Capitolul V.

DINAMICA APELOR OCEANICE

5.1. Valurile 5.2. Mareele 5.3. Curentii oceanici. Origine, clasificare, importanta. Fenomenul El Nino
n cadrul Oceanului lanetar se pot remarca mi!c"ri continue ale apelor, at#t la suprafa$", c#t !i %n ad#ncime. Cau&ele care determnin" aceste mi!c"ri sunt' (#ntul, erup$iile (ulcanice, cutremurele de p"m#nt, atrac$ia a!trilor principali, densitatea !i salinitatea apei. )u* aspectul mi!c"rilor +idraulice se disting' , forme de micare laminare, cu (ite&e %n general foarte mici -su* .,1 / 1,5 m0s1!i cu linii +idrodinamice aproape paralele ale particolelor de ap"2 , forme de micare turbulente, cu (ite&e mai mari !i cu forme de mi!care de&organi&ate, deseori tur*ionare. 3ransformarea curen$ilor laminari %n curen$i tur*ulen$i se produce odat" cu cre!terea (ite&ei, %n limita (ite&ei critice a lui 4ernouli. 3a*el Clasificarea principalelor forme de micare din Oceanul Planetar
)tructura dinamic" )tratele de ap"
e5terior intermediar a*isal profund

Forme de mi!care
ae / atmoenergetic" -(aluri eoliene, curen$i %n deri(", amestec for$at eolian12 ti / tidal" -maree, curen$i mareici12 gs / curen$i geostrofici, li*eri2 ts / tsunami / unde de !oc2 cg / curen$i gra(ita$ionali t+ / amestec termo+alin2 mo / mi!care molecular"2 ti / maree, curen$i tidali -mareici12 tda / modific"ri de densitate adia*atice

3ur*ulent"

6aminar"

ae ti gs ts t+0ae cg t+ mo ti da

, ti , ts , , t+ mo ti da

, ti , ts , , t+ mo ti da

, ti , ts , , t+ mo ti da

)ursa' 7.89(ari -1:;<1

=up" forma pe care o %m*rac" aceste mi!c"ri !i dup" cau&ele care3 le determin" a(em' , mi!c"ri ondulatorii ale apei valurile; , mi!c"ri ritmice ale apei mareele; , mi!c"ri de deplasare a apei - curenii oceanici. 5.1. VA !"# $ Valurile sunt mi!c"ri ritmice ale particulelor de ap", pe or*ita unei cicloide -cerc,

>.

elipsoid"1 %nc+is" sau aproape %nc+is". )unt produse !i %ntre$inute %n general de (#nturi, fiind de o*icei de scurt" durat". ?ceste mi!c"ri apar la suprafa$a ocenelor !i se produc %n 9urul unui punct imaginar de ec+ili*ru. ri(ind un (al dela suprafa$a m"rii el are !i o aparent" form" de mi!care, cre%nd falsa impresie c" se deplasea@". n realitate %ns", apa salt" pe loc !i numai forma (alului se deplasea&". Mi!carea apei o dat" pro(ocat" de (#nt se transmite pe (ertical", antren#nd toate moleculele p#n" la o oarecare ad#ncime. Moleculele de ap" nu se deplasea&" ori&ontal, ci su* influen$a presiunii aerului %n mi!care, efectuea&" mi!c"ri uniforme, pe or*ite circulare situate %n planuri (erticale. ?ceste unde nu transport" apa, ci numai mi!carea este aceea care se deplasea&" -agitarea apei de sus %n 9os1. Valurile pot fi generate de mai multe cauze' , de v%nturi / (aluri eoliene2 , cutremure de p&m%nt / (aluri seismice -se de&(olt" de la ad#ncime spre suprafa$" !i se difu&ea&", uneori, pe toat" suprafa$a oceanului, fiind foarte puternice1. 5.1.1. Clasificarea valurilor ?. 'ub aspect (enetic (alurile pot fi clasificate %n urm"toarele tipuri -?.?.=imitrie(a, 1:<31' Valuri eoliene / ce apar su* ac$iunea frec"rii tangen$iale ale maselor de ap" %n deplasare, cu presiune normal", fa$" de apa marin"2 Valuri mareice -tidale1 / generate de for$ele mareice pro(ocate de atrac$ia 6unii !i a )oarelui2 tr"s"turile specifice ale acetora constau %n mi!carea particolelor de ap" %n 9urul unei or*ite elipsoidale alungite, care apar %n urma oscila$iilor de ni(el pro(ocate de undele mareice. =eplas"rile maselor de ap" %n sens ori&ontal se produc su* forma curen$ilor mareici2 Valuri anemobarice / apar su* forma unor unde lungi, legate de trecerea asupra unor regiuni oceanice a unor sisteme *arice atmosferice -cicloni, furtuni tropicale / taifunuri1, care por(oac" sc+im*"ri *ru!te ale presiunii atmosferice !i ale (#nturilor2 Valuri seismice / generate de mi!c"rile *ru!te pe (ertical" !i pe ori&ontal" ale scoar$ei terestre, %n timpul cutremurelor de p"m#nt, alunec"rilor de teren intraoceanice !i al erup$iilor (ulcanice. 6a suprafa$a ocenelor apar su* forma unor unde li*ere care se r"sp#ndesc cu (ite&" mare2 poart" numele de tsunami2 Valuri navale / se produc %n timpul deplas"riiunor na(e sau a unor corpuri solide %n ap" / +ul" de %nso$ire. 4. )up& criteriul forelor de ani*ilare -for$e gra(ita$ionale, for$e capilare1 (alurile se %mpart %n' Valuri forate de vnt / %n cre!tere sau %n ec+ili*ru dinamic cu (#ntul generator. Valuri gravitaional libere / nu sunt for$ate de (#nt !i poart" denumirea de +ul" marin" !i au dimensiuni treptat sc"&#nde. Valuri staionare / se formea&" %n ca&ul interferen$ei unor (aluri cu direc$ie diferit", sau sc+iar opuse de deplasare, astfel c" dispare sen&a$ia deplas"rii pe ori&ontal".

