PERSONALITATEA

1.

Ipostazele personalitatzii

Personalitatea este totalitatea insushirilor psihice ce caracterizeaza si individualizeaza un om asha cum este el resintzit in afara sau in propria noastra fiintza, omul concret, cel intalnit in viatza de zi cu zi, semenul nostru sau persoana noastra insashi. Personalitatea, ca realitate psihologica, este o preocupare veche dar conceptul modern de personalitate shi studierea procesului de formare al acesteia sunt preocupari recente. Personaliatea este cadrul de referintza fundamental pentru definirea sensului shi valorilor explicative ale cerlorlalte notziuni psihologice. Toate teoriile shi conceptele psihologice existente se raporteaza intro forma sau alta la teoria shi conceptul de personalitate. Din punct de vedere practic, dat fiind ca personalitatea este cea mai complexa realitate umana cu care luam contact shi pe care urmeaza sa o influentzam, s-o amelirioram sau sa o schimbam, personalitatea, reprezinta principalul ghid in modelarea concreta a omului. In psihologia personalitatzii persista inca numeraose confuzii shi incertitudini, multitudinea termenilor de analiza shi amalgamarea toriilor sunt cauze care au creeat serioase dificultatzi in stabilirea conceptului de personalitate. Acest lucru face ca termenii ce definesc trasaturile de personalitate precum shi definitziile date personalitatzii sa fie confuze.

2.

Delimitari conceptuale

CONCEPTUL DE INDIVID. Indivudul se defineshte ca fiind totalitatea insushirilor biologice, ereditare sau dobandite, care asigura adaptarea la mediul natural. Caracteristicile esentziale ale individului sunt a) Individul este un produs in intregime determinat biologic

b) c)

Individul este un reprezentant al speciei, indiferent daca aceasta este umana, animala sau vegetala Individul este o notziune aplicabila tuturor organismelor, fara conotatzii descrisptive sau evaluative

CONCEPTUL DE INDIVIDUALITATE. Individualitatea este structura organizatorica specifica individului, diferentziata, irepetabila shi ireductibila. In decursul existentzei sale, individul ishi specializeaza insushirile biologice, le ierarhizeaza shi integreaza, el capatand astfel o nota distinctiva shi originala. CONCEPTUL DE PERSOANA. Persoana este corespondentul in plan social a individului ca entitate biologica. Prin conceptul de persoana desemnam ansamblul insushirilor psihice care asigura adaptarea la mediul social-istoric, persoana avand o viatza psihica constituita, superioara, conshtienta. !otziunea de persoana este aplicabila doar omului dezvoltat din punct de vedere psihic. Copiilor nou-nascutzi shi persoanelor bolnave psihic nu le putem acorda atributul de persoana. CONCEPTUL DE PERSONALITATE. Personalitatea desemneaza sistemul atributelor, structurilor de valori precum shi functziile socal-istorice ale persoanei. Personalitatea este persoana plus o nota de valoare care se adauga datorita organizarii superioare a persoanei. Personalitatea se refera la particularitatzile psihice individuale, la ceea ce il distinge sau il detasheaza pe un om de altul. Ashadar, personalitatea are rolul de a raporta un individ la altul caci o persoana are personalitate numai comparativ cu alta persoana. CONCEPTUL DE PERSONAJ. Persona"ul este veshmantul social, invelishul protector shi mecanismul de aparare al personalitatzii. Persona"ul se prezinta ca o masca in spatele careia se ascunde persoana. !imeni nu poate a"unge la persoana decat prin intermediul persona"ului care arata o parte din persoana dar ascunde, releva shi tradeaza alte partzi ale acesteia. #a randul sau, persoana se exprima prin persona" shi sufera chiar unele modificari prin intermediul acestuia. $neori, intre persoana shi persona" exista relatzii de armonie dar se pot intampla sa apara shi relatzii de disonantza care atunci cand se adancesc destructureaza shi perturba personalitatea.

3.

Conceptul de personalitate

Personalitatea este o notiune complexa shi dinamica ea fiind obiect de studiu pentru mai multe shtiinte. Personalitatea individului, in ciuda relativei sale stabilitati filogenetice, evolueaza permanent in timp, studiul ei facanduse pe baza mai multor acceptiuni. ACCEPTIUNEA ANTROPOLO ICA! Antropologia filosofica sociala porneshte de la premisa ca la nashtere copilul nu dispune de personalitate, el fiind doar un candidat la dobandirea acestui atribut. Aceasta inseamna ca personalitatea se formeaza in decursul vietii fiind influentata de de mediul social. Daca la nastere un copil ar fi izolat de mediul sau social acesta ar ramane la stadiul de individ. Deasemenea, in cazul unor boli psihice grave, atributul personalitatii se tulbura sau chiar se anuleaza, conservanduse in schimb cel de individ. Personalitatea se formeaza si se manifesta in si prin relationare, omul integranduse si modelanduse in sfera vietii sociale. Totusi aceasta acceptiune are limitele sale caci daca toata esentza personalitatii ar fi transplantata din exterior individul ar putea fi asimilat cu o lada de gunoi pe care societatea o umple &Piaget'. (senta personalitatii umane nu este totushi transplantata din exterior ci trecuta prin filtrul gandirii fiecarui individ, construta progresiv prin incorporarea dimensiunilor sociale. ACCEPTIUNEA PSI"OLO ICA! In aceasta acceptiune personalitatea este privita ca un ansamblu al conditiilor interne specifice individului. Astfel, cauzele externe actioneaza prin intermediul conditiilor interne iar conditiile interne nu sunt decat interiorizari ale cauzelor externe. Conditiile interne se refera la aspectele intelective, afective, motivationale, energizatoare, aptitudinale si atitudinale specifice individului. Insusirile psihice care stau la baza procesualitatii psihice ale definirii personalitatii au urmatoarele caracteristici a) Dispun de o relativa stabilitate neputand fi modificate radical de situatiile accidentale

b) c) d) e)

