CAP.

IV CARACTERELE GENERALE ALE AGENTILOR PATOGENI

4.1. VIRUSURI SI VIROIZI VIROZE ALE PLANTELOR DE CULTURA PASTEUR este cel care stabileste natura infectioasa a bolilor bacteriene, dar abia la sfarsitul sec. XIX, MAYER, reuseste sa transmita agentul infectios al mozaicului tutunului !.M.T.", iar I!A#$%S&I considera acest 'irus ca fiind o bacterie de dimensiuni foarte mici. (EI)ERI#*& emite i+oteza ca mozaicul tutunului este +rodus de o substanta 'ie, fluida si infectioasa ce se gaseste in sucul +lantei. #atura 'irala a !MT este definiti' stabilita cand STA#,EY obtine +aracristale, iar (A%-E# care a analizat 'irusul constata ca este o nucleo+roteida. Caracterele si proprietatile ir!s!rilor Vir!s!rile . entitati +arazite obligate, desfasurand acti'itatea lor numai in interiorul celulelor 'ii. Particula 'irala denumita si 'irion sau nucleoca+sida este formata din genom si ca+sida la 'irusurile com+lete. /enomul este format dintr0un sir de +atru nucleotide intre care a'em acizii adenilic, guanilic, citidilic si uridilic. Acest sir este format dintr0o singura catena la 'irusurile monocatenare si din doua catene +aralele unite +rin legaturi de 1istone la cele bicatenare, dis+use in s+irala. !irusurile cu genomul format din AR# se numesc ribo'irusuri, iar cele cu A-# se numesc dezo2i'irusuri, in aceeasi +articula neintalnindu0se niciodata ambii acizi nucleici. /enomul este +rote3at de o teaca de natura +roteica denumita capsi"a, care confera +articulei 'irale +ro+rietati antigenice si imunogenice. *a+sida este formata din mai multe subunitati numite capso#ere. Unele 'irusuri +rezinta la e2teriorul ca+sidei un in'elis denumit peplos . 4orma si dimensiunea 'irusurilor sunt foarte 'ariate, +utand fi5 0 'irusuri alungite sub forma de bastonas cilindric, cu dimensiuni +ana la 677 nm sau filamentoase cu dimensiuni +ana la 89:7 nm. 0 'irusurile sferice sau +oliedrice, au dimensiuni de 890867 nm. I$%ectia irala si i$#!ltirea ir!s!rilor !irusurile nu +ot +atrunde in mod acti' in +lanta ci ele trebuie sa fie incor+orate in mod +asi' +rin rani. Urmeaza a+oi faza de absorbtie a 'irusului la elementele celulei du+a care are loc se+ararea ca+sidei de acidul nucleic. Acidul nucleic liber +atrunde in nucleu si are loc sinteza acidului nucleic 'iral la ni'elul nucleului celular al gazdei. Acidul nucleic mesager a3unge in cito+lasma, se acumuleaza in ribozomi, iar aminoacizii celulei formeaza lantul +roteinei 'irus du+a matricea acidului nucleic mesager. Proteina 'irala se formeaza +e seama aminoacizilor din cito+lasma. In inter'al de 8;08< ore de la infectie in celula se realizeaza o concentratie ma2ima de 'irusuri a+aruti +rin unirea +roteinei 'irale cu lantul de acid nucleic.

Raspa$"irea ir!s!rilor i$ pla$ta si tra$s#iterea lor In +lanta ras+andirea 'irusurilor se face +rin +arenc1im, floem si mai rar +rin 2ilem. In tesuturile gazdei, 'irusurile circula +rin +orii din membranele celulare fiind antrenate de curentii cito+lasmatici insa sub forma numai de acid nucleic liber fara ca+sida. Transmitera 'irusurilor are loc +e mai multe cai5 0 mecanic = +rin leziuni, cand 'irusul trece de la +lanta la +lanta +rin contactul direct sau +rin unelte> 0 organe vegetative obtinute la inmultirea vegetativa = ca bulbi, rizomi, tuberculi, stoloni, dra3oni, butasi sau altoi> 0 +rin cuscuta = +reia 'irusul cand +araziteaza o +lanta bolna'a si a+oi il transmite la +lante neinfectate> 0 +rin samanta = in cazul in care +lanta 'irotica a +rodus seminte, 'irusul fiind localizat in embrion sau in tegument> 0 +rin artropode = ac1izitioneaza 'irusul in tim+ul 1ranirii lor si il +ot retransmite. 0 +rin cicade, afide, plosnite, tripsii, unele coleoptere si acarieni = 'ectorii cei mai frec'enti ai fito'irusurilor> 0 +rin nematozi = transmiterea este destul de frec'enta, acestia +astrand ca+acitatea de a retransmite 'irusul cel +utin 67 de zile, ca in cazul s+eciilor5 Xyphinema index si Xyphinema italiae ce ataca 'ita de 'ie> 0 +rin ciupercile parazite = cum ar fi5 Olpidium brassicae ce transmite 'irusul necrozei tutunului, Synchytrium endobioticum ce transmite unele 'irusuri la cartof si Polymixa betae transmite 'irusul ce +roduce rizomania la sfecla de za1ar.

&o"i%icari citolo'ice( a$ato#ice si %i)iolo'ice i$"!se "e ir!s!ri la pla$te *elulele +arazitate de 'irus au cloro+laste mai mici, mai +utine si mai slab colorate, ceea ce induce si#pto#!l "e i$'al*e$ire. $ +arte din 'irusuri +roduc "e%or#ari, +e frunze a+arand 'o%ari sau *asicari, iar in tesuturi +ot sa a+are $ecro)e si "e'e$erarea %loe#!l!i. Unii arbori si +omi fructiferi infectati 'irotic +ot +rezenta sc!r'eri "e 'o#e si li'$i%icari "e%ect!oase sau se constata ac!#!larea +i"ratilor "e car*o$ i$ %r!$)e. In interiorul celulelor +arazitate +ot sa a+ara i$cl!)i!$i a#or%e sa! cristali$e de :067 ?m. In ceea ce +ri'este modificarile fiziologice ale +lantelor 'irotice se constata5 o crestere a acti'itatii enzimatice, sucul e2tras din +lanta o2idandu0se foarte ra+id> scade fotosinteza cu :70@7A> res+iratia +lantelor scade> se dezec1ilibreaza substantele 1ormonale5 scade au2ina ceea ce duce la +iticire sau nanism> scade continutul in glucide>

creste concentratia in azot la 'irusurile ce +roduc mozaicuri" sau aceasta scade la 'irusurile ce dau ingalbeniri".

*ercetatorii urmaresc +roducerea de material de +lantat liber de 'irusuri. Astfel, in +rezent se foloseste in diagnosticarea 'irozelor testul ELIS .

