Ministru Sulfina Barbu Ministerul Mediului si al Gospodariri Apelor Bvd. Libertatii Nr.

12 Sector 5 Bucuresti Romania Stimata Doamna Ministru Stimata Doamna Sulfina Barbu CONTESTATIE Raportul la Studiul de Impact asupra Mediului pentru proiectului minier din Rosia Montana, desi voluminos ca si compo!itie nu descrie si nu evaluea!a impactul propunerii de proiect intr"o maniera profesionista si obiectiva. Ale#eri importante asupra aspectelor te$nice raman nedecise. Raportul contine numeroase repetitii inutile si in acelasi timp semnificative omisiuni. De asemenea raportul contine contradictii si lipsa de reflectie maturitate si onestitate asupra provocarilor viitoare. %n timp ce raportul contine un capitol intitulat Descrierile dificultatilor&& nu mentionea!a deficiente si nesi#urante in cunostinte. 'u e(ceptia raporturilor de ba!a documentele ramase )capitolele *%M Sistemul de mana#ement social si de mediu+ nu au autor care sa"si asume responsabilitatea pentru corectitudinea si autenticitatea documentelor. Daca s"ar fi indicat autorii fiecarui capitol in parte atunci s"ar fi putut verifica daca acesti autori sunt independenti de titularul de proiect asa cum prevederile le#ale o cer. 'a si o conclu!ie #enerala raportul face loc unor riscuri considerabile cu privire la stabilitatea si practicabilitatea te$nica a proiectului minier. Subsemnatul cer Ministerului Roman al Mediului si al Gospodaririi Apelor sa nu isi dea acordul pentru propunerea de exploatare miniera de aur si argint din Rosia Montana. In spri inul celor de mai sus, urmatoarele obser!atii si comentarii sunt detaliate dupa cum urmea"a# A. Obser!atii Generale# Raportul de ba!a asupra biodiversitatii, si Raportul de ba!a asupra patrimoniului cultural, mentionea!a Stantec, ca fiind autorul documentului. Stantec, nu este amintit in listele Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor cu privire la persoanele licentiate-acreditate pentru a efectua studii *%M. .Raportul de ba!a asupra contaminarii solului, indica /0luvio, drept autor al documentului. /0luvio, nu este nici el inre#istrat la Ministerul Mediului 1i Gospodaririi Apelor ca persoana acreditata pentru a efectua studii *%M. /Raportul de ba!a asupra apelor, nominali!ea!a /M23 %nc., drept entitatea care a f4cut studiul insa /M23 %nc., nu fi#urea!4 pe lista cu persoane autori!ate pentru a efectua studii *%M. Raportul de ba!a asupra conditiilor meteorolo#ice il indica drept autor pe Radu Dobrot acesta nefiind inscris la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor pe lista persoanelor acreditate pentru a efectua studii *%M nici ca persoan4 fi!ica nici ca asociat intr"o companie acreditata.

5ersiunea in limba en#le!a a volumului /6rocese 7e$nolo#ice, este #reu de urmarit deoarece traducerea sa este incompleta si lasa de dorit. *(8 pa#.218 /7$e diversion c$annels 9ill direct t$e conventionnal: clean 9aters 9$ic$ a$ve not #ot into contact 9it$ t$e minerali!ed roc;s do9nstream t$e secondar: dam. 'analele de deviere vor diri<a apele conventional curate care nu au intrat in conta. 7$e diversion c$annel location is s$o9n in dra9in# 2.=2., >n numar semnificativ din $ar?ile pre!ente in documentatia in limba en#le!a sunt in limba romana devenind implicit indescifrabile publicului de alta nationalitate implicat in evaluarea *%M. /Raportul de ba!a asupra sanatatii, contine o ane(a de 5= de pa#ini intitulata /3arti@3B@3RA A.pdf, redactata doar in limba romana. /Raportul de ba!a asupra solului, contine un folder intitulat exponate, ce contine 1A $arti in total. %n timp ce le#enda acestora este numai in limba romana e(ponatele de la B la 1A nu au autorul specificat.

$. Obser!atii generale si comentarii in legatura cu propunerea de proiect minier# 6ropunerea implica de!voltarea celei mai mari e(ploatari la !i de aur-ar#int din *uropa. Rosia Montana Gold 'orporation este o asociere intre Statul RomCn )D2AE din ac?iuni via Minvest Deva+ si Gabriel Resources o companie canadiana miniera de mici dimensiuni lipsita de e(perienta si cu resurse insuficiente )FAE din actiuni+. 6rincipalele componente ale propunerii de proiect minier sunt urmatoarele8 productie anuala de 1= G milioane de tone timp de 15 ani pe o suprafata directa de 125F$a. 6roductia ma(ima s"ar reali!a in al doilea an de e(ploatare cu o cantitate de 21 5H5 milioane de tone pentru ca apoi sa a<un#a la 1H G15 milioane de tone in anul cinci 15 =1G in al !ecelea an si 1= 212 in cel de"al treispre!ecelea. 6entru a procesa minereul este mentionat un consum mediu anual de 1GAAA de tone de cianuri aceast4 cifra ba!andu"se pe modelul de 1G milioane de tone de minereu procesate anual. 'ianurile vor fi transportate spre Rosia Montana in containere pe sosea. Aurul-ar#intul va fi e(tras din patru mun?i 8 'arnic 'etate Irlea si Ji# totali!and o suprafata de 2A5 $a. Sunt proiectate doua $alde de steril acoperind o suprafata de 1HH GB $a care vor #a!dui 1GA BK1 milioane de tone de deseuri. 0acilitatea de mana#ement a deseurilor ce va fi situata in valea 'orna va acoperi BKF de $a. %a!ul de decantare va avea o suprafata de GBG 12 $a )e#ale cu apro(imativ =5= de terenuri de fotbal+ iar cantitatea totala de steril ce va fi depo!itata este apro(imata la 21= KA5 milioane de tone. %a!ul de decantare nu va impermeabili!at. %n valea 'ornei e(ista ape subterane si de suprafata iar raportul recunoaste ca roca de ba!a este fisurata. 6otrivit A#entiei de 6rotectie a Mediului a Statelor >nite ale Americii costurile medii pentru a impermeabili!a A =A=BF $a )1acru+ se ridica la cca. 1G1AAA dolari. %naltimea totala a bara<ului principal 'orna va fi de 1F5m si va fi construit din roci care #enerea!a ape acide. Sterilul va contine metale #rele amoniac sulfuri. Acestea din urma sunt o importanta sursa de ape acide care pot fi #enerate pentru decenii sau c$iar secole. 6ropunerea de proiect minier nu prevede ca sulfurile sa fie tratate separat si sa fie depo!itate intr"un ia! de decantare special impermeabili!at. Aceasta este un e(emplu evident de malpra(is. %nstalarea pompei de apa a facilitatii de mana#ement al deseurilor pe o bar<a este o alta dovada de acest #en. %mensa constructie a acestei facilitati este situata c$iar deasupra orasului Abrud putand sa aiba consecinte catastrofice in ca! de rupere. Suprafata imensa a acestei instalatii este foarte posibil sa produca o cantitate semnificativa de praf in conditii

