CAP.

I PREZENTARE GENERALA A DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC

Raportul juridic cu element de e traneitate O!iectul dreptului international pri"at o Con#lictul de le$i o Con#lictul de juri%dictii o Cetatenia &etodele dreptului international pri"at o Re$ula %olutionarii con#lictului o Re$uli %u!%tantiale I'"oarele dreptului international pri"at o I'"oarele interne o I'"oarele internationale Dreptul international pri"at( notiune) natura juridica %i le$atura %a cu alte ramuri de drept I.* Raportul juridic cu element de e traneitate

Re$ulilele de drept international pri"at - solutioneaza problemele juridice ce rezulta din existenta elementelor de extraneitate in raporturile dintre persoanele private. Elementul de e traneitate - este imprejurarea de fapt, legata de un raport juridic datorita careia acest raport are interferente cu mai multe sisteme de drept. Intre cine pot aparea ace%te raporturi juridice - fie intre state, fie intre persoane fizice si/sau juridice din state diferite. I.+ O!iectul dreptului international pri"at Con#lictul de le$i - este situatia in care raportului juridic cu element de extraneitate ii sunt susceptibile a i se aplica doua sau mai multe legi apartinand unor sisteme de drept diferite, avand legaturi cu elementul de extraneitate; - este o notiune specifica dreptului international privat (apare numai in raporturile cu element de extraneitate). Con#lictul de le$i , tipuri- ( - in spatiu - in timp Con#lictul de le$i ,#orme-( - simpla - complexa Di%tinctia dintre con#lictele de le$i( - daca se poate dobandi un drept in Romania; - daca dreptul normal nascut va putea fi invocat intr-o tara care nu il reglementeaza.

conflictul pozitiv de legi conflictul negativ de legi conflictele propriu-zise de legi conflictele aparente de legi conflictul de legi in cazul statului nerecunoscut conflictul interpersonal

Con#lictul de juri%dictii A. Conditia juridica a %trainului - este institutia juridica formata din totalitatea normelor juridice stabilind drepturile si obligatiile pe care le pot avea strainii pe teritoriul statului in care se afla; - este determinata de legea statului in care strainul se gaseste sau cu jurisdictia caruia are legaturi; - in Romania, conditia juridica a strainului este reglementata prin O. .! nr. "#$/%&&%( legea forului). B. Cetatenia - este institutia de drept ce cuprinde norme privitoare la legatura politica si juridica intre o persoana fizica si stat, persoana fizica in calitate de cetatean este titulara de drepturi si obligatii care constituie statutul ori conditia sa; - reprezinta apartenenta unei persoane la stat. I.. &etodele dreptului international pri"at I...* Re$ula %olutionarii con#lictului A. Norma juridica - are o structura proprie, fiind specifica dreptului international privat diferita de cea a normelor juridice de drept intern, si prin care se desemneaza in mod abstract norma materiala a unui sistem national de drept; - norma conflictuala stabileste normele materiale competente, fiind o norma de trimitere sau de fixare, ea indicand doar legea aplicabila; - rolul normei conflictuale inceteaza din momentul desemnarii legii aplicabile; - structura normei conflictuale este formata din continutul si legatura acesteia; - continutul normei conflictuale sau ipoteza, cuprinde raporturile de drept la care face referire; - legatura normei conflictuale sau dispozitia, indica legea competenta a guverna raportul juridic cu element de extraneitate; - intre continutul si legatura normei conflictuale exista puncte de legatura ce asigura localizarea unui raport juridic in cadrul unui sistem de drept (cetatenia, teritoriul, pavilionul navei, vointa partilor la inc'eierea actului juridic). B. Cla%i#icarea normelor con#lictuale - Dupa #elul le$aturii( norme conflictuale unilaterale sau cu indicare directa norme conflictuale bilaterale sau cu indicare generala Dupa continutul lor( norme conflictuale referitoare la persoanele fizice (juridice); norme conflictuale privitoare la proprietate; norme conflictuale privitoare la contracte;

norme conflictuale privitoare mostenire; norme conflictuale referitoare la faptele juridice, etc