Si#pto#ele pro"!se "e ir!s!ri la pla$te In functie de organul atacat, sim+tomele se clasifica in5 8. sim+tome foliare = sub forma de decolorari, necroze, deformari sau reduceri ale limbului foliar> B. sim+tome tul+inale = ca nanismul, +rin scurtarea internodurilor, striatia necrotica, deformari ale ramurilor s.a> 6. sim+tome florale = sub forma de +atari ale +erigonului sau ca benzi de decolorare a +etalelor> ;. sim+tome +e fructe = ca +etele inelare, +etele rugoase, +ietrificari ale +ul+ei, negeiri etc> :. sim+tome ale sistemului radicular = +rin scurtarea, indesirea si necroza radacinilor. In cazul 'irusurilor latente +e +lantele atacate nu a+ar sim+tome e'idente, +lantele fiind tolerante fata de 'irusul res+ecti'. !ara, datorita tem+eraturii ridicate, uneori sim+tomele sunt mascate, iar s+re toamna acestea rea+ar. -iagnosticarea +recisa a bolilor 'irotice se face +rin mai multe metode, si anume5 e2aminarea +lantelor si e'identierea sim+tomelor> testarea serologica care +oate stabili a+artenenta la un anumit gru+ +rin reactia dintre 'irus ca antigen si un ser e2tras din animalele inoculate in +realabil care contine anticor+i s+ecifici> testarea biologica +e +lante indicator cu suc infectios e2tras mecanic, 'erificarea +rin altoire sau +rin transmitere +rin cuscuta> e2aminarea la microsco+ul electronic a e2tractelor de suc din +lantele atacate si +unerea in e'identa a +articulelor 'irale.

;.8.8. !IRUSU, X A, *ART$4U,UI = P$TAT$ !IRUS X Acest 'irus +roduce mozaicul X slab, comun" al cartofului, inca din 8C68, cand a fost studiat de SMITD. P$P si *$,A(. l0au descris si in Romania, +roducand +agube intre 870B7A cand este semnalat singur sau +agube mai mari cand se gaseste asociat cu alte 'irusuri Y sau A". Si#pto#e in +rima +arte a +erioadei de 'egetatie, +ana la inflorire, +lantele 'irotice +rezinta un mozaic slab interner'urian. Sim+tomele dis+ar 'ara la tem+eraturi mai mari de B;E* sau in +erioadele cu tem+eraturi sub 87E*. In toamna se obser'a zone necrotice +e limb sau +e +etiol. A'e$t!l pato'e$ Potato 'irus X face +arte din gru+a PotF'irus. Produce incluziuni cito+lasmatice in celulele e+idermei si mezofilului. !irusurile au o molecula de AR#, dimensiuni de :8: 2 8: nm si +rezinta o forma fle2uoasa, iar +rin agregare dau +articule alungite sau fibroase in celulele benzilor clorotice dintre ner'uri. *ercul de +lante gazde cu+rinde genurile5 Solanum, Atro+a, *a+sicum, -atura, DFosciamus, ,Fco+ersicum, #icotiana, Petunia, P1Falis. !irusul +rezinta 6 gru+e de tul+ini ce dau sim+tome diferite, necroze inelare albe cu mozaic 'erde sistemic, necroze inelare albe cu tul+ini brunificate si cea de a treia gru+a ce da numai necroze brune +e frunze. Aceste trei gru+e au tem+eraturile de inacti'are 97E*, 9B096E* si res+ecti' 9:09@E*. !irusul este deosebit de rezistent, in suc +ersista B:7 zile iar in frunze la 0B7E* c1iar 8B luni.

Epi"e#iolo'ia Transmiterea 'irusului se face +rin tuberculi sau +rin contactul direct intre +lantele sanatoase cu cele bolna'e. *a agenti 'ectori sunt5 zoos+orii de la Synchytrium endobioticum, cuscuta, insectele Melano+us differentialis si !ettigonia viridissima. Identificarea 'irusului in sucul e2tras din frunze sau tuberculi se +oate face usor cu testul E,ISA.

;.8.B. S*URT0#$-AREA = /RAPE!I#E 4A# ,EA4 !IRUS Si#pto#e Plantele infectate cu tul+inile acestui 'irus +rezinta lastarii slab dez'oltati, cu internodurile scurte, dis+use in zig0zag. 4runzele a+ar ing1esuite, lastarii luand as+ectul de tufa deasa. Planta a+are mult ing1esuita si +rin maifestarea fenomenului de +roliferare a lastarilor. 4runzele lastarilor atacati sunt mult mai mici, deformate, cu as+ect de e'antai, asimetrice si cu numeroase +ete clorotice. Uneori a+ar inele sau +ete cu as+ect uleios, ce im+rima acestor organe un as+ect mozaicat. Pe unele soiuri, sim+tomele sunt mascate, constatandu0se doar deformarea frunzelor si scurtarea internodurilor. -eseori, +lantele atacate au ciorc1ini ce +rezinta fenomenul de meiere bobitele raman mici si nu se matureaza". Radacinile +lantelor atacate sunt slab dez'oltate, cu as+ect de incretire, iar in sectiune lemnul are o coloratie rosiatica. Plantele sunt mai mici ca talie, 'egeteaza defectuos, +roductiile fiind din ce in ce mai mici, iar bobitele sunt li+site +artial de seminte.

Raspa$"ire tra$s#itere !irusul se transmite +rin altoi, uniri radiculare si nematozi. -in cercetarile facute in 4ranta, Italia, S.U.A. si Romania, s+eciile de nematozi Xiphinema index si Xiphinema italiae" ras+andesc 'irusul in mod natural, astfel e2+licandu0se a+aritia 'etrelor de +lante 'irotice, care se maresc an de an, +ornindu0 se de la o singura +lanta bolna'a.

Pre e$ire si co#*atere #oile +lantatii 'or fi a+lasate +e terenuri cores+unzatoare acestei +lante, e'itandu0se solurile reci, argiloase si care retin +uternic a+a. Terenurile rezultate in urma defrisarii +lantatiilor 'iticole si infestate cu nematozi, 'or fi culti'ate cu lucerna ;0: ani, du+a care se +ot refolosi in cultura 'itei de 'ie. Se 'or intrebuinta altoi si +ortaltoi sanatosi. Se 'or combate nematozii, folosindu0se +re+aratul Mocar+ 87 / :7097 GgH1a.