meteorolo#ice secetoase. Raportul nu evaluea!a corect aceasta problema mai ales avandu"se in vedere apropierea de orasul Abrud. Idata procesat minereul va fi topit. Aceasta activitate va produce printre altele A 5 ;# de mercur !ilnic in sase !ile ale saptamanii. Aceasta inseamna 15B de ;# de mercur pe an sau 2G=A ;# de"a lun#ul perioadei totale de e(ploatare. Din aceasta cantitate s"au sca!ut de<a emisii de mercur #enerate de topirea minereului. 5orbim de o operatiune miniera foarte mare. La capacitatea ma(ima de productie apro(imativ 2B de milioane de tone de minereu si roca sterila vor fi e(cavate anual. 'u alte cuvinte 5AAAAA tone saptamanal HAAAA tone !ilnic. Daca titularul de proiect va folosi camioane cu capacitatea de 15A de tone se vor face cca 1AAA de drumuri cu camionul dus"intors in fiecare !i )5A E pline 5AE #oale+ adica apro(imativ un camion la un minut si <umatate in conditiile in care se lucrea!a 2=-H. 6otrivit raportului costurile totale pentru inc$iderea minei )ia!ul de decantare $al!ile de steril u!ina de procesare cariere drumuri industriale etc+ se ridica la HA HFK FF= de dolari. Aceasta este insa o cifra total nerealista. 6otrivit A#entiei de 6rotectie a Mediului din Statele >nite ale Americii costurile apro(imative pentru stratul protector de sol compo!it pentru $aldele de steril #eneratoare de ape acide se situea!a intre A FG dolari si 1 A1 dolari-tona de steril. La sfarsitul e(ploatarii $al!ile de steril 'etate si 'arnic vor con?ine 1GA BK1 milioane de tone de steril. 'osturile pentru a le acoperi cu sol compo!it se ridica prin urmare la o suma cuprinsa intre 1AF 5 si 1G2 de milioane de dolari. Numai costurile pentru aceste $alde de steril vor depasi suma totala estimata de titularul proiectului pentru inc$iderea tututor facilitatilor industriale. 'at despre costurile de inc$iderea si reabilitare a mediului pentru un ia! de decantare #enerator de ape acide ele au fost estimate de A#entia de 6rotectie a Mediului din Statele >nite ale Americii intre =F AAA de dolari si FHH AAA per acru. %a!ul de decantare de la Rosia Montana ar avea o suprafata de GBG 12 $a sau FKH de acrii. Aceasta presupune costuri de inc$idere si reabilitare a mediului ce se situea!a intre =G 1 milioane de dolari si HFB H milioane de dolari. Acestea sunt insa numai costurile intr"un scenariu normal. I scur#ere nepreva!uta de acid din minereul sarac )2 H milioane de tone+ la mina din Lead Da;ota de Sud apartinand companiei Ric$mond 3ill LA' Minerals a ridicat costurile de inc$idere si reabilitare cu F 5 milioane de dolari. Mai mult decat atat apa cu continut de cianuri s"a infiltrat din ia!ul de decantare in aluviunile acvatice din *l;o Nevada din cau!a minei apartinand companiei Dee Gold Minin# Ne9mont. 'osturile au crescut astfel cu 2 milioane de dolari. 6entru ca aceasta propunere de proiect sa se reali!e!e populatia locala trebuie relocata un total de 2AAA de oameni. 6e lan#a casele in sine titularul proiectului trebuie sa cumpere toate terenurile care sunt afectate de proiect )terenuri a#ricole paduri+. 'onform $artii intitulate LRe#imul 6roprietatii& pentru Rosia Montana )e(ponatul doi" 6lanul de Mana#ement cultural" 6lanul M+ din martie 2AAB =K 1E este proprietate privata si 2 GE apartine Bisericilor. RMG' detine 1H FE din suprafata satului Rosia Montana. Raportul nu contine o $arta de acest #en pentru valea 'orna. 5esti#iile ar$eolo#ice miniere de epoca romana de la Rosia Montana si =1 de case de patrimoniu sunt prote<ate de le#ea 5-2AAA ca si monumente istorice. 6ana la momentul de fata nu e(ista un 6lan >rbanistic Monal pentru Mona 6rote<ata aprobat. La pa#ina v a 6lanului de mana#ement pentru patrimoniul cultural partea %%% /Bisericile istorice si locatia acestora care vor fi afectate de 6roiect vor fi cercetate din punct de vedere ar$itectural si documentate inainte de producerea oricarei stricaciuni,. =1A morminte ar trebui de!#ropate si mutate. %n comunitatea ar$eolo#ica Rosia Montana este recunoscuta pentru bo#atul sau patrimoniu unic

