Alexandria

Judetul Teleorman Scurt istoric

Ideea ntemeierii oraului Alexandria i are originea n hotrrea unor grupuri de locuitori din Zimnicea i Mavrodin de a nfiina un ora liber de orice ingerin strin. ntemeiat n 1834, dup planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz (cel ce lucrase planurile oraelor Brila i Giurgiu i avea s execute, mai trziu, planul viitorului ora Turnu Severin), oraul i-a luat numele domnitorului de atunci al rii Romneti, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 - 1842) ale crui oseminte se gsesc depuse astzi ntr-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale "Sfntul Alexandru" din municipiu. Dup renfiinarea judeului Teleorman, n anul 1968, devenind reedina acestuia, Alexandria beneficiaz de importante investiii. Pe 27 iulie 1979 oraul Alexandria este declarat municipiu. Alexndrenii s-au implicat n toate evenimentele de rscruce ale istoriei moderne a Romniei: Revoluia de la 1848, Unirea Principatelor Romne (1859), Rzboiul de neatrnare (1877-1878), Rscoala rneasc din 1907; Rzboiul pentru rentregirea patriei (1916-1918) i cel de-al doilea Rzboi Mondial (1940-1945). Cu druire, locuitorii Alexandriei au participat la Revoluia din decembrie 1989, iar n anii care au urmat, la toate marile transformri caracteristice perioadei de tranziie. Astfel, Alexandria i va afla ritmul propriu unei gsiri de sine, care s -i permit o integrare fireasc la nivel naional i european.

Infrastructura
Respectndu-se riguros planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz, Alexandria se prezint ca o localitate sistematizat cu strzi lungi i drepte, perfect perpendiculare ntre ele, orientate pe axul principal, paralel cu raul Vedea. Reeaua de drumuri a municipiului are o lungime total de 67,0 Km, cele modernizate avnd o lungime de 60 km, iar restul de 7 km fiind nemodernizate. In concluzie se poate spune ca starea tehnic a reelei rutiere a municip iului Alexandria este bun. Situaia parcrilor este deficitar, locurile de parcare fiind insuficiente pentru parcul de maini existent. Transportul n comun n municipiul Alexandria este asigurat de S.C. Transloc Prest S.A. , subordonat Consiliului Local Alexandria dar mai ales prin intermed iul firmelor private de maxi-taxi i taxi care opereaz pe raza municipiului Alexandria.

Catedrala ortodoxa cu hramul Sfantul Alexandru

Descriere

A fost initial construita din lemn, apoi recladita in anul 1869 si terminata in forma in care este acum, in anul 1898. Catedrala impresioneaza prin sobrietatea ei arhitecturala, dar si prin impunatoarea sa marime: 42 de metri lungime, 26 de metri latime, inaltimea ei maxima de la turla cea mare fiind de 45 metri. Masiva, dar frumos proportionata, ea se prezinta sub forma de cruce in interior si nava in exterior, avand la intrare o frumoasa tinda strajuita de coloane lucrate in stil corintian. Deasupra pronaosului sunt doua turle, unde se afla clopotele si ceasurile. In 1897 s-a cumparat frumosul policandru lucrat la Viena de firma Hans Hertzog din Bucuresti. Catapeteasma, o adevarata lucrare de arta, in stil neogotic, inalta de 10 metri, este tot acum asezata, ca si stranele. In 1898 se pune pardoseala din marmura mozaicata. Pictura a fost realizata de pictorii Constantin Pascaly, Stefan Luchian si Constantin Artachino. Catedrala adaposteste mormantul domnitorului Alexandru Ghica, intemeietorul orasului Alexandria. In anul 1994, cu ocazia sarbatoririi a 160 de ani de la intemeierea orasului, sarcofagul din marmura de Carrara al domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica a fost adus din Bucuresti, de la biserica Ghica Tei si a fost depus in partea dreapta, la intrarea in Catedrala. In anul 1997 Catedrala Sfantul Alexandru a devenit Catedrala episcopala, aici fiind Episcopia Alexandriei si Teleormanului, iar primul episcop al ei fiind Prea Sfintia Sa Galaction Stanga. Avand o frumusete arhitecturala deosebita, o constructie impunatoare, monumentala, cu interior frumos dominat de o catapeteasma deosebita cu picturi realizate de Stefan Luchian si Constantin Artachino, catedrala orasului Alexandria constituie o atractie ce face cinste orasului si judetului Teleorman.

Sandu Otilia Grupa 305