine# ;ei mai simi o su%tila %ucurie ce apare din adncul "ostru$ %ucuria de & 6I# Nu este o stare de transa, deloc# Nu este nici o pierdere a contiinei# Se ntmpl' c/iar opusul# ,aca preul p'cii ar i ost sc'derea contiinei "oastre, atunci preul linitii ar i ost lipsa "italit'ii i a st'rii de trezire, i n acest caz, tot ce este mai rau se poate ntmpla# In aceasta stare de conectare interioara, suntei mult mai alert i mai treaz dect n starea de identi icare mentala# i suntei i cu totul prezeni# ;a creste de asemenea rec"enta "i%raiei campului de energie care da "iaa corpului izic* E1WL&=T T7LLE GG i cu cat mergei mai adnc n aceasta realitate a LI.SEI (INTII aa cum este numita uneori, "oi putei realiza starea de pura contiin'# In ea, putei sa "a simii propria prezenta cu atta intensitate i atta %ucurie nct toate gndurile i toate emoiile,# 1orpul "ostru izic, cat i toat' lumea e-terioara de"in relati" neimportante n comparaie cu aceasta tr'ire minunata# i mai mult 2 asta nu este o stare de egoism, ci o stare de 6&=& E!# Te poarta dincolo de ceea ce tu credeai mai nainte ca ai i tu nsui# &ceasta .=E>ENT& ESTE ESEN4I&L5* .entru "oi i n acelai timp incompara%il mai m'rea' dect eul# 1eea ce ncerc sa arat aici pare, poate parado-al sau c/iar contradictoriu, dar nu e-ista nici-o alta cale prin care sa o e-prim# In loc de a pri"i gnditorul, putei deasemenea S& 1=E&4I !N S.&TI!, 7 .&!>& n curgerea mintii,# Simplu, 9N,=E.TDN,!-;5 T7&T5 &TEN4I& S.=E .=E>ENT# I ,7&=

9N1E=1&4I S& ,E;ENI4I INTENS 17NTIEN4I ,E (7(ENT!L ,E &1!(* &cesta este un mi:loc de a p'trunde n adncul "ostru# &st el, putei sa "a retragei atenia din aciunea mentala, i S& 1=EE&TI !N S.&TI! ,E N7N-(INTE, n care suntei oarte aleri i 17NTIEN4I ,E NE<DN,I=E# &ceasta este esena meditaiei* .utei practica asta n "iaa o%inuit' de zi cu zi, trans ormnd iecare acti"itate de rutina, normala care se termina n timp 2 i dndu-i toat' atenia "oastr', ast el nct sa se termine n Sine nsui# ,e e-emplu, n iecare zi urcai su co%ori sc'rile acas' sau la locul de munca# .utei n acest timp S& &17=,&4I 7 &TEN4IE T7T&L& 6IE15=!I .&S, 6IE15=!I (7(ENT, c/iar i respiraiei# 6I4I T7T&L .=E>EN4I* Sau atunci cnd "a sp'lai pe mini, 6I4I &TEN4I L& T7T 1E .E=1E.E4I 'cnd aceasta$ cum suna apa, sau ce senzaie "a da ea, micarea minilor, cum miroase s'punul,# Sau cnd "a urcai n main', dup' ce ati nc/is usa, 6&1E4I 7 .&!>& pentru cte"a secunde i 73ESE=;&TI curgerea respiraiei "oastre# In acest mod de"enii contieni de acest in i linititor dar 67&=TE puternic sentiment de prezenta# E-ista doar un singur criteriu sigur prin care "oi putei m'sura succesul "ostru n aceasta practica$ i acesta este NI;EL!L ,E .&1E .E 1&=E-L SI(4I4I IN INTE=I7=* &st el, singurul i cel mai "ital pas n c'l'toria "oastr' spre eli%erare este acesta$ S& 9N;54&4I S& ;& ,E>I,ENTI6I1&TI ,E (INTE& ;7&ST=5* ,E 6IE1&=E ,&T& 1DN, 1=E&4I !N S.&TI!, 7 .&!>& IN 1!=<E=E& (INTII, &T!N1I L!(IN& 17NTIIN4EI ;7&ST=E 1=ESTE .!TE=NI1&* 9ntr-o zi putei sa "a surprindei zm%ind la "ocea din capul "ostru, aa cum ati zm%i la poznele unui copil# &sta nseamn' ca N! ;E4I (&I L!