4.,. &ICOPLAS&E &ICOPLAS&OZE &OLICUTE -&ICOPLAS&E. In 8C7B a fost descrisa +rima mico+lasmoza 'egetala = ingalbenirea asterului Aster FelloIs disease". In 8C@9 s0a desco+erit +rezenta acestor organisme la +lante, fiind cunoscute astazi ca organisme de ti+ M,$ MFco+lasma = ,iGe = $rganism", denumire data datorita fa+tului ca inmultirea mico+lasmelor +rezinta o asemanare cu inmultirea ciu+ercilor. Caracterele si #or%olo'ia #olic!telor Molicutele sunt +arazite facultati'e +utand trai in mod sa+rofit, dar si in mod +arazit. *or+ul lor este alcatuit dintr0o celula li+sita de membrana celulara, +rezentandu0se doar o membrana cito+lasmatica. *om+ozitia c1imica este de natura nucleo+roteica, a'and atat A-#, AR# cat si +roteine. 4a+tul ca +oseda enzime induce +ro+rietatea de a a'ea metabolism +ro+riu. Mico+lasmele sunt organisme +leomorfe au forme 'ariate"5 sferice, alungite sau ramificate, din cauza ca nu au +erete celular. *elula molicutelor este alcatuita ditr0un nucleu difuz, alcatuit din filamente de A-#, cito+lasma, ribozomi care contin AR# si o membrana cito+lasmatica alcatuita din 6 straturi. Raspa$"irea #icoplas#elor Transmiterea mico+lasmelor se realizeaza +rin5 8. transmitere prin organe vegetative de inmultire butasi, rizomi, dra3oni, bulbi, tuberculi". B" transmiterea prin altoire = este foarte ra+ida, mico+lasma trecand din altoiul sau +ortaltoiul bolna' in +artenerul sanatos. 6" transmiterea prin vectori = +rin cicade care in momentul 1ranirii ac1izitioneaza mico+lasma care a+oi o 'or retransmite la +lantele +e care le 'or ataca. Alti 'ectori sunt afidele, acarienii si c1iar +lantele +arazite cuscuta". Si#pto#ele si "eter#i$area #icoplas#elor Mico+lasmele +roduc la +lante boli gra'e cu e'olutie sistemica intrucat multi+licarea lor ra+ida in floem duce la *locarea circ!latiei s!*sta$telor $!triti e s+re radacina +ro'ocand acestora o%iliri si $ecro)e. Sim+tomele cele mai e'idente sunt5 0 cloroze ster yello#s"

0 0 0 0 0 0

1i+ertrofii !omato big bud" nanism d#arf" filodii $lover phyllody" +roliferari si as+ermii Onion proliferation" elasticitatea lemnului pple rubbery #ood" atrofia fructelor ppelchat fruit".

;.B.8 ST$,(URU, S$,A#A*EE,$R = ST$,(UR -ISEASE MY*$P,ASMA Stolburul este considerat ca una din bolile cele mai gra'e ale +lantelor din fam. Solanaceae. (oala a fost descrisa de RI)&$! si asu+ra ei au facut studii si A,I*E SA!U,ES*U si P,$AIE. Si#pto#e In functie de gru+a de +lante +e care este semnalata mico+lasma, e2ista o 'arietate mare de sim+tome5 ,a Solanum tuberosum, Solanum melongena, $apsicum annuum, $allistephus chinensis si %icotiana rustica var" humulis = mFco+lasma +roduce cloroze si ofiliri ra+ide. ,a Lycopersicum esculentum, &inca rosea, Ligustrum vulgare, $uscuta campestris, $onvolvulus arvensis si %icotiana rustica = mFco+lasma +roduce 'irescenta, filodie, +roliferare, malformare si as+ermie. ,a Solanum tuberosum, 'aucus carota si $henopodium amaranticolor = mFco+lasma +roduce inrosirea frunzelor sau colorarea lor in mo' si reducerea su+rafetei limbului. ,a tomate a+are 1i+ertrofierea caliciului si lignificarea fructelor ce nu a3ung sa se coaca si sa aiba culoarea rosie caracteristica.

A'e$t!l pato'e$ MFco+lasma are +articule sferice, eterogene cu diametrul de :70<7 ?m in diametru, usor deformabile. Epi"e#iolo'ie MFco+lasma este cunoscuta ca +arazita +e <7 s+ecii de +lante ce a+artin la 87 familii botanice. Transmiterea agentului +atogen este asigurata de s+eciile genului *uscuta si de insectele (yalestes obsoletus, Euscelis plebe)us si *acrosteles laevis. ,a s+eciile lemnoase transmiterea mFco+lasmei se realizeaza +rin altoiri sau grefe de tesuturi. In natura +agubele +roduse de mFco+lasma sunt direct +ro+ortionale cu ecologia 'ectorului (yalestes obsoletus.

 In anii cu 'eri secetoase cu atac mare de (yalestes" stolburul +roduce ofiliri gra'e ale cartofului. In anii cu +rima'eri si 'eri +loioase, atacul de stolbur este doar s+oradic si nu da +agube insemnate. Pre e$ire si co#*atere *ulturile de solanacee 'or fi corect erbicidate +entru a diminua atacul de (yalestes obsoletus si a elimina buruienile gazda ale mFco+lasmei. Solurile culti'ate cu cartof sau legume 'or fi mentinute la o umiditate cores+unzatoare. Araturile adanci de toamna au un rol deosebit in diminuarea rezer'ei semintelor de buruieni, iar la +lantarea tuberculilor sau a rasadurilor se 'a a'ea in 'edere ca +e tarlalele res+ecti'e sa nu e2iste 'etre de cuscuta ce +ot transmite mico+lasma.

4./. 0ACTERIOZE Aceasta gru+a de organisme fito+atogene a ince+ut a fi cercetata de catre (URRI,, care a studiat arsura merilor, iar SMITD a +us bazele fitobacteriologiei. (acteriile sunt organisme 1eterotrofe, facultati' +arazite. *or+ul bacteriilor este un dermato+last alcatuit dintr0o celula +re'azuta cu membrana> nucleul insa nu are o membrana +ro+rie. &or%olo'ia( %i)iolo'ia si i$#!ltirea *acteriilor (acteriile fito+atogene au forma de bastonas denumite bacili, fata de celelalte gru+e ce +ot a'ea forme sferice de coci, semis+irale 'ibrioni" sau s+iralate s+irili". (acillii au dimensiuni intre 7,@0; 2 7,60 8,B ?m si +ot +rezenta cili5 0 cele cu un cil la un +ol sunt monotric1e mono+olar> 0 cu gru+ari de cili la un ca+at sunt lo+1otric1e mono+olar> 0 la ambele ca+ete sunt lo+1otric1e bi+olar> 0 cu mai multi cili dis+usi +e intregul bacilului sunt +eritric1e. Co$stit!tia c+i#ica a cel!lei *acterie$e este alcatuita din5 0 0 0 0 0 0 0 0 9:0<7A a+a> B067A substante minerale> Acizi nucleici> :7A din greutatea uscata" +roteine> 8B0B<A din greutatea uscata" glucide> 87A din greutatea uscata" li+ide> Pigmenti ma3oritatea carotenoizi"> (acteriocine . +roteine nere+licati'e cu rol deosebit in distrugerea unor tul+ini +atogene ale aceleeasi bacterii sau a unor bacterii inrudite. Astfel, agrocina <; distruge bacteria grobacterium radiobacter, siringocina distruge bacteria Pseudomonas syringae.