>1

5.1.2. Caracteristicile morfologice i eleme!tele valurilor Elementele morfologice ale unui (al sunt' Creasta valului / linia cea mai %nalt" a (alului %n raport cu ni(elul suprafe$ei apei. artea cea mai %nalt" a crestei poart" numele de (#rful (alului. Baza valului / partea cea mai 9oas" din profilul (alului, %n raport cu ni(elul suprafe$ei apei. nlimea valului -+1 / este dat" de distan$a m"surat" pe ori&ontal" care une!te (#rfurile a dou" creste consec(ente sau a dou" *a&e consecuti(e. Lungimea valului -A1/ este dat" de distan$a m"surat" pe ori&ontal" care une!te (#rfurile a dou" creste consecuti(e sau a dou" *a&e consecuti(e, adic" distan$a dintre dou" particule ale crestelor %n(ecinate, aflate %n aceea!i fa&" de oscila$ie. Panta valului -i1 / este raportul dintre %n"l$imea (alului -+1 !i 9um"tatea lungimii ei -i B tgC B +0 A021. Amplitudinea valului -a1 este 9um"tate din %n"l$ime -+021. Direcia de deplasare aparent a valului / este normala de la generatoarea +ulei sau a&imutul -ung+iul dintre direc$ia de nord !i direc$ia %n care se produce mi!carea1 de unde pare a (eni (alul. Perioada valului -D1 / este timpul ce trece %n cursul mi!c"rii or*itoidale complete a particulei de ap". Este egal" cu inter(alul de timp ce trece %ntre tra(ersarea a dou" creste prin aceea!i sec$iune -D B 2E0 F, unde F / (ite&a ung+iular" a particulei %n procesul mi!c"rii or*itoidale1. recvena valului -f1/ este dat" de num"rul de (aluri care trec printr,un punct oarecare %n unitatea de timp -f B l0D1. Viteza de deplasare a profilului valului -c1 / este dat" de distan$a parcurs" de creasta (alului %ntr,o unitate de timp -c B A 0 D1. Viteza orbital -(1 / este (ite&a liniar" a unei particule de ap" aflat" %n mi!care or*itoidal" -( B 2E r 0D sau ( B 2E r f, unde r / ra&a or*itei1 Elementele morfologice ale (alului sunt urm"rite %n porcesul de o*ser(are oceanic" prin metode de teledetec$ie !i din fotografii succesi(e -diacronice1 este determinat" gama parametrilor formali -frontul, *a&a, creasta !i ulucul1. 5.1.". #alurile eolie!e . $e!ez%& evolu'ie& caracteristici. Valurile generate de (#nturi sunt cele mai frac(ente, aerul fiind caracteri&at printr,o continu" mi!care. =up" locul unde se formea&" pot fi' , (aluri eoliene de larg2 , (aluri eoliene de litoral2 , (aluri oscilatorii , (aluri de transla$ie. =up" forma lor (alurile pot fi' , (aluri for$ate / ce iau na!tere su* forma unui impuls direct2 , (aluri li*ere / care sunt propagate din primele.
>2

