UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Catedra Marketing i Relaii Economice Internaionale

INTEGRAREA ECONOMIC EURO!EAN

CURS DE PRELEGERI
la disciplina Integrarea economic european

C"iin#$ %&'(

A$tor) Corec"i *ori+, lector $ni-er+itar

PLANUL CURSULUI INTRODUCERE Tema I) O*IECTUL INTEGRARE ECONOMIC EURO!EAN .I IM!ORTAN/A 1. Teoria integrrii economice 2. Aspectul istoric al conceptului integrare economic 3. Abor rile conceptuale !i e"olu#ia integrrii economice la ni"el global Tema II) INTEGRAREA ECONOMIC INTERNA/IONAL 0 TR S TURI .I 1ORME DE MANI1ESTARE 1. Cooperarea economic interna#ional. $orme e cooperare 2. Cooperarea e pro uc#ie !i tipurile ei 3. Integrarea economic interna#ional %. &rgani'a#iile economice interna#ionale Tema III) INTRODUCERE 2N INTEGRARE ECONOMIC EURO!EAN 1. &riginile Uniunii (uropene 2. Integrarea comercial )n ca rul U(* aspecte teoretice 3. Comunitatea economic european +C((,. Trsturi caracteristice Tema IV) SISTEMUL INSTITU/IONAL .I MECANISMUL 1UNC/ION RII UNIUNII EURO!ENE 1. Institu#iile principale ale Uniunii (uropene +U(, 2. &rganele complementare ale U( 3. Proce urile eci'ionale !i tratatele e ba' ale U( Tema V) !IA/A INTERN .I CON/INUTUL EI 1. Libera circula#ie a pro uselor in ustriale si agricole 2. Liberali'area circula#iei capitalului 3. Liberali'area prestrii ser"iciilor %. Liberali'area ac-i'i#iilor publice .. /irec#iile e e'"oltare a pie#ii interne Tema VI) MECANISMUL SI ETA!ELE ADERARII LA UE 1. Importanta 0ormarii organi'a#iilor europene 2. Procesele e e1tin ere a C(( )n 23*43 3. Procesele integra#ioniste in tarile (uropei Centrale si e 5est la s06r!itul sec. 77 )nceputul sec. 77I Tema VII) !OLITICA COMERCIALA COMUNA 1. Scopul !i rolul politicii comerciale comune +PCC, 2. Instrumente ale PCC 3. Stabilirea "alorii "amale a mr0urilor )n comer#ul comunitar Tema VIII) !OLITICA AGRICOL COMUN 3!AC4 COMUNITAR 1. Agricultura* omeniul prioritar al economiei U( 2. Principalele instrumente ale PAC 3. Re0orma PAC %. Politica e pre#uri8 a9utoare !i prime ale PAC .. Sub"en#iile8 a9utoarele !i primele agricole Tema I5) NOILE INSTRUMENTE ALE !OLITICII AGRICOLE COMUNE 3!AC4
3

1. Politica e e'"oltare rural 2. $on ul (uropean e &rientare !i :aran#ie Agricol +$(&:A, 3. ;ugetul agricol al U( Tema 5) !OLITICA !ISCICOL A UE 1. Importan#a ramurii piscicole )n U( 2. $unc#ia politicii piscicole comune 3. Politicile structurale )n omeniul pescuitului %. Acor uri cu ter#e #ri !i con"en#ii interna#ionale )n ramura piscicol Tema 5I) !OLITICA REGIONAL A UE 1. Natura problemelor regionale 2. Probleme regionale in ca rul U( 3. Politica economic regional a U( Tema 5II) !OLITICA 2N DOMENIUL CONCUREN/EI 1. Teoria concuren#ial. Aspecte intro ucti"e comunitare 2. Politica concuren#ei )n U(. Aspecte e"oluti"e 3. Sistemul e a9utoare statelor )n omeniul concuren#ei Tema 5III) !OLITICA INDUSTRIALA 2N UE 1. Rolul in ustriei )n economia european 2. Politica in ustrial a comunit#ii 3. Perspecti"ele politicii in ustriale comunitare Tema 5IV) !OLITICA SOCIAL A UE 1. Importan#a !i e"olu#ia politicii sociale comunitare 2. Premisele aplicrii politicii sociale 3. Acor ul e la S-engen !i importan#a lui pentru U( Tema 5V) !OLITICA MONETAR A UE 1. Principalele instrumente ale politicii monetare 2. Costurile !i riscurile participrii la Uniunea <onetar (uropean 3. ("olu#ia procesului e integrare monetara european %. ;anca Central (uropean !i 0unc#iile ei Tema 5VI) *UGETUL COMUNITAR al UE 1. Principiile !i proce urile e 0ormare a bugetului 2. Principiul e contribu#ie a statelor membre 3. /istribuirea bugetului comunitar Tema 5VII) RELA/IILE UE CU ALTE 6ONE ECONOMICE 1. Rela#iile U( cu organi'a#ia ($TA. Crearea spa#iului economic european 2. Rela#iile U( = NA$TA 3. Regimul pre0eren#ial acor at #rilor )n curs e e1ecu#ie Tema 5VIII) RELA/IILE UE CU RE!U*LICA MOLDOVA 1. Planul e ac#iuni U(*R< 2. In"esti#iile U( )n economia na#ional 3. A9ustarea economiei na#ionale la cerin#ele U(+con0orm planului e ac#iuni in U(, Tema 5I5) !ARTICULARIT /I ALE INTEGR RII RE!U*LICII MOLDOVA 2N ECONOMIA UE 1. Asisten#a te-nic !i 0inanciar ca premis a integrrii )n U( 2. Sistemul generali'at e pre0erin#e S:P>
%

Tema 55) CARACTERISTICA ECONOMIEI NA/IONALE A / RILOR MEM*RE UE 1. /e'"oltarea economiei comunitare e la momentul 0ormrii comunit#ii economiei europene 2. (conomia na#ional a Republicii $e erati"e :ermane 3. Caracteristica economiei Republicii $rance'e %. (conomia na#ional a <arii ;ritanii .. (conomia na#ional a Italiei Tema 55I) VIITORUL UNIUNII EURO!ENE 2N AS!ECT GLO*AL 1. Uniunea (uropean = actor global 2. $actorii ce con i#ionea' po'i#ia economic a Uniunii (uropene )n conte1tul mon iali'rii 3. Sistemul Politicii (uropene e 5ecintate *I*LIOGRA1IE

Introd$cere Uniunea (uropean repre'int la ora actual mo elul cel mai es"6r!it e integrare regional. (ste cert 0aptul8 c construc#ia european rm6ne un subiect e e'bateri permanente8 eoarece c-iar )n ciu a 0aptului c )i sunt repro!ate un !ir e critici8 acest proces a a"ansat p6n la etapa superioar e integrare8 0apt ce )i imprim un caracter unic cu in0luen# eterminant )n lume. Procesul e construc#ie european este prin natura sa 0oarte comple1 !i multilateral8 repre'ent6n un omeniu "ast !i 0ertil pentru reali'area stu iilor !i cercetrilor pluri isciplinare. /ar8 "om constata8 )n acela!i timp8 c )n conte1t actual8 integrarea european capt un !ir e "alen#e aplicati"e suplimentare8 constituin ast0el un c6mp propice pentru alte e1perimentri no"atoare prin utili'area i"erselor mo alit#i e cercetare. /e aceea8 putem a0irma8 c importan#a problemelor ce #in e mani0estarea procesului e integrare european nu iminuea' )n timp8 ci in contra8 spore!te tot mai mult. Cursul e prelegeri la isciplina Integrarea economic european este estinat stu en#ilor specialit#ilor economice !i const )n escrieri aplicati"e !i )n e"olu#ie a proceselor e integrare e la origini p6n )n pre'ent8 inclusi" tratatele e ba'. (l con#ine re0lec#ii importante asupra 0unc#ionrii mecanismului e integrare economic )n ca rul Uniunii (uropene8 precum !i stabile!te principiile reali'rii procesului e integrare. /e asemeni sunt escrise !i anali'ate politicile ce sus#in )n0ptuirea procesului e integrare economic )n ca rul U(. Cursul respecti" este pre"'ut pentru un "olum programei analitice !i curriculum*ului. e ?3 ore prelegeri con0orm

TEMA ') O*IECTUL INTEGRARE ECONOMIC EURO!EAN .I IM!ORTAN/A0 '0 Teoria integr#rii economice0 %0 A+7ect$l i+toric al conce7t$l$i integrare economic#0 (0 A8ord#rile conce7t$ale i e-ol$ia integr#rii economice la ni-el glo8al0 '0 Teoria integrrii economice. Teoria integrrii economice este consi erat o parte component a teoriei economice a Rela#iilor (conomice Interna#ionale care a 0ost eta!at e aceasta !i a e"enit un subiect e anali' in i"i ual o at cu apari#ia la )nceputul anilor @?3 lucrrii lui Aacob 5inner BTeoria Uniunii 5amaleC. Anume aceast lucrare )n mo particular e"i en#ia' necesitatea unei asemeni isciplini care s*a 0ormat !i a e"oluat )ntr*o str6ns cone1iune cu procesul integrati" propriu*'is. Procesul e integrare economic nu s*a nscut !i nu s*a e'"oltat pe ba'a unor construc#ii teoretice8 ar a aprut in necesitatea istoric !i e"oluti" )ntr*un ca ru economic !i politic bine eterminat !i s*a e'"oltat concomitent cu e'"oltarea acestuia. Dncercrile e a e1plica procesul integrrii europene )n toat comple1itatea lui8 a creat un plan politic8 sociologic !i istoric8 noi 0unc#ii sau neo0unc#ii )n timp ce abor area 9uri ico*institu#ional )n ca rul integrrii politice a at posibilitatea crerii unei noi 0orme e a ministrarea )n ca rul teorii 0e eraliste. Latura economic a 0enomenului at a 0ost stu iat a16n u*se pe i eea c e 0apt 0ormarea unei 'one integrate este un scop politic !i )ntr*o msur mai mic e"ine un scop economic. Componenta economic este o parte a iacent a celei politice. /in punct e "e ere teoretic nu se poate "orbi espre o octrin coerent )n omeniul integrrii economice. %. Aspectul istoric al conceptului integrare economic. Cu"6ntul BintegrareC a 0ost utili'at pentru prima at )n anul 1?23 )n ic#ionarul O9:ord Engli+" Dictionar; !i p6n la mi9locul secolului 77 e1clusi" )n !tiin#ele e1acte. (l a 0ost preluat !i utili'at intens pentru a enumi 0enomenele8 procese8 ac#iunile sau strile ce au loc )n s0era social8 politic8 0iloso0ic !i mo ul )n care are loc o inter epen en# )ntre acestea cu economia. Cu"6ntul BintegrareC a pro"enit e la cu"6ntul latin Bintegratio8 integrationisC care era utili'at )n limba9ul u'ual cu sensul e a reno"a8 restabili sau completa. Dn sens economic ini#ial a 0ost utili'at pentru a escrie combinare intersectorial a unit#ilor e pro uc#ie !i e es0acere prin )nc-eieri e acor uri8 0ormare e trusturi +companii e trust, sau 0u'iuni )ntre companii concurente sub 0orm e integrare ori'ontal !i pentru re0lectarea combinrilor )n ca rul rela#iilor 0urni'or*clent. Procesul e combinare a economiilor )n ca rul unei regiuni economice e imensiuni mari a 0ost escris 0r a 0i utili'at cu"6ntul BintegrareC prin utili'area conceptului e cooperare8 soli aritate sau uni0icare economic. Utili'at relati" 0rec"ent )n lucrrile !tiin#i0ice la )nceputul sec. 778 termenul e integrare economic a ptruns estul e greu )n limba9ul o0icial. (l nu a 0ost utili'at nici )n iscursul lui C-urc-il care pentru
2

prima at "ine cu i eea crerii unei B0amilii europeneC 8 ar pentru prima at este men#ionat )n ocumentele e a9utor american acor at (uropei prin Planul <ars-all )ntocmit e ctre trei economi!ti americani tineriE Fin elberg-en8 <oore8 Fli"len . /e atunci termenul a 0ost utili'at 0rec"ent )n limba9ul o0icial8 alturi e cel u'ual !i !tiin#i0ic. Iar )n ca rul !tiin#ei economice apare un nou c6mp e cercetare*cel al integrrii economice. (0 Abordrile conceptuale i evoluia integrrii economice la nivel global. & )ncercare e sistemati'are multitu inii e0ini#iilor ate integrrii economice trebuie s aib stabilirea criteriilor esen#iale e raportare !i a mo alit#ilor procesului e e"aluare a inamicii 0enomenului integra#ionist. Dn sens general integrarea economic repre'int a9ustarea reciproc a elementelor constituti"e ale unui oarecare sistem economic permi#6n u*i s 0orme'e un nou ec-ilibru sau combinarea pr#ilor intr*un )ntreg )n procesul e atingere a ni"elului e uniune 0iin un re'ultat in combinarea unor pr#i sau membri. (lementele constituti"e ale unui sistem nou 0ormat pot 0i unit#ile materiale simple sau comple1e a1ate pe un proces cu irec#ionare e e'integrare8 e'membrare par#ial8 e reuniune8 combinare. Integrarea )n "i'iunea lui :unan <irtall nu semni0ic altce"a ec6t reunirea pr#ilor intr*un )ntreg. Un grup e elemente economice poate 0i consi erat rept integrat oar atunci c6n rela#iile intre aceste elemente sunt stabile !i se poate "orbi espre coe'iunea acestui grup e elemente atorit unui ni"el respecti" al e0icien#ei economice ale tuturor elementelor8 ceea ce permit e1isten#a acestor rela#ii. Aceast i ee st la ba'a conceptului e integrare economic regional care are ca scop integrarea elementelor politice8 economice !i sociale. (lementele comune ale integrrii economice sunt urmtoareleE '0 Integrarea economic semni0ic crearea unor ansambluri economice mai "aste care ar permite ob#inerea unor pro uc#ii mai sporite8 i"i'iunea muncii la ni"el local8 sectorial8 e ramur8 na#ional sau c-iar regional8 principiul non iscriminrii a 0actorilor e pro uc#ie8 a bunurilor !i ser"iciilor. %0 Integrarea trebuie s 0ie abor at in perspecti" ublE A0 Ca proces. *0 Ca e"olu#ie e perspecti". Integrarea nu este un scop )n sine8 ar un mo e atingere a obiecti"elor economice8 politice8 sociale )n comple1. Pri"it ca un proces8 integrarea nu este un scop8 ar este repre'entarea prin crearea !i men#inerea unor mo ele e interac#iuni economice8 sociale8 politice intense !i i"erse )ntre unit#i anterior autonome. C6n asemenea mo ele se e'"olt e la sine )n ca rul unui proces continuu !i 0r impulsul eci'iilor politice8 ar ca urmare a inamicii pie#elor e consum8 te-nologiilor8 re#inerilor e comunica#ie8 precum !i trans0ormrile sociale se are )n "e ere integrarea in0orma#ional. Aceast 0orm este un proces icontinuu care merge e la eci'ie la eci'ie8 a0acere la a0acere !i este re'ultatul tran'ac#iilor ale in i"i'ilor care*!i urmresc propriul scop. C6n procesul este unul continuu8 coor onat !i structurat !i const )n sc-imbarea ca rului legislati" !i )ncura9ea' sau in-ib 0lu1urile in0ormale se are )n "e ere integrare 0ormal. Integrare 0ormal este eterminat e cooperare intergu"ernamental )n scopul a aptrii legisla#iei la sc-imbrile economice !i
4

sociale8 !i e necesitatea e )nlocuire a legisla#iei na#ionale care e"ine un obstacol )n calea integrrii. In0luen#a structurilor 0ormale interna#ionale poate stimula e'"oltarea tran'ac#iilor in0ormale peste -otarele interna#ionale. Conceptul e integrare e0ine!te un proces economic ce const )n aplicarea unor msuri care s con uc la eliminarea iscriminrilor )ntre entit#ile economice apar#in6n unor state na#ionale i0erite. Ian Timberg-er nume!te aceast latur a procesului rept negati" !i crearea unor institu#ii permanente 0r e care 0or#ele negati"e ale pie#ii sunt prea slabe. /i"i'iunea muncii este un 0actor esen#ialmente eterminat al integrrii economice 8 este pri"it ca mo e organi'are a pro uc#iei unui singur bun sau prin prisma pro ucerii unui numr e bunuri )ntre care nu e1ist legturi ini#iale8 ar care urmresc s 0ie supuse sc-imbului pe pia#. <obilitatea 0actorilor e pro uc#ie repre'int una in con i#iile necesare8 ar nu su0iciente integrrii unei economii sau unui grup e sisteme economice. (a trebuie completat e msuri care ar permite alturi e libera circula#ie a 0actorilor e pro ucere8 ce ar permite corectarea imper0ec#iunii generat e mecanismele pie#ii libere prin crearea unor institu#ii puternice care ar putea s inter"in )n corectarea unor elemente negati"e !i )ncura9area ac#iunilor po'iti"e pe pia#a regional. Liberali'area 0lu1ului 0actorilor e pro ucere trebuie s 0ie sus#inut printr*un ca ru legislati" a ec"at care ar elimita reptul e proprietate !i con i#iile e aplicare a contractelor8 )ntr*un sistem monetar care ar 0acilita pl#ile e1terne !i printr*un sistem 0iscal care ar permite e"itarea e"a'iunilor 0iscale ca urmare a utili'rii unor sisteme e impo'itare i0erite.

TEMA %) INTEGRAREA ECONOMIC INTERNA/IONAL 0 TR S TURI .I 1ORME DE MANI1ESTARE0 '0 Coo7erarea economic# internaional#0 1orme de coo7erare0 %0 Coo7erarea de 7rod$cie i ti7$rile ei0 (0 Integrarea economic# internaional#0 <0 Organi=aiile economice internaionale0 '0 Cooperarea economic internaional. Forme de cooperare. Cooperarea economic interna#ional ini#ial a 0ost consi erat ca o octrin politic care a"ea ca punct e pornire rela#iile noi aprute )ntre 0ostele #ri coloniale !i metropole. <ai t6r'iu cooperarea este pri"it ca rela#ii economice multilaterale intre i0erite state ale lumii sau c-iar regiuni. La momentul actual cooperarea economic este consi erat unanim ca unica strategie posibil !i necesar )n e'"oltarea !i 0ormarea economiilor mon iale contemporane. Cooperarea economic interna#ional +C(I,*rela#ii economice multilaterale state sau agen#i economice in #ri i0erite cu pri"ire la unirea e0orturilor umane8 materiale8 0inanciare pe ba'e contractuale )n scopul ob#inerii unor re'ultate superioare celor prece ente +singulare,. Reie!in in acestea putem e"i en#ia urmtoarele trsturi ale C(I !i anumeE '0 /up aria sau scara e cuprin ere a partenerilorE bilateral sau multilateralH %0 Cooperarea ca proces microeconomic sau macroeconomicH (0 Cooperarea 0ace necesar unirea e0orturilor comune al resurselor umane precum !i al resurselor e pro uc#ieH <0 C(I este o rela#ie reglementat strict 9uri ic pe ba'a unui contract care implic repturi !i obliga#ii pentru to#i partenerii participan#i la acest proces. C(I pre"e e ob#inerea unor re'ultate superioare ec6t cele care le*ar putea ob#ine acti"6n )n mo separatH >0 /up obiectul cooperrii eosebimE A. Cooperarea n producie B. tiinific C. Tehnologic D. Comercial E. Managerial F. Ecologic. /e multe ori C(I poate 0i con0un at cu no#iunea e colaborare sau integrare. Colaborare* o cooperare ce presupune o inter epen en# intre ramurile economiei na#ionale. Integrarea este o 0orm mai a"ansat ec6t cooperarea ce este caracteristic 0u'iunea na#ional. La 0el no#iunea e sc-imb e mr0uri poate 0i con0un at cu no#iunea e cooperare8 ar e 0apt este un sc-imb comercial intre i0eri#i agen#i economici !i care nu este reali'at la ni"el e #ri. Cooperarea corespun e mai mult interac#iunii reciproce intre #ri !i e1clu e iscriminarea sub orice 0orm. %0
13

Cooperarea de producie i tipurile ei. Cooperarea )n pro uc#ie este principala 0orm e cooperare economic interna#ional !i apare sub urmtoarele 0ormeE '0 Cooperarea )n pro uc#ie prin societ#i mi1te. Unei asemeni 0orme )i este speci0ic 0aptul c partenerul e1tern particip cu ma!ini8 instala#ii8 ec-ipamente8 asisten# te-nic8 iar partenerul intern particip cu in0rastructur8 cl iri8 spa#ii e pro ucere8 resurse e munc8 resurse energetice8 )n multe ca'uri materie prim. Societatea mi1t e pro uc#ie poate a"ea ca obiect e acti"itateE a0 Plasarea bunurilor e ec-ipament in partea partenerului e1ternH 80 Asigurarea cu pro use 0abricate )n societatea mi1tH c0 &b#inerea e bene0iciu )n "alut prin comerciali'area pe pia#a e1tern a unei pr#i e pro uc#ie. A"anta9ele partenerilor interni pot 0iE a0 /otarea economiei na#ionale cu 0actori e pro uc#ie la ni"elul corespun'torH 80 Restructurarea )ntreprin erii 0r e0ort "alutarH c0 Crearea unor noi ramuri sau subramuri e pro uc#ieH d0 Atragerea sau anga9area ca relor cali0icateH A"anta9ele pentru parteneri e1terniE a0 Cre!terea prestigiului #rii partenerului e1ternH 80 &b#inerea unor bene0iciu suplimentare prin utili'area capitalului propriu )n con i#ii 0a"orabile !i cu un ran ament mai mare. %0 Cooperarea ba'at pe speciali'are Asemenea 0orm e cooperare se ba'ea' pe speciali'area anumitor piese8 subansamble8 0a'e e pro ucere8 procese te-nologice ce au un gra )nalt e te-nicitate. (0 Subpro uc#ia e capacitate Const )n pro ucerea e ctre subpro uctori pentru or onator8 a unui pro us 0init estinat consumului pe care or onatorul )l comerciali'ea' sub propria marc. Cau'a apari#iei unei ast0el e cooperri este ecala9ul intre cerere !i o0ert8 !i insu0icien#a capacit#ii e pro uc#ie pe care le ispune or onatorul. <0 Subpro uc#ia pe specialitate Repre'int )n#elegerea intre un or onator !i oi sau mai mul#i subpro uctori un e 0iecare subpro uctor pro uce un anumit ansamblu e piese. Aceasta )l etermin pe or onator s apele'e la subpro uctori e o cali0icare )nalt. >0 Pro uc#ia la coman care e1ist )ntre partenerii cu pri"ire la e1ecutarea unor comen'i speciale ce au un caracter special mai rar )nt6lnit )n acti"itatea proprie cum ar 0iE proiectri e construc#ie8 esign8 anumite instruc#iuni ce #in e un omeniu necunoscut pentru )ntreprin ere. ?0 Leasing* o 0orm e cooperare )n care partenerul intr*o #ar mai e'"oltat o0er )n c-irie un anumit ec-ipament8 ma!ini8 utila9 unui alt partener in alt #ar pentru pro ucerea !i utili'area lui. C-iria pentru utili'area acestui pro us este pltit )n rate )ntr*o perioa mai )n elungat ceea ce o0er aren a!ului timp pentru a putea
11

recupera pre#ul acestui pro us. Ulterior aren atorul poate s "6n acest obiect aren a!ului up perioa a stipulat )n contract. (0 Integrarea economic internaional. Integrarea economic interna#ional +I(I, este un proces caracteristic economiilor contemporane in perioa a postbelic. I(I este un proces e interptrun ere !i interac#iune a economiilor na#ionale a ou sau mai multe #ri )n scopul 0ormrii unei organi'a#ii economic unic. Pentru a se atinge obiecti"ul e integrarea economic este necesar reali'area unor serii e ac#iuni e a9ustare a structurilor economiilor na#ionale ca s corespun unor con i#ii unice e integrare8 a"6n c-eltuieli minime. Aceasta impune )n mo normal o perioa e tran'i#ie pentru a "ertrile necesare. Ca$=ele integr#rii economice internaionale 7ot :i $rm#toarele) '0 Apari#ia !i mani0estarea )n 0orme tot mai acute a contra ic#iei intre posibilit#ile e sporire a pro uc#iei !i capacitatea restr6ns a pie#elor na#ionale8 capacitatea limitat a capacit#ilor pie#elor na#ionaleH %0 :ra ul )nalt e concentrare a pro uc#iei !i e centrali'are a capitalului pe e o parte !i limitele8 restric#iile mi!crii libere al capitaluluiH (0 Necesitatea #rilor situate )n i0erite regiuni e a*!i promo"a !i apra )n comun interesele amenin#ate e concuren#ii mai puterniciH <0 Interesele comune ale unor #ri e a*!i e'"olta economia. 1ormele integr#rii economice +$nt $rm#toarele) '0 Sistemul e pre0erin#e "amale ba'at pe a ministrarea unor a"anta9e neaplicabile 0a# e participan#ii la aceast acti"itateH %0 Ione e liber comer# sau 'one economice libere +I(L,8 unitate economic regional care este es0!urat pe un anumit teritoriu8 e obicei8 )n 'ona e 0rontier a ou sau mai multe #ri un e are loc comerciali'area anumitor bunuri8 pro use8 ser"icii 0r aplicarea ta1elor !i impo'itelorH (0 Uniuni "amale ce repre'int acor uri speci0ice intre anumite #ri ce presupune lipsa 0rontierelor intre #rile respecti"e8 precum !i circula#ie a mr0urilor8 a capitalului8 0or#ei e munc )n ca rul acestui grup e #riH <0 Uniunea economic ce este consi erat e1presia ma1im a integrrii economice !i presupune contopirea 0i'ic a economiilor na#ionale8 a #rilor membre8 crearea unei "alute unice e circula#ie pe teritoriul at8 precum !i isponibilitatea institu#iilor ce reglementea' acti"itatea economic cu caracter regional +unional,. A-anta@ele integr#rii economice +$nt) '0 Integrarea economic contribuie la o )mbunt#ire a ni"elului e traiH %0 Promo"ea' o pro ucti"itate suplimentar a munciiH (0 Contribuie la o intensi0icare !i promo"are a concuren#ei )n ca rul unei pie#e mai mari !i cu con i#ii noiH <0 Contribuie la o optimi'are a utili'rii in"esti#iilor !i 0olosirea mai ra#ional !i e0icient a resurselor e muncH >0 /uce la mo i0icri structurale la ni"el e economie na#ional8 ramuri8 )ntreprin eri.
12

Integrarea economic interna#ional e"ine un proces cu caracter mon ial a misibil pentru marea ma9oritate a regiunilor lumii !i care )n mo irect contribui la procesul e globali'are a economiilor mon iale. La momentul actual integrarea economic interna#ional este cel mai important e"eniment care permite stabilirea rela#iilor economice e1terne prin ca rul unor acor uri stabile !i cu riscuri minime. <0 Organizaii economice internaionale. Prima organi'a#ie a #rilor e'"oltate a 0ost Comunitatea Crbunelui !i &#elului care a 0ost 0on at )n 1G.1 la Paris !i #rile 0on atoare au 0ost R$:8 $ran#a8 /anemarca8 ;elgia8 &lan a !i Lu1emburg8 cu caracter integra#ionist. Aceste #ri )!i puneau scopul e a ep!i cri'a ce apruse la acel moment )n in ustria carboni0er !i in ustria si erurgic prin crearea unor pie#e comune )n scopul lic-i rii stocurilor acumulate. <ai t6r'iu aceste #ri )n 1G.2 prin )nc-eierea Tratatului e la Roma8 s constituie o pia# comun care pune ba'ele 0ormrii Comunit#ii (conomice (uropene +C((,. <ai t6r'iu la aceast organi'a#ie a er !i alte #ri prin Tratatul e la <aastric-t eci anga9area 0erm pe calea unit#ii economice !i monetare care pune ba'ele 0ormrii Uniunii (uropene. Ast0el aceast organi'a#ie e"ine cea mai puternic in punct e "e ere economic ctre )nceputul anilorJG3 ai secolului 77. Pro usul intern brut ep!e!te cu 13K SUA8 iar pe cel al Aaponiei cu 33K. Pon erea #rilor U( )n e1port pe pia#a mon ial constituie 23K8 SUA* 1?K8 Aaponia*4K. Pe parcursul uni0icrii apare necesitatea !i ten in#a #rilor membre )n crearea unei mone e unice. /e la )nceput aceast mone a"ea un caracter simbolic8 mai t6r'iu e"ine ca o "alut e cont +care circul numai prin conturi bancare !i nu are aspect 0i'ic, care poart enumirea e (CU. <ai t6r'iu apare i eea crerii unui sistem monetar unic pentru #rile respecti"e ceea ce permite crearea unei po'i#ii clare pe pia#a mon ial. Un alt organism economic cu caracter mon ial este ;anca <on ial care este o unitate economic 0inanciar 0ormat la ini#iati"a &NU cu suportul #rilor e'"oltate economicE SUA* principalul 0inan#ator8 $ran#a8 Cana a8 :ermania $e erati"8 Italia !.a. Dnceputul acti"it#ii #ine e anii J?3 ai secolului trecut c6n apare necesitatea 0inan#rii anumitor proiecte !i acti"it#i cu caracter economic )n #rile membre a &NU !i )n special #rile )n curs e e'"oltare. $unc#iile e ba' suntE '0 Acor area unor cre ite pe termen e p6n la 23 ani !i #rilor membre a &NUH %0 $inan#area unor proiecte structurale in ca rul economiilor na#ionaleH (0 Acor area e grant*uri +sume nerambursabile pentru sus#inerea8 ini#ierea unor noi acti"it#i in ca rul economiilor na#ionale. & alt organi'a#ie este $on ul monetar interna#ional +$<I, care este 0on at )n 1G%% la con0erin#a e la ;reeton*Loo s8 c)n se ia -otr6rea crerii unui 0on e a9utoare al #rilor )n e'"oltarea economic e pia#. Aceast organi'a#ie comercial care acor cre ite economiilor na#ionale prin interme iul :u"ernului a"6n o ob6n mic +un procent anual, pe o perioa e p6n la .3 ani.
13

