Tactica de audiere a prilor n proces

1. Reguli generale de efectuare a audierii

Procedura de obtinere a declaratiilor include in sine un complex de reguli de ordin procesual si de ordin tactic. Aspectele referitoare la tactica obtinerii declaratiilor sunt studiate de criminalistica, insa cu preponderenta pentru urmarirea penala. Audierea, din punct de vedere a teoriei procesual penale i a tacticii criminalisticii - este o aciune de urmrire penal, scopul creia este dobndirea i fixarea de ctre persoana cu funcie de rspundere n corespundere cu legislaia procesual-penal n form de depo iii, care cuprind date despre o anumit fapt - prob, care are importan pentrucercetarea cau ei penale. !n "odul de procedur penal este oglindita audierea prilor ba at pe teoria general a procesului penal i a tacticii criminalistice. !n primul rnd, este determinat ordinea de citare a prilor, crora nu li s-a aplicat msuri preventive.!n Titlul #$$$ "apitolul $$ a "odului de procedur penal a Republicii%oldova este indicat scopul citrii i consecinele nerespectrii ei &art. '()"PP*, modul de citare &art. '(+ "PP*, coninutul citaiei &art. '(, "PP*,locul de citare &art. '(- "PP*, cui i este nmnat citaia &art. art. '(., '/0"PP*, cercetri n vederea nmnrii citaiei &art. '/1 "PP*, dovada de primire i procesul-verbal de predare a citaiei &art. '/' "PP*. 2copul citrii i consecinele nerespectrii ei. "itarea n procesul penal constituie aciunea procedural prin care organul de urmrire penal, 3udectorul de instrucie sau instana de 3udecat asigur pre entarea unei persoane n faa sa pentru desfurarea normal a procesului penal. Persoana citat este obligat s se pre inte conform citaiei, iar n ca de imposibilitatede a se pre enta la data, ora i locul la care a fost citat, ea este obligat s informe e organul respectiv despre aceasta, indicnd motivul imposibilitii de a se pre enta. !n ca ul n care persoana citat nu anun despre imposibilitatea de a se pre enta la data, ora i locul indicat i nu se pre int nemotivat la organul de urmrire penal sau la instan, aceast persoan poate fi supus amen ii 3udiciare sau aducerii silite. %odul de citare. "4emarea unei persoane n faa organului de urmrire penal sau a instanei de 3udecat se face prin citaie scris. "itarea se poate face i prin not telefonic sau telegrafic ori prin mi3loacee lectronice. "itarea se va face n aa fel ca persoanei c4emate s i se nmne e citaia cu cel puin ) ile nainte de data cnd ea trebuie s se pre inte conform citaiei n faa organului respectiv. Aceast regul nu se aplic la citarea bnuitului, nvinuitului, inculpatului, a altor participani la proces pentru efectuarea unor aciuni procesuale de urgen n cadru ldesfurrii urmririi penale sau al 3udecrii cau ei. "itaia se nmnea de ctre agentul mputernicit cu nmnarea citaiei &denumit n continuare agent*sau prin serviciul potal. 5ocul de citare.

Persoana se citea la adresa unde locuiete, iar dac aceasta nu este cunoscut, la adresa locului su de munc prin serviciul de personal al instituiei n care lucrea . 6ac, printr-o declaraie, data anterior n cursul procesului penal, persoana a indicat un alt loc pentru a fi citat, ea se citea la locul indicat. !n ca de sc4imbare a adresei indicate ndeclaraia sa, persoana este citat la noua sa adres numai dac a informat organul de urmrire penal ori instana de 3udecat despre sc4imbarea intervenit sau dac organul de urmrire penal ori instana determin c s-a produs o sc4imbare de adres pe ba a datelor obinute de agentul respectiv.7olnavii aflai n spital sau ntr-o alt instituie medical se citea prin administraia acestora.6einuii se citea la locul de deinere prin administraia instituiei dedetenie.%ilitarii n ca armai se citea la unitatea militar din care fac parte prin comandantul acesteia."itarea persoanelor de peste 4otare se efectuea n condiiile prevederilor tratatelor de asisten 3uridic n materie penal. !nm8narea citaiei destinatarului. "itaia se nm8nea personal celu icitat, care va semna dovada de primire. 6ac persoana citat nu vrea s primeasc citaia sau, primind-o, nu vrea sau nu poate s semne e dovada de primire, agentul las citaia celui citat ori, n ca ul refu ului de primire, o afiea pe ua locuinei acesteia, ntocmind despre aceasta un proces-verbal. !n ca ul n care citarea se face potrivit art.'(- alin.&1*, &/*-&+*,administraiile instituiilor respective snt obligate s nmne e de ndatcitaia persoanei citate contra semntur, certific8ndu-i semntura n dovadade primire sau indicnd motivul pentru care nu s-a putut obine semntura acesteia. 6ovada de primire se pred agentului procedural, care o naintea organului de urmrire penal sau instanei de 3udecat care a emis citaia.

Audierea partii vatamate Pe l8ng depo iiile bnuitului, nvinuitului, o contribuie deosebit la stabilirea adevrului n procesul penal o au declaraiile prii vtmate. Asupra acestor persoane s-au rsfr8nt consecinele duntoare ale faptei ilicite i a cror ascultare se efectuea cu aplicarea unor tactici adecvate. Ascultarea persoanelor n procesul penal constituie activitatea cea mai frecvent, creia i sunt consacrate, at8t n cursul urmririi penale, c8t i n cursul examinrii cau ei n instana de 3udecat, cea mai mare parte din timp i pre int cel mai mare volum de munc cum a ofierului de urmrire penal, aa i a instanei. Totodat aceast activitate este o modalitate de obinere a probelor pe cau a cercetat, o modalitate de aflare a adevrului. Persoana care nemi3locit a suferit n urma aciunilor ilicite a infractorului apare n cau a penal ca subiect pasiv special, ca victim a