n formarea (alurilor eoliene se deose*esc mai multe fa+e sau stadii' , stadiul de dezvoltare al valurilor / c#nd m"rimea (alului cre!te treptat !i are loc %n perioada de timp cuprins" %ntre %nceputul agita$iei suprafe$ei marine !i momentul ei ma5im2 , stadiul stabilizrii valurilor / care cuprinde perioada c#nd agita$ia suprafe$ei marine nu este supus" unor sc+im*"ri esen$iale2 , stadiul de slbire al agitaiei suprafeei marine, c#nd (alurile %!i mic!orea&" treptat m"rimea, iar suprafa$a m"rii tinde s" de(in" lini!tit". Valurile eoliene de lar( Cele mai mari (aluri de larg au fost o*ser(ate %n partea nordic" a Oceanului acific, unde au atins %n"l$imi de 1; m, iar lungimea ma5im" de >.. m. Valurile generate de furtuni o*i!nuite au %n"l$imea de circa ; m. n m"ri (alurile sunt mai mici. ?stfel' %n Marea Neagr" !i Marea 4altic" %n"l$imea lor a9unge la > / 5 m, rar ating#nd ; m. O*ser(a$iile au ar"tat c" pe GGH din suprafa$a ocenic" se formea&" (aluri a c"ror %n"l$imi sunt cuprinse %ntre .,G !i 2 m2 2GH din (aluri au %n"l$imi cuprinse %ntre 2 !i G m, iar ;H din (aluri au %n"l$imi mai mari de G m. Valurile eoliene de litoral Valurile eoliene care ac$ionea&" %n &ona litoral", dac" %nt#lnesc un $"rm %nalt !i a*rupt i&*esc cu putere la *a&a acestuia, sco*indu,l, iar cu materialul transportat i&*esc din nou %n $"rm p#n" la pr"*u!irea acestuia. Fenomenul apoi se repet". -de e5emplu, %n portul 4il*ao / )pania, (alurile au distrus !i mutat din loc un masi( de *eton de 1 <.. tone2 la C+er*ourg / nordul Fran$ei, (alurile au spart un dig pe care l,au aruncat %n mare la &eci de metri dep"rtare de $"rm, %n 1:;>1. =ac" $"rmul este 9os !i apa pu$in ad#nc", atunci mi!carea (alurilor pe (ertical" se simte p#n" la fundul m"rii. n acest ca&, mi!carera particulelor pe fund (a fi diminuat", din cau&a frec"rii, iar la suprafa$" mi!carea particulelor de ap" (a fi mai mare. Or*ita (alurilor de(ine %n acest ca& din circular" eliptic", iar creasta (alului se r"stoarn" !i se prelinge %nspumat" pe pla9". 6a apropierea de $"rm, (alurile se dispun %n linii paralele cu acesta. )pargerea (alului se face prin r"sturnarea crestei, %nso$it", uneori, de o agita$ie comple5" pro(ocat" de %nt#lnirea cu apa ce se %ntoarce !i de producerea unei spume !i a unui &gomot ce se aude de la o oarecare distan$". ?cest fenomen poart" numele de resac. Deferlare / repre&int" ridicarea, aplecarea %n fa$", %ndoirea !i pr"*u!irea crestei cu &gomot -r"sturnarea (alurilor12 aceasta este %n func$ie de %n"l$imea (alurilor. n asemenea ca&uri (#ntul e5ercit" o presiune e5cesi(" asupra p"r$ii superioare a crestei fe$ei ascendente -dosul1 !i creea&" o depresiune %n partea opus", pe fa$a descendent". =eferlarea (alurilor %n fa$a $"rmurilor a*rupte produce (aluri de interferen$", *er*eci, cu Ilo(itur" de *er*ecJ. uterea impactului de pr"*u!ire se %nregistrea&" cu a9utorul dinamometrelor !i dinamografelor. -e5. presiunea e5ercitat" cu a9utorul unui asemenea aparat a fost de 2:,< t0m2 %n )co$ia, dar s,au m"surat !i (alori de 3G t0m 21. resiunea este %ntotdeauna mai mare pe por$iunea de uscat atacat" de (al, dec#t %n interiorul m"rii. Masa de ap" %n timpul lo(iturilor de *er*ec a9unge p#n" la %n"l$imea de 5. / G. m, arunc#nd *uc"$i de st#nci de la 1. tone p#n" la 2. m %n"l$ime. n Fran$a s,a calculat c", %n lungul litoralului (estic, un singur (al de furtun" produce o putere de <5 K1.GC . n literatura de specialitate sunt men$ionate trei tipuri de deferlare'
>3