Epi"e#iolo'ia *acteriilor In ciclul de 'iata al bacteriilor fito+atogene se disting doua faze, si anume5 I. faza +atogena 0 cu acti'itate biologica intensa in sezonul de 'egetatie> II. faza ne+atogena sa+rofita = are loc in tim+ul iernii cand +o+ulatia bacteriana +ereneaza si 'a constitui inoculul +rimar +entru declansarea bolilor bacteriene din anul urmator. Tra$s#iterea *acteriilor pato'e$e se face +rin5 0 seminte transmitere generati'a" = la care bacteriile +or fi aderente la su+rafata sau in interiorul semintelor>

0 materialul 'egetati' de inmultire altoi, bulbi, rizomi, tuberculi"> 0 sol = in cazul in care raman resturi ale +lantelor +arazite> 0 insecte, animale, +asari, nematozi> 0 masini, unelte si ambala3e> 0 a+a si aer. In +lanta bacteriile +atrund +rin desc1iderile naturale stomate, 1idatode, lenticele" sau +rin leziuni +ro'ocate mecanic sau de insecte. -u+a stabilirea relatiilor de +arazitism cu gazda, ince+e multi+licarea bacteriilor. Si#pto#e pro"!se "e *acterii (acteriile fito+atogene actioneaza asu+ra tesuturilor gazdelor +rin enzimele si to2inele +roduse, determinand reactii fiziologice, bioc1imice si modificari anatomo0morfologice 'ariate, cum sunt5 8. +ete colorate, +ete cu as+ect 1idrozat, +ete sau zone translucide, +ete rosiatice datorita acumularii de antocian, +ete negre datorita acumularii de melanina> B. necrozarea tesuturilor, urmata de des+rinderea zonelor afectate sub forma de ciuruiri> 6. uscarea lastarilor> ;. deformari sau tumori ce a+ar +e diferite organe> :. ofiliri datorate +utrezirii sistemului radicular sau obstruarii 'aselor conducatoare de coloniile bacteriene> @. +utreziri umede la organele suculente.

;.6.8. *A#*ERU, (A*TERIA# = A/R$(A*TERIUM RA-I$(A*TER P!. TUME4A*IE#S In 8C<:, *A!ARA a demonstrat etiologia bacteriana a bolii, izoland din tumorile de la 'ita de 'ie o bacterie cu care a reusit sa re+roduca tumori. SMITD a fost cel care a introdus termenul de cancer la +lante. Prin cancer la +lante se intelege boala +rodusa de o bacterie caracterizata +rin tumori cu +roliferare continua si autonomie de crestere, trans+lantabile +e +lante sanatoase si culti'abile +e medii sintetice. In Romania, +rima semnalare a cancerului a fost facuta de TR. SA!U,ES*U +e radacini de meri tineri. Si#pto#e ,a +omii fructiferi, +e radacini si in zona coletului, se dez'olta tumori, la ince+ut albicioase, iar mai tarziu brune si lemnoase. Tumorile sunt de marimi, forme si consistente diferite, cu su+rafata rugoasa. *aracteristic bolii este a+aritia de tumori secundare, aceasta formandu0se de obicei deasu+ra tumorii +rinci+ale. Uneori tumorile genereaza formatiuni de organizare rudimentara, asemanatoare cu frunzele, mugurii, lastarii, denumite teratoame. *elulele care alcatuiesc tumorile, sunt 1i+ertrofiate, deformate sau foarte mici, cu o com+ozitie a cito+lasmei modificata. Tesuturile tumorale contin au2ina si din acest moti' +ot fi culti'ate in culturi au2enice culturi +ure +e medii nutriti'e". A'e$t!l pato'e$ grobacterium radiobacter pv" tumefaciens (acteriile +o+uleaza in cea mai mare +arte tesuturilor +eriferice ale tumorii. Ele sunt gram negati'e, lofotri1e si formeaza +e mediu nutriti' du+a B06 zile de la insamantare colonii albicioase, mici, cirulare si lucioase. Unele tul+ini bacteriene +roduc o bacteriocina, numita agrocina. !irulenta unei tul+ini este gu'ernata de gene care se afla +e o +lasmida mare numita Ti tumor inducing". Unele tul+ini au un s+ectru larg de gazde, altele fiind s+ecializate. Pe baza unor caractere fiziologice tul+inile de Agrobacterium radiobacter +'. tumefaciens au fost im+artite in 6 bioti+uri5 0 bioti+ul 8 si B sunt 'irulente fata de +omii fructiferi, trandafiri si unele +lante erbacee> 0 bacteriile din bioti+ul 6 sunt 'irulente fata de 'ita de 'ie.

Epi"e#iolo'ie (acteria +oate su+ra'ietui in sol mai multi ani in functie de +ro+rietatile fizice si c1imice ale acestuia. S0a do'edit ca e2udatele radacinilor de +orumb in1iba inmultirea bacteriilor, +e cand e2udatele radacinilor unor +lante gazda o stimuleaza. Ras+andirea bacteriilor se realizeaza +rin5 a+a, +raf, instrumente agricole s.a. (acteriile +atrund +rin rani> bacteriile grobacterium radiobacter pv" tumefaciens introduse +rin desc1ideri naturale, nu +roduc tumori. Procesul infectios se desfasoara astfel5 se ataseaza bacteria la o com+onenta a celulei gazda. In acest stadiu, o im+ortanta deosebita il are mecanismul de recunoastere, realizandu0se acti'area reactiei de sensibilitate. Urmeaza tumorogeneza ce cu+rinde ; eta+e5 8. trasformarea celulei normale in celula tumorala> B. +erioada dublarii, cand ince+ sa a+ara o inmultire dezorganizata a celulelor tumorale> 6. +erioada organizarii elementelor celulare a tumorii si diferentierea celulelor, cu a+aritia de 'ase conducatoare> ;. +erioada imbatranirii si necrozarii tumorilor. Prima +erioada, de transformare tumorala se im+arte in 6 faze5 a" conditionarea = cores+unde unei stari fizilogice +articulare a celulelor 'egetale, la sfarsitul careia +lanta de'ine sensibila fata de actiunea bacteriei. b" inductia = faza in care rolul +rinci+al ii re'ine bacteriei. -u+a terminarea fazei de conditionare, e2ista un tim+ limitat, in decursul caruia este necesara +rezenta bacteriei in tesuturile atacate. -u+a acest tim+, c1iar daca bacteria este distrusa, +roliferarea e'olueaza. -ez'oltarea ulterioara a tumorii in li+sa bacteriei a dus la conce+tul e2istentei unui +rinci+iu indicator in tumori PIT" +e care bacteria doar il 'e1iculeaza si care odata a3uns in tesutul gazdei +oate actiona inde+endent. PIT este o +lasmida a bacteriei, +urtatoare la randul ei de gene care codifica tumurogeneza, fiind denumita +lasmida Ti. c" +roliferarea tumorala = celulele tumorale +rezinta o dubla autonomie de crestere. Tumorogeneza este de+endenta si de factorii ca5 s+ecia, gazda, 'arsta +lantei si conditiile climatice. Tem+eratura o+tima +entru +atogen este BB067E*, iar umiditatea de <7A, lumina in general a'and efect in1ibitor. (oala +oate fi fa'orizata de solurile umede si com+acte, de e2cesul ingrasamintelor azotate, grindina, atacul unor nematozi, efectul gerului etc. (acteria Agrobacterium radiobacter +'. tumefaciens +oate induce tumori la +lante a+artinand unui numar foarte mare de s+ecii, genuri si familii. *u toate acestea, bacteria se caracterizeaza +rintr0o s+ecificitate ingusta, determinata de +lasmida Ti.