infraciunii. 2tatul n aa ca rmne subiect pasiv general i titular al aciunii penale pe care o exercit n numele societii, garant8nd astfel ocrotirea persoanei vtmate. Problematica psi4ologic i tactic a declaraiilor &depo iiilor* parii vtmate ntr-o cau penal este deosebit de complex i ridic anumite dificulti n activitatea organelor de urmrire penal i instanelor 3udectoreti. 6incolo de cadrul procesual referitor la po iia persoanei vtmate, la drepturile i obligaiile acesteia n procesul penal, investigarea criminalistic este interesat de un alt domeniu de activitate i anume criminalistic ce vi ea aspectele tactice ale ascultrii prii vtmate. 6eclaraiile acesteia pre int un mi3loc de prob important prin care se pot clarifica multe circumstane, mpre3urri ale faptei sau faptelor sv8rite, precum i stabili anumite date despre infractori. 9valuarea declaraiilor prii vtmate totdeauna se face lundu-se n calcul c ea este un subiect procesual-penal, care dispune de date concrete nemi3locite despre fapta comis i despre fptuitor, dar, n acelai r8nd, innd cont de interesul personal al acesteia n soluionarea cau ei penale. "onform prevederilor "odului de procedur penal al Republicii %oldova &art.+0, al.)* partea vtmat este audiat n condiiile prev ute de pre entul cod pentru audierea martorului. Partea vtmat care refu sau se esc4ivea s fac declaraii poart rspundere penal conform art.(1( din "odul penal, iar pentru declaraii false cu bun-tiin poate fi tras la rspundere penal pe art.(1' din "odul penal. 9ste cunoscut faptul c, procesul psi4ologic de formare a depo iiilor, inclusiv a prii vtmate, este constituit din patru etape &fa e* i anume: percepia &recepia* informaiei; prelucrarea acesteia; memorarea &reinerea n memorie* i reactivarea &reproducerea* informaiei la solicitare. Percepiile repre int procesul psi4ic de reflectare a obiectelor n complexitatea nsuirilor lor. !n acest proces obiectele i fenomenele acionea nemi3locit asupra organelor de sim i se reflect n contiin. <radul de percepie n mare msur depinde de starea psi4ic i moral a victimei n momentul sv8ririi infraciunii i dup aceasta. =n rol deosebit la formarea depo iiilor prii vtmate i revine etapei de prelucrare a informaiei percepute despre infraciunea concret. Aici se are n vedere informaia referitor la evenimentul &fenomenul* ilicit i anume: ce s-a petrecut, c8nd, unde, n ce mod, cine este fptuitorul, care au fost consecinele aciunilor ilegale, care a fost comportamentul persoanelor implicate n infraciunea dat. Prelucrarea informaiei despre infraciune presupune anali a proprie sau explicarea, expunerea &n form verbal sau scris* imediat ori peste un scurt timp de ctre victim a coninutului acestui act infracional unor persoane &oficiale, neoficiale, rude, colegi, vecini* i a consecinelor parvenite sau ateptate, inclusiv i pentru d8nsul. !n acest mod informaia obinut, sen aiile i percepiile personale, aprute n urma comiterii actului infracional se interpretea i se completea de ctre victim din punctul su de vedere. Toat informaia perceput despre infraciune i prelucrat de victim n mod normal se memorea n contiina ei voluntar sau involuntar i poate fi pre entat de acesta la necesitate, la solicitarea organelor de urmrire penal i instana de 3udecat. 6urata de pstrare a informaiei este determinat, de regul, de particularitile individuale i de vrst, precum i de predominarea genului de memori are la victim. 9ste tiut totodat, c cu trecerea timpului, mai devreme sau mai t8r iu, n informaiile pstrate se nregistrea pierderi datorate procesului uitrii care constituie reversul pstrrii i se manifest sub forma neputinei reamintirii unor date memorate ori n imposibilitatea recunoaterii

unor evenimente trite, la o nou confruntare cu acestea, sau n reproducerea ori recunoaterea lor eronat. Reproducerea repre int totdeauna momentul de actuali are a informaiei ac4i iionate, prelucrate i pstrate de victim sau martor i pre entarea acesteia organului de urmrire penal sau instanei de 3udecat. !n unele situaii ofierul de urmrire penal se poate confrunta cu pre entarea denaturat a faptelor de ctre victim, adic aceasta prin declaraiile sale falsific faptele. Alterarea faptelor n aa ca uri poate avea un caracter contient sau incontient. >ie ele contiente sau incontiente, denaturrile constituie devieri de la realitate. 6e aici, anevoioasa ndatorire ce revine organelor de urmrire penal de a utili ua acele procedee tactice criminalistice care au menirea de a ani4ila sau anula consecinele lor. Prin pre entarea depo iiilor false, persoana vtmat, de regul, urmrete, at8t nrutirea situaiei fptuitorului c8t i crearea pentru sine a unor condiii procesuale mai bune. 6orina de r bunare pentru rul pricinuit, precum i dorina de a obine avanta3e materiale superioare pre3udiciului suferit, sunt cele mai frecvente cau e ce explic denaturrile contiente din declaraiile persoanei vtmate. Pentru depo iiile unor victime este specific s se indice aciunile sau inaciunile altor ceteni, n afar de infractori, n momentul sv8ririi infraciunii. !n realitate ns uneori persoanele audiate n calitate de victime trebuie s dea depo iii nu numai despre activitatea ilicit a altor persoane, dar i despre faptele lor care ntr-o msur mai mare sau mai mic, cu bun tiin sau involuntar, au contribuit la sv8rirea infraciunii. 2uccesul audierii oricrui subiect, inclusiv prii vtmate, depinde n mare msur de ofierul de urmrire penal, procuror care cercetea cau a, de capacitatea lui de a folosi normele i cerinele etice, morale, procesuale, precum i de cunoaterea impecabil a materialelor cau ei, de folosirea reuit a complexului de procedee tactice i psi4ologice de reali are a aciunii respective de urmrire penal. 9xperiena organelor de urmrire penal arat c o audiere reuit i reali at la momentul oportun a victimelor constituie un mi3loc destul de eficient de descoperire calificat i rapid a infraciunii, de demascare i de tragere la rspundere penal a persoanelor vinovate. Trebuie remarcat c n afar de toate criteriile tactice generale de audiere a victimelor, munca cu aceti participani ai activitii de procedur penal are i anumite particulariti tactice, condiionate de statutul procesual al victimei i de starea ei psi4ic n momentul n care a perceput evenimentele. Pe de o parte, victima, ntocmai ca i martorul, are anumite obligaii procedurale, n special este obligat s dea depo iii, pe de alt parte, ea nu este un observator strin la cele nt8mplate, dar de cele mai multe ori e un participant activ, care a acionat n contrabalan mpotriva infractorilor i cruia n momentul sv8ririi infraciunii i s-au pricinuit anumite pagube.