roman si pre"roman asociat minertului si tablitelor cerate descoperite in #aleriile miniere. Galeriile romane din masivele Irlea si 'arnic sunt unice datorita maiestriei si starii lor de conservare. Din anali!a $artilor pe care le contine studiul de impact se poate vedea ca aceste masive impreuna cu vesti#iile lor vor fi transformate in cariere desc$ise. 6entru a cosmeti!a aceasta distru#ere titularul proiectului propune .o serie de replici a unor structuri miniere construite fie la suprafata ca de e(emplu intr"o !ona reabilitata dintr"o viitoare cariera fie in subteran., Din punct de vedere al biodiversitatii Rosia Montana contine $abitate si specii importante de fauna si flora care sunt pe deplin prote<ate conform le#islatiei romanesti si Directivei >* privind $abitatele )K2-=G-**'+. Rosia Montana este o comunitate rurala ale carei trasaturi sociale economice si de mediu sunt caracteristice pentru !onele rurale din intrea#a tara. 0enomene ca si imbatranirea populatiei nu se #asesc numai in Rosia Montana ci sunt o tendinta #enerala in Romania. Aceeasi conclu!ie se poate tra#e si pentru declinul demo#rafic sau mi#rarea fortei de munca tinere dinspre sate spre orase. 6este tot in mediul rural frecventarea scolilor si numarul de profesori sunt in scadere. 0aptul ca 2AE din #ospodariile din Rosia Montana au o toaleta in curte nu este ceva e(traordinar ci foarte apropiat de media nationala. %n aceeasi ordine de idei media nationala de case din mediul rural care nu sunt conectate la un sistem de canali!are este de KAE. Rosia Montana nu este nici saraca nici sub"de!voltata si nici needucataN este o comunitate rurala tipica Romaniei contemporane. RMG' propune infiintarea si finantarea unei fundatii care sa isi asume obli#atiile pe care operatiunea miniera nu si le poate asuma. RMG' doreste sa transfere anumite bunuri in patrimoniul acestei fundatii cum ar fi casele monument istoricN doreste de asemenea sa transfere acestei fundatii obli#atiile privind intretinerea monumentelor istorice si toate initiativele de de!voltare. 'u toate acestea nu se dau nici un fel de informatii despre unde si cand se va inre#istra aceasta fundatie care vor fi persoanele responsabile si cum isi va asi#ura fondurile necesare pentru indeplinirea obli#atiilor asumate. %n termeni de obli#atii le#ale RMG' va fi obli#at la plata datoriilor si satisfacerea in primul rand a actionarilor. Nu e(ista nici un fel de responsabilitate le#ala a RMG' fata de aceasta fundatie. C. Aspecte legale# %. *tapa de consultari publice si evaluare a calitatii raportului la studiul de impact asupra mediului a inceput fara un certificat de urbanism valabil. 7itularul de proiect a obtinut un certificat de urbanism nou in mai 2AAB cu toate ca cel vec$i este inca suspendat. Noul certificat de urbanism reflecta o noua intentie de proiect incompatibila cu intentia de proiect depusa in vederea inceperii procedurii de obtinere a acordului de mediu. Noua intentie de proiect nu mai contine un ia! de decantare. Dat fiind faptul ca nici o procedura de obtinere a acordului de mediu nu se poate desfasura fara un certificat de urbanism valabil Ministerul Mediului ar fi trebuit sa respin#a cererea RMG' pentru un acord de mediu. &. Actualele planuri de urbanism ale 'omunei Rosia Montana nu corespund propunerii de proiect minier descrise in raportul *%M. 6roiectul minier prespune de asemenea modificari ale planurilor de urbanism ale oraselor Abrud 'ampeni precum si ale comunei Bucium care nu s"au efectuat pana in pre!ent. 7oate aceastea sunt e(emple de incalcare a Directivei privind *valuarea Strate#ica de Mediu )S*A+ transpusa in le#islatia romana prin 3G 1AHB-2AA=. 'erinta le#ala este aceea ca evaluarea de mediu pentru un plan sau pro#ram sa se efectue!e inainte de evaluarea de mediu pentru un proiect. 6otrivit Le#ii 5-2AAA si Le#ii =22-2AA1

autoritatile locale de la Rosia Montana trebuiau sa elabore!e si sa aprobe un plan de urbanism !onal pentru !ona prote<ata de la Rosia Montana. 6ana la momentul de fata nu e(ista un asemenea plan aprobat. '. Acordul de mediu in discutie a fost solicitat in ba!a unei licente miniere care nu reflecta propunere de proiect minier in discutie. 'atre RMG' s"a efectuat transferul licentei miniere =H-1KKK de la compania miniera de stat Minvest. 6revede o capacitate de productie de =AA AAAt-an in timp ce RMG' propune in mod oficial o capacitate de productie de 1G milioane de tone pe an. Aceasta incalca le#ea minelor din Romania care prevede ca documentatia si cererea pentru un acord de mediu sa se faca in ba!a unei licente miniere valide. (. %a!ul de decantare propus nu ar fi impermeabili!at. Date fiind sursele de apa subterane si de suprafata din valea 'ornei O locatia propusa pentru ia!ul de decantare " avem de"a face cu o incalcare a Directivei privind protectia apelor subterane asa cum a fost transpusa in le#islatia romaneasca prin 3G G51-2AA5. Aceasta $otarare de #uvern solicita titularului proiect luarea tuturor masurilor te$nice si de constructie pentru prevenirea evacuarilor indirecte de substante periculoase cum ar fi cianurile si metalele #rele in apele subterane. ). 6otrivit 3G G=K-2AA5 privind depo!itarea deseurilor care transpune in le#islatia Directiva nr. 1KKK-G1-*' ia!ul de decantare si $al!ile de steril propuse sunt definite ca si depo!ite de deseuri. 6otrivit cerintelor le#ale invocate un deposit de deseuri trebuie sa fie situat la cel putin 1AAA de metri distanta de o comunitate locuita. *ste de asemenea inter!isa construirea unui depo!it de deseuri pe roca de ba!a fisurata )cum este ca!ul rocii de ba!a din 5alea 'orna+ in !ona de protectie a surselor de apa potabila )cum este ca!ul surselor de apa ale Irasului Abrud+ sau in !one prote<ate datorita patrimoniului natural sau cultural )cum sunt vesti#iile ar$eolo#ice din Masivul 'arnic precum si monumentele naturale 6iatra 'orbului si 6iatra Despicata+. Mai mult potrivit acelorasi dispo!itii le#ale un deposit de deseuri trebuie sa contina F straturi artificiale de material impermeabili!ator. Iperatorul depo!itului de deseuri trebuie sa pre!inte in documentatia de obtinere a acordului-autori!atei de mediu un avi! de #ospodarire a apelor emis de autoritatea competenta. RMG' nu a obtinut si depus un asemenea avi!. *a.+ %n ceea ce priveste #arantiile financiare cerute de 3G G=K-2AA5 si Directiva europeana 1KKK-G1-*'8 Iperatorul unui depo!it de deseuri este obli#at la solicitarea unei autori!atii de mediu sa dovedeasca e(istenta #arantiei financiare care sa asi#ure indeplinirea obli#atiilor privind securitatea depo!itului si conditiile de protectie a mediului si sanatatii umane stipulate in autori!atia de mediu. Aceasta #arantie financiara trebuie sa fie mentinuta si a<ustata pe intrea#a perioada de functionare a depo!itului. Iperatorul trebuie sa constituie un 0ond pentru inc$iderea si monitori!area post"inc$idere a factorilor de mediu )monitori!are care ar trebui sa dure!e minim GA de ani+. Acest 0ond este constituit intr"un cont bancar si este alimentat anual asa cum se prevede in 6lanul privind inc$iderea si monitori!area post"inc$idere a factorilor de mediu care este parte inte#ranta din documentatia necesara obtinerii autori!atiei de mediu. Raportul *%M nu mentionea!a deloc asemenea #arantii. b.+ 6otrivit Art. 22 al Le#ii minelor inceperea lucrarilor de e(ploatare miniera se autori!ea!a de catre autoritatea competenta numai pe ba!a pre!entarii dove!ii privind constituirea #arantiei financiare de refacere a mediului dupa inc$iderea