, deferlare !n volut sau spiral, c#nd creasta (alului se sparge %nainte / este caracteristic" +ulelor regulate care se propag" li*er pe pla9e, cu relief su*marin uniform2 , deferlare deversat, c#nd creasta se scurge %ntr,o mi!care tur*ulent" %n fa$a (alului2 este determinat" de (#nturile ce sufl" puternic c"tre $"rmuri2 , deferlare gonfluat / specific" (alurilor de %n"l$ime mic", care se sparg su* form" spumoas" !i %naintea&"% pe pla9e. #alurile (e furtu!% sau )ule (e uraga!e )unt produse de furtunile din largul oceanelor, %n special de furtunile tropicale, cicloni sau taifunuri. 8nda o dat" format" progresea&" %n acela!i sens cu ciclonul. Vite&a sa de deplasare este c+iar superioar" celei a ciclonului, ating#nd $"rmul %naintea ciclonului2 marinarii o numesc +ul" surd" -apare pe timp lini!tit1. Legiuni cu uragane frec(ente !i periculoase pentru na(iga$ie coincid cu regiunile de gene&" a ciclonilor, cum sunt p"r$ile nordice ale Oceanului acific, ale Oceanului ?tlantic, precum !i regiunile uraganelor tropicale -taifunurilor1. =imensiunile celor mai mari (aluri o*ser(ate %n cuprinsul oceanelor !i a M"rii Negre sunt urm"toarele'
Oceanul, marea ?tlanticul de nord ?tlanticul de )ud acificul de )ud )udul Oc. 7ndian Marea Neagr" -n&limea ma.im& a valurilor /m0 15,. 15,. 15,. 2>,5 <,. un(imea ma.im& a valurilor /m0 1<.,> 213,< 233,2 >..,. ;.,.

Frec(en$a cea mai mare a uraganelor se o*ser(" %n perioadele de sf#r!it de iarn" -fe*ruarie1 !i de sf#r!it de (ar" -august1. 5.1.*. #alurile i!terioare +a,a moart%Valurile pot lua na!tere %n toate situa$iile, c#nd dou" straturi de lic+id tangente, neomogene ca densitate au mi!c"ri relati(e diferite. n ca&ul m"rilor este un fenomen destul de frec(ent acela %n care deasupra unui strat de ap" cu salinitate mai mare se deplasea&" un strat de ap" cu densitate mai mic". n acest ca& se transfer" energie din stratul superior %n deplasare c"tre stratul inferior stagnant. Ca urmare, %n masele de ap" mai dense se formea&" (aluri interioare, descrise prima dat" de F. Nansen, asem"n"toare mult su* aspect cu (alurile de la suprafa$". =ac" o na(" tra(ersea&" %n mers din sens opus un asemenea (al sau creasta lui, ea poate fi oprit" *rusc, cu toate urm"rile pre(i&i*ile ale for$ei de iner$ie. Na(igatorii (or*esc %n acest ca& de Iap" moart"J -a!a este ca&ul str#mtorilor )MagerraM !i Nattegat1. 5.1.5. #alurile seismice +tsu!amiOriginea acestor (aluri este legat" de erup$iile (ulcanice sau de cutremurele su*marine. n timpul cutremurelor de p"m#nt, %nso$ite uneori !i de erup$ii (ulcanice, se formea&" unde de !oc, care transmise masei de ap" formea&" unde de translaie seismic. 8nui singur