TEMA () INTRODUCERE 2N INTEGRARE ECONOMIC EURO!EAN '0 Originile Uni$nii E$ro7ene %0 Integrarea comercial# An cadr$l UEB a+7ecte teoretice (0 Com$nitatea economic# e$ro7ean# 3CEE40 Tr#+#t$ri caracteri+tice '0 Dn perioa a anilor 1G%?*1G.3 apare i eea constituirii unei na#iuni europene a")n la ba' e'"oltarea economic a #rilor membre. Pentru prima at aceast i ee a 0ost enun#at e ctre C-urc-ill )n iscursul su rostit la 1G septembrie 1G%? la Iuric-8 pri"itor la crearea unei B0amilii europeneC prin parteneriatul intre Anglia8 :ermania8 $ran#a. Prima organi'a#ie cu caracter politic Uniunea $e eralist (uropean creat )n at up iscursul lui C-urc-ill la 0inele 1G%?8 0iin o mi!care multipartist care mai apoi se trans0er )n Liga (uropean pentru cooperare economic8 la ini#iati"a lui Paul "an Ieelan care era o unitate e cercetare asupra i"erselor aspecte economice ale cooperrii cum ar 0iE )ntreprin erile8 "aluta na#ional8 0or#a e munc8 pia#a e es0acere8 prin interme iul planului lui <ars-all +reco"erM programm, care are o aplica#ie )ncep6n cu 1G%4 !i s06r!itul anului 1G.2 care pune ba'ele Unit#ii (conomice (uropene. La es0!urarea congresului in 1G%4 e la Naga se pune ba'ele crerii Consiliului (uropei care a 0ost semnat la Lon ra !i stabilit la Strassbourg. Dn acela!i an are loc 0ormarea Uniunii (uropene &cci entale organi'a#ie care are rept scop aprarea #rilor europene e "est8 !i la care peste un an )n aprilie 1G%G a er SUA8 Portugalia8 Spania8 Cana a8 Nor"egia !i 0ormea' ;locul Nor Atlantic e Aprare +NAT&,. Dn ecurs e % ani +1G%4*1G.2, are loc 0ormarea principalelor institu#ii cu caracter regional ce pune ba'ele procesului e integrare. La G mai 1G.3 are loc semnarea Tratatului e la Paris pri"itor la crearea C(C&. Acest tratat pune ba'ele reconcilierii 0ranco*germane !i orientarea atitu inii Republicii $rance'e )n aspect politic !i economi 0a# e R$:. Planul e 0ormare a acestui tratat atea' cu ata e 14 aprilie 1G.2 sub enumirea e Tratatul e la Paris. !iecti"ul ace#tui tratat$% meninerea pcii ntre ace#te ri& renunarea la "echea ri"alitate n fa"oarea cooperrii& e"itarea conflictelor& ridicarea #tandardului de "ia. Aceast organi'a#ie +C(C&, urma s contribuie al e1pansiunea economic !i e1tin erea ocuprii 0or#ei e munc prin accesul egal la surse e pro uc#ie8 iscriminarea prin pre#uri8 mo erni'area pro uc#iei. &rganul e1ecuti" care urma s pun )n aplica#ie acest tratat era Dnalta Autoritate. Un nou tratat care uce la mo i0icarea rela#iilor intre #rile membre C(C& este Tratatul e la Roma care are loc )n 1G.. luna iunie la <essina prin care se propune crearea unei pie#e comune !i a unui acor sectorial pentru energia atomic !i care a 0ost semnat )n 1G.2 )n urma unor )n elungate negocieri intre #rile C(C&. I eea planului a "enit !i in 0aptul c si erurgia 0rance' epin ea )n mare msur e crbunele german pentru alimentarea cu cocs. La r)ngul su :ermania la acea "reme e#inea cea mai puternic in ustrie grea ceea ce alimenta teama $ran#ei e o nou )narmare a :ermaniei. /e aceea marele 0inansist Aan <onnet "ine cu i eea e punere )n comun sub o autoritate suprana#ional a utili'rii resurselor si erurgice !i e crbune care prin 0elul su pune un nou accent )n rela#iile e integrare economic. Anume <onnet a intuit !i ne"oia
1%

unei politici 0e erale care ar putea s acopere necesit#ile pie#elor #rilor membre C(C&. &biecti"ul Tratatului e la Roma este )mbunt#irea con i#iilor e munc !i e "ia# )n Comunitatea (conomic (uropean8 e'"oltarea armonioas a regiunilor. Sarcinile ace+t$i tratat era$) '0 Promo"area unei e'"oltri armonioase8 continue !i ec-ilibrate. %0 stabilitate sporit. (0 Rela#ii str6ns legate )ntre statele membre. Modalit#ile de atingere ace+tor +arcini) '0 Crearea unei pie#e comune. %0 Apropierea treptat a politicilor economice ale #rilor membre. (0 (liminarea ta1elor "amale precum !i a restric#iilor cantitati"e comer#ul reciprocH <0 <obilitate liber )n mi!carea e bunuri8 persoane8 ser"icii !i capital. >0 Instruirea unei politici comerciale 0a# e #rile ter#eH ?0 Reali'area unei politici comune )n omeniul agriculturii transporturilorH C0 coor onarea politicilor economice !i recti0icarea e'ec-ilibrelor balan#ele e pl#iH D0 Crearea unui 0on social european !i a unei bnci europene in"esti#ii pentru a crea oportunit#i )n mrimea numrului e locuri muncH E0 Asocierea #rilor !i a teritoriilor geogra0ice e peste mriH

)n

!i )n e e

Arg$mentele economice An :a-oarea cre#rii CEE) '0 Impactul po'iti" al competiti"it#ii concuren#ial sporite asupra e0icien#ei pro ucerii8 ocuparea 0or#ei e munc8 cercetare sau e'"oltare RO/8 crearea e noi pro use calitati" superioare8 noi ser"icii8 te-nologii cu o e0icien# mai ri icatH %0 (1tin erea pie#ei prin speciali'are !i economii atorate imensiunii +economies o0 scale,H (0 Re ucerea riscului !i incertitu iniiH Tratatul e la Roma pre"e e ca procesul e integrare economic s se )nceap prin intensi0icarea sc-imburilor comerciale reciproce ceea ce urma s se reali'e'e prin 0ormarea )ntre #rile membre al unei asocieri "amale = Uniunea 5amal. %0 Dn ca rul Uniunii 5amale ta1ele "amale sunt )nlturate )n comer#ul reciproc8 iar 0a# e #rile ter#e se stabile!te o politic comercial comun care are rept scop promo"area pro uc#iei #rilor membre !i prote9area spa#iului acestor #ri. Teoria comer#ului interna#ional a!a cum a 0ost e'"oltat e /a"i Riccar o !i ulterior e ctre NeePs-er !i &-line !i Samuelson sus#ine c toate #rile au e c6!tigat in comer#ul e1tern eoarece nu a"anta9ele absolute8 ar cele comparati"e au o importan# mai mare. Ca urmare o liberali'are total uce la o optimi'area resurselor !i o ma1imi'are a bunstrii popula#iei. Liberali'area total a comer#ului se reali'ea' ca urmare a i0eren#elor )n e'"oltarea economic a #rilor participante. NeePs-er !i
1.

&-line au elaborat mo elul e e'"oltare a comer#ului e1tern 0apt pentru care au primit premiul Nobel8 esen#a lui 0iin )n urmtoareleE 1. $ormarea unei Uniuni 5amale prin 0lu1urile comerciale !i asupra consumului )n #rile participante. /atorit acestui mo el au 0ost e0inite importan#ele integrrii economiceH au 0ost i enti0icate a"anta9ele c6t !i e'a"anta9ele al procesului integrat. Integrarea comercial este un mo el inamic ba'at pe aspectele inamice8 mo i0icrile care au loc )n con i#iile e pro uc#ie !i impactul acestora asupra cre!terii economice. (0ectele integrrii comerciale sunt resim#ite !i e ctre #rile ter#e )n con i#iile unei concuren#e loiale precum !i a unei pie#e ba'ate pe libertatea agen#ilor economici. 2. Pia#a comun *o 'on )n care libertatea circula#iei bunurilor8 ser"iciilor8 a 0actorilor e pro uc#ie este eplin. Reali=area $nei 7iee com$ne 7re+$7$ne ca) 1. ;arierele comerciale8 te-nice8 0iscale sau a ministrati"e )ntre #rile respecti"e s 0ie )nlturate. 2. S 0ie elaborate reguli pri"in circula#ia liber a tuturor componentelor pie#ei +cererea8 o0erta8 pre#ul8 concuren#a, care presupune un proces e armoni'are a reglementrilor na#ionale !i e stabilire !i aplicare a unor politici comune ceea ce se mai nume!te Bintegrare po'iti"C. 3. Permanenta a9ustare !i a aptare la sc-imbri8 )nlturarea oricrui contract "amal )n interiorul 'onei8 uce la integrarea pie#elor na#ionale !i 0ormarea unei pie#i unice. Pia#a unic* cel mai a"ansat proces e integrare )n plan comercial. Prin )nlturarea barierelor "amale c6t !i a barierelor cu ec-i"alent tari0ar se pro uce stabilirea unui tari0 e1tern comun. !iaa $nic#. ("olu#ia integrrii comerciale con0orm tratatului e la Roma8 trebuia s 0ie )n0ptuit p6n la )nceputul anilorJ 23 ai secolului 77. Procesul e )nlturare a ta1elor "amale !i barierelor ec-i"alente a 0ost pe eplin )n0ptuit. Crearea !i consoli area pie#ii comune a luat )n calcul )nlturarea barierelor precum !i instituirea unui nou ca ru 9uri ic. Scopul crerii unei pie#e unice pe teritoriul #rilor C(C& era e a stabili noi reguli )n ceea ce pri"e!te comer#ul european precum !i a9ustarea pro uc#iei in #rile respecti"e la un ni"el unic !i ecent necesit#ilor interne. $ormarea pie#ei unice a pre"'ut stabilirea unor mr0uri !i ser"icii cu caracter prioritar un e #rile C(C& ar putea ob#ine o "aloarea a ugat mai )nalt comparati" cu alte pro use c6t !i )ntr*un a"anta9 0a# e #rile ter#e. Ast0el are loc stabilirea unei game e pro use cu caracter prioritar asupra creia este 0ocusat resursele umane !i materiale in ca rul #rilor respecti"e. Aceast msur este a optat la ni"el e consiliu e1ecuti" al C(C& !i e"ine o politic prioritar )n acti"itatea Comunit#ii (conomice (uropene. Atri8$tele 7ieei $nice e$ro7ene era$ $rm#toarele) 1. Uni0ormitatea pe tot teritoriul Comunit#ii (conomice (uropene. 2. /isponibilitatea !i accesibilitatea care a"ea ca scop accesul liber la aceast pia# a tuturor agen#ilor economici originari in #rile Comunit#ii (conomice (uropene.
1?

3. Crearea institu#iilor e in0rastructur !i a9ustarea a pro uc#iei !i ser"iciilor ce urmau a 0i reali'ate )n pia#a unic8 0apt ce presupunea stabilirea unor stan ar e unice )n 0unc#ie e calitate8 pre# !i cantitate pe pia#a unic.. %. Stabilirea unui ec-ilibru economic )ntre pre# !i cantitate a pro uc#iei estinate reali'rii prin interme iul pie#ei unice. A"anta9ele pie#ei unice au 0ost i enti0icate !i acceptate )n 0orm uni"oc e ctre to#i participan#ii o at cu stabilirea con i#iilor e 0unc#ionare a acestei pie#e !i anumeE 1. Toate mr0urile !i ser"iciile estinate reali'rii prin interme iul pie#ei unice trebuie s corespun unui anumit ni"el al calit#ii ce era stabilit in timp. 20 La ni"el e #ar erau stabilite anumite cote e reali'are ce se stabileau )n 0unc#ie e speciali'ri8 cantit#ile ob#inute8 numrul agen#ilor economici8 pre#ul e reali'are8 tra i#ii. Pia#a unic a Comunit#ii (conomice (uropene este consi erat pia#a cu cel mai mare poten#ial e reali'are !i organi'are. La momentul actual rm6ne a 0i locul principal )n es0!urarea reali'rii pro uc#iei in #rile membre a U(. (0 Comunitatea economic european C!!". Trsturi caracteristice. C(( repre'int una in principalele organi'a#ii cu caracter integra#ionist care a 0ost 0ormat )n urma unor trans0ormri ce au a"ut loc la ni"el e #ri !i grupuri e #ri a"6n ca scop promo"area unor interese speci0ice ca suport economic !i politic. Aceast organi'a#ie a 0ost organi'at la mi9locul a.J.3 ai sec. 77 up r'boiul al oilea mon ial8 care a pus ba'ele unei coali#ii cu caracter puri0ic !i economic )n regiunea (uropei e "est. Qrile membre ai acestei organi'a#ii au e"enit #rile care la acel moment ispuneau e un poten#ial )nalt economic !i a"eau ca irec#ie e e'"oltare economica e pia# 0apt care i*a permis sus#inerea economic !i politic in partea SUA. Anume a9utorul SUA )n reali'area economiei #rilor membre ale C(( le*a permis )n 0inal s e"in un grup e #ri estul e'"oltat la ni"el mon o*economic. Principalele trsturi ale C(( sunt urmtoareleE 1. (1isten#a unei i ei comune pentru toate #rile membre. 2. $ormarea unei structuri bine eterminate )n ca rul acestei organi'a#ii8 ceea ce i*a permis s se e'"olte !i s se a9uste'e la cerin#ele "ie#ii economice. 3. $ormarea unui plan e e'"oltare e perspecti" prin atragerea e noi #ri )n aceast organi'a#ie8 precum !i a unor noi teritorii care pre'int un interes strategic !i economic a"anta9os. %. /isponibilitatea unor trans0ormri ce au loc la ni"el e economie na#ional prin anumite con i#ii !i un ca ru institu#ional aprobat la ni"el e C((. Toate aceste trsturi au permis acestei organi'a#ii e a e"eni una intre cele mai e'"oltate organi'a#ii cu caracter integra#ionist )n "e erea e'"oltrii economice !i sociale a #rilor membre. P6n la s06r!itul sec. 77 C(( rm6ne a 0i cea mai puternic organi'a#ie )n asemenea omeniu !i mai mult ca at6t reu!e!te s 0orme'e un ca ru e institu#ii ce reglementea' acti"it#ile acestei organi'a#ii. C(( a a9uns !i mai eparte prin stabilirea unor con i#ii obligatorii e participare )n ca rul C(( a #rilor participante. Aceast organi'a#ie st la ba'a 0ormrii a unei noi organi'a#ii cum este
12

U( care e"ine succesoarea C(( !i care cea e a oua )!i )ncetea' acti"itatea complet ctre anul 1GG. rm6n6n )n istoria Integrrii (conomice ca una in cele mai a"ansate 0orme e organi'are la acea perioa eosebin u*se printr*o stabilitate !i o 0unc#ionalitate )nalt.

14

TEMA <) SISTEMUL INSTITU/IONAL .I MECANISMUL 1UNC/ION RII UNIUNII EURO!ENE '0 In+tit$iile 7rinci7ale ale Uni$nii E$ro7ene 3UE4 %0 Organele com7lementare ale UE (0 !roced$rile deci=ionale i tratatele de 8a=# ale UE '0 Institu#iile Uniunii (uropene !i clasi0icarea lor repre'int un proces responsabil !i stabile!te mo ul e 0unc#ionare a spa#iului comunitar. Uniunea (uropeana repre'int o institu#ie suprana#ional )n care e1ist ou tipuri e institu#iiE Institu#ii e ba'H Institu#ii !i organe complementareH Reali'area principalelor sarcini se a1ea' pe patru institu#ii e ba'E Comisia (uropeana Consiliu e <ini!tri Parlamentul (uropean Curtea e Austi#ie Comi+ia E$ro7eana este consi erat motorul politicii comunitare a"6n rolul e garantare a inamismului acti"it#ii comunit#ii. Dn "e erea reali'rii obiecti"ului ma9or Comisia (uropean elaborea' o propunere !i 0ormulea' ini#iati"e legislati"e8 proiecte e legi8 care ulterior le )naintea' Consiliului e <ini!tri. /e asemenea Comisia (uropean monitori'ea' reali'area pe eplin a sarcinilor trasate e comunitate8 precum !i )n0ptuirea !i respectarea legisla#iei e ctre #rile membre8 c6t !i agen#ii economici in U(. (a este 0ormat in 22 membri a c6te un membru in 0iecare #ar membru. Se iul Comisiei (uropene se a0l )n ora!ul ;ru1elles8 limbile o0iciale e comunicare 0iin engle'a8 germana8 0rance'a. Toate ocumentele o0iciale ale U( sunt tra use )n toate limbile e stat a #rilor membre. <embrii Comisiei (uropene sunt ale!i pe o perioa e . ani !i 0iecare comisar este responsabil e o anumit irec#ie cum ar 0iE Politica Agricol Politica ;ugetar Politica e transport Protec#ia me iului !.a. Con+ili$l de Minitri este institu#ia 0un amental eci'ional8 organ legislati" ce reune!te repre'entan#ii gu"ernelor statelor membre pe probleme e politic general !i pe omenii e acti"itate +agricultur8 comer#8 in ustrie8 )n"#m6nt8 transport !.a.,8 0iin 0ormat )n anul 1G.28 up semnarea Tratatului e la Paris. (l se reune!te perio ic la ;ru1elles8 iar )n ca'uri e1cep#ionale poate 0i reunite )n mo operati" ca urmare a con"ocrilor e ctre pre!e inte.
1G

$unc#ia e pre!e inte a Consiliului e <ini!tri este e1ecutat )n rota#ie8 )n or ine al0abetic e ctre 0iecare #ar membru. Actele legislati"e sunt 0ormate ca irecti"e !i -otr6ri )n care -otr6rile poart un caracter obligatoriu !i s6nt incluse )n legisla#ia na#ional8 pe c6n irecti"ele s6nt incluse spre reali'are8 )nsa mo ul e reali'are !i abor are a lor poate 0i i0erit )n epen en# e #ar8 con9unctura politic !i alte con i#ii. $iecare #ar membru are c6te o repre'entan# la ;ru1elles un e )!i es0!oar acti"itatea colaboratorii gu"ernelor na#ionale. Responsabilii acestor misiuni petrec 'ilnic )ntruniri !i abor ea' i"erse probleme )n 0unc#ie e necesitate !i cerin#ele comunit#ii. &rice -otr6re abor at la ni"el e Consiliul e <ini!tri poate 0i aprobat oar cu o ma9oritatea e "oturi. $iecrei #ri8 )n epen en# e mrimea economiei na#ionale8 )i re"ine un anumit numr e "oturi8 e e1.E :ermania8 $ran#a8 Sue ia8 <area ;ritanie si Italia ispun e 13 "oturiH Spania8 $inlan a=4 "oturi8 Rom6nia*% 8 Lu1emburg=18 Polonia8 Ce-ia=.. Ast0el nici o #ar )n mo in i"i ual nu poate bloca sau respinge luarea unor -otr6ri )n ca rul Consiliului e <ini!tri. /e obicei8 0unc#ia e pre!e inte al Consiliului e <ini!tri este e1ercitat e ctre ministrul a0acerilor e1terne al #rii respecti"e )ns )n ca rul )ntrunirilor s6nt in"ita#i mini!tri ce s6nt responsabili e anumite probleme in #ar. !arlament$l UE este o institu#ie compus in 24. membri !i repre'int organul legislati" cu o putere e eci'ie )n urmtoarele omeniiE transport8 0unc#ionarea pie#ii interne8 !tiin# !i )n"#m6nt8 protec#ia me iului8 sntate8 repturile consumatorului. Parlamentul U( este ales prin "ot irect e ctre to#i cet#enii ai U( pe o perioa a e cinci ani. Componen#a Parlamentului (uropean este 0ormat up principiul 0orma#iunilor politice !i nu up cel na#ional8 pe c6n numrul e locuri )n parlament este eterminat up numrul popula#iei in #ar. Cea mai numeroas 0orma#iune politic a Parlamentului U( este grupul Parti ului (uropean Popular !i a /emocra#ilor (uropeni cu 24. locuri. Pentru !e in#ele plenare Parlamentul se )ntrune!te la ;ru1elles !i Strassbourg +$ran#a,8 iar pentru lucrrile comisiilor parlamentare !i a secretariatului )n Lu1embourg. Rolul Parlamentului este perceput ca rol consultati" !i const )n participarea la a optarea actelor comunitare prin interme iul proce urilor e consultare )n omeniul ini#iati"elor legislati"e. Rolul politic se reali'ea' prin e0ectuarea controlului !i a resarea ctre Comisia (uropean a )ntrebrilor ce #in e competen#a Comisiei Consiliului e <ini!tri e#in6n o putere e cen'ura 0a# e comisie8 precum si e1ercitarea 0unc#iei e impulsionare politic prin e'"oltarea politicilor e1istente !i lansarea unor noi proiecte. Rolul bugetar reiese in aprobarea bugetului sau respingerea lui. Cel legislati" const )n contribu#ia prin i0erite proce uri e cooperare !i e eci'ie )mpreuna cu Consiliul e <ini!tri )n libera circula#ie a pro uselor 0or#ei e munc a capitalului. C$rtea de F$+tiie asigur unitatea aplicrii reptului comunitar asigur6n respectul reptului )n interpretarea !i aplicarea legisla#iei comunitare. (a )!i are ca se iu )n Lu1embourg !i este compus in 22 9u ectori !i 4 a"oca#i care s6nt enumi#i )n comun e cele 22 gu"erne membre a U( cu un man at e ? ani. $unc#ia e pre!e inte o e#ine unul in cei 22 e 9u ectori pe o perioa a e 3 ani. Alegerile membrelor nu este o proce ur concomitenta ar se petrece in 3 )n 3 ani.
23

/in 1G4G pe l6ng Curtea e Austi#ie 0unc#ionea' Tri8$nal$l de 7rima in+tan# care cercetea' osarele +procesele, cu importan# eosebit pentru acti"itatea comunitara. Pe l6ng 0aptul c este o institu#ie suprana#ional ea poate es0!ura acti"it#i )n omeniu e arbitra9 comercial !i poate precauta cau'ele )naintate e ctre o #ar membru sau e ctre o persoan 0i'ic 0a# e o institu#ie comunitar !i in"ers. %0 Natura organelor comunitare complementare este estul e i"ers combin6n organele cu caracter institu#ional sau pri"ate. Unul in organele constitu#ionale este Con+ili$l E$ro7ean care a 0ost creat )n 1G.% sub 0orm e centre e impulsionare a principalelor ini#iati"e politice !i ca organ e arbitra9 pe probleme litigioase. (l se )ntrune!te e 2 ori pe an !i )n epline!te 0unc#ii e solu#ionare a problemelor "itale )n "e erea reali'rii construc#iei europene precum !i impulsionarea politicii e integrare !i e1tin ere. C$rtea de Cont$ri a 0ost creat )n 1G2. prin tratatul e la ;ru1elles a"6n ca scop "eri0icarea conturilor contabile a comunit#ii = 0unc#ii ce au reie!it in ma9orarea consi erabil a 0inan#elor publice comunitare !i a e1tin erii numrului e #ri membre. (a este competent s e0ectue'e legalitatea )ncasrilor !i a c-eltuielilor comunitare !i o buna gestionare a ei. <embrii Cur#ii e Conturi )n numr e 22 sunt esemna#i e ctre Consiliul e <ini!tri up o proce ur preliminar e consultare cu parlamentul U( pe o urata e ? ani cu se iul la Lu1embourg. /up aprobarea tratatului e la <aastric-t in 1GG2 Curtea e Conturi e"ine o institu#ie comunitar e r6n cu cele % e1istente e p6n atunci. *anca E$ro7eana de In-e+tiii a 0ost creat )n ba'a Tratatului e la Roma 0iin o institu#ie autonom cu se iul la Lu1embourg otat cu o structura a ministrati" !i cu organe e eci'ie proprie. Scopul ei este e a contribui la 0inan#area e'"oltrii ec-ilibrate a comunit#ii. <ecanismul e 0inan#are const )n reali'area e )mprumuturi pe pie#ele e capital !i 0inan#area unor proiecte cu caracter comunitar. &biecti"ele prioritare ale bncii s6ntE 1. /e'"oltarea regionalH 2. Protec#ia me iuluiH 3. Ameliorarea in0rastructurii transportului !i telecomunica#iilorH %. Re ucerea epen en#ei energetice8 e'"oltarea te-nologiilor a"ansate pentru sus#inerea )ntreprin erilor mici !i mi9locii. /e asemenea ;anca (uropean e In"esti#ii poate es0!ura !i 0inan#a proiecte !i )n #rile ter#e 0iin ac#iuni o0iciali'ate e ctre comunitate !i s6nt stipulate )n Tratatul e la <aasric-t. Comitet$l Economic i Social repre'int un organ consultati" a"6n se iul )n ;ru1elles membrii cruia s6nt numi#i e ctre Consiliul e <ini!tri pe un termen e % ani8 iar pre!e intele este pe un man at e 2 ani. La moment el are )n componen#a sa circa 3%% membri ce repre'int i0erite categorii a "ie#ii economice !i sociale. Acest comitet "ine cu propuneri !i recoman ri )n "e erea )mbunt#irii "ie#ii sociale8 particip cu ini#iati"e legislati"e !i o0er consulta#ii pe seama aprobrii actelor
21

legislati"e !i a altor ocumente o0iciale ale U(. Comitetul se )ntrune!te o at pe lun. (0 Dn mecanismul construc#iei europene este eterminat un anumit sistem 9uri ic cu caracter obligatoriu care are la ba' anumite tratate. Tratatul 0un amental al construc#iei europene )l constituie Tratatul e la Roma aprobat la 2. martie 1G.28 care constituie un tratat ca ru prin care au 0ost 0un amentate principiile !i obiecti"ele generale ale reali'rii U(. Acest tratat a pus ba'ele tuturor acti"it#ilor comunitare ca 0un ament 9uri ic8 )nsa )n epen en# e totalitatea sc-imbrilor ce au a"ut loc pe parcursul a circa .3 e ani acest tratat a 0ost mo i0icat !i c-iar unele ori esen#ial. Dn multe ca'uri au 0ost e1ecutate anumite amen amente re0eritor la resursele !i reali'area bugetului comunitar8 mo i0icri legate e e1tin erea spa#iului comunitar !i a Actului Unic (uropean. Tratatul e la Roma 0iin un tratat ca ru a instituit actele 9uri ice ale comunit#ii care s6nt e 3 tipuriE 1. Regulamente ce creea' un singur rept la ni"el oar comunitar !i se aplic )n mo irect 0r a 0i transpus la ni"el na#ionalH 2. /irecti"ele ce 0i1ea' obiecti"e obligatorii !i s6nt transcrise )n legisla#ia na#ional 0r a 0i e1puse cerin#elor na#ionaleH 3. /eci'iile in i"i uale care repre'int msuri 0iin impuse pentru aplicarea lor )n ca rul )ntreprin erii comerciale8 institu#ii e stat ori la ni"el e #ar membruH /eci'iile pot 0i mo i0icate )n ca rul a9ustrii lor la cerin#e na#ionale iar con#inutul trebuie s 0ie respectat )n mo obligatoriu. Pe l6ng aceste acte institu#iile U( mai emit a esea re'olu#ii8 recoman ri. Tratatul e la Roma repre'int ba'a legislati" a U( !i este mo i0icat oar prin "otul Parlamentului (uropean. Respectarea reali'rii actelor legislati"e !i reptul e a transpune toate actele legislati"e )n "ia#a economic !i politic a comunit#ii poart enumirea e acci' comunitar +acRuis communnautaire,8 ce urmea' a 0i acceptat e ctre to#i membrii U(. Toate mo i0icrile !i completrile n*au sc-imbat principiile comunitare ale tratatului !i importan#a lui se men#ine !i )n pre'ent. Importan#a Tratatului e la Roma se ba'ea' pe urmtoarele principiiE Capacitatea 9uri ic a comunit#ii !i puterea e comunicare !i negociere cu alte #riH Principiul subsia irit#ii con0orm cruia competen#ele e ba'a sunt atribuite a ministra#iei publice locale !i nu cele comunitare cu e1cep#ia oar c6n ele nu pot 0i reali'ate sau respectate la ni"el comunitar. Pentru omeniile care nu sunt e competen#a na#ional ac#iunile comunitare pot lua trei 0ormeE 1. proce urile e consultare c6n )nainte e primirea eci'iei gu"ernul prime!te un a"i' in partea partenerilor !i e1ecut sc-imbri respecti"eH 2. proce ura e coor onare c6n eci'iile luate )ntr*un acor pot 0i incluse tuturor #rilor spre e1ecu#ie cu men#inerea 0rontierelor na#ionaleH
22

3. politic comun care suprim toate 0rontierele !i se aplic asupra tuturor membrelor U( 0r a su0eri mo i0icri )n con#inutul lor. Dn ca'ul celor mai importante politici a U( cum ar 0i Politica Agricol Comuna8 cea comercial8 eci'iile sunt luate la ni"el e Consiliu e <ini!tri8 iar )n ca'ul celorlalte omenii competen#ele re"in Comisiei (uropene. Ast0el )n ca rul U( se isting urmtoarele 0orme e competen#E competen#a na#ional nesc-imbat care se re0er la impo'ite irecte8 )mprumuturi interne H competen#a na#ionala pronun#at8 omeniu ce #ine e reali'area bugetului8 0ormarea lui8 a ministrarea e0icitului bugetar8 regulile e concuren# !i cea e antimonopolH competen#a na#ional limitat presupune o necesitate a coor onrii sau armoni'rii rela#iilor )ntre #rile membre8 sub"en#ionarea )ntreprin erilor auto-tone !i mo i0icarea ratei e sc-imb 0inanciar. Dn 1G4? are loc semnarea ACTULUI UNIC (UR&P(AN care are ca scop crearea pie#ii comune a U( !i ulterior Tratatul e la <aastric-t in 1GG2 pune ba'ele crerii Uniunii (conomice si 5alutare a uniunii politice. Tratatul e la <aastric-t )ntr )n "igoare la 1 ianuarie 1GG3 !i in acel moment Comunitatea (conomica (uropeana capt un nou aspect !i o nou enumire e U(. Tratatul e la <aastric-t e asemenea a inter"enit cu sc-imbri !i completri re0eritor la i"i'area !i istribuirea competen#elor )ntre institu#iile comunitare !i gu"ernele na#ionale !i anumeE 1. stipularea )n tratat a principiului e subsi iaritateH 2. tratatul accentuea' necesitatea participrii mai acti"e a parlamentelor na#ionale la 0unc#ionarea )n ca rul U(H 3. crearea a unui consiliu consultati" 0iin compus in repre'entan#i na#ionali8 regionali !i locali8 minorit#i na#ionale8 religioase pentru monitori'area 0unc#ionrii )n"#m6ntului8 ocrotirii snt#ii8 cultur8 coe'iune economic !i social.