6up cum se tie, victima are dreptul s pre inte probe, s fac demersuri, s ia cunotin de materialele dosarului din momentul terminrii anc4etei preliminare. Toate acestea fac n anumit msur ca tactica de audiere a victimei s se deosebeasc de tactica de audiere a martorului i s cree e temei pentru o clasificare aparte a particularitilor audierii victimei. Particularitile procesului de percepere de ctre victime a mpre3urrilor n care s-a desfurat evenimentul, purtarea lor pe parcursul cercetrii infraciunii i tactica de audiere a lor care deriv din aceste circumstane pot fi formulate n felul urmtor:

? n ma3oritatea ca urilor victima, fiind un participant al evenimentului, poate s povesteasc mai bine dec8t ali ceteni &avem n vedere martorii* despre infraciunea sv8rit i despre participanii la ea;

? victimele, suport8nd personal sentimentul de fric, de oroare, de stres, fiind uneori i n3osite, de onorate, btute, legate, i olate etc., nu in minte ntotdeauna detaliile celor nt8mplate, iar deseori nici nu au posibilitate s vad totul, dup cum pot observa i pstra n memorie alte persoane, de pild martorii oculari;

? uneori, la nceputul urmririi penale, victemele exagerea incontient pericolul n care s-au aflat sau pre3udiciul pe care l-au suportat;

? uneori sentimentul de fric, de spaim, suferinele fi ice suportate i stresul sunt ntr-at8t de mari, nct victimele nu sunt n stare la audiere s expun n mod obiectiv i deplin toate cele ntmplate;

? unele victime sunt neobiective, pentru c, urmrind scopuri mesc4ine, ele exagerea n mod contient mrimea pagubei care li s-a pricinuit, pentru a obine o sum mai mare de recuperare a pagubei materiale;

? se nt8lnesc i asemenea ca uri c8nd victimele, voind s pstre e n tain sursele i mrimea bunurilor dob8ndite de ele @n mod ilicit, se esc4ivea de la depunerea depo iiilor sau micorea n mod intenionat mrimea pagubei materiale care li s-a cau at;

? unele victime, fiind sub influena infractorilor, a rudelor sau a cunoscuilor, uneori dau n mod premeditat depo iii false, n favoarea persoanelor bnuite sau nvinuite;

? n unele ca uri victimele, av8nd un sentiment de sfial sau de temere de rspundere pentru neregulile comise la serviciu, sunt nevoite s ascund o serie de detalii ale infraciunii cercetate.

"ele artate mai sus determin n practic particularitile audierii victimelor, fapt de care trebuie s in cont ofierul de urmrire penal, procurorul la ascultarea unei asemenea categorii de persoane.

Ascultarea victimelor permite, de regul, ofierului de urmrire penal s obin o informaie bogat despre mpre3urrile care au o importan deosebit pentru de vluirea infraciunii, pentru descoperirea i demascarea persoanei care a sv8rit-o. Pe parcursul stabilirii i de vluirii infraciunii Ape urme caldeB, audierea victimei se reali ea n modul stabilit de legea procesual, cu respectarea principiilor de ba ale tacticii criminaliste. !ns situaia n care i desfoar activitatea anc4etatorul care ncepe de vluirea infraciunii, Ape urme proaspeteB, sv8rite de o grup organi at, de regul, apare pe neateptate i se caracteri ea printr-o dinamic excepional, deosebindu-se deseori prin complexitate, prin condiii specifice determinate de specificul timpului, al anului, al reliefului etc. Trebuie numaidec8t s se ia n calcul factorul timpului. 6e regul, timpul re ervat pentru aciunile de urmrire penal de neam8nat, inclusiv pentru ascultarea victimelor, trebuie s fie limitat la minimul necesar. 6esigur, toate acestea, luate mpreun, nu pot s nu-i confere tacticii alese pentru audierea victimei anumite particulariti specifice. 9le constau n urmtoarele: ? la locul infraciunii ,de regul, ia parte la de vluirea infraciunii Ape urme caldeB grupa operativ de cercetare. 6up distribuirea obligaiilor membrilor grupei i examinarea la faa locului, de obicei, de ndat se efectuea audierea victimelor; ? determinnd ntrebrile care trebuie puse victimelor, ofierul de urmrire penal, procurorul trebuie s porneasc de la obiectul nemi3locit al interogatoriului. !n aa situaii interesele cercetrii cer ca la prima audiere cercul de ntrebri s fie c8t mai limitat. 2copul principal al audierii n acest ca const, n primul r8nd, n clarificarea mpre3urrilor care i caracteri ea pe infractori, semnalmentele acestora, locul posibil de aflare a lor, modalitatea n care s-a reali at tentativa criminal, limitele locului infraciunii, urmele i instrumentele infraciunii, pagubele cau ate victimei, precum i date despre martorii oculari i despre ali martori la infraciune, despre alte persoane care au ptimit etc. !ntr-un cuv8nt, persoana care efectuea audierea victimei trebuie s obin ntr-un timp destul de restr8ns cea mai bogat informaie necesar, n primul r8nd, pentru organi area urmririi infractorilor Ape urme caldeB i, n al doilea r8nd, pentru planificarea eficient a urmririi penale i efectuarea nent8r iat a altor aciuni procesuale i operative de investigaie; ? n ca ul n care sunt mai multe victime ale infraciunii, ofierul de urmrire penal, pornind de la informaia primar, punctea succesiunea audierii acestora. %ai nt8i, se recomand s fie audiate victimele care dispun de date mai concrete despre faptul infraciunii i despre persoanele care au sv8rit-o. 6e asemenea n primul r8nd sunt audiate victimele a cror stare a sntii este ngri3oritoare. %ai nainte ca acestea s fie internate, este necesar s fie audiate pe scurt i de dorit cu nregistrarea audio sau video, iar dac aceasta e cu nepuntin, mcar s li se pun c8teva ntrebri referitor la persoanele implicate n infraciunea cercetat. 6ac este posibil, la audierea concomitent a mai multor victime pot fi antrenai i ali ofieri de urmrire penal sau lucrtori operativi. !n acest ca , ofierul de urmrire penal sau procurorul, care are n sarcin cau a penal, trebuie, la terminarea audierii victimelor, s ia cunotin de toate mrturiile lor, pentru a avea o imagine de ansamblu despre cele nt8mplate i pentru a orienta corect direcia cercetrii. "aracterul specific al cercetrii infraciunii Ape urme caldeB l limitea pe ofierul de urmrire penal n alegerea locului de audiere. "el mai des n astfel de cau e locul audierii victimei este ales n funcie de situaia creat. 6e exemplu, o victim care s-a adresat n organul respectiv cu o cerere

