Analiza film MELANCHOLIA by Lars Von Trier

Intr-un climat cinematografic,euro ean,cam anost,in!a"at "e filme minimaliste,Lars Von Trier reuseste inca sa sur rin"a asa cum ne-a obisnuit "e fiecare "ata#Conce ut in "oua arti $ca itole% urtan" numele "istincti!e a celor "oua eroine surori,filmul Melanc&olia !orbeste "es re un 'beau mon"e( burg&ez,"eambulari nocturne si sin"romul "e resi! al eroinei rinci ale in relatia ei cu celelalte ersona)e controlat ec&ilibrate care !or claca s re final# Lui Clair,eroina rinci ala i se organizeaza o nunta in stil burg&ez "e catre sora si cumnatul ei care ii este si sef intr-o com anie "e ublicitate#*in unctul "e !e"ere al lui Clair etrecerea e un fiasco "eoarece "in cauza "e resiei e inca abila sa rezoneze cu momentul care are "e un grotesc absolut#+i ca si can" toate acestea nu ar fi fost "e a)uns a are si z!onul ca o laneta "enumita Melanc&olia ince e sa se a ro ie !ertiginos "e Terra,coleziunea fiin" iminenta# *in unct "e !e"ere extratextual filmul are sa fie emanatia e, erientelor ersonale ale lui Lars Von Trier - ' Cautam ce!a fictional,nu factual#.ictiunea este limitata "e imaginatia noastra si fa tele,"e intuitia noastra,iar artea "e lume e care o cautam nu oate fi aco erita "e o / o!este0 si nici ca tata "e un /ung&i0 '#1unctul "e lecare al naratiunii filmului oate sa fie un scenariu real in masura in care robabilitatea coleziunii unei lanete,asteroi",etc,cu laneta noastra nu oate fi e,clusa#Von Trier incearca sa ne e, lice ca train" intr-o !esnica incertitu"ine fizica scenariul ficti! ro us "e el se oate transforma orican" intr-unul real#2n alt unct "e lecare in analiza e,trate,tuala il are sin"romul "e resi! "e care autorul nu este strain,reusin" sa im rime eroinei o stare "e resi!a fara ec&i!oc#Tabloul clinic nu lasa loc niciunei inter retari#2nui "e resi! nu-i mai asa "e nimic,ba c&iar sfarsitul i-ar utea a"uce eliberarea in tim ce ceilalti ince sa sufere atacuri "e anica#In fata e,tinctiei totale totul "e!ine un non-sens la Von Trier# In ceea ce ri!este intertextualitatea, filmul este lin "e citate cinematografice si "e aluzii culturale#1relu"iul filmului este ilustrat "e imagini metaforice ce "uc cu gan"ul la alte o ere "e arta sau literare#Afisul filmului,"e e,em lu,o e!oca atat e Ofelia lui +&a3es eare cat si e Ofelia lui E!erett Millais-o tanara in roc&ie "e mireasa cu un buc&et "e flori in brate, lutin" intinsa e luciul unui rau#Insusi titlul filmului este numele unei gra!uri "e *urer#A ar si o serie "e tablouri in ralanti, i"entificate mai tarziu "re t remoni4ii ale eroinei#In sec!enta in care Clair$sora% o gaseste e 5ustin tolanita in ielea goala e malul unui lac ri!in" cu oc&ii im aien)eniti,!olu tosi,s re cerul no tii a"uce izbitor cu mitul '+buratorului( lui Elia"e 6a"ulescu $nu ca ar fi cunoscut Vont Trier acest mit,"ar ro!ocarea mi s-a arut fantastica%#In acest melan) al artei,nu utea sa li seasca 6ic&ar" 7agner#O era lui Tristan si Isol"a insotin" coloana sonora cu as ecte "eosebit "e "ramatice#Trimiterile teribiliste la i"eologia nazista cum ca Hitler ii consi"era e e!rei un rau absolut si "e aceea ii gaza , i-au a"us lui Von Trier titlul "e ersona non grata,"esi argumentase ca aceste trimiteri "oar au e, licat !iziunea sa artistica rin care rasa e!reiasca este com arata cu intreaga umanitate care trebuie sa "is ara#In actul intai,Von Trier se im rumuta "in a ana)ele tra"itionale ale "ramaturgiei realiste rin obser!area ritualurilor sociale 8 nunta in care ersona)ele au rofesii recognoscibile 8 ublicitatea #