I...+ Re$uli %u!%tantiale &etoda directa de re$lementare in dreptul international pri"at ,metoda re$ulilor %u!%tantiale- sunt norme de drept material ( drept civil, dreptul familiei, dreptul muncii, etc) sau norme de drept procesual, si reglementeaza in mod direct raporturile juridice cu element de extraneitate, pe care le solutioneaza; - provin din izvoare interne dar pot sa provina si din izvoare internationale; - cele mai importante norme materiale care apartin dreptului international privat sunt cele care reglementeaza conditia juridica a strainului in Romania si efectele 'otararilor judecatoreti si arbitrale straine in Romania. I./ I'"oarele dreptului international pri"at I'"oarele materiale 0 faptele sociale si factorii care configureaza si duc la geneza regulii de drept I'"oarele #ormale1 mijloacele cu ajutorul carora se exprima izvorul material, forma pe care o imbraca dreptul in ansamblul normelor sale I./.* I'"oarele interne ale dreptului international pri"at Le$ea %i celelalte acte juridice normati"e - acel act normativ care este elaborat de catre puterea legislativa dupa o procedura speciala si care dispune de o forta juridica superioara celorlalte acte normative ce i se conformeaza; - acte normative specifice: )egea nr. "&*/"##%;O. .! nr. ""#/%&&+; )egea nr. %&,/"###;O. . ! nr. "#$/%&&%; - acte normative nespecifice sunt acelea care reglementeaza raporturi specifice altor ramuri de drept, insa contin si norme de drept international privat( -onstitutia Romaniei, -odul -ivil, -odul de procedura civila, )egea ,"/"##&, etc. 2uri%prudenta - in doctrina romaneasca nu este acceptata practica judecatoreasca ca izvor de drept, in general; - practica arbitrala nu constituie izvor al dreptului international privat, dar prezinta importanta pentru interpretarea normelor conflictuale care reglementeaza raporturile de drept international privat; Doctrina - doctrina juridica- stiinta dreptului - are un rol foarte important in dreptul international privat, constituind sursa explicita si critica a acestuia, rezida in demersul conceptual, in analizele investigatiile si interpretarile pe care teoreticienii dreptului le dau fenomenalitatii juridice. I./.+ I'"oarele internationale ale dreptului international pri"at .unt izvoare ale dreptului international privat( conventiile internationale, cutuma internationala si uzantele comerciale. Tratatele %i acordurile internationale - tratatul international este un act juridic bilateral sau multilateral, inc'eiat intre state, intre acestea si alte subiecte de drept international; act juridic ce reprezinta manifestarea de vointa a statelor sau a subiectelor de drept international, prin care reglementeaza relatiile dintre ele; -reprezinta principalul izvor de drept international privat, fiind cunoscut din antic'itate;

Clasificarea tratatelor:

a) tratate privind reguli uniforme, de drept substantial din domeniul proprietatii private (-onventia de la /aris,"00,) si intelectuale (-onventia de la 1erna,"00+); din domeniul navigatiei aeriene (-onventia de la 2arsovia,"#%#); din domeniul maritim, arbitrajului international, comercial. b) Conventia Europeana a Drepturilor Omului 195 - este catalogul drepturilor fundamentale elaborat de -onsiliul 3uropei, semnat la Roma pe $ noiembrie "#*&, ce contine mai multe protocoale, referitoare la diferite domenii ce privesc drepturile si libertatile fundamentale ale omului; - normele acestei conventii au prioritate fata de normele interne. c) Conventii privind unificarea regulilor conflictului de legi- nu exista un drept international general sau unanim admis -tratatul de la !aastric"t# a consfiintit infiinatarea niunii 3uropene, intemeiata pe -omunitatea 3uropeana; -cele trei comunitati au generat o legislatie specifica- dreptul comunitar. Cutuma internationala %i u'antele comerciale internationale Cutuma ,o!iceiul- este o regula de conduita ce se formeaza spontan, ca urmare a apelarii repetate, o perioada de timp relativ indelungata, intr-o anumita colectivitate; -este prima forma de manifestare a dreptului; -rolul cutumei este foarte important in dreptul anglo-saxon si in fostele colonii britanice; -continua sa fie un izvor al dreptului maritim datorita specificului formarii comertului maritim, dar in special ale activitatilor portuare. U'antele comerciale sunt definite ca fiind o anumita conduita a partilor care nu se naste dintr-un act ori operatiune economica izolata, ci este rezultatul unei atitudini exprimate expres sau tacit, constant si ca ceva obisnuit in timp, cu caracter general sau numai intr-un sector de activitate, intrun anumit loc, port sau zona; U'antele comerciale internationale se aplica sub forma unor clauze conventionale exprese ori tacite, fara ca ele sa poata deroga de la normele imperative. In dreptul romane%c cutuma e%te i'"or de drept) consacrat de art. #4& alin.% -.civ., si art. #0& -.-iv. U'antele comerciale %unt con%acrate ca i'"oare de drept in %i%temul romane%c conform art. ,+& alin."-.proc.civ. Clau'ele 0tip. Re$ulile Incoterm% -in raporturile comerciale internationale au un rol foarte important, fiind inserate in contracte si duc la evitarea unor interpretari contradictorii ale caluzelor contractului sau a situatiilor, posibile, conflictuale. Clau'ele Incoterm% reprezinta termenii comerciali internationali acceptati ce definesc si statuteaza cadrul in care cumparatorul si vanzatorul isi desfasoara rolul in privinta transportului de marfa, proprietatea marfii, asigurarea marfii; -au un caracter facultativ. I.3 Dreptul international pri"at( notiune) natura juridica %i le$atura %a cu alte ramuri de drept I.3.* Notiune %i natura juridica - ansamblul de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale de drept privat avand un element de extraneitate, inc'eiate intre persoanele fizice si/sau juridice aflate pe pozitie de egalitate juridica; - denumirea de 5drept international privat6 a fost utilizata de la jumatatea sec. al 787- lea I.3.+ Le$atura cu alte ramuri de drept

Ramura de drept1 este un ansamblu distinct de norme juridice, legate organic intre ele, care reglementeaza relatiile sociale ce au acelasi specific, folosesc aceeasi metoda sau acelasi complex de metode; In%titutia juridica1 cuprinde normele juridice care reglementeaza o anumita grupa unitara de relatii sociale.

A. Le$atura dintre dreptul international pri"at %i dreptul ci"il - dreptul ci"il este acea ramura care reglementeaza raporturile patrimoniale si nepatrimoniale stabilite intre persoanele fizice si/sau juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica; - o!iectul dreptului international pri"at il constituie raporturile de drept civil cu element de extraneitate ( cuprinzand atat raporturile din dreptul civil propriu-zis, cat si cele din dreptul familiei, dreptul procesual civil, dreptul muncii, dreptul comercial, s.a); - dreptul international pri"at inglobeaza sub aspectul continutului si dreptul civil. B. Le$atura cu dreptul comertului international - dreptul comertului international este ansamblul regulilor juridice care reglementeaza operatiile comerciale realizate de agenti economici ale caror interese sunt situate in state diferite- avand un caracter comercial; - o!iectul dreptului comertului international il formeaza acele relatii juridice care au caracter comercial dar si caracter international, constituind doar un aspect al dreptului international privat. C. Le$atura cu dreptul international pu!lic - dreptul international pri"at se distinge prin calitatea subiectilor (in dreptul international public subiectele sunt statele si organizatiile internationale), preponderenta izvoarelor interne, obiect; - i'"oarele ordinii pu!lice in dreptul international pri"at este un reflex al puterii suverane de a ocroti propria ordine de stat si de drept; dreptul international pu!lic este pentru dreptul international privat 5sursa6 dar si 5 sistem de referinta6.

I.4 Aplicatii practice

". .unt considerate elemente de extraneitate( a) cetatenia, credinta religioasa, nationalitatea b) locul executarii actului juridic c) locul unde s-a produs prejudiciul. %. -onstituie izvor al dreptului international privat( a) legea b) doctrina c) jurisprudenta ,. .unt izvoare ale dreptului international privat( a) tratatele, acordurile internationale b) uzantele comerciale c) cutuma internationala $. /rin drept international privat se intelege(

a) totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale de drept privat, in sens larg, avand un element de extraneitate b) totalitatea normelor juridice avand ca obiect reglementarea relatiilor dintre state c) isi are sursa si sistemul de referinta din dreptul international public. *. -utuma reprezinta( a) obiceiul locului b) este izvor al dreptului maritim c) nu este izvor de drept in sistemul romanesc +. zantele comerciale a) sunt consacrate ca izvor de drept in sistemul romanesc b) nu au caracter de izvor de drept c) se regasesc in -. -iv, dar si in -./roc. civ Romanesc 4. Regulile 8ncoterms a) sunt clauze-tip intalnite in contractele comerciale b) au un caracter obligatoriu c) au caracter facultativ

Intre!ari * + . / 3

Ra%pun%uri a)!)c a)! a)!)c a a)!