de examinare a unei infraciuni concrete trebuie audiat c4iar n acel moment n biroul ofierului de urmrire penal sau n ncperea serviciului de gard. 6eseori, dup ce organului respectiv &%.A.$., Procuraturii, "CA* i s-a comunicat la telefon despre o infraciune concret, victima rm8ne la locul celor nt8mplate p8n la sosirea acolo a grupei operative de cercetare. !n asemenea ca uri este raional ca ea s fie audiat ntr-o ncpere apropiat a unei organi aii sau departament care se afl n apropiere de locul evenimentului sau c4iar n maina poliiei. Trebuie remarcat c audierea victimelor la faa locului activi ea , de regul, legturile lor asociative, ceea ce permite s se obin mrturii amnunite despre modalitatea n care a fost sv8rit infraciunea i despre urmele ei, despre semnalmentele infractorilor, precum i despre consecinele infraciunii. D importan esenial pentru audierea eficient a victimelor o are dexteritatea persoanei care audia s stabileasc cu ele contactul psi4ologic necesar.E11@ Dbinerea mrturiilor depline i verosimile de la victime, imediat dup sv8rirea infraciunii, deseori este dificil din cau a strii psi4ice de oprimare a acestora, cau at de suferinele, de groa a sau de le iunile corporale suportate etc. !n ca ul n care ptimitul i cunoate pe infractori este necesar ca victima s fie lsat un anumit timp pentru a-i reveni. !n ca ul n care s-a comunicat despre o infraciune ai crei autori nu sunt cunoscui, c8nd toate aciunile funcionale ale membrilor grupei operative sunt determinate, limitate n timp i orientate spre cutarea infractorului Ape urme caldeB, ofierul de urmrire penal sau procurorul trebuie s reali e e imediat audierea victimelor, fr a atepta stabili area complet a strii lor psi4ice. Aceasta l oblig pe cel care audia s ia n calcul starea psi4ic a victimei, urmrile pre3udiciului care i s-a adus prin infraciunea dat i s aleag procedeele tactice adecvate de a obine de la ea informaii obiective i depline despre cele nt8mplate. !n asemenea ca uri este necesar mai nt8i de toate s se afle datele care caracteri ea mcar sumar personalitile infractorilor, cau ele care au condus la sv8rirea infraciunii i modul concret n care ea a fost sv8rit. !n procesul convorbirii preliminare cu victima i la nregistrarea datelor corespun toare n procesul-verbal, ofierul de urmrire penal trebuie s studie e atent starea psi4ic a celui audiat, caracterul lui, temperamentul, intelectul, cerinele spirituale, atitudinea fa de munc etc. !n acelai timp victimei trebuie s i se explice c ofierul de urmrire penal ca repre entant al organului de drept este obligat n conformitate cu legea s-i asigure protecia intereselor sale. 6e regul, aceasta contribuie n mare msur la stabilirea rapid a unei nelegeri reciproce ntre cel care audia i victima. Pe parcursul ntregii audieri ofierul de urmrire penal trebuie s menin contactul psi4ologic care s-a stabilit cu victima, manifest8nd atenie i rbdare fa de ea, iar n unele ca uri c4iar caritate i comptimire. !n situaia examinat e recomandabil s fie pre entate pe parcursul audierii probele materiale care vor fi c4iar atunci folosite pentru urmrirea infractorilor &de exemplu, pre entarea unor obiecte descoperite la faa locului sau transmise organelor de urmrire penal sau celor de securitate naional de ctre unii ceteni n scopul de a fi stabilit apartenena lor*. 5a terminarea expunerii libere a depo iiilor, victimei trebuie s i se pun ntrebri prin care se vor clarifica, se vor completa i se vor controla anumite detalii a depo iiilor depuse. Atenia celui care audia va trebui s fie orientat spre obinerea de la victim a unei informaii c8t mai depline, care s aib importan pentru identificarea i demascarea infractorilor.

Pe parcursul audierii ofierul de urmrire penal poate s-i a3ute vicitmei la formularea mai exact a semnalmentelor ce in de aspectul exterior al infractorilor, precum i la descrierea locului i a infraciunii comise. D importan deosebit pentru a aduce n memorie cele nt8mplate o are perceperea sunetelor de ctre victime. 6e aceea pe parcursul audierii trebuie numaidec8t clarificat faptul dac ele nu au memori at ceva din cele vorbite de infractori &numele, porecla, cuvinte argotice, defecte de vorbire, accente specifice etc. ale acestora*. Audierea martorului =n proces 3udiciar poate avea sorti de i binda doar atunci cind are la ba a un minim material probator. 6esi probele pe care se intemeia a un process sunt extrem de variate,declaratiile martorilor sunt, de foarte multe ori, decisive pentru transarea unui proces 3udiciar. 6in acest motiv martorilor li se acorda un loc aparte nu doar in cadrul dreptului procesual, dar si in cadrul altor stiinte socio-3uridice. . %artorul este principala sursa subiectiva de informatii. "onform, art. .0 alin. &1* "PP R%, martorul este persoana citata in aceasta calitate de organul de urmarire penala sau de instanta, precum si persoana care face declaratii, in modul prevazut de prezentul cod, in calitate de martor. 6e asemenea, conform art.1(' alin.&1* "P" R%, martor poate fi orice persoana care nu are interes in process si careia ii sint cunoscute, direct sau indirect, fapte referitoare la pricina. 6e regula, ascultarea martorilor parcurge in trei etape, si anume: a* verificarea identitatii si ascultarea cu privire la datele personale; b* relatarea libera sau spontana ori ascultarea ori ascultarea povestirii martorilor; c* adresarea de intrebari si ascultarea raspunsurilor sau ascultarea diri3ata. $n cadrul primei etape, martorul este solicitat sa raspunda la intrebarile ce i se adresea a cu privire la datele de identitate -- nume, prenume, adresa, ocupatie, urmarindu-se si confruntindu-se raspunsurile acestuia cu mentiunile din actul de identitate pre entat de martor la cererea organului de urmarire penala. Cu pot fi citati si ascultati ca martori: . persoanele care, din cau a defectelor fi ice sau psi4ice, nu sint in stare sa inteleaga 3ust impre3urarile care au importanta pentru cau a si sa faca referitor la ele declaratii exacte si 3uste; . aparatorii, colaboratorii birourilor de avocati - pentru constatarea unor date care le-au devenit cunoscute in legatura cu adresarea pentru acordarea de asistenta 3uridica sau in legatura cu acordarea acesteia; . persoanele care cunosc o anumita informatie referitoare la cau a in legatura cu exercitarea de catre ele a atributiilor de repre entanti ai partilor; . 3udecatorul, procurorul, repre entantul organului de urmarire penala, grefierul - cu privire la circumstantele care le-au devenit cunoscute in legatura cu exercitarea de catre ele a atributiilor lor procesuale, cu exceptia ca urilor de participare la retinere in flagrant delict, de cercetare a probelor dobindite prin intermediul lor, erorile sau abu urile la efectuarea procedurii in cau a respectiva, de reexaminare a cau ei in ordinea de revi ie sau de restabilire a dosarului pirdut;