minei. Garantia financiara trebuie mentinuta pe toata durata e(ploatarii. Raportul *%M nu contine nici un calcul al costurilor de refacere a mediului post"inc$iderea minei si nici nu include nici un plan in acest sens. c.+ Raportul confirma faptul ca RMG' nu a #asit nici un asi#urator al proiectului minier. Aceasta vine sa confirme faptul ca proiectul incalca Directiva 2AA=-G5-'* din aprilie 2AA= privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si remedierea pa#ubelor )deteriorarilor+ ecolo#ice. ,. Nu e(ista un raport de securitate depus spre consultarea publicului si evaluare din partea autoritatilor competente. 6otrivit 3G K5-2AAG privind controlul activitatilor care pre!inta riscuri de accidente ma<ore si care implica substante periculoase un titular de proiect care intentionea!a sa foloseasca si sa manevre!e substante periculoase intr"o instalatie trebuie sa depuna la autoritatile competente de protectie a mediului si protectie civila un raport de securitate. Acest raport de securitate trebuie sa contina cel putin8 o politica de prevenire a accidentelor ma<ore un sistem de mana#ement al securitatii in e(ploatare o identificare a pericolelor de accidente ma<ore si luarea masurilor necesare pentru a preveni astfel de accidente si a limita consecintele acestora asupra sanatatii populatiei si mediului etc. 7itularul activitatii are obli#atia de a pune la dispo!itie publicului raportul de securitate. 6otrivit 3G K5-2AAG titularul unui proiect are obli#atia ca o data cu cererea de acord de mediu sa pre!inte o notificare privind natura si cantitatea de substante periculoase pe care intentionea!a sa le foloseasca modalitatea de stocare informatii privind elementele care pot provoca accidente ma<ore. RMG' nu a depus o asemenea notificare catre autoritatile competente. -. Raportul *%M nu evaluea!a .Alternativa Mero, adica o evaluare in ca!ul ne"implementarii proiectului. Raportul contine numai consideratii subiective le#ate de aspecte economice pretin!and ca saracia !onei se va accentua daca acest proiect se respin#e. 'u toate acestea evaluarea Alternativei Mero se refera prin definitie la evolutia factorilor de mediu in absenta proiectului. 6e lan#a faptul ca raportul nu se refera la o asemenea evolutie nu se da nici o importanta faptului ca Statul Roman prin Minvest Deva are obli#atia le#ala de a reabilita ecolo#ic aria de e(ploatare din Rosia Montana dupa inc$iderea activitatilor sale de e(ploatare din iunie 2AAB. RMG' pleaca de la premisa #resita ca activitatile de e(ploatare ale Minvest Deva la Rosia Montana se vor inc$ide in 2AAH. Minvest lucrea!a la momentul de fata la un plan de inc$idere si reabilitare ecolo#ica si are de<a alocate 1.1H milioane de euro din partea Ministerului Mediului pentru prima etapa a acestor lucrari. 6lanul ce va re!ulta va fi supus consultarii cu publicul. Aceasta inseamna ca mediul afectat de minerit de la Rosia Montana va fi reabilitat si ca se vor intreprinde masuri de atenuare a impactului social. Aceasta inseamna pe de alta parte ca ar#umentul potrivit caruia investitia propusa este vitala pentru ca ar curata poluarea istorica lasata de catre Minvest Deva este netemeinic 1. .. Nici una dintre speciile de plante enumerate in PRaportul de ba!a privind biodiversitatea& nu sunt caracteri!ate din punct de vedere al $abitatului cu toate ca aceasta caracteri!are este o cerinta le#ala impusa de catre Directiva *uropeana privind $abitatele )K2-=G-**'+ si de Le#ea =B2- 2AA1. %/. %n Rosia Montana e(ista =1 de case de patrimoniu clasificate ca si monumente istorice )prin Le#ea 5-2AAA si prin Lista Monumentelor %storice din 2AA=+. 6otrivit propunerii de proiect minier aceste case se afla raspandite printre cele patru cariere. Raportul *%M nu pre!inta nici un fel de #arantii despre cum aceste
1