& ,EL71 IN SE=I7S 17N4IN!T!L (INTII ;7&ST=E, aa nct sentimentul de sine nu "a mai depinde de asta* ELI3E=&=E& 2 ESTE 7 ST&=E 1E ESTE (&I .=ES!S ,E <DN,I=E* Este gndirea un lucru esenial pentru a supra"ieui n aceasta lume8 E (intea ta este un instrument, o unealta# Ea este acolo pentru a i olosita ntr-o pro%lema speci ica, iar 1DN, TE(& S-& 651!T, T=E3!IE S& &3&N,7NE>I (INTE&* aa cum am spus, pentru RH-THI din oameni, gndirea nu este numai repetiti"a i ne olositoare, dar este i ne unctinala i are i o natura negati"a, i de aceea este att de d'un'toare* 73SE=;&4I-;5 (INTE& i atunci "ei "edea cat de ade"'rat' este aceasta a irmaie# Ea cauzeaz' o serioasa pierdere de energie "itala# &cest el de gndire compulsi"a produce n momentul de ata ,E.EN,ENT&# 1e caracterizeaz' o dependenta8 Numai acest lucru simplu$ N! (&I ETI 1&.&3IL S5-4I ,&I SE&(& 1& .74I 7=I1DN, S& TE 7.=ETI* .&=E 1& &= 6I (&I .!TE=NI1& ,E1DT TINE# ,easemenea "a da un als sentiment de placere, i aceasta pana la urma se trans orma n durere# ,e ce suntem att de dependeni de gndire8 E .entru ca "a identi icai cu ea, ceea ce nseamn' ca "a deri"ai sentimentul de sine din coninutul i acti"itatea mintii "oastre# 7dat' ce 1=E,E4I &ST&, "a ormai o imagine mentala a ceea ce suntei "oi, %azata pe condiionarea personala i culturala# .utem s'-i spunem acestui sine antomatic 2 ego# El este ormat .=IN &1TI;IT&TE (ENT&L& i .7&TE 6I (EN4IN!T, N!(&I .=INT=-7 <DN,I=E 17NST&NT&* Termenul ego, nseamn' lucruri di erite pentru oameni, dar cnd il olosesc aici, "reau sa spun sinele als, creeat prin identi icarea incontienta cu mintea# .entru ego, momentul prezent rareori e-ista# N!(&I T=E1!T!L I ;IIT7=!L ESTE 17NSI,E=&T I(.7=T&NT# &ceasta in"ersare totala a ade"'rului ace ca mintea egotica sa ie oarte dis uncional'# Egoul ESTE .=E71!.&T T7T TI(.!L S& .5ST=E>E ;I! T=E1!T!L, pentru ca ara el cine ai mai i tu8 &poi SE .=7IE1TE&>5 17NST&NT .E

SINE IN ;IIT7= pentru a-i asigura continuu supra"ietruirea, c'utnd ce"a acolo, care s'-l a:ute sa supra"ietuiasa, i sa e-iste n continuare# ,e aceea i spune$ ntr-o zi,# 1nd"a, cnd aceasta sau aceea, sau celalalte lucruri se "or ntmpla,# Eu o sa ma simt o?, ericit i n pace# 1/iar atunci cnd egoul ar p'rea sa se mpace cu prezentul, nu prezentul este cel la care pri"ete el# .rezentul nu este de apt perceput complet pentru ca egoul se uita la el prin oc/ii trecutului# Sau il reduce la ce"a ce "a lua s rit Ace "a a"ea un rezultat n timpB 2 un s rit 1&=E 9NT7T,E&!N& SE <5SETE ,7&= IN (INTE 2 1& !N .=7IE1T IN ;IIT7=# 7%ser"ai-"' mintea i "ei "edea ca n modul acesta lucreaz' ea# (7(ENT!L .=E>ENT 17N4INE 1LEI& ELI3E=5=II* ,ar nu poi a la mometul prezent atta timp cat eti mintea ta* .redominanta mintii nu este altce"a dect un stagiu n e"oluia contiinei# &cum de apt, este ne"oie urgent sa mergem la ni"elul urm'tor, alt el ;7( 6I ,IST=!I ,E (INTE, care s-a trans ormat ntr-un monstru, ntr-un demon# & gndi i a i contient de asta, nu sunt lucruri sinonime# <ndirea este doar un mic aspect al contiinei# Ea nu poate e-ista ara contiin', dar contiina nu are ne"oie de gndire# ELI3E=&=E& 9NSE&(N5 S& TE =I,I1I ,IN17L7 ,E <DN,!