Pre e$ire si co#*atere Masurile +rofilactice sunt singurele care dau rezultate, cele agrote1nice a'and un rol mai im+ortant. Astfel, +e+inierele +omicole si scolile de 'ita 'or fi am+lasate +e terenuri usoare care 60; ani au fost culti'ate cu graminee sau lucerna. Materialul +entru inmultirea 'egetati'a 'a fi recoltat de la +lante sanatoase, iar inainte de +lantare, 'itele si +omii 'or fi triati, eliminandu0se cei atacati. 4olosirea metodei biologice a a'ut rezultate deosebite. Astfel, in 8C9B, #E% si &ERR au semnalat un izolat ne+atogen de Agrobacterium radiobacter +'. radiobacter, care a in1ibat formarea de tumori la migdal, +iersic si tomate, denumindu0l tul+ina &0<;. Actiunea de +rotectie a tul+inii &0<; se datoreaza unei bacteriocine = agrocina <;. Tratamentele c1imice sunt in cazul cancerului +re'enti'e. In a+a cu care se +re+ara mocirla in care se cufunda rasadurinile +uietilor inainte de +lantare, se adauga unele fungicide care asigura +uietilor o buna +rotectie fata de infectiile cu cancer din sol. Aceste fungicide sunt5 sulfat de cu+ru 8A, *a+tadin :7 PU08A. To+as 877 E*07,7B:A s.a.

;.6.B. PUTRE/AIU, I#E,AR A, TU(ER*U,I,$R = *,A!I(A*TER MI*DI/A#E#SIS SSP. SEPE-$#I*US sin. *$RY#E(A*TERIUM SEPE-$#I*UM Aceasta boala este semnalata in toate tarile mari culti'atoare de cartof5 /ermania, -anemarca, 4ilanda, #or'egia, Rusia, iar +entru Romania este considerata de carantina. Pierderile anuale +ot a3unge si +ana la :7A. Si#pto#e Plantele atacate manifesta catre sfarsitul +erioadei de 'egetatie o usoara 'este3ire a frunzelor inferioare si o decolorare a acestora in 'erde0+al, a+oi in galben, inainte de negrozare. In tuberculi se obser'a la ince+utul atacului, zone galben0crem in lungul tesuturilor 'asculare. Intr0un stadiu mai a'ansat, in zona inelului 'ascular a+ar ca'erne in care tesuturile sunt inmuiate. In acest stadiu, se obser'a in 3urul oc1ilor +ete rosiatice, iar in'elisul are cra+aturi neregulate, stelate. A'e$t!l pato'e$ *la'ibacter mic1iganensis ss+. se+edonicus, fam. Enterobacteriaceae. Este o bacterie in forma de bastonas scurt, gram +oziti'a. Epi"e#iolo'ie (acteria este transmisa +rin intermediul tuberculilor bolna'i. ,a +lantele bolna'e, infectarea tuberculilor se face +rin stoloni, +rimele sim+tome a+arand in zona ombilicala, a+oi bacteria circula +rin 'asele conducatoare. Masinile de +lantat sau de calibrat contaminate sunt o sursa im+ortanta de infectie. Si cicadele, +aduc1ele de frunze sau Leptinotarsa decemlineata +ot transmite bacteria. Pre e$ire si co#*atere Metoda de +re'enire cea mai eficace este +lantarea de tuberculi sanatosi si dezinfectia masinilor de +lantat si calibrat. Masurile de carantina $.E.P.P. insista ca +entru cartofii de samanta sa e2iste certificate din care sa rezulte ca in tara e2+ediatoare nu a e2istat bacteria *la'ibacter mic1iganensis ss+. se+edonicum cel +utin in ultimii B ani de cultura. In de+ozite si centrele de ambalare trebuie res+ectate cu strictete masurile de igiena, iar containerele si materialele de ambalat sa fie noi sau dezinfectate.

;.6.6. I##E/RIREA (AJEI TU,PI#II *ART$4U,UI SI PUTRE/AIU, M$A,E A, TU(ER*U,I,$R = ER%I#IA *AR$T$!$RA P!. A#TR$SEPTI*A SI ER%I#IA *AR$T$!$RA P!. *AR$T$!$RA 4RAU este cel care a stabilit etiologia bacteriana a acestei boli. APPE, si DA,, izoleaza bacteriile +e care le denumesc (acillus +1Fto+1torus si (acillus atrose+ticus. In starea fitosanitara a Romaniei in anul 8C67 este semnalat agentul +atogen al acestei boli sub denumirea de (acillus solani+erda. Pagubele +roduse de aceasta boala 'ariaza intre 80:A in cam+ si 8708:A in de+ozite, iar uneori in de+ozitele +rost aerisite +agubele +ot a3unge la 97A. Si#pto#e In tim+ul +erioadei de 'egetatie +lantele atacate raman +itice cu tul+ini subtiri, internodii scurte si ramuri orientate in sus. 4oliolele sunt rasucite s+re fata su+erioara, rigide si la lo'ire au un sunet metalic datorita acumularilor de amidon din tesuturi. Aceste sim+tome a+ar datorita fa+tului ca baza tul+inilor atacate are tesuturi moi, +utrezite, negricioase din care cauza boala se mai numeste si Kboala +iciorului negruL. ,a sectionarea tul+inii, se obser'a brunificarea fasciculelor 'asculare. Tuberculii atacati manifesta initial o brunificare a inelului 'ascular, a+oi +ul+a este transformata intr0un mucelagiu urat mirositor datorita su+rainfectarii acestuia cu bacterii ce +roduc acid butiric sau 'alerianic. Peridermul tuberculilor nu este afectat. Atacul tuberculilor este fa'orizat de umiditatea e2cesi'a din sol. Infectarea tuberculilor se +roduce +rin 'azele conducatoare, +rin rani sau +rin stoloni. In ultimii ani +ot a+area sim+tome tul+inale in cam+ iar sim+tomele +e tuberculi numai in de+ozite. A'e$t!l pato'e$ ErIinia caroto'ora +'. atrose+tica si ErIinia caroto'ora +'. caroto'ora Aceste 'arietati +atogene ale bacteriei +ot fi intalnite atat in cam+ cat si in de+ozite in functie de tem+eratura> ErIinia caroto'ora +'. caroto'ora fiind mai frec'enta in zone calduroase si in de+ozite. (acteria face +arte din fam. Enterobacteriaceae, are forma de bastonas si este foarte rezistenta la uscaciune si la tem+eraturi scazute. Epi"e#iolo'ie (acteria rezista foarte multi ani in sol +e resturile 'egetale si de asemenea in lenticelele tuberculilor cu care este readusa in sol. Inmultirea bacteriei are loc in 'asele conducatoare din tul+ini si tuberculi si in rizosfera cartofului. In cazul ranirii tuberculilor sau a sectionarii lor are loc un transfer ra+id al bacteriilor si o am+lificare a +osibilitatilor de atac.