. 3urnalistul - pentru a preci a persoana care i-a pre entat informatia cu conditia de a nu-i divulga numele, cu exceptia ca urilor in care persoana binevol doreste sa depuna marturii; . slu3itorii cultelor - referitor la circumstantele care le-au devenit. Persoanele mentionate in punctele ) si , pot fi citate si ascultate ca martori numai in ca ul cind aceasta informatie este absolut necesara pentru prevenirea si descoperirea infractiunilor deosebit de grave sau exceptional de grave. Persoanele care cunosc anumite circumstante despre cau a respectiva in legatura cu participarea lor la procesul penal in calitate de aparator, repre entant al partii vatamate, partii civile sau partii civilmente responsabile sint in drept, in ca uri exceptionale, cu consimtamintul persoanei interesele careia le repre inta, sa faca declaratii in favoarea ei, insa darea declaratiilor in aceste ca uri exclude participarea lor ulterioara in procedura acestei cau e. $n ca urile necesare, pentru a re olva c4stiunea daca o persoana este capabila sa inteleaga 3ust circumstantele care repre inta importanta pentru cau a si sa faca in privinta lor declaratii 3uste, organul de urmarire penala, iar la cererea partilor, si instanta pot invita un expert. Ddata edificata cu privire la identitatea persoanei c4emate sa depuna in calitate de martor, organul de urmarire penala este obligat sa intrebe pe martor daca este sot sau ruda apropiata cu vreuna din parti si, in ca afirmativ, sa-i aduca la cunostinta ca nu este obligat sa depuna declaratii. 6e asemenea, martorul este intrebat in ce raporturi se afla cu partile si daca a suferit vre-o paguba de pe urma savirsirii infractiunii. Aceste intrebari au menirea de a stabili raporturile ce exista intre martori si parti si interesul pe care acestea l-ar avea in cau a penala respectiva, cunostinte necesare atit pentru stabilirea tacticii de ascultare, cit si pentru aprecierea declaratiilor martorului. %omentul urmator in cadrul acestei etape priveste aducerea la cunostinta a persoanei audiate ca va fi audiat ca martor fiindu-i explicate drepturile si obligatiunile preva ute de art. .0 "od Procedura Penala, inclusiv si preintampinat pentru raspunderea ce o poarta pentru refu ul sau esc4ivarea de a face declaratii conform art. (1( "od Penal si pentru declaratiile mincinoase cu buna stiinta conform art.(1' "od Penal. $n articolul .0 a "odului de Procedura Penala sunt stipulate obligatiile martorului si drepturile lui. %artorul este obligat: . sa se pre inte la citarea organului de urmarire penala sau a instantei pentru a face declaratii si a participa la actiuni procesuale; . sa faca de claratii veridice, sa comunice tot ce stie in legarura cu cau a respectiva si sa raspunda la intrebarile puse, sa confirme, prin semnatura, exactitatea declaratiilor sale incluse in procesul verbal al actiunii procesuale sau anexate la acesta; . sa pre inte, la cerere organului de urmarire penala sau a instantei, obiecte, documente, mostre pentru cercetarea comparativa; . sa accepte, la cererea organului de urmarire penala, examinarea corporala;

. la cererea organului de urmarire penala, sa fie supus unei experti e in conditii de ambulator pentru verificarea capacitatii de a intelege corect circumstantele care urmea a sa fie constatate in cau a respectiva si de a face declaratii 3uste in ca ul in care sunt temeiuri verosimile pentru a pune la indoiala o asemenea capacitate; . sa se supuna dispo itiilor legale ale organului de urmarire penala sau ale presedintelui sedintei de 3udecata; . sa nu paraseasca sala de sedinte fara permisiunea presedintelui sedintei . sa respecte ordinea stabilita in sedinta de 3udecata. %artorul are dreptul: . sa stie in legatura cu care cau a este citata; . sa ceara recu area interpretului, traducatorului care participa la audierea sa; . sa inainte e cereri; . sa refu e de a face declaratii, de a pre enta obiecte, documente, mostre pentru cercetare comparativa sau date daca acestea pot fi folosite ca probe care marturisesc impotriva sa sau a rudelor sale apropiate; . sa faca declaratii in limba materna sau in alta limba pe care o poseda; sa ia cunostinta de declaratiile sale inregistrate, sa ceara corectarea sau completarea declaratiilor sale; . la depunerea declaratiilor,sa utili e e documente ce contin calcule complicate, denumie geografice si alta informatie care este dificil de a o expune din memorie, notite asupra amanuntelor greu de retinut; sa ilustre e declaratiile sale cu sc4eme, desene grafice ; . la participarea la actiuni procesuale din cadrul urmaririi penale, sa fie asistat de un aparator ales de el ca repre entant, . sa scrie personal declaratiile sale in procesul-verbal al audierii din cadrul urmaririi penale; . sa ceara compensarea c4eltuielilor suportate in cau a penala si repararea pre3udiciului cau at de actiunile ilegale ale organului de urmarire penala sau ale insatntei . sa i se restituie bunurile ridicate de organul de urmarire penala sau pre entate de el insusi in calitate de probe, sa primeasca documentele, ce ii apartin, in original. Parcurgind aceasta etapa, organul de urmarire penala, pe linga faptul ca isi indeplineste obligatiile preva ute de legea procesuala penala, are posibilitatea sa studie e martorii, sa urmareasca modul in care reactionea a fata de situatia in care se afla, sa desprinda conclu ii pretioase pentru adoptarea tacticii de ascultare.