>>

!oc %i corespunde un singur (al seismic, care atinge, uneori, dimensiuni !i (ite&e uluitoare. Valurile seismice sunt foarte rare, dar ele pot pargurge distan$e mari !i cu (ite&e diferite. C#nd a9ung %n &ona de coast" de ad#ncime mic", asemenea (aluri, care au o cre!tere neo*i!nuit de mare a ni(elului apei, pro(oac" distrugeri enorme deoarece i&*esc cu putere $"rmul, ridic#ndu,se la %n"l$imi mult mai mari dec#t (alurile o*i!nuite2 ele inund" c+iar !i &onele 9oase de pe continente. n largul m"rii ele sunt neo*ser(a*ile din cau&a lungimilor mari de und", dar lo(indu, se de $"rmuri, %n"l$imea undei se amplific". articulele de ap" se %nscriu pe o form" o(al". n Fran$a sunt denumite ra& de maree, iar %n Oaponia tsunami !i sunt foarte frec(ente. n timpul erup$iei (ulcanului NraMatoa -1;;31 s,au produs (aluri de 25 / 35 m %n"l$ime !i 525 Mm lungime2 ele s,au deplasat la mari distan$e, a9ung#nd %n Oceanul ?tlantic p#n" la costele ?ngliei %n decurs de 32 ore !i 3. min. e parcurs (alul seismic a inundat complet dou" insule coraligene -atoli1 )e*uMi !i )e*e&i, de&golindu,le c+iar !i de %n(eli!ul de sol. =e re$inut este faptul c" nu orice fel de cutremure pro(oac" (aluri seismice %nsemnate. ?stfel, dup" statisticile e5istente ele apr numai la magnitudinea de peste G grade pe scara Mercalli, cu +ipocentre p#n" la >. Mm ad#ncime -1H din ca&uri1. n Oaponia a fost organi&at primul sistem automati&at de a(erti&are a undelor de (aluri de transla$ie seismic". 5.1. 2A"$$ $ Mareele sunt unde de protu*eran$e gra(ita$ionale, mi!c"ri din categoria undelor de (aluri solitare, care apar pro(ocate de atrac$ia a!trilor -6unii !i )oarelui1, e5ercitat" asupra m"rilor, oceanelor !i a scoar$ei terestre, inclusi( apele su*terane. Mareele se manifest" prin cre!terea !i sc"derea ni(elului m"rii, %n mod ritmic, de dou" ori pe &i. C#nd apa cre!te -ni(elul se ridic"1 are loc !i o %naintare a ei peste $"rm, fenomen cunoscut su* numele de flu5. C#nd ni(elul apei scade, se retrage de pe regiunea in(adat" de flu5, fenomenul se nume!te reflu5. n largul oceanului se manifest" numai pe (ertical", %n timp ce %n regiunea de $"rm are !i o mi!care ori&ontal". Mareele sunt fenomene cu apari$ie !i desf"!urare perfect regulat" !i perpetu" %ntr,un punct oarecare, dar foarte (aria*ile %n sens spa$io,temporar. Mareele oceanice se o*ser(" de o*icei %n regiunile de coast", unde ecartul (aria$iei -diferen$" %ntre ni(elurile ma5ime !i minime1 este cel mai mare. Ele apar cu regularitate %n inter(alul diurn, dup" trecerea 6unii !i0sau )oarelui peste punctul de culminare %n punctul (i&at. Varia$iile de ni(el sunt %nregistrate de mareografe, care desenea&" pe o *and" de +#rtie mersul ni(elului apei %n inter(alul diurn sau s"pt"m#nal -mareograma1. Cele mai frec(ente sunt mareele diurne formate dintr,o maree %nalt" !i una 9oas" %n fiecare &i2 este %ns" posi*il" !i apari$ia mareelor semidiurne constituite din dou" maree %nalte !i dou" maree 9oase %n decursul unei &ile. n mod o*i!nuit, mareele %nalte sau 9oase succesi(e au amplitudini diferite. Mareogramele (aria&" %ntre limite largi pe distan$e mici, depin&#nd de dinamica undelor de flu5 / reflu5, c#t !i de relieful $"rmului, unde se manifest" amplificat. 5.2.1. Cauzele mareelor Mareele sunt efectul unui comple5 de for$e, de intensit"$i !i direc$ii diferite care
>5