In cam+, infectia +lantelor sau a tuberculilor se face +rin rani, lenticele sau stoloni, in tim+ ce in de+ozite, bacteria +oate infecta c1iar tuberculii fara leziuni daca acestia nu sunt aco+eriti de un strat gros de suber si daca tem+eratura este intre B706:E*. (acteria distruge substantele +ectice din lamelele mediane ale +eretilor celulelor, circula in 2ilem si floem, o+rind cirulatia a+ei ceea ce +roduce 'este3irea +lantelor. Pectinaza +rodusa de bacterie in tuberculii infectati induce +olifenolo2idaza ce o2ideaza fenolii. 4enolii o2idati creaza o bariera in fata infectiei, tesuturile ca+atand o culoare bruna. (acteria fiind 'irulenta, formeaza de1idrogenaza care in1iba o2idarea fenolilor. *ercul de +lante ce +ot fi +arazitate este foarte larg si cu+rinde5 0 9 s+ecii ale genului Solanum> 0 8; s+ecii din genul #icotiana> 0 B s+ecii de Allium> 0 -iferite s+ecii ale genurilor (rassica, *a+sicum, *ic1orium, *ucumis, *urcubita, -atura s.a. Pre e$ire si co#*atere (oala +oate fi +re'enita +rin res+ectarea asolamentelor, fertilizare ec1ilibrata fara e2ces de azot si +rin +lantare de tuberculi sanatosi. Plantarea trebuie sa se faca la adancimi mai mici in solurile grele si cand solul este incalzit. ,ucrarile de intretinere trebuiesc e2ecutate in asa fel incat sa se e'ite ranirea +lantelor sau a tuberculilor. In 'ederea de+ozitarii, tuberculii uscati fara +amant +e ei, 'or fi sortati +entru a fi eliminati cei raniti. Silozurile trebuie sa fie uscate, dezinfectate, cu umiditatea aerului @7097A si tem+eratura 80BE*. Silozurile trebuie sa fie 'erificate sub as+ect termic sa+tamanal. Inainte de +lantare, tuberculii trebuie tratati cu Actiona 877 mgHml.

;.6.;. 4$*U, (A*TERIA# A, R$JA*EE,$R = ER%I#IA AMY,$!$RA -E##I#/ a semnalat +entru +rima data aceasta boala. *$XE a denumit0o Kfire blig1tL, iar (URRI,, a stabilit ca agentul +atogen este o bacterie. In Roamania au fost semnalate in anul 8CCB +rimele focare la (raila si Pitesti. (oala s0a e2tins re+ede, fiind considerata la ora actuala cea mai +ericuloasa boala la gutui, +ar si mar. Si#pto#e 4ocul bacterian al rozaceelor +rezinta o serie de sim+tome +e +artile aeriene ale +omilor atacati, ince+and cu frunzele, inflorescentele, lastarii, scoarta ramurilor tinere si fructele. Arsura inflorescentelor a+are +rima'ara de'reme, florile au as+ect umed, se ofilesc, se brunifica si a+oi se innegresc. Infectia +rogreseaza catre coada florii, care a+are umeda si a+oi se innegreste. Pe tim+ umed si caluros +e coditele atacate a+ar +icaturi de lic1id ce contin numeroase bacterii. Acestea trec foarte re+ede de la inflorescente la lastari si a+oi la ramuri, intrarea facandu0se +rin desc1ideri naturale din scoarta sau +rin rani. 4runzele se brunifica, a+oi se innegresc si nu cad de +e +omi. Arsura lastarilor este forma de atac cea mai +ericuloasa. ,astarii +ot a'ea infectii generalizate si atunci mugurii lor se coloreaza in galben sau oran3, sau se infecteaza e2tern si a+are ofilirea a 806 frunze de la 'arful acestora si indoirea lor in forma de car3a, iar +e lastari +ot a+area +icaturi de lic1id in 'reme umeda. ,ic1idul +oate fi galben +ai, rosu inc1is, brun sau +ortocaliu. Uneori, din tesuturile bolna'e ies filamente incolore, care au un as+ect +rafos, ca de 'ata. Atacul +e frunze a+are numai +e frunzele 'erzi sub forma de +ete umede care se brunifica, se innegresc, a+oi se zbarcesc si raman atasate +e +om. Atacul +e ramurile mai 'ec1i si trunc1iuri, +roduce rani cu lic1id si brunificarea tesuturilor sub scoarta atacata. Arsura bazei tul+inii se +roduce in urma infectiilor +rin rani tesuturile atacate sunt umede si mai intunecate, sau +ur+urii si scoarta +rezinta cra+aturi. Tra$s#itere raspa$"ire (acteria este rezistenta la uscaciune si la razele solare, +utand su+ra'ietui in +icaturile de lic1id ferite de razele soarelui 6 si 8B luni. Peste iarna, bacteriile se mentin 'iabile in zonele marginale ale ulcerelor de +e ramuri, mai ales la +ar si +aducel. (acteriile mai +ot su+ra'ietui in muguri si fructele bolna'e. Preci+itatiile insotite de 'and sunt conditii fa'orabile ale infectiei, deoarece disemineaza inoculul la +este 8 m distanta. Albinele, 'ies+ile si graurii au rol foarte im+ortant in ras+andirea bacteriilor.

Protectia +omilor im+otri'a arsurii bacteriene si a focului bacterian Prima masura o constituie detectarea inci+ienta a bolilor. Reducerea infectiilor se realizeaza +rin sacrificarea si arderea +omilor si arbustilor infectati +uternic. Pomii slab infectati sunt curatati +rin taierea ramurilor atacate, la :7 cm de locul atacat +e ramura. Instrumentele cu care se efectueaza taierile se dezinfecteaza cu alcool etilic 97A, +ermanganat de +otasiu :A sau 1i+oclorit de sodiu 87A. *ombaterea insectelor se 'a face in +erioada +reflorala. Co#*aterea c+i#ica Se face cu5 Alcu+ral :7 PU07,6A> (lue S1ield :7 %/07,BA> $2icig :7 PU07,BA 6GgH1a" inainte de inflorit> Jeama bordoleza ti+ KMI4L 7,:A 9,:GgH1a" inainte de inflorit> 4osbel <7 PM07,6A ;,:GgH1a" in tim+ul infloritului. Pe langa combaterea c1imica se +reconizeaza si utilizarea unor bacterii antagoniste fata de ErIinia amFlo'ora cum ar fi5 0 ErIinia 1erbicola> 0 Pseudominas fluorescens> 0 (acillus subtilis. Se mai +ot utiliza unele e2trase din +lante ca5 o Iedera> o !asc> o *retisoara. In re+aus 'egetati', +omii se trateaza cu 1idro2id de cu+ru 6A in amestec cu ulei 1orticol 8A> du+a +loi, +omii se stro+esc cu zeama bordoleza 8A.