Adoua etapa incepe prin adresarea unei intrebari generale, denumita intrebare tema - de natura a da posibilitatea martorilor sa declare tot ceea ce stiu in legatura cu faptele sau impre3urarile pentru a caror lamurire au fost solicitati sa depuna.

6e exemplu: F Aratati ce cunoasteti in legatura cu accidentul de circulatie produs la data de . . . in locul . . .GF ori: F "e cunoasteti in legatura cu impre3urarile savirsirii furului din data de . . . in paguba . . .GF Adresindu-li-se o asemenea intrebare generala, martorii au posibilitatea sa povesteasca faptele, impre3urarile in succesiunea lor logica, firesca, sa pre inte tot ce cred ca ar interesa cau a, fara ca relatarea sa fie limitata prin interventiile celui ce conduce ascultarea. Relatarea libera sau spontana ofera si alte avanta3e. Astfel, povestind ceea ce considera ca ar interesa organul de urmarire penala, martorii pot pre enta si unele fapte, date, impre3urari, detalii necunoscute pina atunci, cu importanta pentru cau a ori elemente din care sa re ulte savirsirea altor infractiuni de catre cei cu privire la activitatea carora au fost c4emati sa faca declaratii. Pe parcursul povestirii, cel ce conduce activitatea are posibilitatea sa studie e pe martori, so observe modul cum isi formulea a expunerile, siguranta cu care pre inta faptele sau impre3urarile, e itarile ori omisiunile ce apar, incercarile de a completa anumita lacune din succesiunea faptelor, interesul acestora de a depune intr-un anumit mod. 2tudierea martotilor in acesta etapa, observatiile pe care le face pe parcursul povestirii trebuie sa constituie pentru organul de urmarire penalatemeiul adoptarii tacticii de urmat in urmatoarea etapa, aceea a adresarii de intrebari si ascultarii raspunsurilor. =n rol deosebit pentru clarificarea problemelor prin relatarea libera il are atmosfera propice povestirii martorilor, reali ata de catre cel ce conduce ascultarea. Pentru aceasta ascultarea trebuie sa fie facuta cu rabdare, calm si atentie. %artorii nu trebuie sa fie intrerupti decit in mod exceptional, cind relatarile lor nu au legatura cu cau a si atunci numai cu recomandarea de a se referi la obiectul cau ei. Drganul de urmarire penala nu trebuie sa aprobe, sa de aprobe sau sa faca aprecieri cu privire la posibilitatile martorilor de a percepe, memora si reproduce faptele si impre3urarile cu privire la care sunt ascultati. "u atit mai mult este inter isa apostrofarea martorilor pe parcursul relatarii. D asemenea atitudine nu face decit sa puna pe martori in dificultate, sa-i in4ibe, sa-i ideparte e ori sa determine po itia refractara a acestora, cu efect direct asupra calitatii declaratiei. Ascultind povestirea, organul de urmarire penala sa-si note e - in mod discret - atit faptele, impre3urarile, datele destinate a fi consemnate in declaratiile martorilor, cit si problemele, aspectele neclare, omisiunule etc. cu privire la care constata e itari sau contra iceri, urmind ca pe marginea lor sa fie formulate intrebari pentru etapa ascultarii diri3ate. Prin alte avanta3e ale relatarii libere ori spontane, oferite de practica 3udiciara, amintim: -- evidentierea limitelor cunostintelor martorilor cu privire la impre3urarile cau ei si persoana care a savirsit infractiunea. 6esi martorii au perceput in intregime impre3urarile comiterii faptei, totusi, din cau e obiective sau subiective, ei nu pot face declaratii cu privire la multe aspecte. Reamintim aici rolul conditiilor de timp si spatiu in care s-a reali at perceperea si cel al atentiei in formarea declaratiilor, desi multitudinea factorilor obiectivi si subiectivi ce pot interveni este mult mai larg. -- reducerea considerabila a influientei pe care organul de urmarire penala o poate exercita asupra martorilor. 2-a constatat ca solicitarea martorilor de a povesti tot ceea ce stiu in legatura cu cau a si cu persoana faptuitorului sporeste increderea , atit in organul 3udiciar, cit si in ei insisi.

Asemenea sentiment de incredere se reflecta, de regula, po itiv in declaratiile martorilor, acestea cautind sa 3ustifice atitudinea organului de urmarire penala fata de ei. -- evidentierea posibilitatilor de exprimare a martorilor. 5ipsa unui cadru impus ofera posibilitatea unei naratiuni spontane, insotita de expresii particulare, de intonatie si gestica proprie martorilor, toate acestea fiind de un real folos pentru organul 3udiciar atit in timpul ascultarii, cit si in procesul aprecierii declaratiilor. -- posibilitatea oferita organului de urmarire penala de a face aprecieri cu privire la nivelul de de voltare a proceselor psi4ice, temperamentul, starea de emotivitate si gradul de cultura ale martorilor.

Audierea martorului se face, de regula, in timpul ilei. $n ca uri exceptionale, audierea poate fi efectuata in timpul noptii, cu indicarea motivelor in procesul verbal respectiv. 6urata audierii neintrerupte a martorului nu poate depasi / ore, iar durata generala in aceeasi i,nu pota depasi - ore. Ascultarea poate lua sfirsit atunci cind in cadrul relatarii libere martorii au lamurit complet toate faptele sau impre3urarile pentru care au fost solicitati sa depuna. Astfel de situatii se intilnesc in ca ul martorilor de buna-credinta ce au perceput si memorat complet si fidel impre3urarile la care au asistat si reusesc sa redea cu usurinta, in timpul ascultarii, cele percepute si retinute. Pentru martorii care au perceput si memorat corect ori nu reusesc sa redea in timpul ascultarii faptele cunoscute, precum si pentru cei de rea-credinta, in mod obligatoriu, se parcurge si la cea de-a treia etapa a ascultarii.