ac$ionea&" asupra glo*ului terestru, deci !i asupra +idrosferei. ?cestea sunt for$a de atrac$ie a 6unii !i a )oarelui. Cel mai mare efect %l are atrac$ia 6unii2 pre&en$a acesteia la meridianul locului determin" formarea flu5ului. )tudiile au demonstrat c" 6una poate determina ridicarea apei cu 5G3 mm, iar )oarele cu 2>G mm, deci cu 2,2 ori mai mic" dec#t a 6unii. ?ceast" mi!care se datorea&" faptului c" 6una este mai aproape de "m#nt dec#t )oarele. ?trac$ia gra(ita$ional" a 6unii !i )oarelui asupra "m#ntului pro(oac" ridicarea apelor cu apro5imati( ;. cm, dar %n unele locuri apar maree cu %n"l$imi de 15 / 2. m. ?supra for$elor de atrac$ie, gra(ita$ia terestr" are un efect de ani+ilare, iar for$a centrifug" are un efect intensificator. ?trac$ia reciproc" "m#nt / 6un" determin" deformarea maselor oceanice, deformare care se manifest" pe o direc$ie ori&ontal" !i una (ertical". e direc$ie (ertical", deforma$ia masei de ap" este mic" p#n" la 1 m %n largul oceanului. Cea mai mare este deforma$ia ori&ontal" !i are ca re&ultat %mpingerea apei pe suprafa$a glo*ului. Efectele mari sunt %n &onele ecuatoriale -care se g"se!te la o distan$" mai mic" de 6un"1, %n timp ce %n regiunile polare deforma$ia este &ero. ?trac$ia 6unii asupra masei de ap" oceanic" se manifest" at#t %n dreptul meridianului locului, c#t !i pe partea opus" a "m#ntului unde gra(ita$ia este sl"*it". Le&ultatul acestei atrac$ii este deformarea suprafe$ei oceanice, fapt o*ser(a*il !i la antipo&i, fiindc" for$a centrifug", %n acest loc ac$ionea&" mai puternic dec#t de o*icei deoarece for$a gra(ita$ional" a "m#ntului este sl"*it" de atrac$ia e5ercitat" de 6un". n regiunile aflate %ntre spa$iile celor dou" flu5uri se produce o fa&" de reflu5, de IgolireJ a apelor %n regiunile %n(ecinate. =up" un inter(al de 12 + !i 25P, 6una se afl" %n regiunea antipodului -meridianul opus meridianului ini$ial1 !i apare cel de,al doilea din cursul &ilei. Flu5ul se deplasea&" %n decurs de 2> + 5.P de la un meridian la altul su* form" de dou" (aluri opuse. Periodicitatea lunar& a intensit&ii mareelor. n cursul unei luni intensitatea mareelor nu este aceea!i. =in dou" %n dou" s"pt"m#ni, mareele sunt mai puternice !i respecti( mai sla*e. Mareele puternice coincid cu fa&ele de 6un" plin" !i 6un" nou", iar cele sla*e cu primul !i al doilea p"trar. Ca urmare, intensitatea mareelor este %n func$ie de po&i$ia celor trei corpuri cere!ti' "m#nt, )oare, 6una. ?stfel' , !n faza de Lun nou sau !n con"uncie -6una %ntre "m#nt !i )oare1, 6una e5ercit" asupra "m#ntului o for$a de atrac$ie m"rit", deoarece este com*inat" !i cu for$a de atrac$ie a )oarelui2 se produce un flu5 puternic, la fel ca !i la antipo&i / prima perioad" de intensitate ma5im" a mareelor. , n faza primului ptrar, for$ele de atrac$ie dispersate ale 6unii !i )oarelui determin" o intensitate minim" a mareelor / prima perioad de intensitate minim# , n faza de opoziie, c#nd "m#ntul se afl" %ntre 6un" !i )oare, se formea&" un nou flu5 ma5im, deoarece for$ele de atrac$ie sunt com*inate / a doua faz de intensitate ma$im a mareelor# , n fa&a celui de,al doilea ptrar intensitatea mareelor (a fi minim", for$ele de atrac$ie fiind antagoniste / a doua perioad de intensitate minim% Periodicitatea anual& a mareelor n decurs de un an, ac$iunea mareelor se mai intensific" la ec+inoc$ii, c#nd %n"l$imea )oarelui la &enit se afl" pe linia ecuatorului -)oarele e mai aproape de "m#nt1. C#nd 6una se afl" %n con9unc$ie sau %n opo&i$ie (om a(ea (aluri cu %n"l$ime ma5im", denumite ape (ii, iar %n fa&a primului !i a celui de,al doilea p"trar (om a(ea (aluri cu %n"l$imi
>G

mici denumite !i ape moarte. e l#ng" for$ele care generea&" mareele, intensitatea flu5ului mai este influen$at", %ntr, o oarecare m"sur" !i de o serie de factori fi&ico,geografici, dintre care' , forma !i %ntinderea oceanelor, , forma !i direc$ia $"rmurilor2 , configura$ia su*asmentului marin 5.2.2. Clasificarea mareelor Clasificarea mareelor se face dup" frec(en$a !i caracterul de manifestare al lor %n decursul unei &ile lunare. =in acest punct de (edere a(em' 2aree semidiurne re(ulate , dac" %n acest inter(al de timp se formea&" dou" unde mareice clare2 2aree diurn& re(ulat& / dac" apare un singur flu5 simetric, %n cursul unei &ile2 !nde nere(ulate sau deformate / apar unde asimetrice din di(erse moti(e2 reflu5ul !i mareea 9oas" pot fi asimetrice, ca& %n care (or*im de maree neregulat". =ac" 6una se afl" deasupra ecuatorului domin" mareele semidiurne, iar %n ca&ul declina$iei tropicale, mareele de(in treptat diurne, prin dispari$ia undelor secundare. =eforma$ia undelor poate fi cau&at" de ad#ncimile mici %n dreptul $"rmurilor cu platforme continentale e5tinse. =up" ritmul %n care se produc mareele sunt' maree diurne, maree semidiurne !i maree mi5te. 2areele diurne se caracteri&ea&" printr,o singur" ridicare !i co*or#re a apelor %n 2> +. )e o*ser(" pe coastele occidentale ale Oceanului acific, %n Mediterana ?merican"2 este pro(ocat" de condi$iile locale care pot face ca %ntr,o &i, una din maree s" se reduc" !i alta s" creasc" ca amploare. 2aree semidiurne / caracteri&ate prin dou" flu5uri !i dou" reflu5uri -%n 2> + 5.P12 sunt determinate de atrac$ia 6unii !i nu sunt modificate de alte influen$e2 se reg"sesc %n ma9oritatea oceanelor. 2aree mi.te / pot s" apar" trei sau patru flu5uri, datorit" unor com*in"ri !i amplific"ri locale. 5.2.". Eleme!tele mareelor rincipalii parametri ai mareelor sunt' , !ndele mareeice / pro(ocate de for$ele mareeogenetice2 lungimea acestor unde solitare este mult mai mare dec#t ad#ncimea oceanului, moti( pentru care sunt considerate unde lungi. Or*ita particulelor are form" elipsoidal" prelungit" pe ori&ontal". , 3lu.ul mareeic este deni(elarea negati(" produs" dup" trecerea undei de flu5. , Apa 4nalt& este ni(elul ma5im al flu5ului. , Apa 5oas& ni(elul minim al flu5ului. , Perioada mareeic& este inter(alul de timp ce trece prin dou" culmin"ri de flu5 !i
><