4.4.

CARACTERELE &ICRO&ICETELOR

*iu+ercile a+artin regnului 4ungi, increngatura EumFcota si sunt organisme eucariote. Ele constituie un gru+ de organisme 1eterotrofe, ubiMuiste, e2trem de bogat in s+ecii ce +rezinta structuri si caractere biologice foarte di'erse, ada+tate modurilor de 'iata sa+rofite, +arazite sau simbiotice, fiind li+site de +igmenti asimilatori.

4.1.1. APARATUL VEGETATIV AL CIUPERCILOR 8. ,a cele mai +rimiti'e ciu+erci din cl. $hytridiomycetes cor+ul 'egetati' este unicelular, sub forma unei celule nude format numai din cito+lasma si nucleu si se numeste 'i#$oplast. B. ,a alt gru+ de ciu+erci inferioare din cl. Plasmodiophoromycetes cor+ul 'egetati' este constituit dintr0o masa cito+lasmatica mai dez'oltata in care se gasesc numerosi nuclei neindi'idualizati in celule ce +oarta numele de plas#o"i!. 6. Un alt ti+ de a+arat 'egetati' mai e'oluat denumit si%o$oplast se intalneste la ciu+ercile din cl. +ygomycetes si Oomycetes la care acesta se +rezinta sub forma de tuburi sim+le sau ramificate cu +ereti trans'ersali, care contin o masa de cito+lasma si numerosi nuclei, nediferentiati in celule denumit si sifono+last cenocitic. ;. ,a ciu+ercile su+erioare din subincr. scomycotina, ,asidiomycotina si 'euteromycotina, a+aratul 'egetati' +oate fi unicelular ca la fam. Saccharomycetaceae si +oarta numele de "er#atoplast, iar la marea ma3oritate se +rezinta sub forma de filamente sim+le sau ramificate cu +ereti trans'ersali sau se+te care se+ara celulele intre ele. 4ilamentele acestea se numesc taluri filamentoase sau micelii, iar ramificatiile, se numesc 1ife miceliene. :. *a ti+ de organizare, a+aratul 'egetati' al ciu+ercilor nu de+aseste niciodata ni'elul de tal #asi ( rezultat +rin im+letirea talurilor filamentoase.

4.4.,. 1OR&ELE DE REZISTENTA ALE CIUPERCILOR In situatia cand conditiile de 'iata inceteaza sa mai fie fa'orabile, ciu+ercile au +osibilitatea de a su+ra'ietui trecand in forme de rezistenta, la care miceliul +rezinta membrana celulara ingrosata, continutul cito+lasmei mai bogat in substante de rezer'a, iar cel al a+ei este mai redus. Uneori a+ar si unele forme de rezistenta cu o structura anume cum sunt5 8. gemele = forma de rezistenta ce a+ar mai ales la ciu+ercile din cl. Oomycetes, la care +ortiuni de sifono+last se incon3oara cu o membrana ingrosata, continutul in a+a se reduce si cel al substantelor creste. Pri'ite la microsco+, gemele a+ar mai stralucitoare, mai refringente decat miceliul 'egetati'. *lamidos+orii sunt asemanatori cu gemele dar se formeaza numai la ciu+ercile su+erioare, ca de e2em+lu la genul -usarium. B. stromele = formatiuni de dimensiuni mari, rezultate din im+letirea miceliilor 'egetati'e, luand as+ectul de crusta ce se formeaza +e organele atacate ale +lantelor. Stromele ada+ostesc forme ase2uate sau se2uate de inmultire si sunt colorate 'iu sau in brun intunecat. 6. sclerotii = organe de rezistenta ce re+rezinta o im+letire de filamente miceliene diferentiata, in stratul e2tern mai dens +ara+lectenc1im si mai la2a in interior ce re+rezinta +rozo+lectenc1im. Sclerotii se formeaza fie in locul o'arelor florilor, la e2teriorul sau interiorul altor organe ale +lantelor atacate. -in germinarea sclerotilor +ot rezulta micelii 'egetati'e, forme conidiene sau a+otecii cu asce si ascos+ori. ;. rizomorfele = formatiuni ce rezulta din inmanunc1erea a mai multor filamente miceliene strans asociate ce se formeaza +e +artile subterane ale +lantelor atacate.

4.4./. IN&ULTIREA CIUPERCILOR ,a ciu+ercile inferioare nu e2ista o diferenta transanta intre a+aratul 'egetati' si organele de inmultire. Astfel, la ciu+ercile din cl. $hytridiomycetes si Plasmodiophoromycetes, gimno+lastii si res+ecti' +lasmodiile ca+ata rol de inmultire, transformandu0se +e cale 1olocar+ica in s+orangi ce contin s+ori ase2uati. ,a ciu+ercile su+erioare, +e organele 'egetati'e se formeaza organe de re+roducere +e cale eucar+ica. 4ormele de re+roducere sunt denumite s+ori , iar +rocesul de inmultire se +oate realiza +e cale 'egetati'a, ase2uata si se2uata. I. i$#!ltirea e'etati a = se realizeaza +rin fragmente de miceliu ce se disemineaza fie natural, fie in mod artificial de catre om. ,a unele s+ecii de ciu+erci +rin se+ararea celulelor miceliului, formeaza s+ori cum sunt5 atros+orii, aleuris+orii sau clamidos+orii care contribuie de asemenea la diseminare. II. i$#!ltirea ase2!ata = se realizeaza +rin organe diferentiate ce se formeaza in stransa de+endenta de conditiile de nutritie si de clima. $rganele de imnultire ase2uata sunt denumite s+ori. Acestia au rol de inmultire si de +ro+agare si re+roduc faza ase2uata, +utand uneori sa ia si rol de gameti si sa contribuie la inmultirea se2uata. *lasificarea s+orilor A. -u+a +osibilitatile de miscare, s+orii +ot fi5 8. spori imobili sau aplanospori = li+siti de flageli sau cili si sunt dis+ersati in natura in mod +asi'> B. spori mobili sau planospori = +re'azuti cu 80B flageli care asigura dis+ersarea in mediul ac'atic. (. -.+.d.' al modului cum se formeaza, s+orii +ot fi5 8. spori endogeni sau endospori = se gasesc in interiorul unor organe s+eciale. Astfel, ciu+ercile din +ygomycotina formeaza s+ori imobili in interiorul unor s+orangi, iar ciu+ercile din subincr. *astigomycotina formeaza s+ori mobili in zoos+orangi. ,a ciu+ercile din cl. Oomycetes s+orii sunt mobili si se formeaza in zoos+orangi caduci denumiti si false conidii. B. spori exogeni sau exospori = se formeaza la e2teriorul unor organe s+eciale. ,a ciu+ercile din subincr. scomycotina s+orii imobili se formeaza +e su+orturi s+eciale numite co$i"io%ori, care +ot fi aerieni sau +rote3ati in organe s+eciale numite pic$i"ii si la'are acer'uli". -u+a as+ectul morfologic, se deosebesc trei ti+uri de conidii5 Difal = se formeaza +e conidiofori sim+li sau ramificati. Unori, acestia alcatuiesc manunc1iuri care +oarta numele de core#ii, ca la genul Isariopsis.