A se vedea studiul PSituatii de Risc& pa#ina 1BA

case ar re!ista la vibratiile produse de e(plo!ii si trafic cu utila<e #rele. 6otrivit Le#ii privind protectia monumentelor istorice )Le#ea =22-2AA1+ un monument istoric are in <urul sau o !ona de protectie de 2AA de metri ceea ce nu se poate respecta in ca!ul acestui proiect minier. %nca din 2AAG RMG' a ac$i!itionat un numar de 1= case de patrimoniu din centrul vec$i al Rosiei Montane. Starea acestor monumente s"a deteriorat semnificativ de la ac$i!itionarea lor de catre RMG'. Aceasta inseamna ca RMG' nu a luat masurile impuse de Le#ea =22-2AA1 si Irdinul Ministerului 'ulturii si 'ultelor 2BF2-2AAG. RMG' nu a primit pana la momentul de fata nici un fel de sanctiuni din partea autoritatilor competente. %% a.+ 6lanul de actiune in vederea relocarii si stramutarii al RMG' mentionea!a8 .compania va minimi!a e(proprierea pe cat de mult posibil,. %n primul rand o companie nu poate face e(proprieri. Masurile de e(propriere sunt luate de #uvern pentru cau!e de utilitate publica. Le#ea GG-1KK= stipulea!a faptul ca daca e(proprierea afectea!a monumente istorice si biserici cau!a de utilitate publica se declara printr"o le#e sau $otarare de #uvern. 6ropunerea de proiect minier de la Rosia Montana nu este o utilitate publica ci un proiect privat finantat din fonduri private si aflat in proprietate privata. Aceasta inseamna ca orice masuri de e(propriere care ar fi luate de Guvern ar incalca articolul == al 'onstitutiei Romaniei si Art. F )2+ al 'onventiei *uropene a Drepturilor Imului 2. 'u toate acestea RMG' foloseste ar#umentul e(proprierii pentru a face presiuni asupra localnicilor ca sa isi vanda proprietatile. Aceasta pune sub semnul intrebarii le#alitatea contractelor de van!are"cumparare inc$eiate pana acumN cel putin din punctul de vedere al consimtamantului liber si neviciat al van!atorului. b.+ 6lanurile de urbanism ale 'omunei Rosia Montana aprobate in 2AA2 pentru !ona de de!voltare industriala initiala a RMG' au inclus limite de timp pentru stramutarea si relocarea populatiei. Aceasta limita de timp a fost stabilita in iulie 2AA=. 0aptul ca pana la momentul de fata compania nu a reusit sa stramute populatia din Rosia Montana inseamna o incalcare a prevederilor planurilor de urbanism ale !onei de de!voltare industriala a RMG'. c.+ %nstituirea !onei de de!voltare industriala a RMG' inter!ice orice constructii noi in localitate inca din 2AA2. Aceasta este o incalcare semnificativa a unui drept #arantat constitutional O dreptul la libera initiativa economica )Articolul =5+. %'. 6otrivit Raportului *%M compania trebuie sa stramute =1A de morminte in locatii indicate de familiile decedatilor. %n !ona industriala propusa e(ista un nmar total de 12 cimitire. 6otrivit Le#ii nr. KF-1KK= pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele le#ale de i#iena si sanatate publica .desfiintarea sau sc$imbarea folosintei unui cimitir este posibila numai dupa GA de ani de la ultima in$umare si numai dupa mutarea tuturor osemintelor,. 'imitirele de la Rosia Montana si 'orna sunt la momentul de fata folosite. %). Atat persoane individuale interesate cat si numeroase ING"uri au avut o serie de incercari nereusite de a obtine informatii privind contractele si intele#erile initiale intre companie si Statul Roman )cum ar fi licenta de concesiune pentru e(ploatare a RMG'+. *ste esential ca atunci cand evaluea!a raportul *%M publicul sa cunoasca drepturile si obli#atiile pe care fiecare parte si le"a asumat. Alburnus MaiorG un ING local de la Rosia Montana a initiat o actiune in <ustitie pentru a obtine accesul la licenta miniera autori!atiile de e(ploatare studiul de impact asupra
2

A se vedea pa#inile.2="2B ale studiului Compatibilitatea proiectului minier Rosia Montana cu principiile si normele legislatiei UE de >niv.6rof.Dr. 6eter 0isc$er si >niv. As. Dr. Alina Len#auer L.L.M. 5iena octombrie 2AA2
3

A se vedea 999.rosiamontana.or#

mediului si planul de inc$idere a minei depuse de catre Minvest Deva partenerul Gabriel Resources care a obtinut si apoi a transferat licenta miniera catre RMG'. 'ele mai multe asemenea documente se afla in posesia A#entiei Nationale pentru Resurse Minerale si care a ne#at constant accesul la aceste documente pretin!and ca sunt clasificate. La demararea procedurii *%M pentru proiectul minier Rosia Montana membrii ai publiului interesat au solicitat din nou acces la aceste documente de aceasta data de la ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. Ministerul a refu!at sa puna la dispo!itie aceste documente si in consecinta a incalcat atat 'onventia de la Aar$us privind accesul la informatii participarea publicului si accesul la <ustitie pe probleme de mediu cat si Irdinul MA66M FBA-2AA2 privind procedura de evaluare a impactului asupra mediului. %*. %n iulie 2AA2 RMG' a solicitat si finantat modificarea planurilor de urbanism de la Rosia Montana in scopul declararii !onei Rosia Montana ca si !ona industriala re!ervata e(clusiv proiectului minier al RMG'. Autoritatile locale nu au or#ani!at nici un fel de consultari cu populatia direct afectata inainte de aprobarea acestor modificari la planurile de urbanism. 6otrivit Le#ii G5A-2AA1 privind amena<area teritoriului si urbanismul autoritatile locale aveau obli#atia de a informa populatia locala privind intentia de a modifica planurile de urbanism si domeniul modificarii. %n urma acestei informari ar fi trebuit or#ani!ate de!bateri publice. Nici unul dintre acesti pasi procedurali nu s"a intreprins. %,. %n anul 2AA1 s"a inceput o cercetare penala pe seama a trei fosti directori ai Minvest Deva. Ibiectul acestei cercetari il constituie asocierea dintre Minvest si Gabriel Resources. 'ei trei fosti directori sunt acu!ati de abu! in serviciu contra intereselor publice si s"a inceput de<a urmarirea penala pe seama lor. La momentul de fata ca!ul este inca pe rol. %-. %ncepand cu anul 2AAA consilierii locali din Rosia Montana au votat un numar impresionant de $otarari de consiliu local in beneficiul RMG'. Aceste $otarari se refera la concesionarea-van!area- inc$irierea unei parti semnificative a domeniului public )cladiri si terenuri+ catre RMG' inclusiv sc$imbarile mai"sus amintite in planurile de urbanism. Ma<oritatea consilierilor locali de la Rosia Montana sunt fie direct an#a<ati de catre companie fie sunt an#a<ate sotiile si rudele apropiate. Acesta este un evident conflict de interese in lumina prevederilor le#ii administratiei publice locale )215-2AA1+ le#ea privind prevenirea si sanctionarea unor fapte de coruptie )1B1-2AAG+ precum si le#ea privind statutul alesilor locali )GKG-2AA=+. %.. Din punct de vedere ar$eolo#ic ma<oritatea suprafetei propuse a fi ocupate de proiect nu a fost le#al cercetata. %ntr"un fel sau altul raportul *%M admite acest fapt pasa<ul relevant fiind urmatorul8 .pentru !ona Irlea sunt pro#ramate cercetari ar$eolo#ice de detaliu in perioada 2AAH"2A12., = Aceasta demonstrea!a faptul ca este ile#ala includerea acestei !one in proiect. &/. 6artea de est a !onei in care se propune construirea $al!ii de steril 'irnic nu a fost cercetata ar$eolo#ic. Aceasta poate fi usor observat pe $arta =.K.5 intitulata PLocatia siturilor ar$eolo#ice&. Aceasta inseamna ca descarcarea de sarcina ar$eolo#ica a acestei !one s"a facut ile#al si ca !ona trebuie e(clusa din proiectul minier. &%. Galeriile romane din masivul Irlea ce pot fi in present vi!itate sunt clasificate ca si monumente istorice )cod LM% AB"%"m"A"AAAB5.A2+. Distru#erea lor prin transformarea masivului respectiv intr"o cariera desc$isa este asadar ile#ala )articolul K si 1A ale Le#ii =22-2AA1+. Distru#erea #aleriilor romane nu poate fi
4