=I, nu sa cazi la un ni"el controlat de ele# In starea de eli%erare, inca "ei olosi mintea cnd "ei a"ea ne"oie dar ea, dar "a i mult mai atenta dect nainte# 7 olosii mai mult pentru scopuri practice, i "ei i li%eri de dialogul intern in"oluntar, iar IN L71!L L!I ;& 6I 7 LINITE INTE=I7&=& &,DN15# 1nd "a olosii mintea i n mod particular cnd a"ei ne"oie de o soluie creati"a, "ei oscila cte"a minute intre gndire i linite, intre minte i lipsa ei# LI.S& (INTII ESTE 17NTIIN4& 6&=& <DN,!=I 2 ,!(NE>E!* Numai n acest mod poi gndi creati"# .entru ca numai n elul acesta gndul are cu ade"'rat putere* El singur, cnd nu este deloc conectat cu realitatea contiinei, mult mai "asta, de"ine repede neroditor, negati" i distructi"# (intea este n principal o main' de supra"ieuit# &tacul i ap'rarea mpotri"a altor mini, sau a aduna, a stoca i a analiza in ormaia, acestea sunt lucruri pe care le ace mintea, dar nu este deloc creati"a# Toi ade"'raii artiti, c/iar daca stiu asta sau nu, creeaz' numai din starea de non-minte, din linitea interioara# (intea da apoi orma, impulsului creati" din adnc# 1/iar i marii oameni de tiin' au arat ca gndurile lor creati"e au ap'rut n momente de linite mentala# Surpinzatorul r'spuns la o ntre%are generala pusa celor mai emineni matematicieni americani, de-a lungul timpului, inclusi" lui Einstein, a ost, sa e-plice cum creeaz' ei 2 la care r'spunsul comun a ost$ <DN,I=E& INT=& IN Q71 N!(&I 1& 7 .&=TE S!37=,7N&T& .&!>EI 2 LI.SEI, care este aza decisi"a a creaiei ns'i# aa ca as putea spune ca singurul moti" pentru care ma:oritatea oamenilor de tiin' nu sunt creati"i nu este pentru ca ei nu stiu cum sa gndeasc', ci pentru ca EI N! STI! 1!( S& SE 7.=E&S15 S& (&I <DN,E&S15* (iracolul acesta care este "ia' pe p'mnt prin care a ost creat corpul nostru i este n continuare susinut, nu se ntmpla prin minte, prin gndire* Este clar ca este "or%a de lucrarea unei inteligente "aste ce este in init mai m'rea' i mai minunata dect mintea# 1um poate numai o singura celula umana ce masora GUGHHH dintr-un milimetru n diametru, sa conin' instruciuni nscrise n &,N-ul ei, cu care s-ar putea umple GHHH de c'ri de MHH de pagini iecare8 1u cat n"''m mai mult, cum lucreaz' corpul nostru, cu att realizam cat de in inita este inteligenta care se e-prima prin el, i cat de putin cunoatem noi# 1nd mintea se reconecteaz' la aceasta contiin', ea de"ine cea mai minunata unealta# &tunci ea a:unge sa ser"easc' pentru ce"a mai m're dect ea ns'i* Ec?/art Toile G@