)unt formatiuni rezultate din condensarea diverselor functii psihanalitice )unt generalizate, se manifesta in cele mai diverse situatii )unt esentiale, vizeaza cele mai importante manifestari ale omului privind orientarea sa, raspunsurile sale fundamentale Dispun de o relativa plasticitate, putandu-se restructura, modifica si perfectiona

Personalitatea pro#rameaza comportamentul uman si ne permite sa anticipam ce $a %ace un indi$id intro situatie data! Anticiparea nu va fi posibila decat daca vom porni de la invariantii psihocomportamentali ai personalitatii. Conditiile psi&ice interne speci%ice indi$idului au un rol de mediere si de %iltrare a solicitarilor care $in spre or#anism dinspre e'terior( ele interpunandu)se intre cauza si e%ect( producand asimilarea( de$ierea sau amanarea e%ectului acestora! ACCEPTIUNEA A*IOLO ICA! In aceasta acceptiune pesonalitatea este valoarea morala suprema a omului care provine in urma unui proces de internalizare si de organizare a structurilor psihologice. In decursul existentei individului personalitatii i se ataseaza o nota de valoare, la un moment dat omul facand saltul de la calitatea ce consumator de valori la cel de producator de valori. Pentru a modela un copil trebuie mai intai creat mediul existential educogen. Daca vrem sa schimbam personalitatea cuiva va trebui mai intai sai schimbam conditiile de mediu. $nii bolnavi psihic, atunci cand sunt scosi din mediul care a favorizat aparitia bolii se insanatosesc in timp ce reintroducerea lor in mediul ostil sa duce la reaparitia bolii.

4.

Tipuri de personalitate

Definitiile date personalitatii sunt extrem de numeroase si contradictorii de aceea sa impus restrangerea acestor definitii in trei categorii. DE+INITII PRIN E+ECT E*TERN! Aceste definitii iau in consideratie urmataorele aspecte

a) b)

+odul de manifestare a personalitatii in exterior (fectele pe care personalitatea unui subiect le produce asupra comportamentului altor oameni

Personalitatea este suma totala a influentelor produse de individ asupra societatii. Personalitatea, prin prisma efectelor sale externe, este ceea ce cred altii despre noi. Avantalul definitiilor prin efect extern consta in posibilitatea de a cunoaste personalitatea prin intermediul manifestarilor ei externe. Riscul a,ordari cunosterii personalitatii prin e%ectele ei e'terne este de a con%unda personalitatea cu persona-ul! Abordarea cunoasterii personalitatii prin efectele ei externe are unele limite a) $n individ care are influentze diferite asupra diferitilor indivizi nu inseamna ca el are personalitatati multiple. b) Persoana care are putere mare de influenta nu inseamna neaparat ca are shi o personalitate bogata. c) Persoana care nu incearca sa influenteze pe cei din "ur nu inseamna ca nu dispune de personalitate DE+INITII PRIN STRUCTURA INTERNA! Din perspectiva acestor definitii personalitatea este o entitate obiectiva, este ceva ce exista cu adevarat, eventual, ceva valoros. Din aceasta perspectiva, unii psihologi aseamana personalitatea cu un sac de carpe, straduiduse sa desprinda anumiti factori ce sunt mai importanti pentru definirea personalitatii din multitudinea elementelor ce pot contribui la structurarea acesteia dispozitii, impulsiuni, dorinte, instincte, tendinte, experienta, etc. Defitnita prin prisma profilului psihic intern personalitatea este organizarea mai mult sau mai putin durabila a caracterului, temperamentului, inteligentei si fizicului unei persoane, este ceea ce poate permite explicarea conduitei unui individ in anumite situatii. Definirea personalitatii prin structura interna are avanta"ul surprinderii elementelor ce compun personalitatea dar nu poate explica geneza aparitiei acestor structuri interne. Definitiile prin efect extern si definitiile prin structura interna considerate impreuna par a asigura complementaritatea necesara abordarii cu succes a procesului de cunoashtere al personalitatii. #uate separat acestea au fiecare limitelor shi erorile lor. Toate celelalte definitii conduc la consecinte nefavorabile pentru abordarea psihologiei personalitatii.

5.

A,ordarea structural)sistemica a personalitatzii

Clasificarea substructurilor personalitatii in functie de cerintele si solicitarile mediului cuprinde urmatoarele sisteme adiacente a) Sistemul de orientare, ce cuprinde comandamentele orientative mo"ore, strategice, conceptiile despre lume si viata, idealul de viata, imaginea despre sine b) Sistemul bioenergetic, semnificativ pentru latura energetica shi dinamica vietii psihice a individului

c) d) e) f)

Sistemul instrumental, care permite reactia individului la solicitarile ambientale Sistemul de autoreglaj, care permite individului organizarea activitatii in fatza unor stimuli neprevazuti Sistemul rezolutiv, care cuprinde mecanismele intlectuale activate pentru intzelegerea situatiilor noi si inventarea replicilor adecvate Sistemul transformativ, care are ca element de baza utilizarea creatiei in depasirea situatiilor neprevazute