Statiunea Ocnele Mari din Ocnele Mari Descriere Ocnele Mari este unul din cele mai vechi

orase ale Olteniei, situat la 12 km de Ramnicu-Valcea. Exploatarea sarii la Ocnele Mari s-a facut din cele mai vechi timpuri, edificatoare fiind descoperirea in aceasta zona a unui numar insemnat de topoare-ciocan de minerit care au apartinut culturilor epocii neolitice, bronzului si primei epoci a fierului. Potrivit descoperirilor arheologice, aici s-a aflat vestitul centru tribal "Buridava". In evul mediu exploatarea sarii in zona devine monopol domnesc, capatand un avant deosebit in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu. Incepand cu secolul XVIII, toate documentele vremii mentioneaza importanta exploatarii de sare de la Ocnele Mari in Tarile Romanesti, aceasta fiind cea mai insemnata exploatare salina din sud-vestul Romaniei (de aici si denumirea de "Ocnele Mari"). Prima atestare istorica a localitatii Ocnele Mari dateaza din anul 1402. In epoca moderna, exploatarea sarii si comertul cu sare continua sa reprezinte principala baza economica a asezarii. Putini stiu ca multumita infloritorului comert cu sare, Ocnele Mari numarau in anul 1930 mai multi locuitori decat actualul municipiu Ramnicu-Valcea. In anul 1912, pe amplasamentul unei vechi saline dezafectate, s-a deschis unul din primele stabilimente balneare curative din zona. Binefacatoarele ape sarate au devenit repede cunoscute si Ocnele Mari a fost declarata statiune balneara. Strandurile cu apa sarata de la Ocnita si Ocnele Mari si namolul sapropelic de la Ocnita sunt si astazi un adevarat miracol atat pentru sanatatea adultilor, cat si a copiilor si a varstnicilor. In ciuda regretabilei lipse de investitii, ele sunt asaltate in fiecare vara de nenumarati turisti, care revin an de an pentru a se bucura de efectele benefice ale bailor de saramura. Un aspect pozitiv, care demonstreaza totodata intentiile edililor de a recuceri faima de altadata a statiunii, il reprezinta deschiderea in toamna anului 2009 a centrului turistic din Salina Ocnele Mari. Acesta cuprinde spatii de agrement atat pentru adulti, cat si pentru copii- de la mese de ping-pong, mini- teren de baschet si fotbal, un mic cinema, bar, multiple spatii de joaca pentru copiii de toate varstele si nu in ultimul rand, cea mai mare biserica subterana din Romania. Salina este un obiectiv cautat nu doar pentru valoarea sa turistica, ci si pentru virtutile sale curative- multi oameni vin aici, adesea cu copii, pentru cure destinate tratarii diverselor afectiuni respiratorii. Alte obiective de interes in zona: - "Evantaiul" (formatiune geologica spectaculoasa, in forma de evantai de culoare alba, din tuf cretacic) ; - "Fagul Miului" (legenda spune ca Miu Haiducu era fiul unui pandur de-al lui Tudor Vladimirescu, care iesea la pradat la drumul mare in targurile de la Horezu, la Muiereasca si la crasma lui Ilie Chioru. Dupa ce dadea lovitura, se spune ca se ascundea in scorbura taiata in trunchiul unui fag batran dintr-o padure din apropiere). - Vechi monumente de arhitectura: ruinele bisericii Adormirea Maicii Domnului din Ocnele Mari (secolul al XVllea), biserica Slatioarele (secolul al XVI-lea, ctitoria sotiei lui Alexandru Voda Mircea) si biserica fostului schit Titireciu (secolul al XVI-lea). Ocnita/ Ocnele Mari poate reprezenta alegerea ideala pentru cei ce isi doresc un concediu odihnitor, departe de agitatia oraselor, intr-un loc in care timpul se scurge domol, oamenii sunt simpli si nu prea instariti, dar omenosi si primitori, iar natura te imbie sa te apropii, cu liniste si multa lumina.