 Emoia8 Este reacia corpului la propria minte# ,espre emoii ce ne putei spune8 Eu sunt prins n emoiile mele, mai mult dect sunt prins n mintea mea# E (intea, n accepiunea n care olosesc acest cu"nt, nu este numai gndire# Ea include emoiile tale, cat i toate emoiile mentale incontiente ale tiparelor reacti"e# Emoia se nate n locul n care mintea i corpul se ntlnesc# Este reacia corpului la mintea ta, sau s-ar putea spune 2 o re le-ie a mintii tale n corp# ,e e-emplu$ un gnd de atac sau un gnd ostil "a crea o energie n trupul "ostru, c'reia noi ii zicem 2 manie# &tunci corpul este gata sa lupte# <ndul de care "a simii agresat, izic i psi/ic, il ace pe corp sa se contracte, i aceasta este partea izica a ceea ce noi numim 2 rica# 1ercet'rile au ar'tat ca emoiile puternice cauzeaz' c/iar sc/im%'ri n %ioc/imia lui# &ceste sc/im%'ri reprezint' aspectul izic sau material al emoiei# ,esigur, de o%icei nu suntei contieni de toate tiparele "oastre de gndire, i totui numai pri"indu-"' emoiile putei sa atingei starea de trezire* 1u cat te identi ici mai mult cu gndirea ta, ce"a i "a pl'cea sau nu# &poi "or i Q!,E1&4I I INTE=.=ET5=I, ceea ce s-ar putea spune 2 cu cat suntei mai putin n prezent, IN 17NTIIN4& 1&=E ,7&= .=I;ETE, cu att mai puternic "a i atacul energeticemotional "enit de la minte# ,aca "a putei SI(4I emoiile i daca suntei =!.4I de ele, "oi le "ei e-perimenta e"entual la ni"el pur izic, ca o pro%lema izica sau ca un simptom# !n tipar emoional incontient i puternic nu se mai poate mani esta atunci ca !N E;ENI(ENT ENTE=N 1&=E ;I SE 9NTD(.L5# ,e e-emplu$ am o%ser"at ca n general, oamenii poarta cu ei, multa sup'rare, n interiorul lor, ara sa ie contieni de asta i ara sa o e-prime pe ata,# 1/iar,# Lor LE-&= .L51E& (!LT S& 6IE &T&1&4I, ;E=3&L S&! 6I>I1, de altcine"a la el de sup'rat i adeseori, aparent ara nici-un moti"# Ei emana o puternica manie pe care anumii oameni o primesc su%limal i aceasta apoi le incita propria lor sup'rare latenta# ,ada a"ei di icult'i cu simirea propriilor emoii, ncepei prin concentrarea ateniei asupra campului de energie interior, din corpul "ostru# Simii trupul, n interiorul lui# &cest lucru "a "a pune n contact cu emoiile "oastre# Spunei ca o emoie este re le-ia mintii n corp# ,ar adeseori se ntmpl' un con lict intre cele doua$ mintea spune, nu0, n timp ce emoia spune, da0 sau in"ers# E ,aca "rei cu ade"'rat sa "a cunoatei mintea, corpul "a "a da ntotdeauna o oglindire sincera, aa ca .=I;ITI L& E(74IE S&! SI(4I4I 1!( SE ,ES657&=5 IN T=!.!L ;7ST=!# ,aca este un con lict ap'rut intre ele, gndirea "a i minciuna, iar emoia "a i ade"'rul# Nu ultimul ade"'r a ceea ce suntem noi, ci ade"'rul realti" al st'rii mintii tale din acel moment# 1on lictul intre gndurile de supra a' i procesele mentale incontiente este desigur ce"a comun# Nu "ei i capa%il sa aduci acti"itatea incontient' a mintii n starea de contient', cu a:utorul gndurilor, dar acestea "or i ntotdeauna re lectate n corp ca i emoie, i 6IIN, 17NTIENT ,E &1EST L!1=! .!TE4I ,E;ENI T=E&># S& !=(5=I4I 7 E(74IE n acest el este tot att de important ca i a asculta sau a urm'ri un gnd# Singura di erena este aceasta$ atunci cnd un gnd este n capul nostru, emoia care apare odat' cu el "a a"ea o puternica componenta izica i de aceea "a i simit' acut n tot trupul# In acel moment, L5S&4I E(74I& S& 6IE &17L7, ara sa "a mai preocupai de ea, i ast el, nu "ei mai putea i controlai de ea pentru ca nu "ei mai i deloc 2 emoia, ci ;E4I 6I, 1LI&= 2 .=I;IT7=!L -.=E>ENT& 1E ;E,E T7T!L# ,aca practicai lucrul acesta, atunci,# Tot ce este incontient n tine, "a i adus n lumina contiinei* ,eci, sa ne o%ser"am emoiile este tot att de important ca i, a ne o%ser"a gndurile8