Intre!ari 4 5

Ra%pun%uri a)c a)c

I.5 Practica judiciara I. Element de e traneitate. Raport de drept international pri"at. Aplicarea pre"ederilor Le$ii nr. *637*88+. Competenta C$%$&$# %entinta civila# Deci'ia nr$ ( 1) din 19 mai ( *# +++$iccj$ro )a data de "$ noiembrie "###, reclamanta .- !. .R) cu sediul in 1ucuresti, a c'emat in judecata pe O...8.9. 1ucuresti si pe .- !. .: cu sediul in !recia, cerand anularea inregistrarii marcii individuale de fabrica, comert si servicii !. (cu element figurativ) atribuita secund paratei, conform certificatului nr.%0,#% din * martie "##+, emis de prima parata. 8n motivarea actiuni, reclamanta a aratat ca marca, a carei anulare o cere, este posteriora si, totodata, similara marii sale (proprii) pentru care i s-a eliberat certificatul de inregistrare nr. %*%%$ din %% februarie "##+ si ca asemanarea dintre cele doua marci, ambele destinate unor produse si servicii identice creeaza un risc de confuzie pentru public si este paguboasa pentru comertul reclamentei. ;ribunalul 1ucuresti, .ectia a-2-a civila si de contencios administrative, prin sentinta civila nr. "$" din "4 febriarie %&&&, a respins, ca nefondata, actiunea. -urtea de :pel 1ucuresti, .ectia a-888-a civila, prin decizia *#$, din "% octombrie %&&&, a respins, ca nefondat, apelul reclamentei, cu motivarea, ca marciile din litigiu nu sunt similare si nu creeaza un risc de confuzie de natura sa justifice admiterea actiunii.