 Melanconial = se formeaza +e niste conidiofori foarte scurti, masa de conidii luand as+ectul unor lagare dis+use la su+rafata substratului +arazitat sau sa+rofit, ca la s+eciile genului $olletotichum, .loeosporium, Stigmina. Sfero+sidal = se formeaza in +icnidiii cu +ereti alcatuiti din im+letirea filamentelor ciu+ercii, iar s+orii din interior sunt numiti pic$ospori.

III. i$#!ltirea se2!ata In ciclul de 'iata al ciu+ercilor e2ista o faza 1a+loidala, re+rezentata +rin celule cu n cromozomi si o faza di+oida cu celule cu Bn cromozomi. Trecerea de la faza 1a+loidala la cea di+loida se face +rin +rocesul de fecundatie 4", iar +rin meioza = di'iziunea reducatoare R", se face trecerea de la di+lofaza din nou la 1a+lofaza. In +rocesul de fecundatie se intalnesc doua eta+e, si anume5 8. +lasmogamia P" = consta in conto+irea cito+lasmelor gametilor> B. Gariogamia &" = fuzionarea nucleilor. *elulele in care are loc desa'arsirea +rocesului se2uat +rin Gariogamie se numesc )e!'ite, iar acela in care se +roduce di'iziunea reducatoare se numesc 'o$otoco$te. Aceste doua +rocese se +roduc diferit si anume5 0 la ciu+ercile inferioare din cl. $hytridiomycetes si Plasmodiophoromycetes Gariogamia urmeaza imediat du+a +lasmogamie, rezultand un nucleu di+oid. Procesul de se2ualitate la ciu+ercile inferioare este o izogametogamie la Synchytriaceae", izogametangiogamie la +ygomycetes" sau 1eterogametangiogamie sau oogamie. 0 la ciu+ercile mai e'oluate din subincr. scomycotina si ,asidiomycotina, +lasmogamia este se+arata de Gariogamie, intre ele intercalandu0se diGariofaza ce este re+rezentata +rin miceliu secundar cu celule cu cate doi nuclei. -iGariofaza este foarte scurta la ciu+ercile din cl. +ygomycetes si Oomycetes si mai de lunga durata la scomycotina si de cea mai lunga durata la ,asidiomycotina. Ultimii +rodusi de se2ualitate sunt5 AGinetos+ornagii S+orii durabili Jigotii $os+orii Ascele (asidiile Ascele +ot a+area libere la su+rafata substratului +arazitat sau in ascofructe de ti+5 0 loculi> 0 cleistotecii> 0 +eritecii> 0 a+otecii.

(asidiile +ot fi in basidiofructe car+ofori" sau basidii sclerificate = telios+ori. 4.3. CARACTERELE ANTO1ITELOR PARAZITE SI SE&IPARAZITE Plantele su+erioare cu flori fanerogamele" care +araziteaza +lantele din culturi se numesc a$to%ite, iar bolile +roduse de ele se numesc a$to%ito)e. *lasificarea fanerogamelor +arazite se face in functie de +rezenta sau absenta clorofilei in organele lor 'egetati'e, si sub acest ra+ort distingem5 8. +lante semi+arazite 1emi+arazite" = fac +arte din fam. Loranthaceae sau Scrophulariaceae" Aceste +lante +reiau de la +lantele +arazitate se'a bruta si o transforma in substanta organica, deoarece au +igment clorofilian +ro+riu. Vasc!l = este o +lanta 1emi+arazita. !ascul de brad &iscum album" = +lanta este +arazita +e arbori unde formeaza arbusti cu talie mica 670@7 cm", erecti sau atarnand in 3os, cu tul+ini scurte si di+olic1otomic ramificate, glabre, galben0'erzui. !ascul de ste3ar Loranthus europaeus" = formeaza +e +lantele gazda tufe mici, de B70B: cm, cu tul+ini foarte fragile, dicotomic ramificate, cenusii. B. +lante total +arazite 1olo+arazite" = fac +arte din fam. $uscutaceae si Orobanchaceae si nu +ot sintetiza singure substanta organica necesara cresterii. Plantele total +arazite se clasifica in5 a" +lante 1olo+arazite cu 1austori +e radacinile +lantelor gazda = fac +arte re+rezentanti ai fam. Orobanchaceae si Scrophulariaceae" L!poaia Orobanche sp"" = +lanta anuala sau +erena, +arazita, cu o tul+ina sim+la sau ramificata, cu frunze sc'a'iforme si inflorescente terminale in forma de racem, s+ic sau corimb. 4lorile zigomorfe, au +etale unite ca un tub si formeaza ca fruct o ca+sula uniloculara cu multe seminte mici. In tara noastra se gasesc B7 de s+ecii de lu+oaie. *ele mai ras+andite sunt5 Orobanche cumana +arazita +e s+ecii de (elianthus, %icotiana si Orobanche ramosa intalnita in culturi de cane+a, tutun sau +e diferite legume. &!#a pa"!rii Lathraea s/uamaria" = are in sol un rizom aco+erit cu solzi grosi, ramificat care incon3oara radacina +lantei gazda. Tul+inile au 870B: cm, sunt fle2uoase sau erecte, cu flori gru+ate in raceme. Planta +araziteaza s+ecii de lnus, -agus sau $orylus" b" +lante 1olo+arazite cu 1austori +e +artile aeriene = fac +arte re+rezentanti din fam. $uscutaceae" Tortel!l $uscuta sp." = are in flora tarii 8@ s+ecii, toate anuale, +arazite +e tul+ini filiforme, galbene, rasucite +e +lantele gazda. ,a locul de contact +arazitul formeaza 1austori +rin care absoarbe se'a elaborata. Pe tul+ini se gasesc frunze reduse sub forma de solzi si inflorescente cu mai multe flori ce +roduc fructe0ca+sule cu B0; seminte rugoase.