E ,a, '-i un o%icei de a te ntre%a singur$ ce se ntmpl' cu mine n acest moment8 9ntre%area aceasta "a "a duce spre direcia corecta# ,ar N! &N&LI>&4I, ,7&= .=I;ITI* 1oncentrai-"' atenia n interiorul "ostru* Simii energia acelei emoii# ,aca nu este nici-o emoie prezenta, mutai-"' atenia mai adnc n campul de energie al corpului "ostru# &1E&ST& ESTE !S& S.=E 6IIN45# 7 emoie reprezint' de o%icei un tipar ampli icat i energizat i datorita atacului energetic, puternic al ei, nu este c/iar att de uor sa ii prezent i sa ii capa%il sa o urm'reti# Te "a coplei i de o%icei, te "a n"inge# i asta .&N& 1DN,, ;& 6I S!6I1IENT& .=E>ENT& IN TINE# Iar daca eti mpins ntr-o identi icare incontienta cu emoia, prin urarea ateniei de pe prezenta, ceea ce se ntmpl' n mod o%inuit, atunci emoia de"ine temporar, tu nsui0# Emoia eti, tu0* &deseori apare un cerc "icios intre gndirea ta i emoie# Ele, amndou', se /r'nesc una pe alta# Tiparul de gndire creeaz' o re le-ie magni ica a sa n orma unei emoii, iar apoi rec"enta de "i%raie a emoiei /r'nete n continuare tiparul gndului original# ST5=!IN, (ENT&L asupra situaiei, e"enimentului, sau persoanei care este perceputa ca i cauza a emoiei, gndul /r'nete cu energie emoia care apoi la randul ei energizeaza tiparul de gndire, i aa mai departe# ,e apt, toate emoiile sunt "ariante modi icate ale uneia singure i primordiale 2 emoia nedi ereniat' care i are originea n .IE=,E=E& 17NTIIN4EI a cine suntei "oi n spatele numelui i ormei# ,atorita naturii sale nedi ereniate, este greu s'-i g'seti i s'-i dai un nume, care sa poat' sa descrie precis aceasta emoie#, 6rica0 ar p'rea ca este mai apropiat ca termen, dar este departe de ST&=E& 17NTIN!& ,E &(ENIN4&=E, pentru ca aceasta stare mai include n ea i un sens adnc de lipsa i de incomplet# (ai %ine am olosi un termen ce este nedi ereniat, la el ca o emoie de %aza i s'-i spunem 2 durere# !na din sarcinile principale ale mintii este sa lupte sau sa anuleze aceasta durere emoional', care este de apt unul din moti"ele acti"it'ii ei nencetate# ,ar tot ce poate ea sa ac' este doar sa o acopere temporar# ,a apt, cu cat lupta ea mai puternic sa nl'ture durerea, cu att durerea de"ine mai mare* (intea nu "a putea g'si niciodat' soluia i nici N! .7&TE S& ;& .E=(IT5 S& 7 <5SI4I ;=E7,&T5, singuri, pentru ca ea ns'i este o parte a, pro%lemei0* Imaginai-"' un se de politie ncercnd sa g'seasc' un in ractor cnd de apt in ractorul este c/iar se ul politiei# Nu "ei putea i li%eri de durere, pana cnd nu "ei nceta sa "a mai deri"ai sentimentul de sine din identi icarea cu mintea, ceea ce este egoul# (intea cade atunci i i "a pierde puterea asupra "oastr', cnd "a rupei de ea,# ,E>;5L!IN, &ST6EL 6IIN45 1&=E ETI IN =E&LIT&TE -N&T!