dou" minime de reflu5. , -n&limea flu.ului /mareei0 este diferen$a de ni(el fa$" de ni(elul &ero. , 2&rimea mareei este diferen$a de ni(el dintre dou" flu5uri sau reflu5uri succesi(e. , Amplitudinea flu.ului este %n"l$imea flu5ului fa$" de ni(elul mareic mediu. , 6impul flu.ului este momentul culmin"rii flu5ului. , 6impul reflu.ului momentul ni(elului minim. , 6impul de cretere inter(alul de timp ce trece de la timpul reflu5ului p#n" la timpul flu5ului. , 6impul de sc&dere inter(alul de timp ce trece de la momentul flu5ului p#n" la i(irea reflu5ului. , )urata staion&rii inter(alul de timp %n care ni(elurile nu au (aria$ii. , #ntervalul lunar inter(alul de timp ce trece de la culminarea lunii !i apari$ia timpului flu5ului. 5.2.*. Im,orta!'a mareelor Mareele %!i manifest" cea mai mare intensitate %n regiunile de $"rm cu platform" continental" %ntins", ac$ion#nd prin flu5 !i reflu5 asupra $"rmurilor, pe care le modific" continuu prin ac$iunea de ero&iune. ?pele flu5urilor !i reflu5urilor spal" estuarele !i le l"rge!te gura de ("rsare, fa(ori&#nd de&(oltarea porturilor -Qam*urg, 6ondra, Lotterdam etc.1. Mareele fi5ea&" orele de intrare !i ie!ire a na(elor din porturi n afar" de aceasta, energia pe care o au apele oceanice %n cadrul mareelor, mai ales %n timpul flu5ului o recomand" ca o alternati(" de energie ecologic", nepoluant". ),au ela*orat, %n acest scop !i s,au f"cut o serie de studii %n regiunile %n care mareele se manifest" cu mari intensit"$i. rima central" mareemotric" a fost construit" %n Fran$a, la ("rsarea flu(iului Lance %n golful )aint Malo. )tudiile au %nceput %naintea celui de,al doilea r"&*oi mondial, iar lucr"rile de teren %n 1:G.. roduce anual G.. mil. MR0+. entru o (alorificare eficient" a energiei mareelor sunt necesare anumite condi$ii naturale' %n primul r#nd amplitudinea mareelor s" fie de cel putin ; m, iar %n al doilea r#nd s" e5iste un *a&in natural, care s" comunice cu oceanul printr,o desc+idere %ngust". ?ceste condi$ii natuarale apar numai %n 2. de &one ale glo*ului -$"rmurile atlantice ale Fran$ei, Canadei, Marii 4ritanii, Nordul ?ustraliei, ).8.?., %n estul C+inei, etc.1 Cantitatea de energie disponi*il" la aceast" surs", dac" ar fi (alorificat" integral %n centralele electrice mareomotrice, ar produce de circa 1.. ... de ori mai multa energie electric" dec#t toate +idrocentralele aflate %n func$iune %n pre&ent pe glo*. 5.7. C!"$89## OC$A8#C# Curen$ii oceanici pot fi defini$i ca deplas"ri ale maselor de ap" pe (ertical" !i ori&ontal", at#t la suprafa$", c#t !i %n ad#ncime. Ei sunt genera$i de for$ele e5terne, cum sunt (#nturile, (aria$iile termice !i de densitate ale apei, datorit" for$elor de atrac$ie uni(ersal" -maree1, de gra(ita$ie terestr" etc. =eplasarea spre ad#ncime are repercusiuni asupra regimului de temperatur" !i de salinitate !i asupra condi$iilor *iologice ale apelor oceanice. Curen$ii de suprafa$" influen$ea&" direct at#t mediul ac(atic, c#t !i regiunile continentale limitrofe sau mediul atmosferic.
>;