A treia etapa este facultativa spre deosebire de primele doua, care sunt obligatorii. Tactica ascultarii in aceasta etapa se stabileste avinduse in vedere, in principal, po itia martorilor ascultati. $n ca ul martorilor de buna-credinta, care in cadrul relatarii libere au avut omisiuni, probleme insuficient clarificate, conclu ii ori afirmatii contradictorii, li se vor adresa intrebari de verificare si preci are pe marginea acestor aspecte. Aceste intrebari sunt adresate cu scopul de a a3uta martorii sa-si aminteasca detaliile necesare lamuririi complete a impre3urarilor cu privire la care sunt ascultati, sa-si formule e declaratia clar si precis pentru a avea valoare in cau a. $ntrebarile care li se adresea a pot fi din cele preva ute in planul intocmit pentru ascultare ori pot fi formulate i raport cu continutul povestirii libere. Principalele avanta3e ale ascultarii diri3ate: -- inlatura confu iile si contra icerile pe care martorii le-au facut in povestirea libera. Prin intrebari adecvate si bine formulate nu numai ca se inlatura contra icerile si confu iile, dar pot fi stabilite si cau ele acestora; -- elimina posibilitatea martorilor de a se abate de la impre3urarile care interesea a cau a sau de a se opri la probleme ne semnificative, ignorind pe cele esentiale;

-- ofera posibilitatea celui care a condus ascultarea de a a3uta martorii sa-si aminteasca unele impre3urari uitate; -- constituie metoda de ba a in demascarea martorilor de rea-credinta, care, in mod deliberat, vor sa ascunda anumite impre3urari necunoscute; -- constituie un mi3loc important pentru obtinerea de date necesare cunoasterii personalitatii martorilor, precum si a sentimentelor pe care acestea le nutresc fata de fapta sau faptuitor. Principalele de avanta3e ale ascultarii diri3ate sunt: -- nu permite evidentierea limitelor cunostintei martorilor, acestea straduindu-se sa raspunda cit mai exact la intrebarile ce sunt adresate; -- martorii pot crede ca organului 3udiciar ii sunt cunoscute de3a toate impre3urarile cau ei, ceea ce ii determina sa nu-si extinda raspunsul lor si asupra altor date pe care le detin, ce nu sunt reclamate de intrebare. 9vident, o asemenea situatie apare cind etapa relatarii libere, fie ca a fost tratata cu superficialitate, fie ca a fost total inlaturata, trecindu-se direct la ascultarea pe ba a de intrebari; -- cel mai mare nea3uns al ascultarii prin adresare de intrebari il constituie gradul mare de sugestibilitate al intrebarilor. =neori, c4iar si intrebarile cele mai inofensive pot determina declaratii neveridice. 6e exemplu, din motive obiective, martorii nu au perceput anumite impre3urari cu privire la care, daca sunt intrebati, de teama sa nu fie considerati de rea-credinta, improvi ea a sau completea a golurile cu deductii logice. $ntrebarile care pot fi folosite la ascultarea martorilor se stabilesc pentru fiecare martor in parte, in raport cu particularitatile cau ei, cu po itia martorilor, continutul relatarii libere, cu problemele sau aspectele care trebuie sa fie clarificate, preci ate , verificate. %odul in care sunt formulate intrebarile, indiferent de natura lor, influentea a raspunsurile martorului. Pentru a diminua sau elimina influenta pe care ar putea s-o exercite, intrebarile trebuie sa fie: directe, scurte, logice, clare - atit in forma, cit si in continut - , sa tina seama de nivelul de pregatire a martorilor. 9ste inter is a se adresa martorilor intrebari de natura sa impiedice aflarea adevarului in cau a, prin care: ii pune in dificultate, ii sugestionea a, li se solicita sa faca aprecieri referitoare la clarificarea faptelor ce constituie obiectul declaratiilor, la gradul de vinovatie a persoanei cu privire la care sunt ascultati. $ntrebarile sugestive contin intr-o masura mai mare sau mai mica raspunsul pe care urmea a sa-l dea martorii. =neori, din motive multiple unele persoane nu reusesc sa pre inte faptele si impre3urarile pe care le cunosc. "unoscind bine psi4ologia martorilor, stabilind motivele pentru care nu reusesc sa decalare cele cunoscute, organul de urmarire penala trebuie sa-i a3ute sa-si aminteasca, sa reconstituie mintal si sa redea faptele si impre3urarile percepute si memorate. $n acest sens, un rol deosebit il au intrebarile a3utatoare.

Probleme deosebite se ridica in ca ul martorilor despre care se detin date ca sunt de rea-credinta ori care au dovedit aceasta pe parcursul primelor doua etape ale ascultarii. $n ca ul unor astfel de martori parcurgerea celei de-a treia etape a ascultarii este obligatorie. Ascultarea martorilor trebuie condusa si desfasurata intr-o astfel de maniera incit sa se a3unga la determinarea acestora sa declare adevarul. Tactica de ascultare stabilita urmareste un dublu scop, pe de o parte, lamurirea problemelor cau ei, iar, pe de alta parte, prevenirea savirsirii infractiunii de marturie mincinoasa. Pentru reali area acestor scopuri, organul de urmarire penala trebuie sa stabileasca motivele care determina pe martori sa declare mincinos. "unoasterea temeinica a dosarului cau ei, cunoasterea martorilor - efectuata atit anterior, cit si pe parcursul desfasurarii acestei activitati -, sint de natura a de valui ce a determinat marturia mincinoasa si ofera posibilitatea celui care conduce ascultarea de a stabili corect tactica de urmat in ascultare, de a actiona in cunostinta de cau a, aratind martorilor motivele ce-i determina sa ascunda sau sa denature e adevarul, sa le explice efectele unei asemenea conduite, sa sensibili e e acele resorturi ale personalitatii lor care sa-i convinga de necesitatea de a face declaratii conforme cu realitatea. $n ca ul acestor martori, pregatirea in vederea ascultarii trebuie sa aiba in vedere formularea de intrebari cit mai multa si cit mai variate, in rindul carora cele de detaliu sa ocupe un loc principal. $n planul intocmit pentru ascultarea unor astfel de martori, intrebarile pe mai multe variante, cele de re erva ori cele care sa oblige martorii sa furni e e amanunte de natura a asigura verificarea afirmatiilor facute trebuie sa stea, in mod special, in atentia organelor de urmarire penala. D categorie de martori la audierea carora este nevoie de o tactica speciala sunt minorii. "u prile3ul ascultarii si aprecierii declaratiilor martorilor minori, organul de urmarire penala trebuie sa tina cont de virsta si gradul de de voltare psi4ico-intelectuala ale acestora, de ele depin ind posibilitatile si capacitatea de percepere si intelegere a faptelor si fenomenelor la care au asistat. 6e asemenea, nu trebuie omisa inclinatia acestora spre fante ie, concreti ata in tendinta de a exagera anumite aspecte pe marginea celor percepute si memorate. Ascultarea minorilor care nu au implinit virsta de 1/ ani se face in pre enta unuia dintre parinti, a tutorelui sau a persoanei careia au fost incredintati spre crestere si educare care in cadrul urmaririi penale este numit repre entant legal al martorului minor. Repre entantul legal al martorului minor are dreptul sa stie despre citarea de catre organul de urmarire penala sau de instanta a persoanei interesele careia le repre inta, sa o insoteasca si sa asiste la actiunile procesuale cu participarea acestuia Repre entantul legal al martorului minor, luind parte la efectuarea actiunilor procesuale are dreptul: -- cu permisiunea organului de urmarire penala sau a instantei, sa se adrese e persoanei interesele careia le repre inta cu intrebari, observatii, indrumari; -- sa inainte e cereri; -- sa faca obiectii impotriva actiunilor organelor de urmarire penala si sa cera includerea obiectiilor sale in procesul-verbal respectiv; -- sa faca obiectii impotriva actiunilor presedintelui sedintei de 3udecata;