=& T& &,E;5=&T5* 1e se ntmpl' cu emoiile poziti"e ca dragostea i %ucuria8 E Ele sunt insepara%ile de starea ta naturala, de conectare interioara cu 6iina# (omentele de dragoste i %ucurie sau clipele de pace adnc' sunt posi%ile 7=I1DN, &.&=E 7 .&!>& n curgerea gndului# .entru ma:oritatea oamenilor, asemenea S.&TII LI3E=E apar rareori i numai accidental, atunci cnd mintea cedeaz' i ramane, ara grai0# !neori este conectata cu ora la marea 6rumusee, printr-un e ort izic e-trem, sau c/iar un mare pericol# ,eodata te trezeti n linitea interioara# I IN &1E&ST& ST&=E ,E .&1E &,DN15 SE &6L& T7&T5 6E=I1I=E& 2 S!3TIL& ,&= INTENS& 2 &1E&ST& ESTE I!3I=E& 2 9NT=E&<&* E ,!(NE>E!* ,e o%icei asemenea momente sunt de scurta durata, dup' care mintea repede i reia acti"itatea, de 'cut zgomot0, c'reia noi ii spunem 2 gndire# Iu%irea, %ucuria i pacea nu poate n lori pana cnd nu te-ai eli%erat T! SIN<!= de ,7(IN&4I& (INTII# ,ar ele nu sunt ceea ce am numit noi ca iind emotile# Ele sunt mai presus de emoii, la un ni"el mult mai adn1# &a

ca este ne"oie S& ,E;ENI4I 17(.LET 17NTIEN4I ,E E(74IILE ;7&ST=E i sa ii capa%ili S& LE SI(4I4I nainte sa putei a:unge la acelea care sunt mai presus de ire# Emoia nseamn' literar 2 tur%ulenta# 1u"ntul "ine din latinescul, emo"ere0 ce nseamn' 2 a tul%ura# Ec?/art Toile GC I!3I=E&, 3!1!=I& I .&1E& sunt st'ri adnci ale 6iinei i n acelai timp sunt i C aspecte ale st'rii de conectare interna cu 6iina# La acest ni"el, ele nu au un opus# &ceasta pentru ca apar c/iar din spaiul care este dincolo de minte# .e de alta parte, emoiile, iind parte a mintii duale, sunt su%iect al legii opoziiilor# &cest lucru nseamn' pur i simplu ca "oi nu putei a"ea %inele ara rau# &st el n starea de neeli%erare, n condiiile identi ic'rii cu mintea, ceea ce uneori este denumit n mod greit %ucurie este de o%icei o placere de scurta durata 2 partea din ciclul continuu al altern'rii durereUplacere# .lacerea este ntotdeauna deri"ata din ce"a din a ara "oastr', pe cnd ericirea apare din "oi# Lucrul care "a da ast'zi placere, "a "a da maine, durere, sau "a "a p'r'si, iar a%senta lui "a da su erin'# i ceea ce de o%icei "oi numii iu%ire poate sa nu ie altce"a dect placere i e-citare pentru un timp, i de aceea este un "iciu sc/im%'tor, o condiionare e-trema 2 o ne"oie, care se poate trans orma oricnd n opusul ei,# La o simpla sc/im%are a situaiei# (ulte relaii de iu%ire dup' ce eu oria iniial' a trecut, oscileaz' intre, iu%ire0 i ura, atracie i atac# &,E;5=&T& I!3I=E N! TE 6&1E S& S!6E=I* 1um se poate asta8 Nu se trans orma deodata n ura, i nici %ucuria reala nu trece n durerE# &a cum am spus, uneori, nainte de a te eli%era pe tine nsui de mintea ta 2 poi uneori sa mai ai momente de %ucurie ade"'rat', dragoste ade"'rat', sau o pace interioara adnc', linitit', dar de o tr'ire "i%ranta# &cestea sunt aspecte ale naturii "oastre ade"'rate, care de o%icei sunt ascunse de minte# 1/iar ntr-o relaie normala, pot