Evantaiul Piteti, tefneti, Ticleni

``Evantaiul`` este o formatiune geologica din tuf cretacic (roci calcaroase) de culoare alba, care se profileaza deasupra padurii de pe unul din dealurile care imprejmuiesc Ocnele Mari. Aceasta formatiune geologica a constituit motivatia declararii zonei din jurul sau rezervatie naturala.

Castrul roman Buridava

Buridava, conform scrierilor geografului grec Ptolemeu, este capitala tribului geto-dac al burilor, localizat n oraul Ocnele Mari,judeul Vlcea. n traducere liber nseamn cetatea sau oraul burilor. Alturi de cetile de la Grditea i Tetoiu, au fcut parte dintr-un sistem defensiv ingenios n partea de sud-est a reedinei regilor daci din Sarmizegetusa munilor Ortiei. ns importana Buridavei era i aprarea nepreuitei bogii a locului, sarea. Localizarea cetii[modificare] Se tia de mai mult timp de Buridava roman care se gsea pe teritoriul localitii Stolniceni, la aceea dat localitate component a oraului Ocnele Mari, fr a se bnui c Buridava dacic se afla la circa 5 km. Se tia c dava roman era de o dat mai recent ca urmare a alungrii populaiei dacice din vatra strbun n timpul ocupaiei romane. ntmplarea face ca prin anul 1960 un profesor din Ocnele Mari, Gheorghe Moteanu, care avea o grdin ntr-un loc numitCosota, s gseasc spnd, cioburi de oale de lut. Observnd ceva mai deosebit la ele, le -a dus la fostul muzeu raional Vlcea. Conducerea muzeului le-a dat spre studiu profesorului Dumitru Berciu, care a stabilit originea lor dacic i a hotrt deschiderea unui antier arheologic. Cu acest prilej a fost descoperit o necropol din care au fost scoase la lumin o serie de obiecte din lut cum sunt ceti, farfurii i vase. ntr-un mormnt a fost gsite chiar i cercuri din banda de fier, posibile cercuri de butoi. Dar ce este mai important, este c pe unele cioburi de ceramic au fost gsite inscripii ca REB, MARK i BUR, acesta din urm pare s ateste ca provin de la populaia burilor, locuitorii cetii. Pe o vaz de lut s-a gsit inscripia BASILEO THIAMARCOS EPOIEI, numele regelui local, contemporan cu mpratul roman Octavian Augustus

Castrul roman Buridava este situat n zona suburban Stolniceni a municipiului Rmnicu Vlcea. Castrul a fost construit n jurul anului 103, dup primul rzboi dintre daci si romani, pe amplasamentul unei foste tabere militare de corturi. Castrul era dotat inclusiv cu bi termale, descoperite prin anii 1950. Terma roman, singura constructie descoperit pn acum din castrul roman de la Buridava, va fi restaurat. n zona cettii Buridavei a fost descoperit o necropol unde s-au gsit diferite obiecte cu valoare arheologic precum: ulcioare, cesti si blide din lut ars si un mare depozit subteran de cereale, construit n tuful calcaros al dealului. Situl arheologic de la Buridava este inclus n Lista monumentelor istorice 2004 din Judetul Vlcea la Nr. Crt. 182, Cod lmi 2004: vl-i-s-a-09580 ca: "Buridava Roman sec. Ii - iii.

Fagul Miului
Legenda spune ca Miu Haiducu, fiul unui pandur din oastea lui Tudor Vladimirescu, iesea la pradat in targurile de la Horezu, Muiereasca sau la Crasma lui Ilie Chioru, iar dupa fiecare lovitura se refugia in zona Ocnelor Mari, unde se ascundea in scorbura unui fag batran dintr-o padure aflata in zona. Legenda se pastreaza si astazi orice localnic iti poate arata drumul spre Fagul Miului- care inca exista, drumul pana la el fiind o adevarata incantare.