23

Tema >) !IA/A INTERN SI CON/INUTUL EI '0 Li8era circ$laie a 7rod$+elor ind$+triale +i agricole0 %0 Li8erali=area circ$laiei ca7ital$l$i0 (0 Li8erali=area 7re+t#rii +er-iciilor0 <0 Li8erali=area ac"i=iiilor 7$8lice0 >0 Direciile de de=-oltare a 7ieii interne0 '0 Liberali'area circula#iei pro uselor a )nceput o at cu 0ormarea si 0unc#ionarea Uniunii 5amale8 aceasta se e1plic prin 0aptul c cele mai mari bariere )n circula#ia mr0urilor erau e or in "amal8 )nsa pe ling acestea mai e1istau bariere e or in te-nic8 0iscal c6t si a ministrati". <area ma9oritate a barierelor care in0luen#au circula#ia liber a mr0urilor )n spa#iul comunitar se re0ereau )n principal la stan ar e + e calitate8 te-nice,. Stan ar ele*repre'int escrieri pri"in caracteristicile te-nice a pro uselor8 calitatea lor8 con#inutul8 consum e energie8 urabilitate8 impactul asupra me iului8 a aptabilitatea. Scopul stan ar elor consta )n asigurarea securit#ii lucrtorilor8 protec#ia snt#ii consumatorilor8 protec#ia me iului8 re ucerea costului prin stan ar i'are. Ast0el stan ar ele au e"enit bariere )n circula#ia libera a mr0urilor )n spa#iul comunitar in momentul c6n con#inutul stan ar elor era i0erit e la o #ara la alta8 ori nu erau recunoscute reciproc8 ca urmare pro usele care sunt reali'ate pe pia#a interna au e"enit mai scumpe !i eseori nu crea con i#ii egale pentru to#i pro uctorii in C((. Ast0el )n 0iecare #ara e1istau institu#ii 0ie cu caracter pri"at8 e stat8 care se ocupau cu elaborarea 8 escrierea stan ar elor e calitate8 precum si recunoa!terea lor 0a# e agen#ii economici. /in punct e "e ere legal ele nu sunt obligatorii )nsa a optarea !i respectarea lor 0acilitea' e1portul !i o"e e!te con0ormitatea pro usului cu o calitate cunoscuta !i acceptat. Ca urmare stan ar ele e calitate e"in obligatorii in punct e "e ere comercial. Pentru 0acilitarea procesului e circula#ie liber a mr0urilor Tratatul e la Roma pre"e e armoni'area legisla#iei8 elaborarea !i impunerea anumitor norme !i stan ar e europene. /up prima perioa a e 0unc#ionare a pie#ii interne8 institu#iile comunitare i enti0ic 2 probleme si anumeE 1. Stabilirea unor stan ar e comune pentru toate mr0urile8 era o sarcina uria!a8 greu e reali'at )ntr*un inter"al re'onabil e timp a"6n )n "e ere marea "arietate e pro use8 0rec"entele mo i0icri8 sc-imbarea parametrilor. 2. (laborarea unor stan ar e comune pentru toate pro usele ar 0i 0ost un proces practic inutil8 eoarece la acel moment ni"elul e e'"oltare a #arilor membre era apropiat. Ast0el comunitatea caut solu#ie e compromis prin #ubla Abordare.
2%

Acest sistem pre"e eE intro ucerea unor irecti"e europene asupra speci0ica#iilor pri"in prelucrarea !i ambalarea unui anumit numr e pro use cum suntE Aucriile8 pro usele e construc#ie8 ec-ipamente e pro uc#ie personal8 articole me icale8 materiale c-imice8 pro use alimentare8 me icamente 0armaceutice e u' uman8 articolele electrice8 terminale pentru comunica#ii. Aceste irecti"e au 0ost practic totalmente intro use )n legisla#iile na#ionale8 ast0el )nc6t un pro us care este pre"'ut )n irecti"a comunitar trebuie s rspun )n tocmai pre"e erilor respecti"e pentru a 0i "6n ut legal )n comunitate8 iar pro usul respecti" poart marca comercial a comunit#ii. Pentru a "in e )n U( pro use in categoria respecti" +categoria irecti"elor europene,8 statele membre au creat structuri na#ionale e autori'are !i certi0icare care atest 0aptul ca bunurile respecti"e o0erite pe pia#a rspun criteriilor comunitare pri"in calitatea8 securitatea !i e0ectele pe care le a uce. Dn ca rul celorlalte abor ri este pre"'ut armoni'area con i#iilor pe care trebuie s le )n eplineasc pro usele in toate #rile membre. Pentru a )nltura inter ic#iile la import ale pro uselor care nu corespun eau cerin#elor na#ionale8 ar care respectau normele comunitare pri"in protec#ia snt#ii consumatorilor !i a me iului a 0ost a optat principiul Recunoa!terii reciproce mutuale a stan ar elor. La aceast solu#ie s*a a9uns ca urmare a sentin#ei Cur#ii (uropene e Austi#ie )n ca rul procesului Cassis e /i9ion in 1G2G care se re0erea la inter'icerea "6n'rii )n :ermania unui anumit lic-ior 0rance' pe moti" ca nu ar rspun e pri"in prescrip#iile germane 8 gra ul e alcool )n concentra#ia stabilit. Alte ca'uri e"enite e re0erin#a sunt cele ale berii germane8 ciocolatei !i a pastei italiene8 acestea ca'uri e r6n cu ca'ul lic-iorului 0rance' au emonstrat necesitatea recunoa!terii reciproce a pro uselor. Alta abor are )n ca rul circula#iei libere a mr0urilor pe pia#a intern este protec#ia me iului8 )n acest sens sunt elaborate stan ar e ecologice care pentru prima ata au 0ost elaborate e institutul <arii ;ritanii e stan ar e. Aceast problem prima at a 0ost intro us la 1 ianuarie 1GG38 sub 0ormula (C& care la )nceput a 0ost intro us sub 0orm "oluntar )nsa mai t6r'iu a e"enit obligatorie pentru a )ncura9a agen#ii economici s pro uc !i s "6n pro use ecologic pure 8 ast0el )n urma acestei ini#iati"e la ni"el comunitar se inclu e reglementri stricte a unor omenii cu impact strict asupra me iului !i anume emisiile )n aer8 ra ia#iile8 'gomotul8 0urni'area apei8 a ministrarea e!eurilor8 utili'area e materiale !i energie8 mo i0icrile urbanistice8 securitatea public8 sntatea 8 securitatea persoanelor anga9ate. Dn acest conte1t comunitatea a elaborat reguli care se aplica peste tot )n comunitate in i0erent e originea comunitara sau necomunitara a companiilor cu pri"ire la protec#ia snt#ii !i securit#ii a locurilor e munc. (iaa unic intern * repre'int o pia#a uria! pentru 0irmele capabile s respecte cerin#ele "oluntare !i obligatorii re0eritoare la calitate si me iu. %0
2.

Con0orm teoriei economice se eosebesc urmtoarele 0orme e circula#ie a capitalului E 1. In"esti#ii irecte )n economia #rii+construc#ia e )ntreprin eri8 construc#ia e in0rastructur8 lrgirea procesului e pro uc#ie8 a "olumului8 e'"oltarea a unor noi ramuri8 e1tin erea pie#ii e es0aceri,H 2. Plasamente e porto0oliu +procurarea e ac#iuni8 obliga#iuni. Cambii8 bunuri e te'aur !i alte -6rtii e "aloare,H 3. /epo'ite bancare. Tratatul e la Roma pre"e e liberali'area capitalului ca o componenta principala )n 0unc#ionarea pie#ii comune. Procesul e Liberali'are a a"ut loc lent !i treptat8 prioritate acor 6n u*se liberali'rii comer#ului cu bunuri. Primele irecti"e re0eritoare la circula#ia capitalului care a 0ost stabilite )n 1G?2 pre"e eau mi!carea capitalului sub 0orm e in"esti#ii irecte8 cre ite comerciale pe termen scurt8 comer# cu ac#iuni cotate la bursa. Restric#iile erau pre"'ute )n emiterea !i plasarea e ac#iuni in moti"ele respectrii balan#ei e pla#i na#ionale. Toto at e"olu#ia pie#ii interne uce la apari#ia Seuro mone elorC8 e'"oltarea capitalului pri"at trecerea la sisteme e cursuri 0i1e a sc-imbului "alutar8 crearea sistemului monetar european. Liberali'area capitalului s*a reali'at pe etape ast0el )nc6tE :ermania8 &lan a8 Lu1emburg8 ;elgia au 0ost primele #ari care la )nceputul anilor J43 au liberali'at pe eplin pia#a capitalului. $ran#a8 Italia si /anemarca ctre anul 1G4.. Pentru #rile noi a mise )n Comunitate caE :recia8 Portugalia8 Spania li s*a eterminat o perioa a e tran'i#ie pentru a9ustarea la cerin#ele europene. La )nceputul anilor JG3 circula#ia liber a capitalului este 0unc#ionabil con0orm criteriilor stabilite )n Tratatul e la Roma. (0 /e'"oltarea economic e pia#a a us la cre!terea pon erii sectorului e ser"icii at6t la ni"el comunitar c)t !i la ni"el e economie na#ional. Ast0el el asigur la moment circa ?3K in pro usul intern brut comunitar si 2.K in "olumul comer#ului mon ial. Pre'en#a pon erat a ser"iciilor )n economia na#ional o"a e ni"el e compatibilitate a economiei . Prestarea sau li"rarea ser"iciilor se reali'ea' )n 0unc#ii e natura acestuia. U( liberali'ea' ser"iciile )n ca rul programului e reali'are a pie#ii interne. Aceasta a a"ut loc )n mo gra ual e la o ramura la alta. Prima ramura a 0ost cea a transporturilor care e consi erat una in ramura cea mai e'"oltata in ca rul comunitar a"6n o contribu#ie important a PI;*ului comunitar8 contribuie la ocuparea 0or#ei e munc8 in0luen#ea' irect asupra e'"oltrii altor sectoare. Toto at are un impact ri icat asupra me iului cum ar 0iE poluarea aerului8 'gomot8 acci ente. Politica comunit#ii )n omeniul transportului const )n liberali'area circula#iei mr0urilor prin aplicarea simultan a unor politici comune e transport care s
2?

ser"easc la 0unc#ionarea pie#ii. /e0inirea unor reguli pentru transportatori comunitari )n ceea ce pri"e!te accesul la pro0esiune8 la pia#a8 normele te-nice si controalele8 securitatea8 protec#ia me iului 8 con i#iile sociale 8 problemele 0iscale. Acestea pre"e eri au 0ost transpuse )n legisla#iile na#ionale ale statelor U(. $iecrei mo alit#i e transport )i corespun reglementri speci0ice8 armoni'ri rapi e )n transportul rutier8 separarea gestionrii in0rastructurii e e1ploatare a cailor 0erate. Reglementrile comunitare "i'ea' acor area unor licen#e e e1ploatare inclusi" pentru transportul auto8 na"al8 aerian !i ci 0erate. /in 1GG2 s*au 0i1at 2 obiecti"e re0eritoare la circula#ia liber a ser"iciilor )n omeniu e transportE 1. Dnlturarea restric#iilor !i recunoa!tere reciproc a stan ar elor e transport )n comunitate. 2. Concuren#a pentru care utili'atorii trebuie s plteasc )ntregul cost al ser"iciilor e transport 3. /e'"oltarea unei re#ele trans*europene cu atragerea !i contribu#ia sectorului pri"at %. Protec#ia !i conser"area me iului .. Sporirea securit#ii transporturilor ?. Stabilirea unor reguli minim sociale )n e1ploatarea transportului 2. /e'"oltarea transportului )n consi era#ia cerin#elor mon iale Un alt obiect al ramurii e ser"iciu constituie Ser"iciile $inanciare. Rolul lui e"ine tot mai important )n economia e'"oltat 0iin )n str6ns legtur cu alte sectoare e acti"itate economic. /i"ersi0icarea gamei e ser"icii 0inanciare inclusi" bancare8 burse e "alori 8 0on uri pri"ate 0ormarea unui ca ru rigi )n acti"itatea pe )ntreg spa#iu U(. Dn Tratatul e la Roma e pre"'ut 0ormarea ca rului e ser"icii 0inanciare !i se o0er reptul e stabilire !i libertate a ser"iciilor 0inanciare peste 0rontiere. Una in precon i#ii e 0unc#ionare a acestei msuri este liberali'area capitalului. Contribu#iile e or in legislati" )n acest omeniu suntE 1. Prima irecti"a bancara emisa )n 1G22 0ormulea' principiul reptului e stabilire !i a liberii prestri e ser"icii )n ca'ul institu#iilor e cre it8 )n special a bncilor comerciale. Ast0el s*au stabilit con i#iile care trebuie )n eplinite pentru ca o institu#ie 0inanciar bancar s 0ie autori'at+capitalul minim 8 ni"elul minim al 0on urilor proprii 8 obligati"itatea con ucerii bncii e ctre cel pu#in 2 persoane cali0icate,H 2. Dncep6n cu 1G2G este reglementat omeniul "alorilor mobiliare+bursa e "alori8 case e broPera98 bursa e mr0uri, care se re0era la coor onarea con i#iilor e e itare a prospectelor !i in0orma#iei care con#ine o0erte publice a -6rtiilor e "aloare8 coor onarea con i#iilor pentru -6rtiile e "aloare care sunt o0iciale cotate la bursa e "alori8 in0orma#ii asupra situa#iei lor 0inanciare,H 3. Dn 1G4. se intro uc principiile e ba'a )n ba'a creia se creea' ca rul pentru liberali'area prestrilor trans0rontaliere e ser"icii 0inanciare aplicabile at6t )n bnci c6t !i altor companii 0inanciareH
22

%. Dn 1G4G este emis irecti"a consiliului cu pri"ire la structura 0on urilor institu#iilor e cre it !i la obligati"itatea ep!irii capitalului suplimentar 0a# e capitalul propriuH .. /irecti"a in 1GG% care asigura garantarea epo'itelor bancare p6n la un anumit pla0on sau limit8 0iin o 0unc#ie obligatorie pentru bncile comerciale impus e ;anca (uropean central !i transpus )n legisla#ia na#ional a #rilor membre. Ca urmare a acestor irecti"e au 0ost stabilite urmtoarele criteriiE 1. Numai institu#iile e cre it autori'ate pot primi epo'ite e la popula#ie sau agen#ii economici sau alte 0on uri ale popula#ieiH 2. Ni"elul capitalului ini#ial minim pentru ini#ierea unei bnci e . mln. euro 3. Dn0iin#area e 0iliale bancare !i sucursale se poate 0ace pe ba'a unei licen#e ob#inute e ctre banca 0on atoare )n #ara e origini. Dn acest ca' o banca comercial poate a"ea 0iliale bancare !i sucursale pe )ntreg teritoriu comunitarH %. Controlul con i#iilor e )n0iin#are !i 0unc#ionare a unor 0iliale bancare se 0ace e ctre #ara e origineH .. Supra"eg-erea respectrii con i#iilor e 0unc#ionare se )mparte )ntre #ara e origine !i e estina#ie a 0ilialelor. Dn luna mai 1GGG Comisia (uropeana elaborea' un plan e ac#iune care contribuie la )mbunt#irea 0unc#ionrii Pie#ii Unice a ser"iciilor 0inanciare. <surile aplicate constau intr*un sistem in0orma#ional "iabil transparent !i sigur pentru a 0i 0unc#ionabil intr*o perioa mai )n elungata e timp. Dn urma liberali'rii ser"iciilor 0inanciare un numr mare e irecti"e bancare au 0ost )nlocuite prin una singura care cuprin e autori'area mica !i controlul 0inanciar e ctre #ara )n care respecti"a institu#ie este )nregistrat. <0 Achi'iiile pu!lice*repre'int contracte na#ionale8 autorit#ile regionale !i locale. e cumprare )nc-eiate )ntre gu"ernele

/e obicei ac-i'i#iile publice sunt reali'ate e ctre sectoarele publice tra i#ionale cum sunt E apa8 energia8 comunica#iile si repre'int sectoare strategice pentru #ar. Ac-i'i#iile publice )n aceste omenii sunt e o "aloare mare. /eseori pot 0i ca obiect e con0runtare mai multor grupe e interese. Re'ol"area corect presupune crearea unui me iu competiti" pentru o0erte+licita#ii, in i0erent e originea na#ional a participan#ilor. Liberali'area ac-i'i#iilor publice )n U( e pre"'ut )n Tratatul e la Roma. Coor onarea proce urilor na#ionale cu cele comunitare )n omeniul respecti" s*au 0cut la )nceputul anilor JG38 ast0el procesul e liberali'are a ac-i'i#iilor publice a 0ost pe o urata relati" scurt e timp8 0apt ce reiese in speci0icul acestui sector un e )n marea ma9oritate a participan#ilor a agen#ilor economici sunt e stat. <ai mult ca at6t ac-i'i#iile publice !i liberali'area lor au 0ost a9ustate cu cerin#ele &<C +organi'a#ia mon iala a comer#ului,.
24

Ctre s06r!itul anilor JG3 au a"ut loc liberali'area )n ceea ce #ine e asigurarea cu ga'e8 energie electric8 telecomunica#ii8 un e participa capitalul pri"at. >0 (iaa mic intern =repre'int una in cele mai mari reali'ri ale U( a"6n urmtoarele caracteristiciE 1. Cea mai )ntins pia# in lumeH 2. /isponibilitatea unui sistem e reguli si legi comuneH 3. Stabilirea unor con i#ii obligatorii cu re0erin#a la calitate si criterii e stan ar e. %. Reali'area a patru libert#iE cea a capitalului 0or#ei e munc8 ser"iciilor !i a mr0urilor. Scopul pie#ii Unice Interne const )n sporirea e0icien#ei economice prin re uceri e costuri e a 0ace bunurile mai competiti"e prin re uceri e pre#uri8 e a crea mai multe locuri e munc8 mai multe posibilit#i e ob#ine pentru cumprarea e bunuri si ser"icii8 e a o0eri mai multe !anse )n e'"oltarea regiunilor comunitare. Procesul in0orma#ional )n "e erea 0unc#ionrii Pie#ii Unice Interne este reali'at prin interme iul Internet*ului sau in0orma#iei gratuit prin tele0on. Pia#a Unic Intern a )n0iin#at o re#ea e in0ormare !i consultare cu pri"ire la locurile e munca )n U(8 a"6n ca obiecti" acor area in0orma#iei pri"in repturile cet#enilor pe Pia#a Intern8 simpli0icarea e 0ormalit#i a a ministra#iei8 )n omeniul reglementrilor 0iscale pri"in me iul !i securitatea social. /e asemenea Pia#a Unic Intern 0acilitea' utili'area comer#ului electronic !i posibilit#ile te-nologiilor a"ansate.

2G

TEMA ?) MECANISMUL SI ETA!ELE ADERARII LA UE '0 Im7ortana :orm#rii organi=aiilor e$ro7ene %0 !roce+ele de e9tindere a CEE An C&BD& (0 !roce+ele integraioni+te din #rile E$ro7ei Centrale i de Ve+t la +:Grit$l +ec 55 Ance7$t$l +ec 55I0 '0 &rgani'a#ia C(C&8 nect6n la 0aptul c repre'int una in organi'a#iile ce )ntrunea ramura e1tragerii crbunelui !i ramura si erurgica autorii 0iin $ran#a !i :ermania8 nici o at nu a 0ost pri"it ca organi'a#ie economic )n care erau repre'entate interesele oar acestor ou #ri. (a a 0ost pre"'ut ca o organi'a#ie ce a"ea la ba' recunoa!terea economic e pia# !i a e'"oltrii emocratice !i era esc-is pentru toate #rile ce )ntrunea aceste con i#ii. Ast0el ;elgia8 Italia8 Lu1embourg8 &lan a au a erat la aceast organi'a#ie c-iar la 0ormarea ei8 0iin ini#iatorii )n continuare a 0ormrii C(( !i a organi'a#iei (UR&AT&<. Pentru :ermania acest e"eniment era ca o recuno!tin# a e'"oltrii sale economice up cel e*al oilea r'boi mon ial. $iin up structura macroeconomic o #ar e1portatoare8 :ermania )n mare parte epin e e pia#a e reali'are in #rile respecti"e. Pentru Republica $rance'a8 C(( era 0actorul important e men#inere a pcii )n (uropa e 5est. Ast0el accesul la alte pie#ei e es0acere prin interme iul C(( o0er posibilitatea agriculturii 0rance'e e a*!i reali'a pro uc#ia )n con i#ii mai a"ansate. ;elgia ca !i :ermania )n mare parte epin eau e pia#a e1terna !i opera#iile e import*e1port8 ast0el a erarea la C(( 0iin oar bene0ic ei. Dn aniiJ.3 economia ;elgiei epin ea e ramura e e1tragere minier !i e cea si erurgic8 ast0el calitatea e membru a permis e'"oltarea altor ramuri )n ca rul #rii. &lan a a a erat la C(( a"6n scopul rami0icrii cilor maritime 0iin la acel moment principalul operator )n omeniul transporturilor na"ale )n 'ona european. /e*a lungul e'"oltrii sale istorice8 Lu1embourg era amplasat )n calea unor #ri care eseori erau implicate )n con0licte militare8 ast0el Lu1embourg e "oluntar 0iin !i ea implicat )n asemenea con0licte !i calitatea e membru a C(( )i o0erea posibilitatea e securitate e1tern !i stabilitate politic. $unc#ionarea acestei comunit#i8 a"6n )n componen#a sa ? tari8 ime iat creea' posibilitatea e asigurare economic !i politic aprare alternati" e ctre #rile europene. Ast0el la ini#iati"a <arii ;ritanii )n 1G.G se creea' Iona (uropeana e Comer# Liber +($TA,. Aceast organi'a#ie era ca un rspuns !i o alternati" a C((8 )ns eosebirea intre aceste ou organi'a#ii este c C(( se ba'ea' pe integrarea politic8 economic !i social8 pe c)n interesul Ionei (uropeane e Comer# Liber se re uce oar la comer#ul liber reciproc. La acest organi'a#ie mai t6r'iu a er Nor"egia8 Sue ia8 /anemarca8 Austria8 Portugalia8 Islan a8 (l"e#ia !i $inlan a. Succesele pe care le poart C(( nu rm6n neobser"ate e ctre o parte in #rile 'onei europene e comer# liber8 ast0el )nc6t )n 1G?1 e ctre <area ;ritanie8 /anemarca8 Irlan a !i Nor"egia sunt )naintate cereri pentru a erare la C((.
33

<area ma9oritate a C(( erau esc-ise pentru lrgirea Comunit#ii oar cu e1cep#ia gu"ernului 0rance'8 care consi era a0irma#iile Regatului Unit rept ne)ntemeiate8 oponentul principal 0iin Prim*ministru gu"ernului 0rance' C-arles e :aulle. /up emisia lui gu"ernului e :aulle 1G?G se reiau negocierile cu #rile can i ate !i )n 1G22 sunt semnate acor urile e a erare. Tot )n aceast perioa sunt petrecute re0eren um*uri re0eritor la a erarea #rilor respecti"e la C((. Ast0el la 1 ianuarie 1G23 <area ;ritanie8 /anemarca !i Irlan a sunt a mise )n componen#a Comunit#ii numrul lor 0iin e G #ri. Nor"egia rm6ne )n a0ara Comunit#ii8 )n urma re0eren umului8 popula#ia se e1prima contra a errii la comunitate cu .28%G K. /anemarca a"ea ca scop lrgirea pie#ei e es0acere8 )n special a pro uselor alimentare care la acea perioa in ustria alimentar putea s asigure p6n la 1. mln. popula#ie8 pe c6n )ns!i popula#ia 0iin e . mln. Irlan a tra i#ional e#inea rela#ii str6nse cu #ri europene )ns economia na#ional era )n mare parte epen ent e cea engle'8 0iin limitate !i pie#ele e es0acere. <i'a gu"ernului irlan e' era e a lrgi pia#a e es0acere a pro uselor irlan e'e !i orientarea economiei na#ionale e la agricultura la alte in ustrii. Toto at8 #rile membre a Ionei (uropene e Liber Comer# )naintea' ini#iati"a e a lic-i a aceast organi'a#ie8 )ns )n 1G22 <area ;ritanie "ine cu ini#iati"a semnrii unui acor e comer# liber )ntre aceste ou organi'a#ii. %0 /up instaurarea regimului emocratic )n :recia este )naintat cererea e a erare la C(( 1G2.. Ini#iati"a ei este urmat e ctre Portugalia !i Spania )n 1G22. Interesul :reciei )n componen#a C(( const )n e'"oltarea agriculturii !i )n special a ramurii piscicole. /e asemeni8 interesul 0a# e comunitate era e1plicat !i prin participarea la eci'iile politice in ca rul C((. La )nceputul perioa ei e prea erare o parte in popula#ia :recie8 erau )mpotri"a a errii. Ast0el gu"ernul a 0ost ne"oit e a con"inge popula#ia )n a"anta9ele procesului e integrare. La 1 ianuarie 1G418 :recia e"ine al 13*lea membru a C((. Dn 1G4. e ctre 12 gu"erne europene8 13 in care membre a C(( !i 2 a #rilor can i ate +Spania8 Portugalia,8 semnea' acor urile e a erare !i ulterior rati0icarea lor e ctre parlamentele na#ionale. Ast0el la 1 ianuarie 1G4?8 C(( se mai e1tin e cu )nc 2 #ri Portugalia8 Spania. Scopul Spaniei a"ea conte1t at6t politic c6t !i economic. Cel politic era )n concilierea unor regiuni cu preten#ii na#ionale !i teritoriale8 iar cel economic pre"e ea atragerea unor 0on uri e1trabugetare comunitare cu scopul mo i0icrilor structurale in economia #rii. Portugalia a"ea ca scop atragerea in"esti#iilor )n economia na#ional care e9a )n acel moment a"ea o e'"oltare stabil !i o cre!tere anuala e 1K. Calitatea e membru a C((8 Portugalia o e1plic !i prin pier erea unor colonii in &ceanul Atlantic8 a #rilor in partea e su !i su *est a continentului A0rican8 ast0el )nc6t e"ine o economie obi!nuit8 e r6n cu celelalte #ri europene.
31