5olumul 1=N 'apitolul =.K P'onditii privind patrimoniul cultural etnic& pa#ina GA

compensata de nici o masura de cosmeti!are cum ar fi reconstructii tri"dimensionale accesibile pe o pa#ina 9eb. &&. *ste de asemenea ile#ala distru#erea de monumente ori#inale si inlocuirea lor cu replici sau reconstructii virtuale. I asemenea practica nu este stipulata de le#islatia privind protectia monumentelor istorice in vi#oare &'. 6ropunerea RMG' de a dec$ide pentru vi!itare #aleriile 'atalina" Monulesti sau 6aru"'arpeni este nerealista si nefondata. Aceste #alerii nu au fost pe deplin cercetate. %n ca!ul #aleriei 'atalina"Monulesti in raportul *%M nu se mentionea!a nimic despre faptul ca accesul in #alerie a esuat de numeroase ori date fiind inundarile puternice si constante #enerate de apa subterana. &(. >nele dintre cele mai valoroase monumente din punct de vedere ar$itectural si spiritual de la Rosia Montana O bisericile ortodo(a si Greco"catolica O precum si mormantul eroului Simon Balint nu vor fi accesibile pe perioada de e(ploatare a minei si raportul *%M nu ofera nici un fel de #arantii privind protectia lor. &). P6rotocolul privind descoperirile intamplatoare& la care RMG' pretinde ca adera nu repre!inta un set de norme imperative. 'ontine numai un set de principii #enerale si nu identifica componenta institutionala a unei ec$ipe de suprave#$ere ar$eolo#ica. %mplementarea sa corecta depinde in mare masura de independenta institutionala a ec$ipei sus"mentionate. 0. Re1eritor la Raportul EIM# 'apitolul 2Situatii de risc3 contine o serie de elemente care pun sub semnul intrebarii obiectivitatea si profesionalismul lucrarii. 6rintre acestea se numara8 Sectiunea 2.1.G intitulata PScurta istorie a accidentelor petrecute la operatiuni miniere& incepand cu pa#ina 1H contine urmatoarea conclu!ie .%mpactul cianurii produce in #eneral efecte asupra mediului acute si de scurta durata,. Mai departe sectiunea arata ca in ceea ce priveste accidentele la nivel #lobal .ruperea bara<elor a cau!at H5E din totalul de accidente care au avut un impact asupra mediului si mai putin de o treime dintre acestea au implicat pre!enta cianurii. %nformatiile disponibile le#ate de asemenea incidente su#erea!a faptul ca scur#erile de cianura nu au provocat decese. %mpactul ma<or asupra mediului este asociat unor efecte pe termen scurt ce provoaca daune ecolo#ice si decese in mediul acvatic.. 6rin tabelul H"=. care urmea!a si fi#ura H.G. raportul tinde sa demonstre!e ipote!a conform careia .Aparitia si implementarea unui numar mare de coduri pentru mana#ementul cianurii si re#lementarile privind selectarea planurilor de amplasament e(istente au avut ca re!ultat reducerea considerabila a acestor tipuri de incidente,. La o anali!are atenta a tabelului H"= o asemenea conclu!ie este incorecta. Din cele 15 ca!uri de accidente mentionate K au implicat pre!enta cianurii. Mai mult decat atat daca pe termen lun# )1KHF"2AAA+ au fost ca!uri de accidente miniere fara cianuri este alarmant de va!ut ca incepand cu 1KK5 s"a inre#istrat o crestere brusca in numarul de accidente miniere ma<ore la mine de aur care folosesc cianura. 6otrivit tabelului H"= din totalul de K accidente ma<ore care s"au petrecut din 1KK5 pana in pre!ent numai un ca! nu a implicat pre!enta cianurii. Sectiunea intitulata P0enomene meteorolo#ice de risc pentru structurile $idrote$nice& lasa mai multe intrebari fara raspuns. Studiul PDrobot& privind precipitatiile e(treme a fost efectuat in anul 2AA=. 'u toate acestea precipitatiile e(treme s"au inre#istrat in Rosia Montana si in Romania in #eneral incepand cu 2AA5. Ar fi fost astfel necesara actuali!area informatiei si includerea unei pro#no!e. Anali!a urmatoare inclusa in aceasta sectiune intitulata P7opirea brusca a stratului de !apada& nu preci!ea!a ce

metodolo#ie s"a aplicat. Mai mult #rosimea ma(ima a stratului de !apada inre#istrata se refera numai la perioada dintre 1KFG si 2AAA. Nu include nici o pro#no!a. %n finalul capitolului .Situatii de risc& se #asesc materiale si informatii de<a incluse in alte capitole8 alternative de locatie pentru facilitatea de mana#ement al sterilelor alternative pentru folosirea cianurii alternative privind a#entii e(tractivi optiunea .fara proiect&. 'onclu!ia capitolului PSituatii de risc& este urmatoarea 8 .respin#erea proiectului Rosia Montana ar lipsi !ona de o importanta sursa de investitii in re#iune estimata la BA5 milioane de dolari si ar impiedica un mecanism pentru atenuarea problemelor de mediu e(istente Q ., ,La pa#ina K a 2Raportului pri!ind conditiile initiale biologice si bacteriologice3 )'onditii initiale O Starea mediului acvatic+ se arata8 .Monitori!area biolo#ica si bacteriolo#ica a apelor de suprafata si cea bacteriolo#ica a apelor subterane a fost efectuata cu o frecventa lunara in perioada martie O mai 1KKF. Acestea pot fi considerate Pdate istorice& si nu o ba!a de date de incredere pentru un raport stiintific al carui scop este o evaluare pertinenta a conditiilor de ba!a. 2Studiul pri!ind conditiile initiale ale calitatii apei3 arata in capitolul G.2.2. PActivitate de teren& )pa#ina 1A+ faptul ca .Activitatea de teren s"a desfasurat in perioada 2K septembrie si 2H octombrie 2AAAQ ., Asadar datele oferite au fost colectate acum B ani si deci nu pot oferi o ba!a pertinenta. 6erioada de colectare in sine )septembrie O octombrie+ nu poate fi considerata ca si repre!entativa deoarece este foarte scurta. Numeroase alte probe de apa ar fi trebuit colectate si anali!ate in diferite perioade ale anului si in conditii meteorolo#ice diferite de"a lun#ul mai multor ani. 2Studiul de conditii initale pri!ind biodi!ersitatea3 estimea!a ca pa<istile si fanetele acopera BAE din suprafata ce ar fi ocupata de proiect. 'u toate acestea nu e(ista nici un document care sa cuprinda o lista cu plantele din acest perimetru. La pa#ina F se mentionea!a specii de plante dar fara a indica frecventa marimea locatia sau orice alta caracteristica relevanta din punctul de vedere al evaluarii conditiilor de ba!a. Raportul mentionea!a asociatii ve#etale cum ar fi Sedo Hispanici Potum nemoralis Pop et Hodian 1 !"# Acesta este edificator al unui $abitat endemic RB2AK 'omunitati sud"est carpatice pe stanci calcaroase cu $splenium tric%omanes ssp. &uadri'alens si Poa nemoralis )dupa 4abitatele din Romania Nicolae Donita Aurel 6opescu Mi$aela 6auca"'omanescu ... " Bucuresti 8 *ditura 7e$nica Silvica 2AA5+ cu o valoare deosebit de mare din punct de vedere al conservarii. Alte asociatii ve#etale sunt edificatoare ale unor $abitate prioritare pentru conservare cum ar fi asociatiile (ardo )estucetum rubrae Maloc% 1 ** impreuna cu +iolo declinatae (ardetum strictae Simon 1 ,,, mai precis al $abitatului RB2GA 6a<isti cu Nardus bo#ate in specii )dupa 4abitatele din Romania Nicolae Donita Aurel 6opescu Mi$aela 6auca"'omanescu ... " Bucuresti 8 *ditura 7e$nica Silvica 2AA5+. %n aceasta ordine de idei comuntatile de plante nu sunt caracteri!ate din punct de vedere al $abitatelor fapt cerut e(pres de Directiva privind 3abitatele )K2-=G-**' + transpusa prin Le#ea =B2-2AA1 nepermitand astfel o evaluare corecta al situatiei actuale din !ona prin prisma actelor normative care re#lementea!a protectia mediului respectiv a speciilor si comunitatilor de plante si animale. Mai mult unele studii recente )pers com J. A;ro:d et col botanicii 'asei Re#ale Britanice+ releva pre!enta unor $abitate prioritare din Directiva si Le#ea mai sus amintita cum ar fi R=AHA RB2GA precum si pre!enta mai multor specii de plante prote<ate de aceeasi Directiva inclusiv de Le#ea =B2-2AA1.