Penitenciarul
Penitenciarul de la Ocnele Mari, disprut odat cu surparea salinei, a reprezentat pn n anul 1948 unul dintre centrele n care, alturi de detinuti de drept comun, au fost ncarcerati si membri ai Partidului Comunist din Romnia, printre care si Gheorghe Gheorghiu- Dej. Dup instaurarea regimului comunist, penitenticiarul a devenit unul dintre cele mai importante lagre de concentrare a lupttorilor din Miscarea National de Rezistent Anticomunist. Unul dintre cele mai semnificative figuri intelectuale ncarcerate la Ocnele Mari a fost si gnditorul Petre Tutea. De numele acestuia se leag unul dintre putinele evenimente fericite din istoria puscriei, si anume ncetarea procesului de reeducare, ca urmare a protestului naintat de Tutea directorului penitenciarului, prin care ameninta cu sinuciderea n mas a tuturor detinutilor politici. Evenimentul se petrecea prin anul 1958, cnd conducerea de stat a luat hotarrea de a nfiinta un centru de reeducare pentru minori (cunoscut ca scoal de corectie), dar scopul fiind acoperirea detentiei politice care exista n continuare ns sub denumirea de "drept comun". Nimeni din localitate nu ndrznea s spun ce se petrece acolo si nimeni nu "vedea" cruta puscriei care ducea mortii la cimitir. La Ocnele Mari au fost exterminati prin mpuscare o serie de figuri nsemnate ale intelectualittii romnesti si oameni simplii, legati de idealul luptei anticomuniste, ngropati ca anonimi n cimitirul Bozeasca. Penitenciarul rmne n istoria Romniei drept unul dintre cele mai dure centre de detentie, unde conditiile insuportabile contribuiau decisiv la distrugerea psihic si fizic a detinutului.

SAMBATA
PREZENTARE CETATEA FAGARAS Localizare : Piata Mihai Viteazul, municipiul Fagaras, judetul Brasov. Este vizibila de pe DN1/E68 cand ajungeti in centrul orasului la sensul giratoriu.
Cetatea Fagarasului este cel mai impunator monument al tinutului, unul dintre cele mai mari si mai bine pastrate din intreaga tara si chiar din Europa

Complexul feudal fortificat de la Fagaras, a carui constructie a inceput la sfarsitul secolului al XlV-lea si se continua, prin adaugiri succesive, pana la mijlocul secolului al XVII-lea, a fost precedat de o fortificatie din lemn, inconjurata cu un sant si val de pamant, atestata arheologic pentru secolul al XIIIlea. Aceasta fortificatie, dovada existentei unei organizari politico-militare autohtone voievodale timpurii in Tara Fagarasului, a fost distrusa pe la mijlocul secolului al XIII-lea, in urma unui puternic incendiu, dupa cum atesta vestigiile scoase la iveala prin sapaturile arheologice care au insotit lucrarile de restaurare.

In secolul al XV-lea cetatea din piatra si caramida de la Fagaras este atestata ca cetate militara de aparare, cu patru turnuri bastionare la colturi si un turn de avanpost pe latura de est.

In prima jumatate a secolului al XVI-lea, intre anii 1528-1541, Stefan Mailat, stapanul domeniului feudal al Fagarasului , apoi voievod al Transilvaniei, transforma cetatea militara de aparare intr-un castel feudal fortificat inatacabil; concomitent, construieste o noua incinta si transforma turnul de est

in turn al portii cetatii exterioare. in dreapta portii, zidul estic poarta stemele nobiliare -sculptate in piatra - a lui Stefan Mailat si a sotiei sale.

Resedinta a principilor Transilvaniei, complexul feudal fortificat de la Fagaras si-a definit forma si proportiile actuale in ultima parte a secolului al XVI-lea si in prima jumatate a secolului al XVII-lea. Importante lucrari sunt intreprinse in vremea principilor Balthazar Bathory (1589-1594), Gabriel Bethlen (1613-1629) si Gheorghe Rackoczi I (1631-1643).

Astfel, Gabriel Bethlen a adus arhitecti italieni care au imprimat constructiei estetica Renasterii motive florale si blazoane, stucaturi, loggii deschise in arcuri; concomitent, la colturile cetatii se construiesc cele patru bastioane - cazemata in stil italian.