Analiza intratextuala Construit entru a rezenta i"ei, filmul lui !on Trier rezinta in cel mai "i"actic mo" imaginabil sc&ema structurala a Eu-lui- 5ustine $Co ilul%, Claire $A"ultul% 9i 5o&nsotul lui Clair $1:rintele%# Cei trei ofer trei maniere de rspuns n faa Apocalipsei, concretiznd pe ecran trei maniere de comportament n situaie de criz. n faa Sfritului, regulile care l definesc pe Jo n, logica i optimismul lui dispar, scondu!l din scen. Claire se sperie i caut s scape prin fug, dar accept relati" rapid situaia i i propune un final #de om mare#$ s ascultm muzic i s %em un pa ar de "in %un, nainte ca lumea s dispar& 'efugiul n cultur i ci"ilizaie este refuzat %rutal de copilul Justine (exprimnd cu )ustee opinia regizorului*, care se apr de +inal cu un )oc, cu o magie menit s ascund asperitile, s fac trecerea accepta%il (,icul -rofesor*. Asa cum ne-a obisnuit "e)a,in stilul sau caracteristic,Von Trier im arte in ca itole firul narati! al o!estii,o o!este lineara "e altfel,intitulan" rimul ca itol '5ustin(,"u a numele eroinei rinci ale# .ilmul beneficiaza si "e un rolog,o insiruire "e ca"re ce ar sa ne oarte "e-a lungul o!estii,fara sa antici am sfarsitul# 6e!enin" la rimul ca itol '5ustin(balanta uterii narati!e se inclina in fa!oarea eroinei rinci ale,"escriin"u-i starea si&ologica in conte,tul ro riei nunti#Tot in rimul ca itol se creaza reambulul catastrofei ce !a sa !ina# Ca itolul "oi este intitulat 'Clair(,"u a numele sorei eroinei# .e aici nainte, Justine / .epresia se identific tot mai mult cu planeta care amenin -mntul i capt puteri supranaturale$ tie c ,elancolia "a lo"i (se poart de parc dezastrul s!a i petrecut*, tie c "a fi atotdistrugtoare i ine"ita%il. 0ul constituit de cei trei (Justine!Claire!Jo n* este %olna" i damnat, fr anse de recuperare. n faa depresiei, Copilul a capotat, -rintele e dezarmat, iar Adultul lupt fr anse de reuit. 1mul lo"it de depresie dispare ntr!un autodaf de neneles din afar. n toat partea a doua a filmului, Justine este %olna", posedat de depresie. 2oala "or%ete prin ea atunci cnd spune #3iaa pe pmnt este malefic.# .eparte de a fi preoteasa unei cunoateri superioare, Justine este pus de "on 4rier s spun ceea ce el, autorul, "rea s spun. 5ar pentru a o face con"ingtoare (su%minnd!o n acelai timp*, "on 4rier iese din registrul general al filmului i i acord puteri magice, de neneles (tie numrul %oa%elor de fasole din %orcan numai pentru c aa "rea regizorul&*. 4otul pentru c "iziunea pe care ne!o propune "on 4rier, n mod programatic, este aceea a unei persoane n gra" depresie. -rin Justine "or%ete autorul, prin ,elancolia, "on 4rier ne prezint, istrionic i amoral, )ucria psi ologic pe care a descoperit!o pe parcursul propriei rtciri. 6u despre melancolie e "or%a n filmul lui "on 4rier, ci despre depresie. Asta i!a propus regizorul, marcat de o o%ser"aie a terapeutului personal$ depresi"ii primesc dezastrele cu calm, pe cnd ceilali cad "ictime panicii. 7ars "on 4rier tocmai experimentase pe cont propriu depresia. 8i!a propus i a reuit ca prin Justine s "or%easc despre el i despre ea, dndu!i i dndu!i dreptate. n plus, ,elanc olia

sun mai %ine dect .epresia. 1 prestan cultural mai potri"it pentru un film construit de un expert n captarea ateniei.