Unirea :ermaniei cu Republica $e erati" :erman la 3 octombrie 1GG38 )n urma Bc erii 'i ului e la ;erlinC8 pro"oac sc-imbri )n structura C((. Partea BalipitC a :ermaniei e (st )n ca rul R$: e"ine o parte component a C((. Aceast -otr6re a 0ost luat la Summitul !e0ilor e state C(( la 24 aprilie 1GG3 la /ublin. Ctre 1GG2 mecanismul e 0unc#ionare a pie#ei unice interne este )n eplin es0!urare8 importan#a politic a C(( este )n continu cre!tere pe arena mon ial !i aceasta uce la interesul altor #ri europene e a e"eni membru a C((. /up intrarea )n "igoare a tratatului e la <aastric-t8 cererea pentru a erare la U( sunt epuse concomitent e ctre Austria8 Sue ia8 $inlan a8 Nor"egia. La )nceputul anuluiJG% sunt rati0icate e ctre parlamentele na#ionale8 acor urile e a erare !i up petrecerea reu!it a re0eren um*urilor na#ionale8 la 1 ianuarie 1GG. Austria8 Sue ia !i $inlan a e"in #ri a U(. Nor"egia )n urma petrecerii re0eren umului .3K in popula#ie s*au proclamat contra a errii la U(. Ast0el8 )n componen#a U( numrul #rilor este e 1.. Austria a"6n poten#ial in ustrial prin a erarea la U( ob#ine un acces mai u!or !i 0a"orabil pe pia#a unic intern. $inlan a este urmat e ctre Sue ia reie!in in e"enimente politice ce au loc la )nceputul anilor JG3 )n (uropa e (st !i )n 0ostul spa#iu URSS. /e*a lungul secolului 778 $inlan a eseori a nimerit )ntre ou 0ocare a intereselor a ou regimuri mari. (0 ("enimentele up semnarea Actului Unic (uropean in J4?8 e"in mai atracti"e pentru "ecinii U(. Un interes eosebit este pro"ocat e ctre statele continentului Asiatic. Ast0el8 )n 1G42 este )naintat cererea e a erare in partea Turciei8 care )n aniiJG3 e"ine una intre #rile cu cel mai )nalt gra e cre!tere economic in Asia Central. Procesele politice in perioa a anilor T44*JG3 in (uropa Central !i e (st pune )nceputul unei noi etape )n 0ormarea !i e'"oltarea acestei regiuni. Dn aceast perioa a #rile socialiste in (uropa Central +Polonia8 Ungaria8 Rom6nia, )!i orientea' e'"oltarea economic !i politic )n irec#ia economiei e pia# !i a unei societ#i emocratice !i esc-ise. /e asemeni8 aceste sc-imbri au 0ost pro"ocate !i e e"olu#ia U( !i a pie#ei unice interne. Primele #ri in aceast regiune ce au )naintat cereri e a erare au 0ost Polonia8 Ungaria )n anul 1G44. (tapele e restructurare a economiei na#ionale au 0ost sistemati'ate )ntr*un plan e restructurare !i asisten# care era monitori'at in organi'a#ia :2 S:rupul celor 2C rm6n6n )n istoria economiei comunitare sub enumirea e programul PNAR(. Acest program este enumit reie!in in componen#a a9utorului !i #rile bene0iciare. <ai t6r'iu acest program PNAR( a a"ut o lansare pe )ntreg spa#iu #rilor can i ate up JG.. A ministrarea programului PNAR( a 0ost lsat pe seama C(( la -otr6rea #rilor S:rupului celor 2C la Summitul in J44 e la Paris. Acest 0apt emonstrea' rolul !i importan#a pe care o capt C(( pe arena mon ial. /up semnarea tratatului e la <aastric-t 1GG28 o serie e #ri in (uropa Central !i e (st semnea' cu Comisia (uropean acor ul e asociere )n care se pre"e e a erarea #rilor asociate la U(. Speci0icul acestor #ri consta )nE * trecerea brusc e la o societate )nc-is la una esc-is politic !i socialH
32

* orientarea economiei e la cea plani0icat !i cea e coman la o economie e pia# !i esc-isH * trans0erul te-nologiilor !i a pro uselor !tiin#i0ice la o treapt mai superioar8 reie!in in gra ul e esc-i ere a societ#ii. Pentru a9ustarea unor mo i0icri e or in social !i politic8 U( o0er #rilor asociate o perioa e prea erare pe un termen ne eterminat8 con i#ia 0iin ca #rile can i ate s corespun cu o economie e pia# 0unc#ionabil !i un gra )nalt e emocrati'are a societ#ii. Dn a0ar e #rile (uropei Centrale !i e (st8 inten#ii e a e"eni #ri can i ate la U( sunt mani0estate !i e oua #ri in ;a'inul <e iteranean +CMpru <alta,. Dn anul 23338 la reuniunea #rilor membre U( e la Nissa se ia -otr6rea e a accepta 13 #ri in (uropa Central !i e (st !i 2 #ri in ba'inul <rii <e iterane )n componen#a U(8 )n 2 etapeE ' eta7a*1 ianuarie 2332 up 0inisarea proce urii e trecere la "aluta unic europeanH % eta7a*1 mai 233%. Dns )n urma unor monitori'ri !i "eri0icri e competen#a Comisiei (uropene -otr!te ca e1tin erea spre (uropa Centrala !i e (st a U( s 0ie reali'at )ntr*un singur B"alC +1mai 233%,. Nect6n la aceast8 totu!i 2 #ri rm6n )n a0ara U( up 1mai 233% +;ulgaria si Rom6nia,. Ast0el la 1 mai 233% numrul #rilor e"ine e 2.8 iar U( se e1tin e )nc cu 13 #ri )n partea Centrala !i e (st8 ele au 0ostE Polonia8 Lituania8 (stonia8 Letonia8 Ce-ia8 Slo"acia8 Slo"enia8 Ungaria8 CMpru8 <alta. Rom6nia !i ;ulgaria au e"enit state membre cu repturi epline la 1 ianuarie 2332. Cele ou state au )n eplinit criteriile e a erare iar Tratatul e a erare a Republicii ;ulgare !i Rom6niei8 semnat e repre'entan#ii statelor membre U( !i e cei ai Rom6niei !i ;ulgariei la Aba#ia NeumUnster in Lu1emburg la 2. aprilie 233.8 a 0ost rati0icat e parlamentele na#ionale ale tuturor statelor membre ale U(. Alte trei #ri8 Croa#ia8 Republica <ace onia !i Turcia +asociat in 1G?3 !i )n Uniune 5amal in 1GG?,8 sunt o0icial can i ate la a erarea la Uniunea (uropean. Turcia este un can i at o0icial la a erarea la Uniunea (uropean. Ambi#iile europene ale Turciei atea' e la Acor urile e la AnPara in 1G?3. Turcia a )nceput negocieri preliminare la 3 octombrie 233.. Totu!i8 anali!tii consi er ca aceast #ar nu "a a era mai e"reme e 231.8 atorit numrului mare e re0orme economice !i sociale care trebuie )ntreprinse. /e la acor area statutului e #ar can i at8 Turcia a implementat re0orme permanente )n pri"in#a repturilor omului8 a abolit pe eapsa cu moartea8 a o0erit repturi culturale minorit#ii Pur e8 !i a a"ansat )n re'ol"area i0eren ului cipriot. Totu!i8 atorit i0eren#elor religioase !i culturale )n rela#ie cu restul (uropei8 Turcia se lo"e!te e o opo'i#ie puternic in partea gu"ernelor conser"atoare !i religioase ale statelor membre8 )n special $ran#a8 :ermania8 Austria8 :recia8 Cipru !i Slo"enia.

33

Croa#ia este un alt stat can i at la a erare. A erarea ar putea a"ea loc p6n )n 23138 e!i procesul e a erare a 0ost )ncetinit printre altele e necooperarea Croa#iei cu Tribunal interna#ional pentru crime e r'boi e la Naga. La G noiembrie 233.8 Comisia (uropean a recoman at acor area statutului e can i at <ace oniei8 e"enin ast0el cea e a treia republic 1*iugosla" care c6!tig acest statut. Trei intre statele A(LS +($TA,8 Islan a8 Liec-tenstein !i Nor"egia8 sunt membre ale Spa#iului (conomic (uropean +S((V((A,8 statut care le permite acestora participarea )n cea mai mare parte a aspectelor pie#ei unice a (U8 0r obliga#ia e a a era. (l"e#ia8 cel e*al patrulea stat ($TA8 a respins participarea )n ((A printr*un re0eren um8 ar a stabilit mai multe tratate bilaterale care au un rol similar. Pentru a putea a apta institu#iile europene la o uniune cu 2. e state8 au 0ost pre"'ute c6te"a mo i0icri )n Tratatul e la Nisa8 intrat )n "igoare )n 2333. Teritoriul !i popula#ia U( au crescut printre altele !i up reuni0icarea german in 1GG38 )n timp ce )nainte 0useser iminuate +mai ales supra0a#a, prin retragerea :roenlan ei +parte a /anemarcei, )n 1G4.8 up un re0eren um negati".

3%

Tema C) !OLITICA COMERCIAL COMUN '0 Sco7$l i rol$l 7oliticii comerciale com$ne 3!CC4 %0 In+tr$mente ale !CC (0 Sta8ilirea -alorii -amale a m#r:$rilor An comer$l com$nitar '0 Politica comercial este enumirea unui ansamblu e msuri !i instrumente politice aplicate )n omeniu comercial e1tern al U(. Aplica#ia politicii comerciale )n raport cu #rile ter#e a 0ost pre"'ut )n Tratatul e la Roma. &biecti"ele politicii comerciale sunt8 e"itarea istorsionrii concuren#ei in i0erent e teritoriu #rii importatoare8 tratament i entic la 0rontiere al mr0urilor8 crearea con i#iilor pentru o liberali'are progresi" )n rela#iile cu ansamblu comer#ului mon ial. Dn con#inutul Politicii comerciale comune au e1istat unele speci0icri re0eritor la comer#ul cu pro use te1tile8 automobile8 o#el8 construc#ii na"ale8 ar care treptat sau armoni'at !i la moment s6nt reglementate e ca rul comun al politicii comerciale comune. Dn omeniu comer#ului cu pro use agricole8 rela#iile 0a# e comer#ul e1tern trsturile speci0ice au 0ost pre"'ute )n politica agricol comun8 iar politica comercial comun reglementea' proce urile "amale !i te-nicile comer#ului e1tern. Dn omeniu ser"iciilor p6n la )nceputul anilor TG3 au e1istat re#ineri 0a# e trans0erarea la ni"el comunitar a competen#elor statelor membre cu pri"ire la stabilirea rela#iilor )n comer#ul e1tern !i ce area reptului e negociere asupra unor noi liberali'ri )n 0a"oarea comunit#ii. Reali'area politicii comerciale comune a 0ost posibil pe eplin oar up reglementarea unor proce uri e or in na#ional !i c-iar ce area unor 0unc#ii na#ionale ctre comunitate8 e aceea con0ormarea tarilor membre cu principiile politicii comerciale abia a a"ut loc ctre mi9locul anilor JG3 )n componen#a U(*1.. La acea perioa ni"elul e e'"oltare a comer#ului8 regimul comunitar era pe eplin reali'at !i armoni'at e ctre to#i membrii ast0el politica comercial comun )ntrune!te un set e msuri ce reglementea' regimul tran'ac#iilor comerciale8 opera#iile e import = e1port )ns elimitea' speci0icul na#ional8 tra i#iile !i speciali'area #rii8 0apt care a stabilit 0unc#ionarea politicii comerciale comune. %0 Dn reali'area politicii comerciale comune8 un rol eosebit re"ine comer#ului e1tern care reglementea' proce urile e e1port !i import )n ca rul comunit#ii. $unc#ionarea acestei proce uri este posibil oar cu stabilirea unor con i#ii !i criterii comune8 in aceste criterii unele se re0er pentru )ntreg spa#iu comunitar. Unul in aceste criterii este tariful e)tern comun. Pre"e erile primare a tari0ului e1tern comun au 0ost men#ionate )n Tratatul e la Roma8 )n articolul G8 prin care se pre"e ea constituirea Uniunii 5amale !i instituirea unui tari0 e1tern comun )n rela#iile cu #rile ter#e. Rolul tari0ului e1tern comun este e a e"ita istorsionarea sc-imburilor comerciale prin interme iul ta1elor "amale !i
3.

e"itarea orientrii acestora )n 0unc#ie e ni"elul mai sc'ut al ta1elor "amale )n anumite #ri. Tari0ul e1tern comun se aplic uni0orm pe )ntreg spa#iu a pie#ei unice8 el rspun e necesit#ii e a men#ine controlul la 0rontier e1tern8 permite aplicarea legii e origine a pro uselor. Aplicarea tari0ului e1tern comun nu mai o0era statelor membre posibilitatea e a mo i0ica )n mo autonom 0unc#ionarea tari0ului "amal sau e a institui )n mo unilateral noi ta1e au e a a"ea o politica "amal in epen ent. Competen#a )n pri"in#a mo i0icrii tari0ului e1tern comun re"ine Consiliului e <ini!tri la propunerea Comisei (uropene. /e asemenea8 Comisia (uropean poart !i negocierile cu #rile ter#e !i cu organismele economice interna#ionale cum ar 0i &rgani'a#ia <on iala a Comer#ului +&<C,. Tari0ul e1tern comun a 0ost instituit )n 1G?48 o at cu )nc-eierea procesului e )nlturare a ta1elor "amale. Semnarea Tratatului e la <aastric-t8 in 2 0ebruarie8 1GG2 nu a a us ec6t la mo i0icri minore pri"in politica comercial e1tern comun. Tari0ul e1tern comun are 2 componente E 1. ta1ele "amale 2. nomenclatorul tari0ar Ta1ele "amale s6nt aplicate )n general sub 0orm a S"alorii a ugateS8 ori sub 0orma unui anumit procent asupra mrimii "alorii )n "am. Dn ca'ul pro uselor agricole )n locul ta1elor "amale obi!nuite s6nt aplicate sistemul prele"rilor "ariabile8 trans0ormate )n ta1e "amale obi!nuite ca urmare a negocierilor comerciale )n ca rul &<C )n pre"e erile acor ului general e comer# !i tari0e +:ATT,. Tari0ul "amal comunitar cuprin e 2 grupe e ta1e "amale E a ta1elor "amale autonome stabilite )n mo unilateral e ctre gu"ernele na#ionale H a ta1elor con"en#ionale = ta1e care se negocia' !i se consoli ea' )n ca rul :ATTV&<C. Nomenclatorul tari0ar se re0er la sistemul armoni'at e escrierile !i e co i0icare a mr0urilor8 acest nomenclator are 12%1 po'i#ii regrupate )n 21 sec#iuni8 G2 capitole la care se mai a aug 2 capitole pentru utili'area na#ionala. Clasi0icarea mr0urilor se 0ace reie!in in materia prim in care s6nt con0ec#ionate pro usele grupei respecti"e8 ast0el aceast sistemati'are o0er in0orma#ii re0eritoare la reglementrile )n omeniu PCC !i repre'int o ba' e ate publicat )n limbile o0iciale ale U( !i actuali'at mereu. Pentru comer#ul intracomunitar up )nlturarea8 cu )nceperea e la 1 ianuarie 1GG3 a controalelor la 0rontier8 U( a pus )n practic un nou sistem numit Intrastat8 prin care companiile raportea' la 0iecare 3 luni re'ultatele re0eritoare la ni"elul comer#ului intra*U(. Acest sistem o0er posibilitatea ob#inerii unei in0orma#ii curente re0eritor la e"olu#ia comer#ului !i o0er posibilitatea lurii unor eci'ii operati"e )n ca'ul apari#iei unor probleme sau obstacole )n es0!urarea comer#ului intracomunitar. (
3?

5aloarea )n "am a mr0urilor este eterminat pe ba'a "alorii tran'ac#iei !i se aplic la mr0urile a0late sub inci en#a tratatelor ce au instituit C(( 8 C(C&8 (UR&AT&. <eto ele e stabilire a "alorii )n "ama s6nt E 1. "aloarea egal8 pre#ul tran'ac#iei a!a cum re'ult in 0acturH 2. ac nu se poate aplica meto a "alorii tran'ac#iei se poate a era la alte meto e !i anumeE luarea )n consi erare a "alorii tran'ac#ionale a unor mr0uri i entice sau comparabile8 pro use )n #ara e1portatoareH preluarea mrimii pre#ului e "6n'are )n #ara importatoare . 3. stabilirea unui pre# pornin u*se e la costuriH %. stabilirea pre#ului pe ba'a unor estimri ale organelor "amale8 aca alte meto e nu s6nt aplicabile. Important este 0aptul c o at cu trecerea 0rontierei comerciale e ctre pro usele importate cu ac-itarea ta1elor "amale !i a altor ta1e !i ob6n irea reptului e Blibera practicS8 mr0urile importate intra )n regim similar pro uselor comunitare pe )ntreg teritoriu comunitar. & at cu liberali'area comercial pe pia#a intern * comun a a"ut loc liberali'ri sporite !i pentru mr0urile importate. Un alt aspect al "alorii "amale a mr0urilor este stabilirea regulii pri"in originea pro uselor. Con0orm criteriului #rii e origine este stabilit #ara )n care a 0ost supus ultimei trans0ormri substan#iale mar0a. :ra ul e mo i0icare !iVsau trans0ormare se aprecia' prin mrimea "alorii elementelor pre0abricate prin sc-imbarea po'i#iei tari0are in tari0ul "amal comun8 ceea ce se poate reali'a numai ac acel pro us a 0ost )ntr*a e"r supus unei prelucrri importante o0erin u*se noi caracteristici8 pre'en#a unor opera#iuni e trans0ormare sau prelucrare absolute necesare pentru ca acel pro us s 0ie estinat consumului. Problema stabilirii pro"enien#ei pro uselor #ine e competen#a autorit#ilor "amale in U( care consi er rept #ara e pro"enien# a mr0urilor #ara in care aceste mr0uri au 0ost e1pe iate. Reglementrile "amale comunitare se re0er !i la armoni'area legisla#iei8 ispo'i#iilor legislati"e !i a ministrati"e )n ca'ul 'onelor economice libere +I(L,8 a porturilor na"ale +maritime, !i a teritoriilor "amale8 ast0el regimul e1porturilor comunitare a 0ost armoni'at ast0el )nc6t e1porturile #rilor U( s6nt liberali'ateH e"entualele regimuri restricti"e s)nt incluse )ntr*un regim comunH promo"area e1porturilor comunitare prin sub"en#ii la e1port8 cre ite e e1port8 asigurri ale riscurilor speci0ice comer#ului e1tern.

32

TEMA D) !OLITICA AGRICOL COMUN 3!AC4 COMUNITAR '0 Agric$lt$raBdomeni$l 7rioritar al economiei UE %0 !rinci7alele in+tr$mente ale !AC (0 Re:orma !AC <0 !olitica de 7re$ri, a@$toare i 7rime ale !AC >0 S$8-eniile, a@$toarele i 7rimele agricole '0 Con i#iile naturale au un rol important )n eterminarea agriculturii cum ar 0i ciclul biologic8 clima8 0ertilitatea natural a pm6ntului. Necesitatea unor in"esti#ii !i a inter"en#iei omului pentru re ucerea unor 0enomene negati"e )n iriga#ii8 rena9e8 0ertili'at8 anti untori cu scopul in0luen#rii cre!terii culturilor agricole. Rolul strategic al agriculturii este securitatea alimentar pe )ntreg spa#iu comunitar !i asigurarea cu materii prime a in ustriilor e prelucrare a pro uc#iei agricole. Pre#ul pro uselor agricole repre'int 0or#a e munc epus precum !i totalitatea c-eltuielilor epuse pentru ob#inerea unei unit#i e pro use. Dn comunitate .K in popula#ie este anga9at )n agricultur !i asigur )n me iu .K in PI;*ul comunitar. Dn a0ar e prioritatea economic agricultura mai pre'int teritoriul un e sunt pstrate tra i#iile na#ionale8 cultura8 orientrile religioase 8 0apt care etermin necesitatea unei e'"oltri continue a agriculturii )nso#ite e e'"oltarea spa#iului rural. Dn a0ar e aceasta interesul comunit#ii este pre'entat !i e organi'area e'"oltrii spa#iului rural )n comun cu agricultura8 ast0el abor area politicii agricole este sistemati'at )n comun cu e'"oltarea rurala. <ai cu seama aceasta capt propor#ii mari o at cu e1tin erea U( up 2333 c6n )n componen#a ei intr #ari cu tra i#ii agricole !i importan#a economic substan#ial. Aceasta !i mai multe impune autorit#ile comunitare e a stabili mai un regim comun )n omeniul e'"oltrii agriculturii. Agricultura )n ca rul economiei comunitare este consi erata ca o ramura consumatoare e bunuri !i ser"icii +ma!ini8 utila9e8 ec-ipament e transport8 materie e construc#ie8 asigurri,. Procesul te-nologiilor a"ansate etermin ob#inerea unei cantit#i mai mari ec6t cererea uce la supra o0erta 8 iar "eniturile 0ermierilor sca 8 aceasta re uce eseori interesul 0ermierilor e a mari pro uc#ia !i pentru a atinge un asemenea obiecti" este ne"oie e men#inerea pre#urilor la un anumit ni"el. Aceasta este una in principalele msuri )n "e erea e'"oltrii agriculturii !i men#inerea ec-ilibrului intre cerere !i o0ert. %0 /e'"oltarea agriculturii este posibil oar prin sus#inerea !i e'"oltarea unor instrumente cum ar 0i pre#urile8 "eniturile8 sub"en#iile8 stimularea e1portului agricol. Aceste instrumente sunt stabilite in necesitatea !i orientarea PAC. Ctre mi9locul anilor J43 ai secolului trecut Comunitatea (uropean a9unge la ilema e'"oltrii agriculturii e mai eparte. & irec#ie este asigurarea securit#ii
34

alimentare a spa#iului comunitar !i alt irec#ie 0iin pstrarea 'onelor rurale )n conte1tul agricol !i conser"area me iului rural !i a -abitatului uman. Ast0el Comunitatea a9unge la conclu'ia c e'"oltarea agriculturii trebuie s poarte un caracter combinat intre ambele irec#ii reie!in in necesit#ile 0iecrei regiuni !i in perspecti"a e1tin erii spa#iului comunitar. Dn a0ar e aceasta Comunitatea merge mai eparte !i stabile!te e'"oltarea pe ramuri !i c-iar pe culturi aparte ast0el stabilin u*se o e"olu#ie perspecti" a 0iecrei ramuri !i crearea unei imagini )n "iitor a ramurii agricole. Problema pre#urilor in"oc stabilirea lor la un anumit ni"el care ar a posibilitatea men#inerii ni"elului stabil !i ec-ilibrat al "eniturilor 0ermierilor c)t !i a cumprtorilor. $i1area pre#urilor sub ni"elul pre#ului e ec-ilibrare uce la sc erea interesului e a pro uce !i se )nregistrea' un e0icit e pro use. $i1area sau sus#inerea lor la un ni"el mai ri icat uce la e1tin erea o0ertei peste ni"elul cererii !i apari#ia surplusului e pro uc#ie. Dn ca'ul apari#iei acestor surplusuri lic-i area lor se e0ectuea' prin urmtoarele meto eE 1. Ac-i'i#ionarea lor e ctre institu#iile e statH 2. Reali'area e1portului a stocurilor acumulate prin sub"en#ii la e1port pentru agen#ii economiciH Aceste masuri atrag up sine c-eltuielile bugetare neplani0icate ceea ce in"oca pier eri 0inanciare. Politica "eniturilor pre"e e sub"en#ionarea "eniturilor prin pre#uri c6n pre#ul pie#ii este mai mic ec6t pre#ul e sus#inere8 i0eren#a 0iin acoperit prin sub"en#ii8 ast0el men#in6n interesul pentru pro ucere. Sub"en#ionarea consumatorilor pre"e e pre#uri e comerciali'are ctre consumatori8 sub ni"elul pre#ului e compensator8 i0eren#a )ncasat e ctre pro uctor 0iin acoperit in bugetul comunitar. Pre#ul e ctre consumatori este cel reali'at8 e anumi#i consumatori cu "enituri mici sub ni"elul me iu primare a sumei compensatorie pentru procurarea acestor pro use. Sub"en#ionarea costuri pre"e e sub"en#ionarea unor mi9loace ori acor area unor cre ite sub"en#ionale cu ni"elul ob6n'ii mai mic ec6t cel e pe pia#a. Politicile comerciale e1terne e stimulare !i protec#ie pre"e e sub"en#ionarea e1porturilor8 scutirea e impo'ite8 ta1e "amale8 acor area e licen#e )n regim pre0eren#ial !i al contingentelor e pro use. Principiile 0unc#ionrii PAC pre"e eE 1. Circula#ia liber a pro uselor agricoleH pia#a unic8 pre#uri comunitare miciH 2. Pre0erin#a comunitar prin apro"i'ionarea pie#ii )n primul r6n in pro uc#ia proprie8 ceea ce presupune protec#ie 0at e importurile la pre#uri mai mici ale pie#ii mon iale !i stimularea e1porturilor prin sub"en#iiH 3. Soli aritatea 0inanciara prin acoperirea )n comun a costurilor acestei politici in sursele bugetului comun !i prin re istribuire.
3G

<ecanismul PAC repre'int un sistem agricol organi'at prin 0inan#area masi" e sus#inere a pre#urilor. $inan#area se asigur prin interme iul $on ului (uropean e &rientare !i :arantare Agricol+$(&:A,8 care a e#inut permanent pon erea cea mai ri icata )n totalul c-eltuielilor bugetului comunitar. Pentru pstrarea 0unc#ionalit#ii mecanismului PAC sunt stabilite urmtoarele categorii e pre#uriE a, !iaa internaE 1. pre#uri*obiecti"e 0i1ate anual e ctre Comisia (uropean8 ast0el )nc6t s 0ie remuneratorii pentru 0ermieri !i consumatoriH 2. pre#uri e inter"en#ie*pre#uri minime garantate cu care institu#iile comunitare cumprau pro usele e la 0ermieri )n "e erea necesit#ilor interne. b, 2n relaiile de e97ortE 1. pre#uri e prag*ce erau 0i1ate la pro usele ce a"eau un pre# mai mare ec6t pre#urile mon ialeH 2. ta1e e prele"are "ariabila*care repre'int i0eren#a intre pre#ul e prag !i pre#ul mon ial care sunt prele"ate )n bugetul comunitarH 3. Restituiri la e1port*care repre'int i0eren#a intre pre#ul mai ri icat )n interior !i pre#ul mon ial e e1port. Sub"en#ia se ac-it e1portatorilor e pro use agricole 8 ar nu pro uctorilor. (0 La )nceputul eceniului WG3 agricultura Comunit#ii (uropene8 creia i s*au asigurat aloca#ii e spri9in substan#iale8 a atins un ni"el ri icat e per0orman#8 ar e'ec-ilibrele pie#ei s*au a 6ncit. Situa#ia nu s*a ameliorat prin lrgirile succesi"e ale Comunit#ii8 impotri"8 a crescut comple1itatea situa#iilor in 'onele rurale ale noilor state membre. Integrarea agricol a :reciei8 Spaniei !i Portugaliei8 #ri cu agricultur neper0ormant !i cu o popula#ie agricol numeroas8 a necesitat perioa e lungi e a9ustare a structurilor agricole !i c-eltuieli bugetare mari pentru sub"en#ii. Totu!i8 mecanismele PAC e atunci nu au reu!it s asigure absorbirea e1ce entelor pro use ca urmare a aloca#iilor bugetare mari8 la care s*au a ugat cre!terile pro uc#iei in noile state membre8 e!i acestea a"eau o agricultur complementar "ec-ilor state membre. <surile e re0orm luate anterior au eterminat sc erea "eniturilor !i a 6ncirea inegalit#ilor prin concentrarea a9utoarelor ctre e1ploata#iile mari8 ceea ce a us la cre!terea e1o ului rural. Ca urmare a acestei situa#ii !i a presiunilor e1ercitate e negocierile in ca rul Run ei UruguaM8 a 0ost necesar o re0orm ra ical a Politicii Agricole Comune. Comisia (uropean a ecis o re0orm ra ical )n agricultur sub enumirea e reforma Mac*harr+& Acordurile de la Maa#tricht& din ,--.& au mo i0icat
%3

instrumentele !i mecanismele e aplicare a PAC8 ar s*au pstrat cele trei principii 0un amentale +unicitatea pre#urilor8 pre0erin#a comunitar !i soli aritatea 0inanciar,. /eforma (AC din ,--. a"ea ca o!iecti"e principale$ <en#inerea Uniunii (uropene )n r)n urile pro uctorilor !i e1portatorilor mon iali e pro use agricole8 prin cre!terea competiti"it#ii pro uctorilor si8 at6t pe pie#ele interne8 c6t !i pe pie#ele e e1portH Asigurarea unor noi ec-ilibre ale pie#elor prin )mbunt#irea mecanismelor e politic agricol !i )n 0unc#ie e e1igen#ele consumatorilorH Concentrarea !i irec#ionarea a9utorului comunitar prin sus#inerea "eniturilor acelor 0ermieri care au cea mai mare ne"oie e acesteaH Dncura9area agricultorilor ca s nu*!i aban one'e terenurile !i s nu prseasc sateleH Prote9area me iului !i e'"oltarea poten#ialului natural al satelorH Numele specialistului american care a elaborat sc-i#a e re0orm. Coninutul m#urilor de reform con#ta n$ Re ucerea pre#urilor garantate !i apropierea e pre#urile pie#ei mon iale8 la pro usele c-eieH /ecuplarea politicii e pre#uri e politica e "enituri8 prin intro ucerea sistemului Bpl#ilor compensatoriiXH Re ucerea pro uc#iei agricole p6n la ni"elul cererii mani0estate pe pia#8 prin re ucerea pre#urilor e inter"en#ie !i ecuplarea treptat e pro uc#ieH Retragerea obligatorie in cultur a unor terenuriH Stabilirea unor cantit#i e pro uc#ie ma1im garantate pentru care se acor sub"en#ii )n scopul controlului o0erteiH <suri e e1tensi0icare a pro uc#iei )n "e erea protec#iei me iuluiH A9ustarea structurii pro uc#iei agricole sub 0orma unor reorientri8 acor 6n u* se prioritate unor pro use e ba' prin alocarea pl#ilor compensatorii la -ectar !i pe animalH Re ucerea sub"en#iilor la e1port !i a e1porturilor sub"en#ionateH Re ucerea costurilor bugetare pe seama re ucerii e1ce entelor agricole !i a pre#urilor garantate. Re:orma din 'EE% a +c"im8at mecani+mele de :$ncionare a pie#ei8 accentul msurilor luate s*a pus pe stabili'area "eniturilor8 re ucerea sub"en#iilor la e1port !i a pre#urilor e inter"en#ie. rientarea principal a reformei a fo#t ca protecia agricultorilor # #e a#igure prin cre0terea "eniturilor pro"enite de pe pia 0i #u#inerea micilor agricultori. Dn noul sistem e sus#inere8 cea mai mare parte a "eniturilor trebuia s pro"in in "6n'area pro uc#iei la pre#urile pie#ei !i nu in sub"en#ionarea pre#urilor.
%1