8mpotriva acestei decizii, reclamanta a declarat recurs, bazat pe motivul de casare, prevazut de art. ,&$ pct. # -. proc. civ., in dezvoltarea careia a aratat, in esenta, ca solutia instantelor a fost pronuntata cu violarea legii vec'i ()egea nr. %0/"#+4) si a legii noi ()egea nr. 0$/"##0), in sensul ca marca atibuita paratei .- !. .: (cu sediul in !recia), fiind o imitare frauduloasa, iar totodata identic fonetic, ortografic si caligrafic cu marca !. (a reclamatei), trebuie anulata. : cerut admiterea actiuni si anularea inregistrarii marcii !. Recursul este intemeiat pentru motiv de casare invocate din oficiu si pus in dezbaterea partilor. 8n raport de drept substantial privind dreptul la marca si, adiacent, de publicare si inregistrarea marcii, precum si constituirea depozitului reglementar al marcii, sunt persoana fizica sau juridica care a depus cererea de inregistrare a marcii si O...8.9.. /rocesual litigiul privind anularea inregistrarii marcii are ca parti alaturi de persoana interesata care cere anularea, si pe subiectii raportului de drept substantial, ca o conditie a respectatii principiului contradictorialitatii si al dreptului de aparare in scopul pronuntarii unei 'otarari temeinice si legale. Or, in speta, beneficiara marcii a carei anulare se cere, desi e c'emata in judecata, nu a fost citata, fiind incalcate ca atare, sub sanctiunea nulitatii absolute, prevederile art. 0* -. proc. civ. 8ntrucat beneficiara marci a carei anulare se cere este o persoana juridica straina, rezulta ca procesul circumscrie un raport de drept privat cu element de extraneitate referitor la care erau aplicabile dispozitiile )egii nr. "&*/"##%. -um instantele au ignorat, in totalitate normele legale enuntate, se constata ca solutia recurata este nelegala si netemeinica, considerent pentru care urmeaza a fi reformata prin admiterea reculsului si casarea ambelor 'otarari, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, in conditiile art.,", si urm. -. proc. civ. la prima instanta. 8nstanta de trimitere, respectand contradictorialitatea si disponibilitatea procesuala, urmeaza asi verifica competenta jurisdictionala, in raport de imprejurarea ca, in conditiile legii romane, marca este o componenta a fondului de comert daca titularul marci este un comerciant. /entru aceste motive, a fost admis reculsul declarat de reclamata .- !./. .R) 1ucuresti impotriva deciziei nr.*#$/: din "% octombrie %&&& a -urtii de :pel 1ucuresti, .ectia a-888-a civila, fiind casate decizia recurata, precum si sentinta civila nr."$" din "4 februarie %&&& a ;ribunalului 1ucuresti .ectia a2a. +. 9arcina pro!ei continutul le$ii %traine. Cau'ele ce inlatura de la aplicarea le$ii %traine( #raudarea le$ii romane %i incalcarea ordinii pu!lice de drept international pri"at roman. ,rib$-ucuresti# %ectia a-...-a civila# deci'ia nr$ 1 /012 din (( iunie ( )# nepublicata$ /rin cererea formulata la data de "# ianuarie %&&+ si inregistrata pe rolul <udecatoriei .ectorului 8, sub nr. "44%/%##/%&&+, reclamanta 8.<. a c'emat in judecata pe paratii /rimaria .ectorului 8 1ucuresti si /.<.R.:., pentru ca prin 'otararea ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a mentiunilor inscrise in registrul starii civile al /rimariei .ectorului 8, sub nr."$,$, la data de 4 septembrie "#,0, cu privire la numele de familie si prenumele tatalui, sa se dispuna inscrierea mentiuni de anulare in actele de stare civila corespunzatoare, privind nasterea acesteia. 8n motivarea cererii, reclamanta a aratat, ca la data de 4 septembrie "#,0 si sub nr. "$,$, a fost inregistrata in registrul starii civile al /rimariei .ectorului 8 nasterea numitei /.:., nascuta la data de * septembrie, "#,0, fiica lui /.:l., fiul lui /.8. si /.3., si a lui /.:. fiica lui 8.-. si 8.3. -onform extrasului de nastere al /rimariei .ectorului 8, sub nr. ,4,*0/%+.&,."##0, numita /.: a fost infiata prin decizia de infiere nr.,"/"%.&%."#+#, de <.2., dupa infiere luand numele de /.<.:. la data de 0 ianuarie "#,$, numitul /.:l. s-a casatorit cu 8.:., casatoria lor fiind desfacuta prin sentinta de divort din %# mai "#,+, /.:. nascuta la mai mult de % ani de la data desfacerii casatoriei parintilor sai si avand astfel statutul de copil nascut in afara casatoriei. Reclamanta a mai aratat ca inregistrarea nasterii numitei /.:. a fost efectuata in baza declaratiei de nastere a copilului, semnat general /.:. si nu cea a persoanei mentionate in registul de stare civila, drept tata a copilului declarat. /rin sentinta civila "%+$" din 4 septembrie %&&+ pronuntata de <udecatoria .ectorului 8, in dosarul nr. "44%/%##/%&&+, cauza a fost declinata in favoarea <udecatoriei .ectorului *.