i tr'ite momente de prezenta a ce"a mult mai autentic, ce"a incorupti%il# ,ar ele nu "or i dect clipe, care apoi, "or i repede acoperite din nou de inter erenta mintii# &tunci "a dai seama ca a"ei ce"a oarte preios i l-ai pierdut, dar mintea "oastr' "a "a con"inge ca totul a ost oricum o iluzie# ,ar ade"'rul este ca nu a ost o iluzie, i ca nu poi s'-l pierzi# Este parte din starea ta naturala, care poate i ascunsa, dar N! .7&TE 6I ,IST=!S& NI1I7,&T5 ,E (INTE# 1/iar atunci cnd cerul este ntunecat, soarele nu dispare# El este tot acolo de partea cealalalta a norilor* 3udd/a a spus ca ,!=E=E& S&! S!6E=IN4& apar prin ,7=IN4& S&! TDNQI=E i pentru a i li%er de durere a"em ne"oie S& T5IE( LE<5T!=ILE ,7=IN4EI* T7&TE ,7=IN4ELE S!NT (INTE* 1'utndu-i sal"area sau mplinirea n lucruri e-terne i n "iitor ca un su%stitut pentru %ucuria de & 6I# &tta timp cat eu sunt mintea mea, eu sunt aceea tn:ire, acele ne"oi, acele dorine, ataamente i a"ersiuni i n a ara lor nu mai e-ista, nici-un eu dect ca o simpla posi%ilitate, un potenial nemplinit, o samnata care nu a ncolit inca# In aceasta stare, c/iar i o dorin' mai mare de a de"eni li%eri sau eli%erai, nu este dect o alta dorin' de a te mplini i ntregi n "iito=# &a ca nu c'utai, sa de"enitiV li%eri de dorine sau, sa realizatiV eli%erarea# ,E;ENI4I .=E>EN4I* 6ii acolo unde suntei ,7&= 1& 73SE=;&T7= &L (INTII# IN L71 S5-L 15!T&4I .E 3!,,L&, 6I4I 3!,,L&, ii "oi cel trezit care este ceea ce cu"ntul 3udd/a semni ica# 7amenii au ost n strnsoarea su erinei dintotdeauna,# 1nd din starea de gratie &! 15>!T IN =E&LIT&TE& TI(.!L!I I (INTII, i i-au pierdut contiina 6iinei# ,in acel moment, ei au nceput sa se perceap' pe sine ca ragmente izolate ntr-un uni"ers strain, neconectat cu Sursa din iecare din noi# ,!=E=E& ESTE INE;IT&3IL& &TDT& TI(. 1&T ;& I,ENTI6I1&4I 1! (INTE& ;7&ST=5, i cat timp suntei incontieni, n sens spiritual "or%ind#

 &m "or%it aici, n principal despre durerea emoional', care este i principala cauza a durerii psi/ologice i a %olilor psi/ice# =esentimentul, ura, am'r'ciunea, sup'rarea, depresia, gelozia,#, c/iar i cea mai mica iritare, sunt orme de durere# i iecare placere sau emoie, are un coninut ridicat de E!, care este s'mna durerii, opusul insepara%il care se "a mani esta n timp* 7ricine, din cei care au luat "reodat' droguri, ca sa se simt' ericii, stiu ca aceasta stare de e-trema ericire se trans orma dup' aceea n opusul ei, aa ca placerea se trans orma ntr-o orma de durere# (ulti oameni stiu din e-perianta proprie, cat de uor i de repede o relaie intima se poate trans orma dintr-o sursa de placere ntr-o durere# Lucrurile acestea "'zute dintr-o perspecti"a nalt', att polaritatea negati"a cat i cea poziti"a sunt aete ale aceleai monede, sunt am%ele parti ale durerii ascunse n ele, care este insepara%ila de starea de identi icare mentala cu egoul# Sunt doua ni"ele ale durerii "oastre$ durerea pe care o creeati acum sau durerea din trecut care inca tr'iete n mintea i corpul "ostru# 9N1ETDN, S& (&I 1=E&4I ,!