5ec-iul sistem e "6n'are irect a pro uselor ctre epo'itele care preluau cu pre#uri mari e inter"en#ie pro usele e1ce entare crea i0icult#i )n ca'ul pro uselor care nu puteau 0i es0cute pe pie#ele e1terne !i contra"enea principiilor pie#ei libere. Prin acest sistem se re ucea competiti"itatea pro uselor agricole comunitare8 care se pro uceau cu sub"en#ii ri icate !i nu a"eau es0acere. /educerea "olumului produciei pn la ni"elul cererii pieei urmrea determinarea #cderii co#turilor legate de e)cedente 0i di#poni!ili'area unor re#ur#e prin aplicarea noilor acorduri internaionale pri"ind reducerea #u!"eniilor la e)port 0i a e)porturilor #u!"enionate. Dn noul sistem al mecanismelor e Politic Agricol Comun8 fermierii erau compen% #ai prin pli directe& 0iin stimula#i ast0el s*!i ra#ionali'e'e costurile e pro uc#ie !i s creasc calitatea pro uselor. Dn acest 0el se urmrea ca ace!tia s 0ie a9uta#i s*!i rec6!tige segmente e pia# intern ocupate e importuri !i s se oriente'e ctre alte pie#e. Compensarea total a sc erii "eniturilor ca urmare a re ucerii pre#urilor e inter"en#ie nu*i oblig pe 0ermieri s pro uc mai mult8 a!a cum se )nt6mpl )n "ec-iul sistem e spri9in ba'at pe pre#uri ri icate8 care sporeau e1ce entele. Dn noul sistem e sus#inere8 0ermierii primesc compensa#ii in i0erent e pro uc#ie. Totu!i8 calculul pl#ilor irecte se 0cea )n 0unc#ie e ran amentele pro uc#iilor e ba'8 la -ectar !i pe animal. Ni"elul pro uc#iei !i calitatea acesteia trebuiau s 0ie )ns recunoscute e pia#. S*a urmrit !i s*a reali'at o stabili'are a pro uc#iei8 mai apropiat e consumul comunitar. /eforma (AC din ,--. a pu# accentul 0i pe m#uri de acompaniere ecologic 0i #ocial& )n "e erea orientrii agricultorilor ctre noile cerin#e ale consumatorilor !i e'"oltarea urabil a agriculturii. /in 1GG2 a )nceput un proces e reconsi erare a 0unc#iilor agriculturii !i a pro uctorilor agricoli )n procesul general e e'"oltate agricol !i rural8 )n calitate e pro uctori !i e protectori ai me iului8 "eniturile agricultorilor pro"in in mai multe surse !i pot 0i sus#inute 0r s se pro uc perturba#ii pe pie#e sau s 0ie aban onate 'onele rurale. *chim!area mecani#melor de pia 0i includerea unor m#uri noi de de'"oltare rural n (AC #%au con1ugat cu$ )ncura9area intro ucerii sistemelor e1tensi"e e pro uc#ie agricolH msuri e gestionare a terenurilor retrase in culturH intro ucerea unor programe e )mp urireH pensionarea anticipatH )ncura9area stabili'rii tinerilor )n me iului rural. <0 P6n )n anul 1G?48 s*a pro us uni0icarea pre#urilor in cau'a marii i"ersit#i )n statele membre. Pre#urile comune a"eau ca scop garantarea "eniturilor agricultorilor. Dncep6n cu anul 1G?48 pre#urile unice la unele pro use au 0ost stabilite la un ni"el
%2

ri icat pentru a e"ita ca agricultorii in #rile un e pre#urile erau mai ri icate s accepte re uceri !i s re uc pro uc#ia. Sistemul e pre#uri instituit ini#ial a 0ost corectat !i a aptat la e1igen#ele pie#ei !i ale pre"e erilor acor urilor )nc-eiate e U( !i &<C. Stabili'area pie#elor s*a )ncerca e a reali'a prin &rgani'a#iile Comune e Pia#8 pe ba'a unor mecanisme e pre#uri !i inter"en#ii speci0ice 0iecrui pro us !i pe ba'a unui regim protec#ionist la 0rontiera Comunit#ii. Primele pre#uri unice au intrat cereale8 apoi carnea e porc8 pro use a"icole !i au 0ost 0i1ate pe ba'a calcului me iei aritmetice a pre#urilor in anii anteriori. P6n la re0orma in 1GG2 !i c-iar mai t6r'iu structura sistemului e pre#uri comunitare a rmas complicat. Sistemul e pre#uri cuprin ea trei categoriiE 1. !re$ri int# 0i1ate e ctre Consiliul e <ini!tri al C((8 la )nc-eierea anului agricol. Aceste erau pre#uri teoretice8 orientati"e8 stimulati"e pentru agricultori !i acceptabile pentru consumatori. $ormele e pre#uri #int erauE a4 7re$l indicati-, 0olosit o lung perioa e timp pentru cereale8 or'8 'a-r8 lapte pra08 ulei e 0loarea soarelui !i rapi#. La cereale se stabileau )n 0unc#ie e 'ona cea mai 0ertil8 la 'a-r )n 0unc#ie e 'ona cea mai e1ce entar !i pe ansamblul Comunit#ii pentru celelalte pro use. /in 1GG% acest pre# re0lect un pre# mon ial pre"i'ionat8 urmrin u*se cre!terea competiti"it#ii pro uselor !i a rmas la un numr re us e pro use +ore'8 bumbac8 etc, 84 7re$l de orientare se 0i1a pentru carnea e bo"ine !i "in. C6n pre#ul pie#ei interne cobora sub ni"elul acestui pre#8 se eclan!a proce ura e inter"en#ieH c4 7re$l o8iecti- se utili'a pentru soia8 0ura9e uscate8 tutun. Se stabilea la un ni"el stimulator pentru pro uctori. Pentru procesatorii care prelucrau pro uc#ia la pre#uri superioare celor e1terne8 se acor o prim pentru acoperirea i0eren#eiH d4 7re$l de 8a=# era un pre# e re0erin# utili'at pentru carnea e porc8 iar pentru pro usele -orticole se calcula ca o me ie a celor mai sc'ute pre#uri e ac-i'i#ie pe pia#a comunitar )n ultimii ani. 2. !re$rile garantate erau pre#uri minime stabilite e Consiliul e <ini!tri8 pe ba'a pre#urilor #int. La aceste pre#uri organismele e inter"en#ie cumprau pro usele e la pro uctorii agricoli8 cu respectarea stan ar elor e calitate8 )n ca'ul sc erii pre#urilor sub pre#ul #int8 pentru a 0i "6n ute c6n con i#iile sunt 0a"orabile. $ormele pre#urilor garantate !i enumirea acestora s*au sc-imbat pe parcurs. Cele mai 0olosite suntE a, 7re$l de inter-enie8 s*a pro us sub aceast enumire )n 1GG2. este un pre# in0erior pre#ului e #int !i s*a 0olosit ini#ial la cereale8 'a-r8 lapte pra08 unt8 ulei e msline8 0loarea soarelui8 rapi# etc. mecanismul const )n stocri8 cumprturi e pro use atunci c)n pre#urile pie#ei sca sub ni"elul pre#ului e inter"en#ie8 )n scopul ec-ilibrrii pie#ei. Aceste pre#uri s*au eliminat treptat8 la
%3

ma9oritatea pro uselor !i sunt )ng-e#ate up anul 233 la cereale8 oleaginoase8 pro use lactateH b, 7re$l de minim era pre#ul utili'at !i )n pre'ent pentru ac-i'i#ionarea s0eclei e 'a-r8 pe ba'a lui se )nc-eie contracteleH c, 7re$l de retragere se utili'ea' )n ca'ul 0ructelor !i pro uselor -orticole !i este ec-i"alent cu %3*23K in pre#ul e ba'. Nu era un pre# garantat. , 7re$l de c$m7#rare este utili'at pentru ac-i'i#ionarea bo"inelor "ii8 carnea e bo"ine !i porcine8 pro usele pomicole !i "iticole. 3. !re$l de intrare la :rontier# erau stabilite e Consiliul e <ini!tri !i a"eau ca scop s )mpie ice pro usele s a0ecte'e pia#a intern. $orma e pre# era 7re de 7rag ce repre'enta un pre# minim e import8 care era 0olosit !i pentru 0i1area pre#urilor in icati"e !i e inter"en#ie. Acesta a 0ost es0iin#at la 1 iulie 1GG.8 con0orm acor urilor )nc-eiate )n ca rul run ei e la UruguaM. P6n la re0orma in 1GG2 s*au 0olosit mecanisme i"erse e a9ustare a pre#urilor la pro uctor !i cu toate acestea au aprut gra"e is0unc#ionalit#i ale pre#urilor in cau'a ni"elului ri icat al acestora 0a# e pre#urile pie#ei e1terne. Au crescut i0eren#ele intre pre#urile interne !i pre#urile pie#ei mon iale. 5ec-ile tipuri !i 0orme e pre#uri s*au restructurat8 eliminat8 s*a restr6ns aria e utili'are8 au 0ost re use8 )ng-e#ate sau "or 0i eliminate treptat )n "iitor. >0 Sub"en#iile sunt str6ns legate e politica e pre#uri. S*a 0olosit o mare i"ersitate e tipuri e sub"en#iiE la pro uctor pentru ac-i'i#ionarea e imputuriH sub 0orm e prime incluse )n pre#H sub"en#ii complementare pre#urilorH sus#inerea ser"iciilor agricoleH sub"en#ionarea ob6n'ilor la cre itele e in"esti#ii )n 0ermeH sub"en#ii la e1port etc. Sub"en#ionarea agriculturii a a"ut loc8 )n principal8 prin interme iul pre#urilor garantate ri icate8 al restituirilor la e1port8 sub"en#ionarea stocurilor e inter"en#ie8 sub"en#ii pentru imputuri8 protec#ia la 0rontiere etc. (sen#a mecanismelor PAC )n primele perioa e a constituit*o sistemul e garantare a pre#urilor8 prin care s*a asigurat un Bpre# minim garantatX pentru pro usele agricole8 c-iar ac aceste pro use au e"enit cu timpul e1ce entare !i contribuiau la acumularea stocurilor e inter"en#ie8 care ulterior trebuiau e1portate8 apel6n u*se la sub"en#ii pentru e1port. <o alit#ile e sus#inere a "eniturilor au 0ost stabilite prin eci'ia Con0erin#ei e la Stressa +1G.4,. Dn primele etape ale aplicrii PAC8 sus#inerea "eniturilor a"ea loc prin 0olosirea pre#urilor garantate ri icate !i sub"en#ii irecte acor ate pentru ac-i'i#ionarea e imputuri +semin#e8 )ngr!minte8 energie8 te-nic agricol etc,. Aceste mecanisme au ac#ionat asupra cre!terii pro uc#iei agricole. Pe aceast cale !i prin sub"en#iile acor ate pentru pro usele e1portate8 precum !i protec#ia ri icat la
%%

0rontiere8 pre#urile interne se men#ineau la un ni"el ri icat. Treptat8 0olosirea acestor mecanisme a contribuit la cre!terea pro ucti"it#ii !i a pro uc#iei8 ar !i a e1ce entelor !i a c-eltuielilor bugetare pentru stocarea unor pro use !i retragerea e pe pia# a altora +)n special pro use -orticole,. Ni"elul sub"en#iilor se men#inea ri icat pentru ca "eniturile agricole s poat e"eni paritare cu "eniturile altor categorii socio*pro0esionale8 in alte sectoare8 iar agricultura s asigure securitatea alimentar !i e'"oltarea ec-ilibrat a 'onelor urbane !i rurale. Treptat8 sus#inerea "eniturilor agricole8 reali'at prioritar prin sistemul pre#urilor garantate8 a e"enit o pie ic )n asigurarea stabilit#ii acestora )ntruc6t s*au acumulat stocuri greu "an abile impuse prin inter"en#iile organismelor e inter"en#ie pe pia#8 pentru ac-i'i#ionarea e1ce entelor. Toto at8 au crescut costurile bugetare. Dn acest 0el controlul o0ertei nu mai putea 0i asigurat8 iar "eniturile agricultorilor au )nceput s sca ca urmare a e'ec-ilibrelor pie#ei8 a i0icult#ilor e es0acere a pro uselor. Politica Agricol Comun a contribuit la integrarea agriculturii )n pia#a comun8 care a e"enit o pia# regional mare !i )n e1pansiune. Treptat8 pia#a comun s*a 0ormat ca o pia# integrat a bunurilor8 ser"iciilor8 capitalului !i a 0or#ei e munc8 un ansamblu inamic purttor al mo erni'rii8 ba'at pe consi erente economice. Pro uc#ia agricol a crescut "ertiginos8 )nc in prima perioa 8 iar pro ucti"itatea a cunoscut salturi spectaculoase +ran amentele me ii s*au ublat,. (olitica Agricol Comun n primele perioade de implementare 0i con#olidare a creat mari a"anta1e #tatelor mem!re& dar a produ# 0i puternice efecte negati"e& 0i anume$ a contribuit la stabili'area pre#urilor la consumator !i eliminarea concuren#ei )ntre statele membre ale C((H s*au atins obiecti"ele PAC pri"in securitatea alimentar !i a apro"i'ionrilor cu pro use agricole8 iar gra ul e autosu0icien#a alimentara s*a reali'at la ni"el comunitarH a crescut "olumul comer#ului intracomunitar !i a e1portuluiH e0icien#a economic e ansamblu )n agricultur s*a ameliorat continuuH pre#urile e inter"en#ie ri icate au permis cre!terea 0r prece ent a pro ucti"it#ii agricole8 )n toate statele membreH a crescut )ns pro uc#ia agricol 0r legtur cu cererea 0inal !i s*au acumulat stocuri greu "an abile imense8 ce trebuiau e1portate cu sub"en#ii ri icateH e!i ini#ial a e1istat o ten in# e cre!tere a "eniturilor8 ne"oia e mo erni'are era 0oarte mare8 iar resursele erau insu0iciente. <surile e limitare a pro uc#iei au eterminat sc erea "eniturilor !i intensi0icarea e1o ului ruralH e'ec-ilibrele cerere*o0ert s*au accentuai )n timp8 atorit !i mo i0icrilor )n gusturile !i pre0erin#ele consumatorilor !i a cre!terii e1ce entelorH
%.

 comple1itatea !i rigi itatea mecanismelor e sub"en#ionare au accentuat cre!terea e1ce entele agricole ne"an abile !i a c-eltuielilor bugetareH ca urmare a masurilor necoor onate e limitarea pro uc#iei a sporit sol ul negati" al balan#ei comer#ului e1terior cu pro use agricoleH msurile e reglementare a pie#ei8 in perioa a 1G43*1G448 s*au o"e it a 0i ine0iciente pentru restabili *rea ec-ilibrelor pie#eiH ca urmare a mecanismelor e pre#uri !i e sub"en#ii utili'ate a a"ut loc un proces e alocare ine0icient a resurselor bugetare. La )nceputul eceniului WG38 PAC nu mai asigura un spri9in in ispensabil agricultorilor. <icii pro uctori nu primeau spri9in su0icient !i au )nceput s aban one'e e1ploata#iile8 0iin amenin#at popularea regiunilor e0a"ori'ate. Prin mecanismele PAC e atunci8 numai .23 in numrul total al 0ermelor primeau 43K in resursele bugetare comunitare. Acestea erau e1ploata#iile care erau e0iciente atorit spri9inului acor at !i pro uceau cele mai mari e1ce ente e pro use agricoleH e msurile e mo erni'are bene0iciau8 )n special8 0ermele mari8 iar micile e1ploata#ii lipsite e te-nologii mo erne si resurse aban onau terenurileH nemul#umirile agricultorilor pri"in sub"en#iile primite erau )nso#ite e cre!terea nemul#umirilor consumatorilor !i a contribuabililor. Consumatorii comunitari trebuiau sa suporte cre!terile e pre#8 ca urmare a pre#urilor ri icate la pro uctori. )n perioa a 1G4.*1GG18 in icele pre#urilor agricole a crescut cu 1281GK8 )n timp ce pre#urile cu amnuntul la alimente au crescut cu 33K. Pe e alta parte8 contribuabililor le erau stabilite contribu#ii mari la bugetH cre!terea gra ului e intensi0icare a pro uc#iei8 stimulat e sistemul e pre#uri !i sub"en#ii8 a a0ectat me iul !i a pus )n pericol calitatea alimentelor8 stabilitatea rurala8 sntatea oamenilor !i a animalelorH pe msur ce agricultura s*a mo erni'at numrul e1ploata#iilor !i a locuitorilor rurali s*a re us "ertiginos8 )n eceniul W438 cele !ase state 0on atoare ale C(( a"eau cu ?1K mai pu#ini agricultori8 0a# e anul 1G?38 iar e1o ul rural s*a intensi0icat. <surile e re0orm )ntreprinse p6n )n 1GG2 nu s*au o"e it a 0i su0iciente pentru reali'area ec-ilibrelor pie#ei agricole8 e1ce entele au crescut continuu8 ca !i costurile sus#inerii agriculturii. Cu toate c s*au luat msuri e men#inere a ec-ilibrului )ntre 'onele urbane !i rurale8 stabilitatea rural a 0ost puternic a0ectat. /ar8 programele e e'"oltare rural8 promo"ate la s06r!itul eceniului W438 au )nceput s ea re'ultate.

%?

Tema E) NOILE INSTRUMENTE ALE !OLITICII AGRICOLE COMUNE 3!AC4 '0 !olitica de de=-oltare r$rala %0 1ond$l E$ro7ean de Orientare i Garanie Agricol# 31EOGA4 (0 *$get$l agricol al UE '0 /e'"oltarea economiei comunitare ine"itabil impune necesitatea aplicrii unei politici e e'"oltare rural. Dn 1GG4 s*a creat un ca ru special consacrat e'"oltrii 'onelor rurale. Aceste 'one repre'int mai mult e 43K in teritoriul comunitar !i mai mult e un s0ert in popula#ie. Caracteristica principal a 'onelor rurale este i"ersitatea terenurilor8 a culturilor !i tra i#iilor. Pon erea acti"it#ilor agricole netra i#ionale8 )mbtr6nirea popula#iei8 ni"elul sc'ut e "ia#8 eprtarea anumitor 'one !i e0icien#a in0rastructurilor !i a ser"iciilor e ba' s)nt unele in principalele probleme cu care se con0runt 'ona rural comunitar. Dn 1GG3 'onele rurale au primit o mare recunoa!tere politic )n U( 0iin men#ionate )n Tratatul e la <aastric-t ca pe un obiecti" prioritar al a9utorului acor at prin interme iul politicii comunitare e coe'iune economic !i social. &biecti"ul principal care se urmre!te este men#inerea unor comunit#i rurale "iabile )nso#it e o agricultura competiti"a )ns este 0un amental ob#inerea i"ersi0icrii economiei rurale8 cu acest scop U( )!i orientea' e0orturile )n omenii i"erse cum ar 0iE turismul rural8 e'"oltarea micului bussines prin interme iul sectorului e ser"icii. Accesul la ser"icii8 protec#ia me iului ambiant !i )mbunt#irea personalului s)nt alte priorit#i a politicii e e'"oltare rural. Dn 1GG?8 )n ora!ul CorP +Irlan a, a a"ut loc o mare con0erin# european asupra e'"oltrii rurale )n care asocia#ii na#ionali8 regionali !i locali au e1aminat elementele in care se compune politica e e'"oltare rural a U(8 care "a emara )ncep6n cu anul 2333. /eclara#ia acestei con0erin#e pre"e e e'"oltarea sus#inut pentru toate 'onele rurale !i o mare subsi iaritate8 simpli0icarea !i integrarea pentru i"erse msuri e a9utorare a politicii e e'"oltare rural8 ast0el )n istoria comunit#ii aceasta eclara#ie ram6ne ca SAgen a 2333C. (sen#a acestui program este un singur obiecti"8 un singur ca ru 9uri ic8 o singur politic !i un singur program. %0 $on ul (uropean e &rientare !i :aran#ie Agricol e la crearea sa a pre'entat cea mai mare parte in c-eltuielile bugetului comunitar8 ast0el 0iin centru constant e e'bateri )n Parlamentul !i Consiliul e <ini!tri a U(. /in 1GG. p6n )n pre'ent $(&:A anual absoarbe )ntre %3=.3K in bugetul comunitar. Resursele $(&:A sunt acor ate e statele membre in epen ent e cine "a bene0icia e mai multe c-eltuieli pentru agricultur. $(&:A este o parte integrat a bugetului comunitar a crei 0inan#are este eterminat )n mo esen#ial e ctre situa#ia economic a 0iecrui stat membru. Aceast
%2

soli aritate 0inanciar )ntre #rile membre bogate !i mai pu#in bogate este unul intre principiile 0un amentale ale comunit#ii. $(&:A este compus in 2 pr#i E 1. Sec#iunea e garan#ii care 0inan#ea' Politica Agricol comun )n "e erea pre#urilor8 compensa#iilor8 costurile re0ormei agricole !i ocupa cea mai mare pon ere in $(&:A +G3K,H 2. (ste estinat pentru politici structurale ca e e1.E mo erni'area e1ploata#iilor agricole8 instalarea tinerilor speciali!ti )n agricultur8 trans0ormri8 comerciali'ri sau i"ersi0icriH Dmpreun cu $on ul (uropean e /e'"oltare Regional !i $on ul Social (uropean aceasta sec#iune 0inan#ea' msurile e e'"oltare rural8 ea are o pon ere e p)na la 13K in resursele 0inanciare ale $(&:A. (0 Toate "eniturile !i c-eltuielile U( sunt )nscrise )n bugetul comunitar8 0ormat prin participarea statelor membre cu procente anuale )ntre 181%K !i 182.K in Pro usul Na#ional ;rut. Acest procent s*a re us treptat. $iecare stat membru are )ns la r)n ul su un buget na#ional. $inan#area PAC se 0ace in $on ul (uropean e &rientare !i :arantare Agricol +$(&:A,8 0on unic8 a crui ba'e au 0ost puse )n anul 1G?2. Ini#ial bugetul comunitar era alimentat numai prin contribu#iile statelor membre. /e la 1 ianuarie 1G2. este alimentat e1clusi" in resurse proprii8 pro"enite inE * * * * * contribu#ii ale statelor membreH ta1e "amale re'ultate in sc-imburile cu state in e1teriorul Comunit#iiH o parte in T5A perceput e statele membreH coti'a#ii e la &rgani'a#ia Comun e Pia# a 'a-ruluiH alte surse proprii.