O*ser(a$ii !i m"sur"tori asupra (ite&ei !i sensului de deplasare a curen$ilor oceanici se fac %nc" din secolul S7S,lea. rocedeele de o*ser(are a curen$ilor de suprafa$" sunt (ariate, cea mai simpl" metod" folosit" %n trecut era aceea de a compara ruta unei na(e care re&ulta din longitudinea !i latitudinea locului, calculat" %n fiecare &i, cu drumul apreciat dup" (ite&a !i direc$ia (asului %nsu!i. )e constata o de(iere datorit" curentului a c"rui (ite&" !i direc$ia apro5imati(" se putea astfel calcula. ?lt" metod" era cea a flotorilor arunca$i %n ap", %ns" cea mai precis" metod" de determinare este cea cu a9utorul curentometrelor !i fluctometrelor. Curen$ii oceanici formea&" sisteme tur*ionare separate %n diferite oceane, precum !i %n cele dou" emisfere, mi!carea fiind re&ultatul for$ei centrifuge, datorat" rota$iei "m#ntului %n 9urul a5ei sale. ?stfel a(em o mi!care %n sens direct acelor de ceasornic %n emisfera nordic" !i una contrar" %n emisfera sudic". utem spune a!adar, c" circula$ia curen$ilor oceanici este influen$at" de configura$ia *a&inelor oceanice !i de rota$ia "m#ntului. 6a r#ndul lor $"rmurile continentale influen$ea&" direc$ia de deplasare a curen$ilor oceanici, contactul cu acestea determin#nd de(ierea curen$ilor %n *ra$e, a c"ror m"rime este %n func$ie de ung+iul su* care este i&*it o*stacolul respecti(. e de alt" parte, spa$iul limitat %n care circul" curentul tinde s" re(in" la punctul de plecare unde r"m#ne un gol, fapt ce constituie una din cau&ele circuitelor tur*ionare. =in e5perien$ele reali&ate de Nrummel re&ult" dou" tipuri de curen$i' , curen$i for$a$i, c#nd sunt supu!i unei impulsiuni !i , curen$i li*eri, c#nd sunt de(ia$i din primii. 5.".1. Clasificarea cure!'ilor ocea!ici 6iteratura de specialitate (e+iculea&" mai multe criterii de clasificare a curen$ilor oceanici' dup" gene&", propriet"$i fi&ico,c+imice, po&i$ie, direc$ie, form", (ite&" etc. )up& ori(inea lor distingem trei tipuri de curen$i' , cureni de friciune sau de impulsiune, genera$i de ac$iunea (#ntului, pot fi temporari sau %n deri("2 , cureni generai de gradientul de gravitaie -condi$iona$i de %nclinarea ni(elului oceanic1 / pot fi gradientici sau de compensare2 , cureni mareici , cureni de inerie li*eri sau geostrofici. )up& proprieriet&ile fi+ico-c*imice distingem' , Dup temperatur -%n compara$ie cu temperatura mediului marin pe care,l tra(ersea&"1' , Cureni calzi , Cureni reci , Cureni izotermici. , Dup salinitate -%n compara$ie cu salinitatea mediului marin pe care,l tra(ersea&"1' , Cureni &iper&alini , Cureni izo&alini , Cureni &ipo&alini
>:

)up& po+iie -ni(el, ori&ont de ac$iune1 a(em' , cureni de suprafa -deri(", li*eri1 , cureni submer'i -de compensa$ie1 , cureni profunzi -tidali, gradientici etc.1 )up& sensul de deplasare: , Cureni rectilinii -cu direc$ie permanent"1 , Cureni circulatorii -ciclonali, anticiclonali1 , Cureni sublitorali -diri9a$i de forma $"rmului1 , Cureni convectivi -descenden$i, ascenden$i1. )up& vite+& a(em' , cureni rapizi - peste 2> mile0m2 0 2> ore1 , cureni moderai -12 / 2> mile0m2 0 2> ore1 , cureni slabi -su* 12 mile0m2 0 2> ore1. )up& permanen& pot fi' , cureni permaneni -%n deri(", gradientici1 , cureni periodici -se&onieri1 , cureni temporari

5.