/arata /.<.R.:. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiuni si a invocat exceptia autoritatii de lucru judecat aratand ca prin decizia civila nr."&&&:/%&&+ a ;ribunaluilui 1ucuresti, .ectia a-888-a civila, pronuntata in dosar nr. %%4##/,/%&&*, s-a respins exceptia nulitatii actului sau de nastere. /rin inc'eierea de sedinta din * decembrie %&&+ a fost respinsa ca nefondata exceptia autoritatii de lucru judecat. /rin sentinta civila nr. %,$ din "+ ianuarie %&&4 pronuntata de <udecatoria .ectorului *, in dosar nr. "44%/%##/%&&+, a fost respinsa ca neintemeiata actiunea. 8n motivarea sentintei s-a retinut ca, fata de intreg probatoriul abministrat in cauza, tinand cont si de declaratiile autentificate ale numitilor ..3.!., =.3.-., cat si de declaratiile numitilor :..., ..-., :.1., fata de care reclamanta nu a facut opozitie de la data nasterii paratei, * septembrie "#,0, parintii acesteia erau casatoriti; mentiunile inscrise in registrul starii civile al /rimariei .ectorului ", sub nr. "$,$/&4.&#."#,0, cu privire la numele de familie si prenumele tatalui privind nasterea paratei /.:. sunt legale. 8mpotriva acestei sentinte a declarat apel la data de "& aprilie %&&4, apelanta- reclamanta 8.<., care a solicitat desfintarea sentintei apelate si trimiterea cauzei spre rejudecare. 8n motivarea cererii de apel s-a aratat ca cea de-a doua casatorie a parintilor paratei nu a fost probate; instanta de fond, in lipsa unor probe, concudente in acest sens a retinut ca parinti paratei s-au casatotit prima oara in Romania, dupa care au divortat, in urma 'otarari de divort nr."#%/"#,+ al ;ribunalului 8lfov. lterior, acestia s-au recasatorit in .. .:., in anul "#,0 dupa aceasta fiind nascuta parata, la data de * septembrie "#,0. .e arata ca parata nu este fiica lui /.:l., deoarece parata s-a nascut la data de * septembrie "#,0; la data nasterii paratei, /.:l. era divortat de mama paratei prin sentinta nr."#%/"#,+, a doua casatorie intre mama paratei si /.:l nu se putea perfecta, fiind interzisa de legea materiala aplicabila, respectiv, art.%44 -.civ. in redactarea de la acea data; perfectarea celei de-a doua casatori intre mama paratei si /.:)., nu a fost probata la dosarul cauzei. .e mai arata ca nu s-a facut dovata sustinerii paratei, cu privire la valabilitatea unei casatori inc'eiate pe teritoriul .. .:., raportata la legislatia :mericana aplicabila si nici nu s-a depus la dosarul cauzei )egea :mericana la care face trimitere parata. -'iar si in ipoteza in care parata ar face dovada celei de-a doua casatori, aceasta nu este valabila, deoarece exista doua situatii expres prevazute de lege, cand nu se aplica legea straina( cand legea straina incalca ordinea publica de drept international privat si cand a devenit competenta prin frauda (fruda constand in eludarea prevederilor art. %44 -.civ. care nu permiteau casatoria). -ererea de recurs a fost timbrata cu *,* lei taxa judiciara de timbru si &,"* lei timbre judiciar. /rin inc'eierea de sedinta de la data de "0 mai %&&4, tribunalui a calificat calea de atac declarata in prezenta cauza ca find recursul, pentru motivele aratate in considerentele acestei inc'eieri. 3xaminand sentinta recurata in raport de motivele de recurs formulate de recurenta sau invocate din oficiu pe baza probelor administrate in cauza, tribunalul constata urmatoarele( -onform extrasului de nastere nr.,4,*0/%+.&,."##0, eliberat de primaria .ectorului ", la data de 4 septembrie "#,0 a fost inregistrata in registrul starii civile al /rimariei .ectorului ", sub nr. "$,$, nasterea numitei /.:., la data de * septembrie "#,0 fiica lui /.:l, fiul lui /.8. si /.3., si a lui /.:., fiica lui 8.-. si 8.3. =in acelasi extras rezulta ca numita /.:. a fost infiata prin decizia de infiere nr. ,"/"%.&%."#+#, de <.2., dupa infiere luand numele pe /.<.:. 8n anul "#,$, parinti paratei s-au casatorit pentu prima oara in Romania dupa care au divortat in urma 'otarari de divort nr. "#%/"#,+ a ;ribunalului 8lfov. ;ribunalul retine ca acestia s-au recasatorit in .. .:., in anul "#,0, ulterior fiind nascuta parata la data de * septembrie "#,0. 8n primul rand sub aspectul motivului de recurs, intemeiat pe faptul ca parata nu a facut dovada continutului legii straine in temeiul caruia s-a inc'eiat cea de-a doua casatorie, se constata ca potrivit prevederilor art.""+# -.civ., reclamantul este cel care are sarcina probei; cel care face o afirmatie sau o cerere in fata instantei, contrara unei situatii de fapt deja consfintite prin acte cu putere probatorie, trebuie sa rastoarne prezumtia de valabilitate de care se bucura aceste acte. Ori, parata are o stare civila consfintita prin extrasul atacat de recurenta-reclamanta. -at timp recurenta-reclamanta invoca faptul ca ar fi fost incalcata c'iar legea straina la momentul inc'eierii celei de-a doua casatori, aceasta avea obligatia procesuala de a face dovada continutului legii straine; parata nu are obligatia de a dovedi ca legea straina aplicabila la momentul inc'eierii celei de-a doua casatorii a fost respectata,

