Mediateca Lons-le-Saunier Aceasta Mediatec recent terminat de firma parizian Besset-Lyon Architectes este o curb de rulare din beton

de culoarea cmilei ntr-un sit n cuc. Pe trei laturi Mediateca - care include o bibliotec public i un cinema - este marginit de expresii arhitecturale puternice: o biseric istoric, Hotelul de Balay, i nchisoarea Parisului. Pentru a depi provocrile acestui sit dificil, arhitectii au propus o structur curbat construita din beton pentru a se ncadra n imaginea materialelor minerale care definesc cele trei cldiri menionate mai sus. Echipa a fost, de asemenea, dornici de a se ine departe de expresii arhitecturale bizare i a creat n schimb un volum simplu i lin, care vorbete hotelului, bisericii i nchisorii. du Besset-Lyon Architectes detaliaz: "i trage puterea i ciudenia din faptul c menine o relaie activ cu vecinii si. Astfel, curbura faadei de sud adreseaz un rspuns direct la panta mare a acoperiul bisericii acoperit cu ardezie, curba a planului su constituie o legtur natural cu strada Cordeliers, noul loc central din spate al bisericii." Simpl n silueta sa, Mediateca este definit prin ferestrele sale hexagonale, care sunt aranjate n grupuri de-a lungul faadelor, atrgnd lumina natural n cei 3.500 mp de spaiu interior. De la ultimul etaj din cele trei etaje supraterane, aceste geamuri unghiulare permit utilizatorilor cldirii s priveasc oraul cu vederi nentrerupte. Exist, de asemenea, subsolul care gzduiete camerele de procesare a materialelor audio-video. Recent finalizata cladire a mediatecii din Lons-le-Saunier, Franta a fost proiectat de echipa du Besset-Lyon Architectes, volumetria acesteia remarcndu-se prin silueta concav realizat din beton. Situl pe care aceasta a fost construit este marginit de construcii apartinnd unor stiluri arhitecturale i epoci foarte diferite, printre care o biserica din piatra, cladirea Hotelului Balay si inchisoarea local. Pentru a gasi o rezolvare la aceste constrangeri generate de fondul construit existent, arhitectii au propus o structura curba, realizata integral din beton astfel incat din punct de vedere al texturii si materialitatii sa se potriveasca cu celelelalte elemente minerale folosite in constructiile invecinate. Forma realizata este una cu linii simple, ce definesc suprafete concave si muchii vii. Arhitectii declarau urmatoarele: Volumul capata expresivitate si se distinge de restul datorita mentinerii unui dialog cu cladirile inconjuratoare. In acest fel, curbura fatadei sudice vine ca un raspuns firesc la panta abrupta a acoperisului bisericii; curbura planului constituie o legatura naturala intre strada Cordeliers si noua piata centrala din spatele bisericii. Formele simple sunt decorate cu ajutorul unor serii de ferestre hexagonale, care asigura lumina naturala in spatiile interioare. In acelasi timp, de la cel de al treilea nivel vizitatorii pot sa priveasca prin aceste hublouri si sa beneficieze de perspective panoramice asupra orasului. Expresia ahitecturala a exteriorului se regaseste si la inteiror. Din zona de intrare, vizitatorii pot sa perceapa si sa inteleaga intregul volum. Organizarea spatiilor interioare a fost realizata pe niveluri si parti din volum bine delimitate. Mediateca avand 3500mp contine o biblioteca publica si un cinematograf. Volumul are trei niveluri, la subsol fiind amenjate spatiile destinate proiectiilor. Cldirile existente: biserica, Hotelul de Balay i peretele nchisorii formeaz un decor urban impresionant alctuit din linii simple, suprafee minerale mari i mase impuntoare. Din pcate, relaia pe care aceste

trei construcii au nu poate fi experimentat din strad. n mod evident, este nevoie de un al patrulea element n partea de Nord pentru a finaliza structura urban. Elementul lips este biblioteca/cinematografe. Noua cldire are amabilitatea de a se curba, n scopul de a scuti un loc public, care se deschide spre strad. O respiraie urban este creat, care este binevenit ntr-un context foarte dens construit. Precum i cele ale vecinilor si, liniile noii cldiri sunt simple, materialel sunt minerale (beton) i prezena sa este declarat fr aranjamente de inutile de volume i materiale. Noua cldire este dornic s-i afirme prezena sa unic. Estetica sa este reglementat de o combinaie de linii curbe. Prin acest proces pare a fi un obiect autonom. Plasat n faa uneia dintre fatade poi nelege stemul care o reglementeaz, nelegi c exist o unitatea i percepi ntregul. Expresia arhitectural din exterior se gsete i n interior. De la intrare poi percepe n ntregime volumul interior. Organizarea interior este de o mare claritate: diverse funcii sunt distribuite pe trei nivele, plus un subsol pentru cinematografe