In timpul lui Gheorghe Rackoczi I, au fost dublate, prin interior, zidurile exterioare de pe latura de nord si de sud, iar in spatiile create a fost aplicata umplutura de pamant, realizandu-se o rezistenta de 8 m grosime. Se construieste acum cladirea corpului de garda pe latura de est, iar santul de aparare din jurul cetatii este largit, adancit si umplut cu apa din Olt, devenind astfel un adevarat lac.

In urma acestor lucrari, Cetatea Fagarasului - centrul politico-administrativ al marelui domeniu al Fagarasului - a devenit un impunator ansamblu medieval. Adaptarile si adaugirile de constructii la care este supusa cetatea vor culmina, in secolul al XVII-lea, cu transformarea sa intr-o fastuoasa resedinta princiara, aceasta fiind perioada de apogeu a istoriei acestui maiestuos monument.
Fortificaia a fost iniial cetate de aprare. Abia la 1528 cnd a fost preluat de principele tefan Mailat a devenit reedin boiereasc i locul unde s-au inut multe din celebrele baluri nobiliare. De la tefan Mailat cetataea a ajuns la contele Bathory i ntreg neamul lui i a fost extins. Ulterior, ajuns domn, Mihai Viteazu preia cetatea de la Fgra, uznd de un vechi drept al principilor transilvneni. O doneaz Doamnei Stanca, soia lui, pe care o instaleaz aici. Un an de zile Stanca locuiete n Cetate ca stpn. Aa a ajuns castelul de la Fgra locaia cea mai cutat pentru Dietele i balurile Transilvaniei. A fost perioada de glorie a edificiului. La Fgra se ineau patru baluri n fiecare an. La petreceri participau toi nobilii transilvneni, peste 1.000 de persoane. Istoricii spun c nobilii tiau i cte 50 de purcei pentru o petrecere de la care nu lipseau vinul rou i dansurile de societate. Domniele necstorite veneau la bal pentru a -i gsi alesul. Pe lng balurile renumite n toat Transilvania. Doamna Stanca organiza n cetate i serate muzicale la care participau soiile nobililor din zon. Dup moartea lui Mihai Viteazu, cetatea devin fortrea militar, iar Doamna Stanca avea s ajung prizonier ntre zidurile ei. Cetatea Fgra a avut rol de aprare pn n perioada comunismului cnd a fost transformat ntr-o nchisoare de temut n care au fost torturai deinuii politic. Acum castelul a devenit muzeu, iar Consiliulul Judeean a alocat 11 milioane de lei pentru restaurarea sa.

PREZENTARE REZERVATIA NATURALA ARPASEL

Avnd o suprafa de 736 ha, Rezervaia Arpel, este situat pe versantul nordic al Munilor Fgr, cuprinznd etajul alpin, subalpin i montan superior, de la 2

Avnd o suprafa de 736 ha, Rezervaia Arpel, este situat pe versantul nordic al Munilor Fgr, cuprinznd etajul alpin, subalpin i montan superior, de la 2.500 m la 1.000 m altitudine. Vegetaia este format din pduri de amestec, molidiuri, afin, jnepeniuri, fitocenoze saxicole, ferigi,

iarba roioar, slcii pitice, piciorul cocoului, degetru, steregoaie, omag i pi. Dintre raritile floristice merit semnalate : aiul de munte (Allium victorialis), znioara (Callianthemum coriandrifolium), flmnzica (Draba kotschyi), ghinura (Gentiana punctata), vrtejul pmntului (Pedicularis oederi, P. exaltata), ochii oricelului (Saxifraga adscendens, S. moschata, S. luteo-viridis), iarba neagr (Scrophularia laciniata), clopoei (Symphyandra wan neri). Aici putem descoperii si vegetatia tipica zonei Fagaras ca, Alunul slbatic (Corylus Avellana) - prta al minunatelor ntmplri din poieniele acestor falnici muni ,Salcmul (Robinia Pseddocacia) - cu floarea lui parfumat este mereu n straie de nunt, Trifoiul rou (Trifolium Pratense) - varianta mai atrgtoare a fratelui purttor de noroc, Pinul rou (Pinus Sylvestris) - un adevrat Ft-Frumos al acestor poienie.