-- sa ia cunostinta de procesul-verbal al actiunilor procesuale la care el impreuna cu persoana interesele careia le repre inta au participat in cau a data si sa ceara completarea lui sau includerea obiectiilor sale in procesul-verbal respectiv; -- sa invite pentru persoana interesele careia le repre inta un avocat in calitate de repre entant. D problema deosebit de importanta ce se ridica cu oca ia ascultarii minorilor o constituie modul in care trebuie sa se poarte discutiile, in sensul ca vocabularul folosit trebuie sa se situe e la nivelul de intelegere al acestora. 6at fiind pericolul mare al sugestionarii minorilor in cursul ascultarii, trebuie manifestata maxima atentie la modul in care sunt formulate si adresate intrebarile. "onsemnarea declaratiilor trebuie sa se faca la nivelul de intelegere a minorilor, folosindu-se, pe cit este posibil, expresiile, termenii specifici folositi de catre acestea. 6eclaratiile martorilor trebuie verificate, pe de o parte, prin compararea continutului acestora cu celelalte mi3loace de proba - verificate - administrate in cau a, iar pe de alta parte, prin efectuarea diverselor activitati de urmarire penala. Astfel, declaratiile martorului pot fi verificate prin ascultarea altor martori, a partii vatamate ori c4iar a invinuitilor sau inculpatilor implicati in cau a. "ind exista contra iceri esentiale, fie intre declaratiile diferitor martori, fie intre declaratiile martorilor si ale partilor, se foloseste confruntarea. Aprecierea probelor constituie etapa finala a activitatii organelor de urmarire penala. Aprecierea declaratiilor martorului repre inta re ultatul verificarii lor si al conclu iilor formulate privind existenta sau inexistenta faptelor re ultate din declaratiile respective. Astfel spus, in esenta, aprecierea declaratiilor martorilor consta in stabilirea sinceritatii si veridicitatii lor. 2inceritatea si veridicitatea sunt aspecte diferite. 7una-credinta a martorului asigura obtinerea unor declaratii sincere, ceea ce nu inseamna intotdeauna, ca sunt si veridice. 2inceritatea declaratiilor martorilor depinde de personalitatea acestora, de convingerile intime ca tot ceea ce afirma repre inta adevarul. #eridicitatea declaratiilor insemna corespondenta intre faptele relatate si cele petrecute in realitate, de unde conclu ia ca in procesul ascultarii martorilor trebuie sa se urmareasca nu numai obtinerea unor declaratii sincere, ci si veridice. 6eclaratiile martorilor se aprecia a in colaborare cu intregul material probator administrat in cau a. Cumai in masura in care acestea sunt confirmate de celelalte materiale verificate ale cau ei, se poate afirma ca ele reflecta realitatea.

Audierea bnuitului. Procesul de audiere a banuitului nu se poate incepe fara a stabili cu preci are, ca persoana care urmea a sa fie audiata este cea cu privire la care se presupune, in mod intemeiat ca este cea care a desfasurat in mod activitatea ilicita supusa cercetarii. Audierea banuitului ca si in ca ul celorlalte persoane audiate in procesul penal, parcurge ( etape: verificarea identitatii si ascultarea raspunsului cu privire la datele personale

relatarea libera sau spontana relatarea diri3ata sau ascultarea prin adresarea de intrebari

!n conformitate cu prevederile art. +( "od de procedur penal bnuitul este persoana fi ic fa de care exist anumite probe c a svrit o infraciune pn la punerea ei sub nvinuire. Persoana poate fi recunoscut ncalitate de bnuit prin unul din urmtoarele acte procedurale, dup ca :1* procesul-verbal de reinere;'* ordonana sau nc4eierea de aplicare a unei msuri preventiveneprivative de libertate;(* ordonana de recunoatere a persoanei n calitate de bnuit.6up ce persoana a fost recunoscut n calitate de bnuit este n dreptimediat s primeasc de la persoana care l-a recunoscut informaie n scrisdespre drepturile de care dispune conform art. +/ "PP, inclusiv dreptul de atcea i de a nu mrturisi mpotriva sa, precum i s primeasc de la organulde urmrire penal explicaii asupra tuturor drepturilor sale.Aadar, drepturile i obligaiile bnuitului sunt cuprinse n dispo iiaart. +/ "od de procedur penal a R%. Trebuie de menionat c primordial bnuitul are dreptul la aprare prin toate mi3loacele i metodele care nu snt inter ise de lege,asigurat de organul de urmrire penal. Persoana bnuit are dreptul s cunoasc de ce este bnuit i, n legtur cu aceasta, imediat dup reinere sau dup ce i s-a adus la cunotin 4otrrea despre aplicarea msurii preventive sau recunoaterea n calitate de bnuit, s fie informat n pre ena aprtorului, n limba pe care o nelege, despre coninutul bnuielii i despre ncadrarea 3uridic a faptelor infracionale de svrirea crora este suspectat&art. )/, al.', pct.1 "PP*. 5a fel, din momentul cnd i s-a adus la cunotinactul procedural de recunoatere n calitate de bnuit, s fie asistat de un aprtor ales de el, iar dac nu are mi3loace de a plti aprtorul, s fie asistat n mod gratuit de un avocat din oficiu, precum i, n ca urile admise de lege, s renune la aprtor i s se apere el nsui &art. +/, al.', pct.)"PP*.