$(&:A e#ine cea mai parte in bugetul comunitar general8 pon erea acestuia 0iin )ntre ?.K*2.K8 )n anii 438 ar a sc'ut la %4K )n pre'ent. Pon erea co"6r!itoare )n c-eltuielile $(&:A este estinat e c-eltuielile pentru gestionarea pie#elor. Re0orma <acS-arrM8 in 1GG28 marc-ea' o ruptur cu o perioa anterioar )n ceea ce pri"e!te c-eltuielile bugetare. Au 0ost re use c-eltuielile e garantare !i s*a )ntrit componen#a c-eltuielilor structurale8 in care o parte sunt estinate a9ustrii structurilor agricole !i e'"oltrii rurale. Linia bugetar stabilit e Consiliul (uropean e la ;erlin +1GGG, a 0ost )ntrit pre"e erile Agendei .222 !i e msurile ulterioare e re0orm. Structura c-eltuielilor s*a sc-imbat )n urma re0ormelor in 1GG2 !i Agen a 2333 )n 0a"oarea c-eltuielilor pentru re0orm8 care e#in G3K in total. /up a erarea noilor state +233%, s*au 0cut sc-imbri )n bugetul comunitar al celor 2. state. Au crescut alocrile pentru msurile structurale !i au sc'ut c-eltuielile pentru agricultur. ;ugetul general al U( cuprin e 0inan#ri estinate i0eritor omenii !i ac#iuni. Dntre acestea B<surile structuraleC e#in al oilea loc up
%4

agricultur )n structura bugetului. /in acest capitol al bugetului8 alocri importante sunt pre"'ute pentru e'"oltarea rural Tabelul 1 *$get$l com$nitar al UE%> S7eci:icare %&&< %&&> %&&? Agricultur %G33. .3%31 .3.2. <suri structurale %133. %1?.4 %2G32 Politici interne 4222 4G?2 G3G3 Ac#iuni e1terne .342 .3G3 .13% A ministra#ie .G43 ?1.% ?32. Re'er"e %%2 %%2 %%2 A9utoare e 3%.. 3%.. 3%.. prea erare Compensa#ii 1%13 12GG 13%3 Agricultura !i spa#iul rural european sunt spri9inite nu numai in bugetul comunitar8 ci !i in bugetele na#ionale. Cea mai ri icat sus#inere na#ional o are agricultura $ran#ei +3 !i 38. mil (uro anual,. Spri9in na#ional semni0icati" )l are !i agricultura :ermaniei8 Italiei etc. $on urile structurale care 0inan#ea' msurile structurale sunt constituite in a9utoare pre"'ute )n bugetele anuale ale U( !i se acor pentruE re ucerea ecala9elor intre ni"elul e e'"oltare a i0eritelor regiuni !i a )nt6r'ierilor )n e'"oltarea unor 'one8 inclusi" 'one rurale8 )ntrirea coe'iunii economic !i social8 a9ustarea structural )n regiunile rmase )n urm8 recon"ersia economic !i social a 0ormelor !i sistemelor e e uca#ie8 0ormarea pro0esional !i crearea noilor locuri e munc. Prin interme iul 0inan#rii in aceste 0on uri se spri9in po'i#ia competiti" a U(8 )n scopul )mbunt#irii "ie#ii cet#enilor comunitari. $on urile structurale au 0ost 0ormate )n mai multe etape. P6n )n 1G44 au ac#ionat trei 0on uri structurale8 up anul 1GG2 s*au creat 2 0on uri noi cu caracter regional. Dncep6n cu anul 2332 structura $(&:A capt o 0orm nou. Re0orma in iunie 2333 !i aprilie 233% a ecis ca8 in anul 23328 sursele e 0inan#are pentru agricultur !i e'"oltare rural s se 0ac in ou 0on uri istincte corespun'toare PACE * Fondul European Agricol pentru 4arantare 5FEA46& care finanea' m#urile pri"ind piaa7 * Fondul European pentru De'"oltarea /ural 5FEAD/6& care #e con#tituie din$ surse pro"enite in $(&:A8 ar !i unele surse care sunt estinate e'"oltrii rurale. Uni0icarea surselor e 0inan#are rural intr*un 0on unic s*a stabilit pe ba'a reglementrii pri"in spri9inul pentru e'"oltarea rural8 enumit $on ul Agricol (uropean pentru /e'"oltarea Rural. $iecare stat membru particip cu alocri pentru obiecti"ele e con"ergen# pri"in e'"oltarea rural. +$(A/R, contribuie la promo"area e'"oltrii rurale urabile )n )ntreaga Comunitate ast0el )nc6t s complete'e politicile e spri9inire a pie#ei !i a "eniturilor pe ba'a PAC8 a politicilor e coe'iune !i a politicii comune pentru pescuit.
%G

Dn urma negocierilor a 0ost ob#inut acor ul pri"in bugetul european pentru 2332* 2313. planul bugetar a 0ost stabilit la 4?28% miliar e (UR&. Acest este in0erior sumei solicitate e ctre europarlamentari. Spre e1emplu Rom6nia plani0ic a primi o sum e 33 mlr respecti"8 in care 12 mlr pentru sus#inerea agriculturii. (uro )n perioa a

.3

TEMA '&) !OLITICA !ISCICOL A UE '0 Im7ortana ram$rii 7i+cicole An UE0 %0 1$ncia 7oliticii 7i+cicole com$ne0 (0 !oliticile +tr$ct$rale An domeni$l 7i+c$it$l$i0 <0 Acord$ri c$ tere #ri i con-enii internaionale An ram$ra 7i+cicol#0 '0 Pescuitul este una in numeroasele economii locale ale U(8 nect6n la 0aptul c contribu#ia pescuitului )n PI;*ul comunitar constituie p6n la 1K. <ulte comunit#i ale U( epin e "eniturile a mai mult e 333333 e anga9a#i )n acest sector. <ai mult ca at6t piscuitul implic !i alte sectoare ca in ustria na"al8in ustria e prelucrare8 0urni'ori e te-nologie care mai presupun )nc c6te"a mii e anga9a#i. (1isten#a acestei in ustrii poate e1ista oar aca e1ist su0icient pe!te. Ast0el )n "e erea pescuitului e0icient8)n ultimii ani au 0ost necesare concilierea re"en icrilor pescarilor in U( centrate pe men#inerea mi9locului e trai. /in cau'a 0aptului c popula#iile e pe!te s*au iminuat. Politica piscicol comun a luat 0iin# )n anii 23 c6n #rile membre au ecis s*!i ampli0ice su"eranitatea !i re'er"a popula#iilor e pe!te8 ast0el lu6n eci'ia ca Comunitatea (uropean s le apere interesele )n negocierile interna#ionale !i pentru a ministrarea pescuitului. Aceast responsabilitate a crescut o at cu a erarea <arii ;ritanii8 Irlan ei !i /anemarcei. Dn acel moment s*a stabilit c libertatea e acces la apele altor #ri este suspen at !i c 06!iile e ap pe o istan# e circa .3 Pm e la mal rm6ne )n re'er"a pescarilor locali. A erarea Spaniei !i Portugaliei la U( a ublat numrul e pescari ai comunit#ii )n timp ce capacitatea piscicol a crescut cu 2.K8 iar cantitatea cu ?.K8 pro uc#ia !i consumul %.K. Dn 1GG2 s*a a optat un nou regulament e ba' prin care se stabile!te un regim comunitar pentru pe!te !i repro ucerea lui. /in 1GG3 s*au re"i'uit )n pro0un'ime elementele structurale ale Politicii Piscicole Comune+PPC,. &biectul ei era garantarea unei mai mari coeren#e )ntre i0erite aspecte ale acestei politici8 a aptarea la pro0un e sc-imbri ce a0ectau sectorul )n cau' in cau'a e'ec-ilibrului e1istent )ntre numrul e na"e !i cantitatea e pe!te isponibil. Practic up anul 2333 msurile structurale ale PPC s*au integrat pe eplin )n sistemul comunitar al 0on urilor structurale. /i"ersele surse e 0inan#are isponibile pentru a optarea sectorului piscicol au 0ost regrupate )ntr*un 0on special8 numit in#trument principal financiar de orientare n pe#cuit. Dn a0ar e aceasta s*a a optat )n 1GG. o ini#iati" comunitar numit P(SCA con#in6n o serie e msuri socio*economice pentru a a9usta in ustria piscicola s minimi'e'e consecin#ele sociale !i economice ale restructurrii necesare )n acest sector. %0
.1

Accesul la apele e coast au 0ost re'er"ate pescarilor locali cu scopul e a le prote9a repturile !i e a spri9ini continuarea rolului esen#ial al pescuitului )n economiile locale. /eci'iile respecti"e au 0ost luate )n ba'a unor principii biologice !i se aplic pentru a prote9a 'ona puie#ilor care sunt importa#i pentru consumul uman. /e asemenea in 1GG. e1ist un nou sistem e acor are a licen#elor e pescuit pentru "asele comunitare ce acti"ea' at6t )n interiorul apelor U( c6t !i )n a0ara lor. Aceste licen#e o0er permisiunea pentru pescuit !i pre'int un mecanism util e gestiune pentru limitarea e0ortului pescresc al "aselor cu rept e acces la anumite 'one. /e asemenea aceste licen#e mai "i'ea' o serie e msuri te-nice +mrimea plaselor8 cantitatea minim sau ma1im e pe!te capturat, pentru a re uce capturile e pe!te t6nr8 pentru a garanta c ace!tia pot atinge maturitate !i se integrea' )n popula#ia repro uctoare. Un moment important )n PPC re"ine ratelor e e1ploatare piscicol !i limita a misibil e pe!te prins. Ni"elul i0eritor popula#ii este e"aluat anual e ctre institu#iile !tiin#i0ice )n omeniu !i la s06r!itul 0iecrui an Consiliul e <ini!tri al U( 0i1ea' pentru 0lotele U( anumite 'one maritime. $iecare #ar este )mpr#it cu cote i0erite !i accesul la r6n ul lor sunt istribuite la ni"el na#ional sau sunt sc-imbate cu alte state membre. C6n se a9unge la limita ratei e pescuit8 pescuitul este inter'is. (0 Pe parcursul ultimilor ani8 in ustria piscicol su0er situa#ii e cri'8 oca'ionate e 0actori cum ar 0iE e1cesul8 imensiunea 0lotei e pescuit8 pescuitul e1cesi"8 probleme e comerciali'are !i pentru ep!irii acestor cri'e Comunitatea a instituit urmtoarele msuri socio*economiceE 1. Ionele ce epin e pescuit pot bene0icia e a9utoarele acomo ate e ctre $on ul (uropean e /e'"oltare Regional+$(/(R,H 2. $on ul Socio*european +$S(, acor a9utor 0ormrii !i rea aptrii pro0esionale8 e ucarea !i instruirea muncitorilor in ramura respecti" pentru contractarea e noi locuri e munc. 3. Instituirea programelor e orientare multianual8 ce au ca obiecti" restructurarea !i mo erni'area 0lotei !i )ntreprin erilor e pescuit8 0i1ea' limite ma1ime )n epen en# e capacit#ile na"elor )n omeniu. Instrumentul 0inanciar e orientare )n omeniu are ca scop sus#inerea 0inanciar a agen#ilor economici care 0ac parte in aceast in ustrie !i care pot retribui la reno"area !i mo erni'area 0lotei8 e'"oltarea apelor e coast8 construc#ia e instala#ii portuare sau sectoarele e trans0ormare +prelucrare, !i e comerciali'are. <0 Con"en#iile re0eritoare la pescuit permit accesul na"elor U( )n apele #rilor ter#e. Aceste con"en#ii repre'int una in pr#ile 0un amentale ale politicii e pescuit.
.2

P6n la momentul actual a )nc-eiat circa 33 acor uri cu #ri in regiunea &ceanul In ian8 #ari e pe continentul A0rican !i Americii Latine +Argentina,. Aceste con"en#ii pre"e eau accesul la popula#ii e pe!te e1ce entare8 accesul la popula#ii e pe!te )n sc-imbul accesului pe Pia#a Unic Intern8 ori accesul la pescuit )n sc-imbul compensa#iilor 0inanciare. Aceste acor uri poart un caracter bilateral !i reciproc8 e asemenea U( )n calitate e membru particip !i*n acti"it#ile i0eritor organi'a#ii interna#ionale e pescuit cum ar 0i rgani'aia (e#cuitului din !a'inul 8ord Atlantic 8 Comi#ia Internaional a pe#cuitului Mrii Baltice. /e asemenea U( particip )n ca rul organi'a#iei $A& la recoman ri pentru e1ploatarea pentru ra#ionali'area resurselor )n apele interna#ionale. La moment circa 2.K in pe!tele consumat e ctre cet#enii U( pro"ine in apele interna#ionale.

.3

TEMA '') !OLITICA REGIONAL A UE '0 Nat$ra 7ro8lemelor regionale %0 !ro8leme regionale din cadr$l UE (0 !olitica economic# regional# a UE '0 Problemele regionale e"in importante )n ca rul apari#iei isparit#ilor )n pri"in#a "eniturilor8 a ratelor e cre!tere economic a pro uc#iei8 a gra ului e ocupare a 0or#ei e munc. Cau'ele problemelor regionale s6ntE resursele insu0icienteH ni"elul re us a e uca#iei 0or#ei e muncH structura economic necorespun'toare a regiuniiH mobilitatea re us a 0actorilor e pro uc#ie. Problemele regionale persist )n marea ma9oritate a #rilor inclusi"8 )n #rile cu ni"elul )nalt e e'"oltare8 aceasta se mani0esta prin inegalitatea e'"oltrii regiunilor apropiate e capitala #rii sau e centre economice !i politice. Aceast ten in# persist !i )n pre'ent8 e aceea e'"oltarea regional trebuie a 0i )n0ptuit prin alocarea e0icient a 0actorilor e pro uc#ie pe ba'a criteriilor economice e pia# cu ten in#a e ispari#ie a inegalit#ilor )n e'"oltarea economic. Integrarea economic poate )ncura9a orientarea noilor in ustrii spre 'one cu in0rastructura superioar8 costuri mai mici a transporturilor !i 0or#a e munc )nalt cali0icat. Dn conte1tul8 U( se men#ine un ast0el e 0enomen )n care regiunile care au 0ost prospere )n a0ara U(8 e"in regiuni slab e'"oltate )n ca rul U(8 ast0el mobilitatea eplin a 0actorilor e pro uc#ie8 c6n pe eplin nu este reali'at8 iar in ustriile s)nt atrase e e1isten#a in0rastructurii !i a ser"iciilor necesare8 uce la apari#ia polilor e e'"oltare. Dn scopul ameliorrii problemei e e'"oltare regional s)nt reali'ate anumite inter"en#ii sub urmtoarele 0ormeE asisten#a in partea :u"ernului sau a organi'a#iilor comunitare prin ona#ii irecte8 scutiri e impo'ite8 cre ite sub"en#ionareH cre!terea ratei c-eltuielilor publice pentru in0rastructuraH escura9area concentrrii !i stimularea in"esti#iilor )n regiunile e0a"ori'ate. Problema e'"oltrii regionale rm6ne a 0i o problem actual8 0apt ce uce la mobili'ea' in"esti#iilor publice spre ameliorarea ni"elului e e'"oltare regional. %0 /in punct e "e ere a situa#iei regionale )n U( e1ist mai multe categorii e #riE Qri care au PI; pentru un locatar mai mare ca me ia in U( !i care nu au regiuni cu PI;Vloc mai mic ca me ia in U( +<area ;ritanie8 /anemarca8 Lu1embourg8 $ranta8 :ermania cu e1cep#ia unor regiuni in partea e est,H
.%

 Qri cu PI;Vloc mai mare ca me ia U(8 ar care au anumite regiuni )n interior cu PI;Vloc mai mici ca me ia U( +;elgia8 &lan a8 Austria8 $inlan a8 Italia cu mari isparit#i )n e'"oltare intre regiunile e su !i nor ,H Qri cu PI; Vloc mai mici ca me ia U(8 ar care au regiuni cu PI;Vloc mai mare ca me ia U( + Slo"enia8 :recia8 Portugalia8 Ce-ia8 (stonia,H Qri cu PI;Vloc mai mic ca me ia U( !i nu au regiuni cu PI;Vloc mai mare ca me ia U( +Slo"acia8 Ungaria8 Polonia8 Rom6nia8 ;ulgaria,. Problemele regionale se re0er la e1isten#a unor regiuni mai slab e'"oltate 0iin caracteristic un procent relati" ri icat a 0or#ei e munc )n agricultur8 "enituri pe cap e locuitor mai mici acit me ia in U( +2.K,8 aceste regiuni repre'int circa 2.*33 K in totalul popula#iei U( !i care absorb 43K in c-eltuielile $on ului (uropean e /e'"oltare Regional !i peste ?3K in 0on urile structurale. Problemele regionale ale U( se re0era la urmtoareleE 1, Sub e'"oltarea rural caracteristic prin e1ploata#ii agricole mici8 pm6nt srac8 capitali'area sc'ut a mi9loacelor e pro uc#ieH 2, /eclinul unor in ustrii clasice cum ar 0i e1trac#ia crbunelui8 construc#ii na"ale8 te1tileH 3, Regiunile trans0rontaliere ce au ni"el relati" sc'ut 0a# e atragerea in"esti#iilor8 popularea 'onei8 apari#ia eclinului emogra0ic. Politica regional a U( este o politic )n cre!tere !i e1prim gra ul e cointeresare a institu#iilor comunitare 0a# e regiunile U(. <ai cu seam politica regional se intesi0ic )n spa#iu comunitar up e1tin ere spre (uropa Central !i e (st in 233%. (0 Con0orm pre"e erilor Tratatului e la Roma8 problema regional nu a"ea un caracter eterminat eoarece )n grupul primelor ? #ri ce au 0ormat C(( problema regional practic nu era necesar spre abor are8 oar cu o singur e1cep#ie cea a regiunii e su a Italiei. /isparit#ile au aprut )n practica !i au e"enit 0oarte e"i ente o at cu e1tin erea spa#iului comunitar )n 1G23 c6n a er Irlan a8 <area ;ritanie8 /anemarca. Iona e nor a <arii ;ritanii !i )ntreg teritoriul Irlan e' pre'entau anumite isparit#i reie!in in eclinul in ustriei e e1tragere a crbunelui in 'ona e nor !i pon erea ramurii agricole pe )ntreg teritoriu a Irlan ei8 ast0el s*a recunoscut ne"oia unor politici speciale care s nu suprapun politicile na#ionale e e'"oltare regionala. Dn 1G2. se creea' $on ul (uropean e /e'"oltare Regionala +$(/(R,8 care )mpreun cu 0on ul social !i cu $on ul (uropean e &rientare !i :arantare Agricol +$(&:A, au promo"at o mai bun 0inan#are a e'"oltrii regionale. A erarea mai t6r'iu a :reciei8 Portugaliei !i Spaniei ce a"eau un "enit pe cap e locuitor sub me ia comunitara8 a accentuat importan#a politicii regionale comunitare8 ast0el comunitatea e"enin un grup eterogen. Dn 1GG28 o at cu a optarea a Tratatului e la <aastric-t se e'"olt importan#a coe'iunii economice !i sociale8 prin care se sublinia' obliga#ia clar e a 0i 0olosite
..

politici a ec"ate pentru re ucerea e'ec-ilibrelor economice !i sociale. Ast0el8 au 0ost create ou instrumente menite s satis0ac criteriile e con"ergen# e la <aastric-tE $on ul (uropean e In"esti#ii si $on ul e Coe'iune. Dn acest sens Comunitatea etermin clar no#iunea e regiune8 care se poate 0olosi )n sens geogra0ic8 c-iar ac aceasta ep!e!te 0rontierele a ministrati"e !i )n sens a ministrati" 0iin apreciat up ni"eluri. Ni"elul S3C s6nt consi erate statele na#ionale p6n la ni"elul 3 care )nseamn unitate a ministrati" e tip local +sate8 ctune !.a,. Criteriile eligibilitate pentru a bene0icia e programe e 0inan#are* e'"oltare suntE 1, Puterea stan ar e cumprare care trebuie s 0ie mai mic cu 2.K in me ia comunitar pentru 3 ani consecuti"i +ultimii,H 2, :ra e epen en# peste me ia U( 0a# e agricultura sau in ustriile )n eclinH 3, Rata ri icat a !oma9ului +!oma9ul s 0ie mai mare ec6t rata U(,8 iar ocuparea )n in ustrie s 0ie )n eclin !i "enituri sc'ute in agriculturH %, (0ectul a "ers e la politica e e'"oltare comercial !i liberali'area pie#ii. Criteriile e eligibilitate se aplic8 pe ba'a comparati" la ni"elul U(. Aceasta )nseamn ca anumite regiuni mai slab e'"oltate la ni"el na#ional pot s apar la ni"el comunitar. &biecti"ele e e'"oltare regional con0orm comisiei europene suntE /e'"oltarea !i a9ustarea structural )n regiunile rmase )n urm8 inclusi" 0acilitarea sc-imbrilor structuraleH Con"ersia regiunilor a0ectate pe eclin in ustrialH Sc-imbarea structurilor agricole !i e'"oltarea 'onelor ruraleH Sus#inerea regiunilor cu o ensitate sc'ut a popula#iei +'onele nor ice,. Nect6n la aceste msuri )n conte1tul integrrii nu au isprut problemele regionale8 iar politica regional nu a 0ost pe eplin e e0icienta eoarece bugetul comunitar nu pe eplin a orientat mi9loacele 0inanciare !i pe e alta parte s*a practicat o anumit ine0icien# a utili'rii 0on urilor comunitare. <ai mult ca at6t8 problema e'"oltrii regionale este o problema ce uce la apari#ia e noi probleme !i la ispari#ia altora.

.?

TEMA '%) !OLITICA 2N DOMENIUL CONCUREN/EI '0 Teoria conc$renial#0 A+7ecte introd$cti-e com$nitare0 %0 !olitica conc$renei An UE0 A+7ecte e-ol$ti-e0 (0 Si+tem$l a@$toarelor +tatelor An domeni$l conc$renei0 '0 Importan#a concuren#ei reiese in necesitatea e alocare e0icient a resurselor8 o structur mai bun a o0ertei8 calitate mai superioar a pro uselor !i ser"iciilor !i impulsionarea ino"a#iei. Teoretic8politica )n omeniul concuren#ei se 0un amentea' pe mo ulul economiei e pia#8 complet competiti"e8mo el care nu se regse!te )n practica economiei actuale. Concuren#a este imper0ect8 ceea ce )nseamn c consumatorii nu sunt per0ect in0orma#i8 mai sunt )n#elegeri )ntre concuren#i sau monopoluri8 care pot uce la pre#uri mai mari ec6t costul marginal !i la pro0ituri nemeritate. /e aceea este necesar o anumit inter"en#ie pentru a stabili reguli e comportament !i luarea unor msuri )mpotri"a unor )n#elegeri tacite )ntre 0irme8 msuri e control a monopolurilor sau e control a pre#urilor pe care acestea le 0i1ea'8 ast0el important este e a a"ea pe Pia#a Comun o competi#ie 0unc#ional. Comportamentul anticoncuren#ial poate a"ea i0erite 0ormeE AE *Acor urile ori'ontale )ntre 0irme e acela!i omeniu +carteluri,8 acestea comportamente pot a"ea urmtoarele mani0estriE ,. fi)area independenei preurilor7 .. inter'icerea&!locarea #au de#cura1area intrrii pe pia a altor firme7 9. fu'iunea #au achi'iia n #copul do!:n'ii unei po'iii dominante7 ;. nelegeri de cooperare n domeniul cercetrii 0i de'"oltrii. ;E *Acor urile "erticale * acor urile )ntre 0urni'ori !i client8 care au urmtoarele 0ormeE ,. fi)area ni"elului minim al preului de de#facere cu amnunte7 .. e)clu#i"itatea comerciali'rii produ#elor unui #ingur furni'or7 9. e)clu#i"itatea teritorial care repre'int comerciali'area fr concuren ntr%o anumit 'on5mprirea pieelor67 ;. !onu# acordat n funcie de cantitatea ":ndut5comerciantul "a fi intere#at # comerciali'e'e mai multe produ#e ale unui anumit productor67 <. clau#e contractuale de "n'are%cumprare n care #e acord prioriti unui anumit comerciant #au unei anumite categorii de produ#e. CE * pre#urile e umping sunt pre#uri sc'ute 0i1ate pe o anumit perioa pentru )nlturarea concuren#ei. /omeniile asupra crora se )n reapt )n general msurile in ca rul politicii concuren#iale sunt urmtoareleE a. Structura pie#elor8 gra ul e concentrare acestora !i e monopoli'areH b. (1aminarea comportamentelor 0irmelor cu pri"ire la practicile anti* concuren#iale ale acestoraH
.2

c. Reglementarea per0ormantelor economice8 ceea ce are )n "e ere controlul asupra pre#urilor practicate e ctre 0irme monopoliste. %0 (1ista mai multe ra#iuni +consi erente, care 9usti0ic o politic a concuren#ei la ni"elul U(. Aceste pot 0i sinteti'ate )n 0elul urmtorE 1. economia U( este o economie e pia#8 iar concuren#a este o component a pie#iiH 2. economia european se construie!te a"6n o pia# mic cu cele % libert#i e circula#ie a mr0urilor8 a ser"iciilor 8 a persoanelor !i capitalului. Dn ca rul pie#ii interne8 competi#ia este un mi9loc e a reali'a o e'"oltare economic armonioas !i ec-ilibrat8 ocrotin me iul )ncon9urtor cu un gra )nalt e con"ergen# a per0orman#elor economice cu un gra )nalt stan ar elor e pia# si cu coe'iune economic !i social. 3. Dn con i#iile economiei actuale concuren#a nu se limitea' oar la spa#iul na#ional sau c-iar regional !i e"ine o concuren# care se mani0est la ni"el global. &biecti"ele pe care le poate a"ea politica concuren#ial a U( sunt urmtoareleE a. Integrarea Pie#elor prin 0lui i'area comer#ului peste 0rontiere !i alocarea resurselor e munc sau materiale )n 0unc#ie e cele mai a"anta9oase con i#iiH b. Prote9area )ntreprin erilor mici si mi9locii care contribuie la men#inerea unui me iu competiti"H c. Prote9area consumatorilor asigur6n cu un ma1im e bene0iciiH . $a"ori'area atingerii obiecti"elor coe'iunii economice !i socialeH e. /e'"oltarea )ntreprin erii e imensiuni optime pentru a 0ace 0a#a concuren#ei la ni"el global. Se poate spune ca U( practic o politic mi1t concuren#ei )n care se au )n "e ere ambele obiecti"e at6t prote9area consumatorilor c)t !i a 0irmelor mici8 ar !i 0a"ori'area e'"oltrii 0irmelor )n conte1t global. Comisia (uropean prin /irec#ia :eneral pentru Concuren# are atribu#ii )n pri"in#a aplicrii legisla#iei )n urmtoarele omeniiE 1. Comportamentul )ntreprin eriiH 2. Inter"en#iile statului. '0 Com7ortament$l :irmelor +e re:er# la) AE )nc-eierea unor )n#elegeri secrete anticoncuren#iale+Articolele 41842 ale tratatului asupra Comunit#ii (uropene !i Articolul ?. al tratatului asupra C(C&, sunt inter'ise con0orm articolului 418 toate )n#elegerile pe ori'ontal !i pe "ertical )ntre )ntreprin eri8 cartelurile !i practicile care au ca obiect sau e0ect ocolirea8restric#ionarea sau istorsionarea concuren#ei )n statele membre. Asemenea )n#elegeri sau practici pot )mbrca urmtoarele 0ormeE o 0i1area )n mo irect sau in irect a pre#urilor e "6n'are sau cumprare sau a oricrei con i#ii e comerciali'areH o )n#elegeri e )mpr#ire a pie#elorH
.4

atitu ini iscriminatorii 0a#a e anumi#i clien#i a0la#i )n concuren# cu al#ii ceea ce pro"oac celor iscrimina#i un e'a"anta9 competiti"H o boicotul colecti"8 a ic )n#elegere )ntre 0irme pentru a restric#iona intrarea unor poten#iali concuren#i sau 0or#ea' ie!irea e pe pia# a unor competiti"iH o impunerea )n contracte a unor obliga#ii suplimentare !i anume e a cumpra !i alte pro use o at cu pro usul care 0ace obiectul contractului +contracte legate,.Aceasta se )nt6mpl mai ales c6n cererea e un anumit pro us este asigurat e un singur o0ertant +ca'ul pro uselor e marca, e1cep#ii pot 0i a mise oar atunci c6n se o"e e!te up e1aminarea ca'ului c respecti"a cooperare are e0ecte po'iti"e pentru pro uc#ie8 comerciali'are sau consumtori. o ;E a0lu1ul e po'i#ii ominant pe pia#. Acest lucru poate lua urmtoarele 0ormeE o Promo"area e ctre 0irme a unor politici care amenin# intrarea )n omeniu a unor noi competitori sau e'"oltarea pro uctorilor e1isten#iH o Con i#ii irecte8 iscriminatorii aplicate i0eritor parteneri comerciali la tran'ac#ii similare8 impunerea irect sau in irect e pre#uri e cumprare sau a altor practici comerciale8 incorecteH o Dn absen#a concuren#ei 0irma poate restric#iona sau a9usta pre#urile pro uselor sale )n etrimentul consumatorilorH o Limitarea pro uc#iei a pie#elor8 a e'"oltrii te-nice e'a"anta96n ast0el consumtoriiH o Re0u'ul e a "in e mr0uri unui anumit clientH o <o i0icarea structurii competiti"e a unei pie#ii prin ac-i'i#ionarea e noi 0irme. CE $urni'area !i ac-i'i#iile care uc la monopol. Articolul 42 a tratatului e la Roma se re0er la 0u'iuni ca meto a care permite )ntrirea po'i#iei ominante a unei 0irme. Pia#a intern a pro us o reorgani'are in ustriala )n con i#iile unei noi imensiuni )n special )n bunurile e "6r0. /ou laturi a 0enomenului concentrrii s*au a"ut )n "e ereE Concentrarea e"ine o con i#ie a sporirii competiti"it#ii 0c6n posibil 0inan#area cercetrii !i ino"riiH Concentrarea este impulsionat !i e ne"oia sporirii competiti"it#ii e1terne )n 0a#a concuren#ei 0irmelor e mari imensiuni )n special cele Americane !i Aapone'e. Ast0el se impunea reglementarea controlului comunitar asupra unui asemenea 0enomen prin e0inirea noilor imensiuni ale 0irmelor .Controlul asupra imensiunii 0irmelor re'ultate in 0u'iuni sau ac-i'i#ii. Dn iunie 1GG28 reglementrile pri"in aceste procese au 0ost re"i'uite8 iar pe ba'a acestei re"i'iuni se consi er8 c8 o 0u'iune intr sub controlul comisiei ac aceasta atinge imensiuni 0oarte mari la ni"el global.
.G

Pe ba'a celei mai recente re"i'iuni se consi er c o 0u'iune poate 0i reali'at oar )n ca'ul c6n sub controlul comisiei intr ci0ra e a0aceri a )ntreprin erii care are anumite imensiuni. (0 A9utoarele e stat repre'int anumite sus#ineri pe care statul le acor )ntreprin erilor pri"ate sau publice8 unor regiuni8 institu#ii sau consumatori. Reie!in in legea concuren#ei a9utoarele e stat istorsionea' me iul concuren#ial at6t )n interiorul #rii c6t !i )n comer#ul cu alte state sau 'one8 eoarece creea' un a"anta9 competiti" anumitor )ntreprin eri8 pro use sau sectoare )n raport cu altele. Tratatul e la Roma stabile!te c orice a9utor e stat acor at e statele membre sau prin resursele acestora sub orice 0orma sau amenin# concuren#a 0a"ori'6n ast0el anumite )ntreprin eri sau pro uc#ia anumitor bunuri8 ast0el )nc6t este a0ectat comer#ul )ntre statele membre este incompatibil cu pia#a comun. A9utoarele care se consi er compatibile pe pia#a intern sunt a9utoarele acor ate )n urma lic-i rii urmrilor calamit#ilor naturale8cele pentru regiuni sub e'"oltate cu ra ar ri icat a !oma9ului !i cu un ni"el e "ia# sc'ut. /e asemenea a9utoarele compatibile cu Pia#a Intern sunt acelea care 0acilitea' e'"oltarea anumitor sectoare economice8 ac acestea nu au un caracter a "ers asupra comer#ului e natur s a0ecte'e interesul comunitar8a9utoare pentru promo"area culturii !i conser"area tra i#iilor 8 a9utoare sociale acor ate unor consumatori in i"i uali cu con i#ia ne iscriminrii pri"in originea pro uselor. Toate categoriile e a9utoare compatibile pie#ii interne pot 0i acor ate prin eci'ii cu ma9oritatea cali0icat ale Consiliului e <ini!tri la propunerea comisiei. Dn ca'ul )ntreprin erilor publice omeniul utilit#ilor #ine e ap8 energie +ga' natural8 electricitate, transport 0ero"iar8 comunica#ii ce tra i#ional au apar#inut statului8 gestionate e )ntreprin erile publice8 a"6n practic monopolul )n omeniile respecti"e. Aceste )ntreprin eri necesit eseori masi"e sub"en#ionri in partea statului !i eseori mo ul e gestionare !i 0unc#ionare uce la ine0icien#. Ast0el apare necesitatea esc-i erilor ctre concuren# prin interme iul pri"ati'rii8separrii a i0eritor "erigi !i procese sau e'"oltarea unor noi mecanisme pentru e0icienti'area acti"it#ii lor. Primul omeniu care s*a esc-is )n omeniul utilit#ilor publice a 0ost omeniul telecomunica#iilor. Progresul te-nologiei a a us la apari#ia unor mo alit#i alternati"e e telecomunica#iiE tele0a18 tele0onie mobil8 po!ta electronic precum !i la e'"oltarea )ntr*un ritm )nalt a pro uc#iei !i a ec-ipamentului a0erent. Pia#a energiei este mai pu#in accesibil concuren#ei nu numai atorit monopolului caracteristic acesteia8 ar !i aspectelor te-nice8 in0rastructur ne0c6n posibil 0urni'area e c6t a unui anumit tip e ser"icii. Treptat Politica Comunitar s*a apropiat e liberali'area energiei prin msuri precum transparen#a pre#ului pentru ga'8 electricitate ctre utili'atori )n omeniul electricit#ii8 ga'elor naturale.
?3

La 14 ianuarie 1GGG i eea mo erni'rii regulilor e concuren# Parlamentul (uropean a aprobat urmtoarele con i#iiE 1. S e1iste certitu inea legalit#iiH 2. S 0unc#ione'e legile comunitareH 3. S e1iste transparen#a pie#iiH %. Comisia s ia )n consi erare pre"enirea abu'ului e po'i#ie ominantH .. (1isten#a unor criterii clar )n )mpr#irea ca'urilor ce re"in autorit#ilor na#ionale !i acele care re"in Comisiei (uropene. Politica concuren#iala este politica ce sta la ba'a 0unc#ionrii mecanismului economic comunitar8 reali'area reu!it a acestor politici presupune un me iu concuren#ial economic !i un gra )nalt e competiti"itate a pro uselor.