1A

Studiul care se refera la insectele din !ona studiata caracteri!ea!a aceste vietuitoare intr"un mod complet strain de biolo#ia si ecolo#ia contemporana divi!andu"le in8 .%nsecte daunatoare, respectiv .%nsecte folositoare, conceptie de altfel des folosita la inceputul si c$iar finele secolului S%S. 'onsideram ca cel care a scris aceste capitol ori vrea sa influente!e incorect cititorul ori a trait in sec. S%S ambele ca!uri fiind motive suficiente din punct de vedere stiintific pentru ar#umentarea refacerii studiului. Studiile referitoare la fauna de vertebrate precum si nevertebrate nu includ marimea populatiilor )caracteri!and populatiile numai prin .comun, sau .putin comun, si .rar,+ nepermitand astfel evaluarea situatiei reale. 6reci!am ca evaluarea impactului real se poate face numai daca se cunoaste marimea acestuia relativa la marimea aceleisi specii la nivel national re#ional etc. %ntr"un final o recenta vi!ita de teren 5 la Rosia Montana releva e(istenta unor specii )cum ar fi Emberi-a cia 6resura de stanca sau .endrocopos minor O 'iocanitoarea pestrita mica+ care nu sunt redate in studiul privind conditiile initiale de biodiversitate in discutie fapt care ne pune serioase semne de intrebare fata de corctitudinea si serio!itatea studiului alcatuit nefiind vorba de specii oportunistice. Mai mult datele sunt imposibil de verificat necunoscandu"se provenienta acestora. Acesta contestatie nu cuprinde suficient spatiu pentru a comenta pe mer#inea 25lanului de 0e"!oltare 0urabila a Comunitatii3 . Doua e(emple edificatoare in privinta calitatii acestui plan sunt8 0i#ura =.G pre!inta o piramida a varstelor la Rosia Montana. Aceasta incearca sa arate un procent al barbatilor si femeilor pe cate#orii de varste. 'onclu!ia sa este ca cele mai mari #rupuri demo#rafice sunt vaduvele batrane si barbatii casatoriti. 6e lan#a faptul ca aceasta conclu!ie nu se poate desprinde din fi#ura respectiva este si aberanta deoarece unui #rup de barbati casatoriti ii corespunde lo#ic un #rup de femei casatorite. 0i#ura 5.F intitulata PRosia MontanaN Structura locurilor de munca& arata o crestere a numarului de locuri de munca in sectorul minier in anul 2AA=. Aceasta nu corespunde adevarului. Dat fiind pro#ramul #radual de inc$idere a minei de stat de la Rosia Montana multi mineri au fost disponibili!ati. An#a<arile facute de catre RMG' in 2AA= nu sunt in sectorul minier ci in activitati cum ar fi8 sapaturi ar$eolo#ice constructii transport etc. Asadar acestea nu pot fi incadrate in cate#oria PBarbatilor casatoriti an#a<ati in minerit la Rosia Montana.& An#a<arile facute de catre RMG' arata pe de alta parte ca e(ista potential abilitati si calificari pentru de!voltarea de activitati alternative mineritului. 0i#ura 5.K intitulata PLocuri de munca in 'ampeni& confima faptul ca !ona nu este dependenta de minerit si se poate de!volta fara aportul sau. 25lanul de Management al 5atrimoniului Cultural3 foloseste termeni #enerici ca si Pprotectie& si Pconservare&. 'u toate acestea nu e(plica masuri concrete de protectie a monumentelor impotriva deteriorarii produse de activitatile miniere. Documentul tinde sa se refere adesea la o serie de conventii internationale )ale unor or#anisme cum ar fi >N*S'I %'IMIS+ fara insa a arata cum le"ar respecta propunerea de proiect. %'IMIS B pe de alta parte si"a e(primat in mai multe re!olutii in#ri<orarea profunda fata de impactul proiectului minier asupra sitului ar$eolo#ic Alburnus Maior. RMG' doreste sa se pre!inte ca si un proprietar responsabil de monumente istorice prin faptul ca va transfera dreptul de proprietate asupra lor catre o fundatie. Aceasta ar administra patrimoniul cultural mobil si imobil
5 6