cat timp actul de stare civila, opozabil erga omnes, se bucura de aceasta prezumtie legala de valabilitate. /otrivit prevederilor art. 0 din )egea nr. "&*/"##% privind reglementarea raporturilor de drept international privat, aplicarea legii straine se inlatura( a) daca incalca ordinea publica de drept international privat roman; b) daca a devenit competenta prin frauda; 8n ceea ce priveste motivul de recurs legat de inaplicabilitatea legii straine, intrucat aceasta a devenit competenta prin frauda se constata recurenta invoca frauda pentru a arata motivele de nevalabilitate a casatoriei, dar nu arata care este frauda in urma careia legea straina a devenit competenta. :stfel, acest motiv de inlaturare a aplicarii legii straine nu poate fi retinut. 8n ceea ce priveste incalcarea ordini publice de drept international privat, se constata ca prevederile art.%44 -.civ., referitoare la interzicerea recasatoriri, nu reprezinta o norma de ordine publica, prin nerespectarea careia sa se aduca atingere unui interes general. /entru toate aceste considerent, in temeiul art.,"% alin." -.proc.civ., ;ribunalul a respins recursul declarat ca nefondat.

Teme pentru re#erat ". /robleme ce pot aparea in solutionarea unui raport juridic cu element de extraneitate( - determinarea legii materiale - determinarea insatntei competente - determinarea legii procedurale aplicabile - determinarea efectelor 'otararilor judecatoresti straine - determinarea unui drept dobandit in strainatate prin aplicarea unei legi straine ". ;eorii cu privire la solutionarea conflictului de legi in timp si spatiu. %. Regimul juridic al strainului in Romania. ,. -onventia pentru /rotectia =repturilor Omului si a libertatilor >undamentale. $. 8ncercari de uniformizare internationala a regulilor conflictuale. *. -utuma si uzantele comerciale in sistemul de drept romanesc. +. -e sunt caluzele 8ncoterms? 4. -omparatie intre normele conflictuale si cele materiale (asemanari si deosebiri). 0. Opinii privitoare la natura si locul dreptului international privat in cadrul sistemului de drept. #. -are este locul dreptului international privat in sistemul de drept? "&. =iferenta dintre dreptul international privat si dreptul international public cu privire la( subiecte, izvoare, obiect.

Bi!lio$ra#ie Birsan C., Sitaru D.A 3 Dreptul comertului international4 vol$ . 5niversitatea -ucuresti# 1966 Gh. Beleiu 3 Drept civil roman$ .ntroducere in dreptul civil$ %ubiectele dreptului civil4 Casa de Editura si 7resa 3 %ansa4 -ucuresti 199( Bobei R.B <8egea nr$1 51199( cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat# Colectia 98egi comentate:4 Editura 2osetti# -ucuresti# ( 5 Capatana I, Baiesu V3 Drept international privat$;ote de curs4# Editura <aruda# C"isinau# ( Carpenaru S3 Drept comercial roman4 Ed$ =ll -ec"# -ucuresti ( Deleanu I$3Cetatenia romana4# Editura Dacia# Cluj ;apoca 1

Victor Babiuc 3 Dreptul comertului international 4 Editura =tlas 8e># -ucuresti 1990 Ion Chelaru, Gh. Gheorghiu 3 Drept international privat4 Editura C$?$ -ec@# -ucuresti ( I.P. ilipescu, A.I. ilipescu 3 Drept .nternational 7rivat4 Ed$ =ctami# -ucuresti ( ( )

I.P. ilipescu 3 Drept .nternational 7rivat4 Ed$ Didactica si 7edagogica# -ucuresti 19/0 I.!ipo"anu 3 Discutii in legatura cu caracterul international sau national al dreptului conflictual 4 in 2$2$%$. nr$ (119)1 B.#.C. Pre$escu 3 Drept international privat4 Editura 5niversitaria Craiova ( (