?1

TEMA '() !OLITICA INDUSTRIALA An UE '0 Rol$l ind$+triei An economia e$ro7ean# %0 !olitica ind$+trial# a com$nit#ii (0 !er+7ecti-ele 7oliticii ind$+triale com$nitare '0 Conceptul e politica in ustrial este ast'i complet i0erit e in ustrie si component ei e acum 33 e ani. /aca )n anii J?3 = J23 ai secolului trecut politica in ustriala era orientata la protec#ionism !i utili'area normelor si barierelor comerciale iscriminatorii pentru a*si prote9a companiile e concurenta e1terna . La moment este amplu acceptata i eea ca i'olarea nu poate a uce ec6t la stagnare si liberali'area pie#elor8 a uce cele mai mari bene0icii at6t pentru consumatori cit !i pentru companiile comunitare si permite sa se men#ine rentabile pe pia#a in ce )n ce mai competiti"a si globali'ata. Problema principala 8la moment 8 care )ncearc sa o re'ol"e politica in ustrial a U( 8 este ce trebuie e 0cut pentru a a9uta )ntreprin erea sa concure'e pe pia#a mon iala . Ine"itabil aceasta problema a0ectea' si alte politici 8 ast0el politicile U( contribuie la )ntrirea competiti"it#ii in ustriei europene intr*o maniera )n care sa genere'e o cre!tere rapi economica si mai multe locuri e munca . $un amentul politicii in actuali'at )n tratatul cu 0un amentala a politicii pentru competiti"itatea in ustrial comunitare este pus prin Tratatul e la Roma si pri"ire la U( in 1GG2. Ast0el se stabile!te ca tema in ustrial este asigurarea e1istentei8 con i#iilor necesare ustriei comunitare .

Tratatul e al <aastric-t stabile!te % obiecti"e E 1. Accelerarea a optrii in ustriei la sc-imburile structural H 2. /e'"oltarea unui climat 0a"orabil ini#iati"ei si e'"oltrii )ntreprin erii )n ca rul comunitarii si )ntreprin erilor mici si mi9locii )n particularH 3. /e'"oltarea unui climat 0a"orabil cooperrii intre )ntreprin eri H %. $a"ori'area unei mai buni utili'ri a poten#ialului in ustrial al politicilor e ino"are 8 in"estigare si e'"oltare te-nologica . $ata )n 0ata cu aceste obiecti"e U( )ncearc mereu sa simpli0ice con i#iile )n care lucrea' )ntreprin erea si se minimi'e'e 0ormalit#ile emogra0ice 8 ast0el gestionea' si spri9in programe si proiecte e e'"oltare si aplicarea noilor te-nologii 8 sus#ine sc-imbrile )n interiorul in ustriei8 0iin una in c-eile succesului pe pie#ele interne mereu )n mi!care . Pentru a crea acest ca ru 0a"orabil U( reali'ea' 2 tipuri e acti"it#i E 1. Ac#ionea' )n reglementarea accesului la pia# )n 0unc#ionarea pie#elor 8 asupra politicii comerciale si celei e concurenta H 2. Ac#ionea' )n rela#ie cu 0actorii care a0ectea' capacitatea in ustriei e a se a apta la sc-imbri cum ar 0i E 3. Stabilirea ca rului macroeconomic H
?2

%. Necesitatea e a tine cont e a!teptrile cumprtorului 8 promo"area in"esti#iilor )n omeniu in ustriei H In ustria poate a"ea a"anta9 e pe urma acestor acti"it#i aca acestea se pro uc )mpreuna cu cele a le statelor membre. Priorit#ile U( )n ceea ce pri"e!te crearea unui ca ru 0a"orabil )n omeniul in ustriei sunt urmtoareleE 1. Cre!terea in"esti#iilor intangibile )n omeniul te-nologiilor si 0ormarii pro0esionaleH 2. /e'"oltarea cooperrii in ustrialeH 3. <en#inerea si )ntrirea concurenteiH %. <o erni'area a ministra#iilor publice responsabile e in ustrie. :rupate )n aceste % grupe comisia europeana stabile!te anual o lista e obiecti"e estinate asigurrii complementarit#ii intre i0erite ac#iuni8 stabilirii prioritarilor )n problemele in ustriei. $. Politica in ustriala a U( nu este stipulata )n Tratatul e la Roma insa e'"oltarea economiei comunitare )n con i#ii concuren#iale rm6ne ca 0iin esen#iala. Dn anii J?3 s*a )nregistrat o cre!tere economica rapi a8 in0la#ie sc'uta8 e'"oltare importanta a sc-imburilor e1terne si liberali'area acestora8 preturi mici la energie si materie prima 8 orientarea economiei e la agricultura la in ustrie8 gra ri icat e ocupare a 0or#ei e munca )n unele regiuni cererea ep!in o0erta e munca. Prima )ncercare e 0ormulare a unei politici in ustriale comunitare are loc )n 1G23 )n raportul cu titlul S<emoran um asupra politicii in ustrialeS )n care se atrage aten#ia asupra necesita#ii e a orienta structura in ustriei si asupra unor ac#iuni comune. Dn comunicatul comisiei europene re0eritor la starea in ustriei )n anii 2333 se stipulea' ca in ustria trebuie sa se es0!oare )n ca rul unei politici comerciale libere )n concor anta cu alte politici comune iar solu#ionarea problemelor in ustriale ale regiunilor sau )n ca rul in ustriilor sa se 0ac prin masuri care #in e pia#a interna. Tratatul e la <aastric-t )n continuare 0ormulea' pentru U( competenta )n omeniul asigurrii con i#iilor pentru competiti"itatea e1terna8 )n acest sens sa promo"e'e masuri e a9ustare a in ustriei la sc-imbrile structurale8 sa )ncura9e'e cooperrile intra0irm precum si )ntrirea poten#ialului in ustrial e reno"are8 cercetare si e'"oltare te-nologica. Politica e cercetare* e'"oltare +RO/, a )nceput )n 1G4% si a constatat intr*un program ca ru 8 e % ani 8 pri"in coor onarea si integrarea )ntregii asistente acor ate omeniului )n U(. & at cu e1tin erea spa#iului comunitar )n 1GG. s*a constat rm6nerea )n urma )n omeniu in0ormaticii8 0apt care a us la a optarea programului sub numele S (SPRITC 0inan#at .3K in ca rul surselor bugetare ale U( !i celelalte .3K in sursele na#ionale si pri"ate. <a9orarea gra ului e mecani'are a in ustriei tra i#ionale 0ormea' obiectul unui program e cercetare 0un amentala )n omeniul te-nologiilor in ustriale. /up anul 2333 comunitatea europeana participa la 0inan#area programelor e cercetare
?3

!tiin#i0ica )n omeniul biote-nologiilor si a geneticii8 care la moment sunt consi erate irec#ii prioritare e cercetare !tiin#i0ic. (0 Actualmente Politica In ustrial a U( continu s se ba'e'e pe o serie e 0actori importan#i pentru competiti"itatea !i e'"oltarea acestui sector8 cum ar 0i climatul macroeconomic8 ino"area !i cunoa!terea8 antreprenoriatul !i e'"oltarea urabil. Climatul macroeconomic este relati" stabil8 e1ist o pia# intern unic !i o mone unic8 e1ist un ni"el )nalt e coe'iune economic !i social !i o 0or# e munc per0ormant8 ialogul social are e9a o practic )n elungat8 ser"iciile e interes general spri9in competiti"itatea in ustriei8 in ustrii e re#ea +energie8 telecomunica#ii8 transport, sunt piloni importan#i ai e'"oltrii in ustriale8 care trebuie consoli a#i )n #rile noi membre. Acti"itatea !i per0orman#ele )n omeniul ino"rii trebuie )mbunt#it8 prin cre!terea treptat a aloca#iilor sau a 0on urilor pentru in"esti#iile )n acti"itatea e cercetare* e'"oltare8 p6n la ni"elul e 3K in PI; )n anul 2313. /e asemenea8 se pre"e e crearea unui ca ru 0a"orabil e )ncura9are a in"esti#iilor )n sectorul e cercetare* e'"oltare !i8 esigur8 necesitatea asigurrii utili'rii mai e0iciente a 0on urilor publice alocate cercetrii in ustriale. Pentru ep!irea 0ragmentrii la ni"elul U( s*a lansat ini#iati"a Spa#iului (uropean al Cercetrii 5European /e#earch Area6. In ustriile cu gra )nalt te-nologic sau cele cu "aloare a ugat mare nu pot progresa 0r un suport e ino"are8 iar politica in ustrial !i cea e cercetare* e'"oltare trebuie s cree'e con i#iile pentru poten#area ino"rii. Solu#iile pre"'ute e Comisia (uropean constau )n stabilirea unor plat0orme te-nologice !i )n elaborarea unui plan strategic pe termen lung pentru e'"oltarea unor te-nologii speci0ice care etermin sc-imbri ma9ore e or in economic !i social. & alt prioritate i enti0icat e U( )n acest sens este e'"oltarea e concentrri !i re#ele ino"ati"e 5clu#ter#6 !i pe aceast linie comunitatea recunoa!te necesitatea re irec#ionrii c-eltuielilor publice pentru "alori0icarea +pregtirea, capitalului uman !i spri9inirea acti"it#ii e cercetare* e'"oltare. Pentru sus#inerea acestei acti"it#i U( 0olose!te instrumente care #in e ca rul regulator al pie#ei +politica concuren#ei,8 e stimulente 0iscale +0acilit#i la impo'itare pentru c-eltuieli e ino"are,8 e posibilit#ile e 0inan#are +cercetare8 ser"icii 0inanciare8 politica regional,. Antreprenoriatul este o alt coor onat a politicii in ustriale a U(. Promo"area antreprenoriatului )n primul r6n )nseamn crearea8 e'"oltarea !i consoli area I<<* urilor8 iar )n al oilea r6n 8 crearea e 0irme !i gsirea e noi ni!e pe pia#. Capacitatea ino"ati" a I<<*urilor pot 0i )ntrite printr*o cooperare !i interac#iune mai e0iciente )ntre i"ersele #ri membre8 precum !i printr*un acces mai u!or la programele e cercetare comunitare. Strategia e la Lisabona are ca obiecti" crearea unui climat e a0aceri prielnic pentru noii antreprenori8 la 0el !i Carta (uropean pentru I<<8 a optat )n iunie 2333. Promo"area unei structuri urabile a pro uc#iei in ustriale ca 0actor e antrenare a cre!terii economice !i a pro ucti"it#ii muncii este un alt obiecti" al politicii in ustriale comunitare8 ce poate 0i atins prin pro use mai pu#in poluante #i
?%

e'"oltarea e pie#e sau segmente noi e pia# )n concor an# cu cerin#ele consumatorilor !i a politicilor e reglementare. La Summitul mon ial e la Ao-annesburg )n pri"in#a U( !i*a asumat unele anga9amente re0eritor la structurile e pro uc#ie !i consum8 care se ba'ea' at6t pe ini#iati"e e1istente c6t !i "iitoare.

?.

TEMA '<) !OLITICA SOCIAL A UE '0 Im7ortana i e-ol$ia 7oliticii +ociale com$nitare %0 !remi+ele a7lic#rii 7oliticii +ociale (0 Acord$l de la S"engen i im7ortana l$i 7entr$ UE '0 Dn anul 1G228 la )nt6lnirea e la Paris se lansea'8 pentru prima oar8 i eea unei politici sociale comune8 a0irm6n u*se c e1pansiunea economic nu este un scop )n sineH prioritare trebuie s 0ie atenuarea isparit#ilor )ntre con i#iile e "ia# !i o ac#iune sus#inut )n omeniul social8 care au aceea!i importan# ca !i reali'area Uniunii (conomice !i <onetare. Aceasta se concreti'ea' )n anul 1G2% )n primul program e ac#iune )n materie social8 c6n sunt a optate irecti"e pri"in proce urile e conce ieri masi"e sau men#inerea repturilor c6!tigate e muncitori )n ca'ul 0u'iunii e )ntreprin eri. Dn anul 1G4G8 la )nt6lnirea e la Strassbourg8 unspre'ece #ri +cu e1cep#ia <arii ;ritanii, au a optat Carta social european8 Carta repturilor sociale 0un amentale ale muncitorilorH este o eclara#ie 0r impact 9uri ic ime iat8 ar cu o )nsemntate simbolic !i politic pentru pregtirea !i a optarea unor norme sociale minimale8 coerciti"e in punct e "e ere 9uri ic. /omeniul social8 care nu se re0er la )ntreaga (urop comunitar8 contribuie totu!i la 0ormarea Unei (urope cu o geogra0ie "ariabil. Dn anul 1GG28 acelea!i unspre'ece #ri au semnat un protocol social ane1at Tratatului e la <aastric-t8 care repre'int un progres8 prin re e0inirea omeniilor e competen# european !i stimularea negocierii colecti" europene. La <aastric-t8 ca !i la Strassbourg cu trei ani )nainte8 (uropa pre0er s* a opte ispo'i#ii sociale )n unspre'ece !i s consoli e'e (uropa cu ou "ite'e ec6t s e1clu <area ;ritanie in construc#ia european. Dn anul 1GG28 Tratatul e la Amster am +pus )n practic la )nt6lnirea e la Lu1emburg !ase luni mai t6r'iu, a )nsemnat un ublu progresE pe e o parte pre"e erile protocolului social au 0ost integrate )n tratat +!i se aplic tuturor statelor membre8 inclusi" <arii ;ritanii,8 iar pe e alt parte este promo"at coor onarea politicilor na#ionale pri"in ocuparea 0or#ei e munc. %0 Una in premisele importante )n "e erea aplicrii politicii este :#rGmiarea 7ieei m$ncii An Uni$nea E$ro7ean#0 Pia#a muncii se i0eren#ia' 0oarte clar e alte pie#e prin eterogenitatea sa 0unciar. $ormarea unei pie#e uni0icate a muncii este 0r6nat8 )n primul r6n 8 e probleme e natur politic8 precum libertatea total e circula#ie a persoanelor8 care pune probleme mult mai i0icile ec6t circula#ia liber a bunurilor !i ser"iciilor sau a capitalurilor8 a!a cum re'ult in iscu#ia asupra acor urilor e la Sc-engenH este "orba )n mo eosebit e problemele poli#iene!ti !i e practicile )n materie e terorism8 e lupta contra tra0icului e roguri8 e imigrare. Caracterul 0r6mi#at al pie#ei muncii europene #ine )ns e 0actori economici !i sociali8 )ntre care i0eren#ialitatea muncii )n sine at6t in punctul e "e ere al
??

)ntreprin erii8 c6t !i in punctul e "e ere al o0ertei e munc. Unii speciali!ti )n omeniu au e"i en#iat8 )n ca rul unor stu ii comparati"e interna#ionale8 un e0ect social care inclu e ansamblul i0eren#elor sistematice )ntre #ri )n ceea ce pri"e!te u'an#ele !i itinerariile 0or#ei e munc H e e1emplu8 structurile organi'a#ionale ale )ntreprin erilor germane !i 0rance'e sunt mult i0eriteH i0eren#ele e salarii )ntre muncitorii necali0ica#i !i ca rele e con ucere sunt mult mai mari )n $ran#a ec6t )n :ermaniaH i"i'iunea muncii este8 !i ea8 0oarte contrastant. /i0eren#ele sociale pri"esc )ns nu numai )ntreprin erea !i cererea e munc8 ci !i o0erta e munc !i cali0icarea persoanelorH ast0el 0or#a e munc +)n termeni e abilit#i,8 0olosit )n procesul e pro uc#ie8 este i0eren#iat puternic8 nu numai in moti"e ling"istice e"i ente8 ci !i atorit unor structuri e ucati"e pro0un "ariate. /imensiunea social a construc#iei europene a rmas )ntot eauna )n planul secun 8 )ntr*un proiect a1at )n principal pe integrarea pie#ei bunurilor !i a pie#ei capitalului. )nt6r'ierea relati" a construc#iei (uropei sociale se e1plic prin con9ugarea a trei 0actori8 !i anumeE a, eterogenitatea pro0un a raporturilor sociale8 b, marile inegalit#i e e'"oltare !i c, absen#a unei "oin#e politice reale. AcRuis*urile nu sunt totu!i negli9abile8 iar msurile luate sunt numeroase !i se inspir in logici "ariate. /in acest moti"8 con#inutul (uropei sociale poate 0i anali'at cu a9utorul unei grile care ia )n consi erare !ase elemente e inspira#ie a politicii sociale8 up cum urmea'E a, 7romo-area li8ert#ii de circ$laie a m$ncii i +tim$larea mo8ilit#ii * inter"en#ia public urmre!te s cree'e !i s amena9e'e o pia# a muncii ale crei mecanisme sunt a priori bene0iceH b, 7romo-area $nei reglement#ri minime com$ne * porne!te e la o "i'iune mai pu#in optimist a pie#ei muncii !i "i'ea' corectarea pie#ei printr*o inter"en#ie publicH c, 7olitica redi+tri8$iti-# 7e calea :ond$rilor +tr$ct$rale * se situea' la marginea pie#ei muncii !i nu alterea' mecanismele pie#ei8 ar se locali'ea' )n a"al e aceasta8 pentru a*i corecta e0ecteleH , politica e relansare pleac8 e asemenea8 e la nea9unsurile 9ocului liber al pie#ei8 ar8 i, spre eosebire e inter"en#iile prece ente8 se locali'ea' la ni"el macroeconomic printr*o politic bugetar !iVsau monetarH e, incitarea la negociere I colecti" european este un mo e inter"en#ie calitati" i0eritH 0, )n s06r!it8 a0i!area obiecti"elor comune e politic social * se ba'ea' mai mult pe 0un amente politice ec6t pe 0un amente economice. Prin urmare8 (uropa social presupune ou tipuri ma9ore e ac#iuni8 !i anumeE ac#iunea asupra pie#ei muncii !i ac#iunea global asupra acti"it#ii economice. Ac#iunea asupra pie#ei muncii se es0!oar )n ou irec#iiE a, asupra regulilor e pia#8 )n ou iposta'eE 1, cu )ncre ere )n pia#8 )n care ca' se promo"ea' circula#ia liber a lucrtorilor8 !i .6 cu ne)ncre ere )n pia#8 )n care ca' se urmre!te e0inirea unei reglementri minimale8 !i b, asupra actorilor8 cu ipote'a )ncre ere )n ialogul social8 )n care ca' este 0a"ori'at politica contractual. Componentele (uropei sociale sunt urmtoareleE circula#ia liber8 politica social8 partenerii sociali8 coor onarea8 coe'iunea +implic o ac#iune sau inter"en#ia asupra "eniturilor, !i locurile e munc sau ocuparea +implic e0inirea obiecti"elor comune ale politicii locurilor e munc. )ntr*un mo implicit8 aceast tipologie8 care locali'ea' inter"en#iile )n raport e pia#8 permite opunerea mo urilor e inter"en#ie e inspira#ie liberal celor e inspira#ie mai "oluntarist.
?2

(0 Acor ul e la S-engen "i'ea' crearea unui sistem comun e eliberare e "i'e !i o list comun e #ri ai cror re'i en#i trebuie s aib o "i' pentru a ptrun e pe teritoriul uneia intre #rile grupului S-engen. I+toria +i de=-oltarea Acord$l$i Sc"engen La 1% iunie 1G4.8 Republica $e erala :ermania8 $ran#a8 ;elgia8 Lu1emburg si &lan a au semnat Acor ul Sc-engen +Sc-engen 0iin o localitate in Lu1emburg, cu pri"ire la abolirea treptata a controlului "amal comun acestor tari. La 1G iunie 1GG3 a 0ost semnat Con"en#ia cu pri"ire la Implementarea Acor ului Sc-engen. Punctele c-eie ale acor ului "i'ea' masurile e creare8 )n urma abolirii controlului "amal comun8 a unui spa#iu comun e securitate si 9usti#ie. &biecti"ele principalele ale acor ului suntE * armoni'area pre"e erilor legate e intrarea si !e erea e scurta urata )n spa#iul Sc-engen a cet#enilor in a0ara U( +omogeni'area "i'ei Sc-engen,H * problema a'ilului +cu eterminarea pri"in crui intre Statele <embre se "a supune solicitantul a'ilului,H * probleme e combatere "amala a crimelor legate e roguriH * cooperarea politieiH * cooperarea intre statele Sc-engen )n probleme e 9usti#ie. Pentru cet#enii U( si cet#enii tarilor*ter#e care locuiesc )n U(8 Acor ul Sc-engen are rept re'ultat cre!terea substan#iala a libert#ii e cltorie si )mbunt#irea siguran#ei )n interiorul tarilor Sc-engen si 0rontierelor lor e1terne. Pentru a calatori )n tarile U( care nu au semnat acor ul Sc-engen +<area ;ritanie si Irlan a,8 este necesara ob#inerea )n prealabil a "i'ei turistice e la repre'entantele iplomatice ale respecti"elor tari. & at intra#i pe teritoriul altei tari Sc-engen8 turi!tii sunt obliga#i s*!i eclare pre'enta autoritarilor locale8 con0orm legilor )n "igoare in respecti"a tara. /aca eclara#ia sur"ine up termenul pre"'ut8 pute#i risca o amen a pentru )nt6r'iere8 iar aca eclara#ia nu este 0cuta eloc8 turistul risca e1pul'area. Statele mem8re Sc"engen +olicita Ande7linirea $rm#toarelor condiii de intrare An +7ai$l re+7ecti-) 1. (a0aport "alabil pentru )nc cel pu#in ? luni e la ata intrrii8 )n spa#iu Sc-engenH 2. (er#oana #a nu fie inde'ira!ila +sa nu aib inter ic#ie e intrare )n "reuna in tarile membre Sc-engen,H 3. A#igurare medicala Asigurarea me icala + e sntate, se re0era la asigurarea e asistenta turistica prin care se acoper riscul e asistenta o0erita persoanelor a0late )n i0icultate )n cursul unor eplasri sau al unei absente e la omiciliu sau e la locul re!e in#ei permanenteH %. A#igurare auto de r#pundere ci"ila 5Cartea "erde6H .. *tarea tehnica !una a autoturi#mului. La 21 ecembrie 23328 Spa#iul Sc-engen s*a e1tins !i cuprin e urmtoarele #riE A$+tria, *elgia, Danemarca, E+tonia, 1inlanda, 1rana, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lit$ania, L$9em8$rg, Malta, Olanda, !olonia, !ort$galia, Re7$8lica Ce"#, Slo-acia, Slo-enia, S7ania, S$edia, Ungaria precum Nor-egia !i
?4

I+landa. Dn acela!i timp unii membri ai U(8 ;ulgaria8 Cipru8 Irlan a8 Regatul Unit al <arii ;ritaniei !i Romania nu particip la cooperarea Sc-engen. !$nctele c"eie ale Con-eniei c$ 7ri-ire la Im7lementarea Acord$l$i Sc"engen)

Cetenii rilor ce implementea' Acordul *chengen pot trece frontierele interne ale tarilor #emnatare la orice punct fr controlul "amal. "i'a fr re#tricii teritoriale 5"i'a turi#tica #au cea !u#ine## ce permite deintorului # #tea p:n la -2 de 'ile intr%o perioada de #a#e luni& "i'a de tran'it #au la aeroport6& acordata unui cetean dintr%o tara% tera de una din tarile #emnatare& ndrepte0te deintorul& n acela0i #cop #i pe durata "aliditii "i'ei& #a intre fr controlul "amal pe teritoriul oricrei dintre tarile #emnatare. rice cetean dintr%o ar%tera cu permi# de re0edin "alid n una dintre tarile #emnatare poate calatori cu un pa0aport "alid& fr a cere o "i'a& timp de -2 de 'ile intr%o perioada de #a#e luni& n alte tari #emnatare. Armoni'area politicii de "i'e n tarile *chengen 5li#ta comuna a cetenilor din rile%tere care #olicita "i'e6. Controlul "amal e)tern potri"it unui #tandard comun *chengen. Acce#ul tuturor tarilor *chengen la *i#temul Informaional *chengen 5*I*6 furni':nd date de#pre identitatea per#onala #au alte informaii din #paiul *chengen. Cooperare apropiata dintre politie #i 1u#tiie. =nificarea eforturilor pentru com!aterea crimei legate de droguri. /eguli ce determina acordarea competentei pentru procedurile de a'il 5n pre'ent& nlocuite de ntre"ederile #imilare ale Con"eniei de la Du!lin8 in 1. iunie 1GG3,.

INTEGRAREA ACORDULUI SCHENGEN 2N UNIUNEA EURO!EANA Dncep6n cu 1 mai 1GGG Protocolul Sc-engen al Tratatului e la Amster am in 2 octombrie 1GG2 a integrat cooperarea Sc-engen )n ca rul Uniunii (uropene. Ast0el8 Comunitatea (uropeana si*a asumat competenta pentru largile spatii ale acRui* urilor Sc-engen +Acor ul Sc-engen si "ariatele pre"e eri a optate )n acest conte1t,8 precum si pentru ulterioara sa e'"oltare. Pentru <area ;ritanie8 Irlan a si /anemarca s*au 0cut aran9amente speciale. /e!i <area ;ritanie si Irlan a nu sunt pr#i ale Acor ului Sc-engen8 ele pot8 cu aprobarea Consiliului U(8 s aplice acRui* urile Sc-engen )n )ntregime sau )n parte !i s participe la e'"oltarea ulterioara. /anemarca "a eci e pe ba'a e anali'a e ca' aca "a participa8 sub pre"e erile legisla#iei interna#ionale8 la e'"oltarea ulterioara a acRui*urilor !i ac "a integra )n legisla#ia sa na#ional si legisla#ia Comunit#ii8 e'"oltata 0r participarea sa. Acor urile e cooperare intre tarile semnatare Sc-engen !i Nor"egia8 Irlan a au 0ost )nlocuite respecti" cu acor urile asociate cu U(8 0oarte asemntoare la con#inut8 )nc-eiate )n ba'a Tratatului e la Amster am.
?G

Pentru cet#enii U( !i cet#enii #rilor*ter#e care locuiesc )n U(8 Acor ul Sc-engen are rept re'ultat cre!terea substan#iala a libert#ii e cltorie #i )mbunt#irea siguran#ei )n interiorul #rilor Sc-engen !i 0rontierelor lor e1terne.