=E=E&, 6IIN, IN .=E>ENT, dizol"ai i durerea din trecut# &11E.T&4I (7(ENT!L .=E>ENT, T7T&L* IN &1E&ST& 17NST& 1&LE& .51II* Noi oamenii resimim o ne"oie adnc' pentru ceea ce este ade"'rat, ce dureaz' i este de ncredere# Se poate g'si acest lucru8 E Se poate realiza poate mai mult acum, dect oricnd altcnd"a n istoria omenirii# Trans ormarea contiinei, pana recent, a ost un lucru rar pe planeta noastr'# ,oar ci"a oameni, aici i acolo, au atins aceasta trans ormare, dar asta nu s-a ntmplat niciodat' la scara larga# Nu a ost necesar pentru planeta# Nici supra"ieuirea umanit'ii, dar nici planeta nu a ost ameninat' nainte, aa cum este acum, desi e-ista de:a destula ne%unie i dementa inascuta n mintea umana, "reau sa spun n mintea gnditoare, nu n contiina adnc'# &ceasta ne%unie dureaz' de mult timp dar niciodat' nu a ameninat supra"ieuirea umanit'ii aa de mult ca acum# &ceasta ameninare a nceput numai atunci cnd a ap'rut tiina i te/nologia# !neltele tiinei i te/nologiei au ampli icat e ectele ne%uniei i ale mintii egoticE# &a ca acum, supra"ieuirea planetei a nceput sa de"ina o pro%lema i odat' cu ea supra"ieuirea umanit'ii# .laneta nu "a supra"ieui o alta suta de ani, cu aceasta stare de contiin' care a produs e ectele e-treme, din istoria recenta# Imaginai-"' cum ar i sec NNI daca s-ar continua distrugerile i "iolenta pe care am "'zut-o pana acum# Nu mai este o ntre%are a unor oameni spirituali de aici sau de acolo, despre cum sa ne eli%eram# 1i a de"enit o necesitate# !manitatea ca i specie T=E3!IE S& SE S1LI(3E T7T&L I =&,I1&L, sau daca nu atunci supra"ieuirea noastr' "a i o pro%lema# &"ei sperana n leg'tur' cu o trezire a contiinei8 E Lucrurile se deplaseaz' n acelsi timp spre mai %ine i spre mai rau# Ne%unia s-a accelerat, dar i apariia unei noi contiine s-a gr'%it# 1u toate ca acest ultim lucru este aparent mai putin descoperit i auzit n media# Ea inca re lecta mai mult ceea ce se ntmpl' n a ara constintei umane# Sugerezi ca dezn'de:dea, disperarea i intensi icarea su erinei pot uneori cataliza eli%erarea8 E (ulti oameni stiu asta din propria lor "ia', n special atunci cnd au trecut printr-o su erin' intensa i o mare pierdere, ori s-au ntlnit cu moartea ntr-un mod sau altul 2 poate c/iar propria moarte izica, o moarte psi/ologica, sau moartea cui"a oarte apropiat lor# !nele orme de su erin' duc adeseori la o sc/im%are# Se poate spune ca se desc/ide o sp'rtur' n carapacea mintii egotice cu care oamenii se identi ica ca iind E!# Lo"iturile "ieii desc/id aceea

carapace, i de"reme ce isura este acolo, atunci suntem atini mai uor de in"atura spirituala# i deodata ne desc/idem ei, pentru ca s-au atins ni"elele adnci ale 6iinei noastre# 1e"a din interior nu din mintea condiionat', ci de la un ni"elul adnc al contiinei necondiionate =&S.!N,E atunci imediat# &deseori tot ce este ne"oie sa e"oci este$ S& &S1!L4I &1EE& !NI1& ST&=E ,E &,E;5= I I(E,I&T &I !N =5S.!NS# .entru ca noi cu toii purtam &de"'rul n noi ca i esena noastr', i IL =E1!N7&TE( I(E,I&T*

S6D=IT