J. Ac;ero:d J. S!abo T A. Jones 5i!ita de teren la Rosia Montana iunie 2AAB

A se vedea 999.icomos.or#

11

din Rosia Montana si si"ar asuma de asemenea ma<oritatea obli#atiilor le#ale in domeniul cercetarii patrimoniului cultural. Asadar RMG' nu mai pastrea!a nici o responsabilitate in ceea ce priveste consecintele ne#ative ale proiectului asupra patrimoniului cutural national. Aceasta viitoare fundatie va depinde financiar de RMG' si va fi asadar controlata de aceasta. Nu e(ista astfel nici un fel de #arantie privind independenta mana#ementului cultural al proiectului. E. 6n sumar al altor puncte slabe ale raportului EIM# Raportul nu contine# I descriere a cum va fi #arantata conservarea $abitatelor listate in Ane(ele 1 T 2 ale 'onventiei de la Berna privind conservarea vietii salbatice si a $abitatelor naturale din *uropa si in Directiva europeana privind $abitatele. Masurile de conservare si monitori!are sunt nesatisfacatoare din punct de vedere te$nic. I evaluare a alternativelor din punct de vedere al impactului proiectului asupra ariilor prote<ate )L. 5-2AA1+ Piatra .espicata si Piatra Corbului. %n sc$imb se mentionea!a ca unul dintre aceste monumente naturale va fi distrus iar celalalt va fi stramutat. *ste te$nic imposibil de stramutat Piatra .espicata iar Psolutia& propusa pentru aceste doua monumente incalca Le#ea 5-2AAA. Solutii pentru diminuarea impactului asupra ecosistemelor acvatice si terestre in timpul constructiei operarii inc$iderii si in perioada de post"inc$idere a minei. I descriere a impactului si masurilor de diminuare a impactului ia!ului de decantare asupra surselor de apa subterana. I descriere a felului in care proiectul se conformea!a Irdonantei de >r#enta 2==-2AAA. >n calcul al #arantiei financiare pentru operarea instalatiei de mana#ement al sterilului din 5alea 'ornei asa cum cer imperativ atat 3otararea de Guvern G=K-2AA5 privind depo!itarea deseurilor cat si Directiva privind Mana#amentul Deseurilor. I estimare a #arantiilor si surselor de risc definite ca si Pde!astre naturale& O ploi torentiale alunecari de teren etc. I evaluare a impactului fenomenului numit Pploaie cu cianuri& #enerat de evaporarea cianurii din ia!ul de decantare )a se vedea 6lanul de Mana#ement Aer+. Acesta este un aspect semnificativ in lumina faptului ca raportul Situatii de risc )p.F5+ admite ca .De!voltarea unor aerosoli to(ici si 3'N la suprafata ia!ului se va produce permanentQ, iar concentratiile de 3'N in aerul din re#iune ar putea sa a<un#a la =A " U FA V#-mG. I e(plicatie privind viabilitatea propunerii de proiect fara constructia unei $alde de minereu sarac. I evaluare a riscurilor asupra sanatatii #enerate de pierderile de teren a#ricol si silvic care repre!entau bariere naturale impotriva delasarii aerului poluat. I descriere a impactului transfrontalier in ca!ul unui accident asupra unor arii naturale importante cum ar fi 6arcul National WXrXs"Maros din >n#aria situat de"a lun#ul vaii Muresului. I lista a fiecarui component acumulat in instalatia de mana#ement a sterilurilor )metale #rele sulfur apa etc+ in anii de operare F"12 si anii 1G si 1=. Mentiunea daca s"a #asit o asi#urare financiara pentru proiectul minier. I estimare a valorii teoretice a minelor romane ale sitului Alburnus Maior precum si a tuturor vesti#iilor ar$eolo#ice.

12

 I estimare a valorii teoretice si practice a !onei din punct de vedere al patrimoniului natural si al biodiversitatii I evaluare a veniturilor potentiale #enerate de turism la Rosia Montana in ca!ul ne"reali!arii proiectului venituri asociate cu vi!itarea #aleriilor romane din Masivul 'arnic. I anali!a a activitatilor economice alternative la Rosia Montana si in !onele invecinate in absenta proiectului minier. I anali!a comparativa a valorii proiectului minier fata de valoarea activitatilor alternative mineritului cum ar fi a#ricultura turismul etc. Numai in privinta turismului raportul *%M ar fi trebuit sa evalue!e scenarii si propuneri similare celor incluse in studiul .Model de de!voltare a turismului si contributia sa la de!voltarea durabila in !ona Mlatna Bucium Rosia Montana si Baia de Aries ca si alternative la activitatile mono"industriale de e(tractive, reali!at de %nstitutul National pentru 'ercetare De!voltare in 7urism )%N'D7+ publicat in aprilie 2AAB. %n privinta a#riculturii raportul ar fi trebuit sa evalue!e potentialul oferit de fondurile europene de pre"aderare precum si de fondurile structurale din sectorul a#ricol cu referinte in particular la de!voltarea a#riculturii montane )e(emple SA6ARD L*AD*R+. I evaluare a pre<udiciului cau!at de declararea Rosiei Montane ca !ona industriala si care inter!ice initierea oricaror afaceri incompatibile cu proiectul minier. Raportul la studiul de e!aluare a impactului asupra mediului pentru proiectul RMGC de extragere a aurului si argintului de la Rosia Monatan descrie o operatiune extrem de riscanta. Aceasta nu !a putea niciodata contribui la de"!oltarea durabila a comunitatii. In ceea ce pri!este credibilitatea acestei companii, este demn de mentionat ca dupa noua ani de pre"enta acti!a a RMGC la Rosia Montana, comunitatea este a"i social di!i"ata si mai saraca din punct de !edere strict economic. In tot acest timp, compania nu a reusit sa demonstre"e ca detine o 2licenta sociala3 de a opera, in sensul de a 1i obtinut mai intai un consimtamant in1ormat al comunitatii direct a1ectate. 0e aceea au trebuit sa isi impuna planurile de de"!oltare asupra comunitatii inca din &//& cand Rosia Montana a 1ost declarata "ona mono7industriala exclusi! re"er!ata pentru proiectul minier al RMGC. Exact in aceasta perioada de de"bateri publice compania des1asoara o campanie agresi!a de publicitate pentru a7si imbunatatii imaginea8 pe de alta parte amenintand localnicii cu exproprierea. Aceasta nu inseamna responsabilitate sociala, ci lacomie si distrugere camu1lata sub sloganul 2de"!oltarii durabile3 si c9iar al 2protectiei mediului3. Nu in numele meu. Subsemnatul solicit asadar Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor sa nu dea acordul de mediu pentru proiectul de extragere a aurului si argintului de la Rosia Montana. INTRO06CETI # 7 0ata 7 0atele de contact 8 7 Numele 7 Semnatura

1G