23

TEMA '>) !OLITICA MONETAR A UE '0 !rinci7alele in+tr$mente ale 7oliticii monetare0 %0 Co+t$rile i ri+c$rile 7artici7#rii la Uni$nea Monetar# E$ro7ean#0 (0 E-ol$ia 7roce+$l$i de integrare monetara e$ro7ean#0 <0 *anca Central# E$ro7ean# i :$nciile ei0 '0 1.Politica monetar repre'int una in politicile macroeconomice 0iin e1clusi" a bncii centrale !i a gu"ernului #rii respecti"e. e competen#

$unc#iile speci0ice !i tra i#ionale a unei bnci centrale sunt urmtoareleE a. Emi#iunea de monede 0i !ancnote di"i'ionare7 !. Acordarea autori'aiei 0i #ta!ilirea condiiilor 0i a modului de funcionare ale !ncilor comerciale din ara re#pecti"7 c. De a ela!ora 0i pune n aplicare o politic monetar conform #tatului 0i a gradului #u de independen apel:nd la in#trumentele politicii monetare care # core#pund mai !ine nece#itailor. Instrumentele la care apelea' banca central pentru punerea )n practic a politicii sale sunt urmtoareleE ,. /efinanarea !ncilor comerciale 0i #ta!ilirea plafoanelor de credit& efectuarea licitaiilor la do!:nda pieii7 .. *ta!ilirea de re'er"e minime o!ligatorii printr%o mrime procentual aplicat a#upra di#poni!ilitailor !ncii pentru a #er"i acoperirii unor ne"oi n ca' de dificulti financiare. E#te o metoda de pruden 0i totodat metoda de finanare a#upra lichiditilor financiare7 9.*ta!ilirea unor reguli de pruden !ancar& cele mai importante reguli #e refer la$ capitalul social minim pentru a )n0iin#a o banc este ec-i"alent cu . milioane euro in care se plte!te e0ecti" cel pu#in .3K 0ie )n "aluta na#ional sau )n euroH lic-i itate su0icient )n raport cu capitalulH e1punerea ma1im s nu ep!easc 23K in 0on urile proprii ale bnciiH )mprumuturile ctre proprii membri s 0ie sub 23K in 0on urile proprii ale bnciiH e1punerea )n "alut strin s 0ie p6n la 13K in 0on urile proprii ale bnciiH e#ineri e ac#iuni )n companii non*bancare nu pot ep!i 23K in capitalul companiei respecti"eH e#ineri e ac#iuni )n capitalul altor bnci s 0ie ma1imum .K in capitalul noii bnciH constituirea unor epo'ite e risc )n mrime e un anumit procent )n raport cu sol ul cre ituluiH
21

;./#punde de ela!orarea 0i aplicarea politicii "alutare ca parte component a politii monetare 0i #ta!ile0te tipul regimului de cur# "alutar& inter"ine pe piaa "alutar n ca' de nece#itate& ge#tionea' re'er"ele "alutare 0i #ta!ile0te regimul mi1loacelor de plat. Tipul regimului "alutar repre'int eetati'area i0eritor 0orme care reiese in situa#ie creat pe pia#a "alutar !i tipurile 0un amentale e cursuri "alutare suntE ,. cur#ul fi)at la mrimea re#pecti" cu a1utorul inter"eniilor pe piaa "alutar a !ncii centrale 0i re#pecti" modificat reie0ind din de"alori'area #au re"alori'area7 .. raportul flotant n funcie de cererea 0i oferta de pe pia "alutar& a#tfel ca #en#ul de #chim! "alutar #emnifica deprecierea #au aprecierea unei "alute n raport cu alta. Raportul intre mone ele a oua #ri repre'int un pre# care e1prim ni"elul !i starea rela#iilor economice e1terne cu caracter comercial8 0inanciar ori opera#iuni cu capital ale #arilor respecti"e. %0 Integrarea monetar este enumirea procesului e 0ormare a unei 'one monetare8 a unui spa#iu )n care mone ele a mai multor #ri s 0ie legate ire"ocabil )ntre ele sau 0iecare mone se leag ire"ocabil e o singur mone 0iin stabilit un anumit raport sau mone ele na#ionale sunt )nlocuite cu o singur mone care "a 0i utili'ata )n )ntreaga 'on. Dn ambele ca'uri ne a0lm )n 0a#a unui proces e uni0icare monetara. & uniune monetar 0ormat )n acest mo trebuie s corespun unei 'one monetare optime )n#eleg6n u*se prin aceasta cu spa#iu economic care poate urma aceea!i politic monetar )n ca'ul )n care #rile respecti"e renun# la politica monetar proprie8 la instrumentele e politic monetar utili'ate la ni"el na#ional8 la instrumentul e curs "alutar )n 0a"oarea unei politici monetare !i e curs comune. & at cu renun#area la politica monetar proprie na#ional apar anumite costuri care reiese in cre!terea brusc a pre#ului la energie sau materiilor prime importate8 sporirea brusc a pre#urilor pe pia#a intern8 sc erea competiti"it#ii e1terne8 cri'a economic8 !oma9. /ac #ara respecti" promo"ea' o politic monetar in epen ent poate apela la instrumentul e curs "alutar8 eprecierea mone ei prin e0ectul stimulator asupra e1porturilor8 0apt care ar putea e"entual absorbi o parte in rata !oma9ului8 iar aprecierea "alutar ar putea ma9ora importurile. /ispari#ia instrumentului e curs "alutar oblig #ara respecti" s recurg la alte politici macroeconomice pentru a men#ine competiti"itatea8 a restabili ec-ilibrul e1tern !i a men#ine locurile e munca8 sau a absorbi e1ce entul e 0or# e munc. <obilitatea 0actorilor e pro use a 0or#ei e munc !i a capitalului trebuie s poarte un caracter intensi" pentru a compensa costurile la care poate 0i supus o #ar )n ca'ul trecerii la "aluta unic. Dn con i#iile U( s*au stabilit anumite aspecte care )n mo ine"itabil uc la 0a"ori'area 0ormrii uniunii monetare. (conomiile na#ionale a #rilor membre U( ce au un ni"el )nalt e e'"oltare se caracteri'ea' prin cre!terea inter epen en#elor economie8 e1primat prin cre!terea pon erii8 sc-imburilor
22

reciproce )n PI;. Aceasta e1tern.

etermin e1presia gra ului

esc-i ere spre pia#a

(1isten#a pie#ii interne !i buna 0unc#ionarea a ei prin prisma celor % libert#i+a capitalului8 0or#ei e munc8 ser"iciilor8 mr0urilor, reali'ea' acti"it#i care e"it costurile )nalte c-iar )n ca'ul utili'rii mone elor i0erite. Ast0el Uniunea <onetar este e 0apt o continuitate a etapelor anterioare e integrare8 etape )n care un 0actor a contribuit la procesul integrrii. & at cu )nlturarea tuturor barierelor comerciale8 inclusi" a controlului la 0rontiere s*a stabilit un comer# liber lipsit e protec#ii na#ionale 8 iar )n ca'ul absen#ei unei Uniuni <onetare unele #ri pot 0i )nclinate sa practice e"alori'ri )n scop competiti". Liberali'area mi!crii e capital oblig #rile )n mo "oluntar s coor one'e politicile lor monetare sau s aplice o singur politic monetar pentru a rspun e e0ectelor pro use e mi!carea libera a capitalului. Argumentul cel mai important )n 0a"oarea crerii unei Uniuni <onetare )n spa#iul comunitar se re0er la 0aptul ca U( ore!te s sporeasc 0or#a competiti" )n conte1t global8 utili'area unei singure mone e contribuin la ampli0icarea sc-imburilor comerciale nu numai )n interiorul 'onei sau al U(8 ar !i )n rela#ii e sc-imburi economice e1terne. Dn acest mo apare e0ectul 0a"orabil al economiilor 8 atorate imensiunii acti"it#ii economice+economie e scara, (0 ("olu#ia procesului e integrare monetar )n spa#iul monetar e repre'entat prin 3 0a'eE % %&I'A FA() de!utea' la , iulie ,--2 0i care pre"ede$ 1. libertatea total e circula#ie a capitalului )n ca rul U(H 2. sporirea mi9loacelor estinate )nlturrii e'ec-ilibrelor )ntre regiunile europene+0on urile structurale,H 3. con"ergen#a economic prin interme iul supra"eg-erii multilaterale a politicilor economice ale #rilor membre. ,2 decem!rie ,--,E semnarea Tratatului Uniunii (uropene. /eci'ia crerii unei Uniuni monetare si a optarea a cinci criterii e con"ergenta re0eritoare la atoria public8 e0icitul public8 rata in0la#iei8 tipurile e ob6n'i si stabilitatea ratelor e sc-imb. > fe!ruarie ,--.E Tratatul e la <aastric-t 0c6n cunoscut calen arul )n trei etape al scopurilor ce trebuie atinse. %A #O*A FA(A de!utea' la , ianuarie ,--; 0i pre"ede$ 1. )n0iin#area institu#iei monetare europene cu se iul la $ranP0urt in :ermania care e compus in gu"ernatorii bncilor centrale ale #rilor membreH 2. in epen en#a bncilor centrale na#ionaleH 3.reglementarea pri"in re ucerea e0icitelor bugetare. ,? decem!rie ,--<E Consiliul (uropean in <a ri

A optarea numelui e XeuroX

23

$i1area sistemului te-nic e intro ucere a euro si a calen arului pentru trecerea la mone a unica

,; decem!rie ,--?$ Consiliul (uropean e la /ublin

A optarea unui pact e stabilitate bugetar si e cre!tere Statutul 9uri ic al euro

,? iunie ,-->$ Consiliul (uropean e la Amster am

Con0irmarea pactului e stabilitate si e'"oltare Aprobarea reglementarilor statutului 9uri ic al euro Re'olu#ia XS<( bisX estinata tarilor ce nu participa )n 'ona euro Alegerea mo elului mone'ilor.

,9 decem!rie ,-->$ Consiliul (uropean e la Lu1embourg

Re'olu#ia coor onrii politicilor economice8 )n timpul celei e*a treia 0a'e a U(< +supra"eg-erea multilaterala, si a articolelor 13G si 13G; in Tratat +politica e sc-imb si repre'entare a Comunit#ii la scara interna#ional,.

,--@$ Consiliul (uropean etermina lista tarilor ce participa la euro pe ba'a criteriilor e con"ergenta stabilirea ;ncii Central (uropene +;C(, si numirea comitetului sau e1ecuti" Dnceperea pro ucerii bancnotelor si mone'ilor. B !TA%A A T&!IA repre'int crearea monedei euro 0i formarea 'onei euro la , ianuarie ,--- c:nd ,, ri adopt moneda euro care de"ine a#tfel moneda Au#triei& Belgiei& Franei& Finlandei& 4ermanei& Irlandei& Italiei& Au)em!urg& (ortugalia& *pania& landa. , ianuarie .22.$ Intro ucerea euroH punerea )n circulatie a mone'ilor si bancnotelor.

, iulie .22.$ anularea statutului e mone a legala a mone'ilor si bancnotelor nationale. La 1 ianuarie 2331 la aceasta grupa e #ri se altur !i :recia8 iar la 1 ianuarie 2334 Slo"enia. La aceasta etapa institu#ia monetar este )nlocuit cu ;anca Central (uropean care e"ine responsabil e politica monetar care este e0init !i pus )n aplicare )n "aluta euro. La 1 ianuarie 2332 bancnotele !i mone ele euro sunt puse )n aplicare )n 12 #ri 8 iar ou luni mai t6r'iu "alutele na#ionale sunt retrase in aceste #ri. /in acest moment euro e singura mone a care poate 0i utili'at )n tran'ac#ii bancare8 opera#iuni cu numerar )n #rile in 'ona euro. $iecare stat membru trebuie s )ntruneasc un numr e . criterii e con"ergen# pentru a a9unge )n 0a'a a treia. Acestea suntE

2%

, .*ta!ilitatea preurilor%rata inflaiei nu poate dep0i cu mai mult de ,&<3 ratele medii de inflaie ale celor trei #tate mem!re cu cea mai #c'ut rata de inflaie7 .. /atele do!:n'ii%rata do!:n'ilor pe termen lung nu poate "aria cu mai mult de .3 n raport cu ratele do!:n'ii medii ale celor 9 #tate mem!re cu cea mai #c'ut rata de inflaie7 9. Deficitele !ugetare%tre!uie #a fie #u! 93 din "aloarea (IB7 ;. Datoria pu!lica%nu poate dep0i ?23 din (IB7 <. *ta!ilirea cur#ului de #chim!%ratele de #chim! tre!uie # rm:n n limitele mar1ei de fluctuaie autori'ate pentru ultimii . ani anterior. Criteriile e con"ergen# repre'int con i#ii ure )nsa ele caracteri'ea' gra ul )nalt e competiti"itate a economiei na#ionale. Consiliul (uropean a a optat pactul e stabilitate !i e cre!tere economica )n iunie 1GG2. Aceasta a repre'entat un anga9ament permanent e stabilitate bugetar8 ast0el permi#6n sanc#ionarea a unui stat membre in 'ona euro care se e1punea unui e0icit mai mare e 3K. La momentul actual mone a euro este "aluta unic a peste 313 mil. e cet#eni ai U(. (urogrupul * repre'int reuniunea in0ormala a mini!trilor e 0inan#e8 a statelor in 'ona euro. Noile state membre ale U( urmea' s a opte mone a euro )n momentul )n care "or )n eplini criteriul e con"ergen# necesar. Slo"enia este prima intre noile state up e1tin erea in 233% care a 0cut acest pas. Dn anul 2332 )n 'ona (UR& sunt a mise <alta !i Cipru. <0 Sistemul european al bncilor centrale este compus in ;anca Central (uropean cu se iul )n ora!ul $ranP0urt !i bncile centrale ale statelor membre !i este con us e organele e con ucere a bncii centrale (uropene. $unc#iile ;ncii Centrale (uropene+;C(, suntE ,. Definirea 0i e)ecuia politicii comunitare =E a":nd ca o!iecti" principal de a menine preurile7 .. *ta!ile0te 0i ge#tionea' re'er"ele oficiale& "alutare ale #tatelor mem!re7 9. /eali'ea' funcionarea #i#temului de pli n "aluta euro pe ntre #paiu =E7 ;. Contri!uie la o !un ge#tionare n ceea ce pri"e0te prudena #i#temului de creditare 0i la #ta!ilirea #i#temului financiar !ancar n rile mem!re. ;C( are reptul e1clusi" e a autori'a emisia -6rtiilor e "aloare a bncii )n U(. &rganele e con ucere suntE * Consiliul e gu"ernH * Comitetul e1ecuti". Consiliul e gu"ern e compus in membrii comitetului e1ecuti" !i gu"ernatorii bncilor centrale na#ionale. (l a opt orientri !i eci'ii necesare pentru a garanta )n eplinirea 0unc#iilor atribuite sistemului european a bncilor centrale. /e asemenea el 0ormulea' Politica Comunitar a Comunit#ii.
2.

Comitelul e1ecuti" e compus inE pre!e inte8 "icepre!e inte !i patru membri. To#i sunt numi#i )n comun acor e ctre gu"ernul statelor membre. Pe ba'a unei recoman ri ai Consiliului e <ini!tri cu o consultare preliminar cu Parlamentul U(. <an atul membrelor comitetului e1ecuti" are o urata e 4 ani !i nu este re)noibil 0apt care garantea' in epen en#a Politicii <onetare (uropene. Comitetul e1ecuti" este responsabil e gestiunea or inar !i curent a ;ncii Centrale (uropene. Rela#iile intre ;C( !i ;ncile Na#ionale reiese in e1ecutarea !i reali'area opera#iunilor ce corespun sistemului european al ;ncilor Centrale. At6t ;C( c6t !i cele na#ionale )!i men#in in epen en#a8 iar bncile na#ionale sunt pre'ente )n Consiliul e :u"ern al ;ncii Centrale (uropean ast0el a"6n un rol important )n instrumentarea ac#iunilor Politicii <onetare a U(. Dn ca'ul altor 0unc#ii cum ar 0i e#inerea !i gestiunea e re'er"e8 sistemul e pl#i8 emiterea e bancnote8 bncile na#ionale )!i men#in compatibilitatea cu irec#iile ate e ctre Consiliul e :u"ern a ;C(. ;ncile Na#ionale e'"olt 0unc#iile e supra"eg-ere a cre itelor acor ate +politica e cre itare,8 gestiune a tre'oreriei a ministra#iilor publice 0r ca s implice 0inan#rile pri"ilegiate. Actualmente sistemul european al bncilor centrale este )n curs e per0ec#ionare !i a9ustare la con i#iile Uniunii <onetare.

2?

TEMA '?) *UGETUL COMUNITAR al UE <0 !rinci7iile i 7roced$rile de :ormare a 8$get$l$i >0 !rinci7i$l de contri8$ie a +tatelor mem8re ?0 Di+tri8$irea 8$get$l$i com$nitar '0 ;ugetul comunitar este elaborat con0orm unei proce uri anuale clasice cu implicarea Comisiei (uropene8 Consiliului e <ini!tri !i Parlamentului U(. Ca !i bugetele na#ionale8 bugetul U( respecta toate principiile !i proce urile e elaborare8 ast0el bugetul comunitar este )ntocmit pe ba'a urmtoarelor principiiE Principiul unit#ii * )nscrierea tuturor opera#iilor economice in ca rul comunit#ii intr*un ocument unic care este supus "otrii e ctre autoritatea bugetara. Aceasta permite asigurarea unui control e0icient a con i#iilor e utili'are ale surselor comunitareH Principiul uni"ersalit#ii * "eniturile bugetare s6nt estinate 0inan#rii necesita#ilor stabilite )n bugetul comunitarH Principiul anualit#ii * pre"e e programarea opera#iunilor bugetare !i este supusa unui e1erci#iu anual pentru 0acilitarea controlului asupra acti"it#ii e1ecuti"ului comunitarH Principiul e ec-ilibru = pre"e e ca bugetul comunitar necesita aceea!i suma e "enituri !i c-eltuieli !i comunitatea nu este autori'ata e a recurge la )mprumuturi pentru acoperirea c-eltuielilor nepre"'uteH Principiul specialit#ii = con0orm cruia bugetul este structurat )n sec#iuni 8 titluri8 capitole8 articole !i posturi8 ast0el nici o suma e "enit sau c-eltuieli nu sunt eterminate ec6t prin atribuirea la un articol bugetar. La )nceput bugetul comunitar cuprin ea numai proce ura clasica anuala8 )nsa apro0un area progresului e integrare europeana8 a optarea unor noi politici comunitare8 a us la cre!terea progresi"a a necesita#ilor e c-eltuieli bugetare )n timp ce "eniturile erau limitate la sursele e e1istenta. Pentru prima ata )n 1G42 este propusa proce ura multianuala e plani0icare a "eniturilor e Yel pu#in % ani. Ast0el primul buget comunitar multianual a 0ost plani0icat pentru perioa a 1G44*1GG2. Dn ca rul acestui acor consiliul garantea' isponibilitatea resurselor necesare pentru 0inan#area bugetului8 )n timp ce Parlamentul U( se anga9ea' sa respecte limitele e c-eltuieli a optate )mpreun. Acest e"eniment a us la 0aptul ca comunitatea a -otr6t e a men#ine programarea bugetara multianuala 0iin pre"'ut pentru urmtoarele ateE 1GG3 = 1GGG 8 2333 = 233? 8 2332 = 2313. Proce ura e elaborare a bugetului U( asocia' comisia8 Consiliu e <ini!tri !i Parlamentul U(. Ast0el anual Comisia (uropeana pre'int Consiliului e <ini!tri un proiect bugetar. Consiliul e <ini!tri a opt "arianta 0inala !i transmite Parlamentului proiectul e buget. Parlamentul la r6n ul su )l iscuta )n prima lectura !i are reptul e a*l
22

aproba sau e a )nainta unele propuneri re0eritoare la mo i0icarea c-eltuielilor obligatorii !i e a "ota 0orma respecti"a. (tapele proce urii bugetare e programare anuala sunt urmtoareleE I. II. III. I5. 5. La 1 iulie a 0iecrui institu#iile comunitare pre'int o pre"i'iune a c-eltuielilor care s6nt grupate )n proiectul bugetarH La 1 octombrie Consiliul c-eltuielilor obligatoriiH e <ini!tri iscut proiectul cu inclu erea

Timp e %. 'ile Parlamentul e1aminea' proiectul bugetului8 proces ce se 0inali'ea' cu aprobarea lui sau mo i0icareaH Dn prima 9umtate a lunii ecembrie Consiliul e1aminea' )n a oua lectur mo i0icrile e0ectuate )n ParlamentH La s06r!itul lunii ecembrie Parlamentul propune ultima eci'ie asupra bugetului. %0

Soli aritatea repre'int un principiu esen#ial al proceselor e integrare. Un spa#iu integrat este un spa#iu e Ssoli aritateC. Soli aritatea este necesar pentru a asigura unitatea !i ec-ilibrul noii entit#i. <ecanismele !i instrumentele aplicate trebuie s asigure acea stare )n care Slegturile e soli aritate care e1ist sunt ast0el )nc6t libertatea total a sc-imburilor nu unea' nimnui !i este )n pro0itul tuturorC. Aplicarea principiului soli arit#ii s*a o"e it a 0i )ns i0icil e aplicat8 gener6n con0licte e interese8 con0licte agra"ate e e1tin erile succesi"e ale Uniunii. Tensiunile pro"in in 0aptul c unele #ri sunt bene0iciare nete )n timp ce altele8 mai pu#ine la numr8 sunt contribuitoare nete. Con0lictul e interese a 0ost accentuat up 1G44 e trans0erul important e 0on uri spre economiile mai pu#in prospere +#rile me iteraneene !i Irlan a, antrenat e politica e con"ergen# structural a optat pentru reali'area coe'iunii economico*sociale )n Uniune. Dn principiu8 statele membre au c'ut e acor asupra mo ului e 0inan#are a mecanismelor e integrare institu#ional. /ar8 )n 0apt8 aplicarea soli arit#ii 0inanciare s*a lo"it e gra ul sc'ut e integrare care men#ine i0eren#ele structurale8 regionale !i e "enituri semni0icati"e !i e pre'en#a intereselor na#ionale care !i*au pstrat 0or#a politic. Cel mai puternic penali'at e structura sistemului e resurse !i reparti'area c-eltuielilor a 0ost <area ;ritanie. Sursele 0inanciare ale comunit#ii pot pro"eni in contribu#iile statelor membre sau in resursele proprii . $iecare stat membru poate e0alca )n regim autonom o parte in mi9loacele na#ionale )n bugetul comunitar. Con0orm Tratatului e la Roma pe l6ng atribuirea puterii bugetare8 Consiliul e <ini!tri a pre"'ut crearea unui sistem e resurse proprii )n ca'ul comunit#ii. Autonomia 0inanciara a eterminat crearea Cur#ii e Conturi cu scopul e a e1amina !i e a "eri0ica acti"itatea e gestiune 0inanciara !i e a etermina legalitatea regularit#ii "eniturilor !i a c-eltuielilor . La momentul actual bugetul comunitar se 0inan#ea' in % surse care pro"in e la 0iecare stat membru !i anume E
24

 Prele"rile agricole Ta1ele "amale T5A PI; (rele"rile agricole constituie o ta1a "ariabila impusa pro uselor agricole importate )n comunitate 8 )n scopul i0eren#ei intre pre#ul mon ial !i Yel e pe pia#a interna. Ta)ele "amale repre'int trans0eruri )n bugetul comunitar in partea statelor membre 8 a "eniturilor pro"enite in ta1ele "amale impuse celorlalte tari pentru pro usele importate in a0ara comunit#ii !i la care se aplica tari0ul e1tern comun. Beniturile n urma TBA ob#inute e ctre tarile membre sunt transmise sub 0orma e o cota procentuala )n bugetul comunitar. <rimea acestei cote procentuale se mo i0ica anual !i i0er e la o tara la alta. (IB%ul cunoscut ca a %*a 0orma inter"ine ca un supliment la "eniturile estinate 0inan#rii unor c-eltuieli care nu sunt acoperite e ctre celelalte surse. Sursele respecti"e urmre!te !i scopul e a asigura ec-ilibru bugetului comunitar prin "aria#ia cotei in PI; na#ional stabilit . Ceea ce #ine e e"olu#ia structurii "eniturilor comunitare se stabilesc 2 ten in#e importanteE /iminuarea rolului resurselor tra i#ionale +prele"rile agricole8 ta1ele "amale,8 0apt care se e1plica prin re ucerile tari0are8 negociate )n ca rul aportului general e ta1e "amale8 e1tin erea succesi"a a comunit#ii8 progresele ob#inute )n omeniul agriculturii europene8 limitarea importului !i prele"rilor agricoleH <a9orarea pl#ii T5A !i PI; la 0ormarea bugetului comunitar se atorea' )n principal cre!terii PI;*ului na#ional a tarilor membre U(. Toate aceste 0inan#e publice au 0ost a0ectate !i e unele probleme8 una intre ele 0iin 0inan#area acti"it#ii comunitare8 aceast problem reiese in e'ec-ilibru e contribu#ie c6n bugetul U( )n raport cu bene0iciile ob#inute in acest buget )n 0a"oarea c6tor"a #ri consi erate principalele tari onatoare )n bugetul comunitar. /i0eren#a contribu#iilor pentru #rile membre )n bugetul comunitar8 precum !i mi9loacele primite in acest buget etermin apari#ia bene0iciarilor ne#i +;ulgaria8 Rom6nia8 Polonia8 Slo"acia8 Ungaria, !i a contribuitorilor ne#i ca <area ;ritanii8 &lan a8 Lu1emburg8 :ermania8 Austria8 $ran#a. La Summitul e la ;erlin in 23338 Comisia (uropeana s*a reunit pentru ameliorarea 0unc#ionrii sistemului 0inanciar comunitar !i re0eritor la plani0icarea multianuala a bugetului comunitar pentru "iitor .Re'ultatul acestei reuniuni a 0ost reali'area a % masuri esen#iale re0eritoare la sistemul resurselor proprii al U( !i anume E <a9orarea cotei pr#i a resurselor tra i#ionaleH Re ucerea ratei ma1ime a T5AH
2G

 A9ustarea te-nica a corec#iei e'ec-ilibrelor bugetareH Stabilirea unui mo e 0inan#are pentru tarile onatoare re'ultat in suma totala e contribu#ie la bugetul comunitar. Ast0el8 la 1 ianuarie 233? pentru prima ata )n istoria U( este pre'entat raportul re0eritor la 0unc#ionarea sistemului e resurse proprii !i e0ecti"ele e1tin erii asupra 0inan#rii bugetului !i asupra corec#iei bugetare )n "igoare. Ast0el structura bugetului comunitar pre'int un mecanism ec-ilibrat8 ce re0lecta necesit#ile comunitare re0eritoare la e1tin ere8 la resursele proprii 0inanciare !i la a9ustarea ni"elului social )n comunitate. (0 Principiul ma9or e utili'are a resurselor 0inanciare comunitare consta )n stabilirea unor limite pentru 0iecare categorie e c-eltuieli ast0el )n structura c-eltuielilor comunitare sunt stabilite 4 categorii principale pentru 0iecare stabilin u*se anual un pla0on propriu. Aceste categorii suntE 1. Politica agricola comuna +PAC, 2. Ac#iuni structurale 3. Politici interne %. Ac#iuni e1terne .. C-eltuielile a ministrati"e ?. Re'er"e 2. C-eltuieli pentru prea erare 4. C-eltuieli pentru e1tin ere. Dn urma Summit*ului e la ;erlin s*a stabilit ca categoriile 2 !i 4 sa 0ie reali'ate oar prin eci'ia comisiei europene !i la necesitatea comunit#ii. Pentru prima ata categoriile 2 !i 4 au 0ost estinate con0orm prescrip#iilor bugetare )ncep6n cu anul 23338 c6n se reali'ea' procesul e e1tin ere )n (uropa Centrala !i e (st. Cea mai pon erat categorie este categoria I8 )n care se pre"e e cca. %.mlr . euro alocri anuale8 0apt care se e1plica prin 0aptul ca )n ca rul PAC este intro us un nou instrumentH la moment absoarbe circa 9umtate in resursele estinate acestei categorii. Aci$nile +tr$ct$rale "i'ea' orientarea geogra0ic a inter"en#iilor 0inanciare in partea comunit#ii creia sunt re'er"ate anual p6n la 33mlr . euro. Importanta acor ata 7oliticii interne promo"ate reali'ea' programe )n a!a omeniiE )n"#m6nt8 cercetarea8 me iu )ncon9urtor8 e'"oltarea )ntreprin erilor mici !i mi9locii. Pentru anul 233? au 0ost re'er"ate apro1imati" ?8?mlr euro.
43

Aci$nile e9terne repre'int sistemul e acti"it#i e or in politic8 economic !i social pe plan interna#ional8 ast0el pentru aceast categorie anual se aloca p6n la .mlr . euro. C"elt$ielile admini+trati-e repre'int suma c-eltuielilor estinate pentru )ntre#inerea institu#iilor U(8 inclusi" salarii8 asigurri8 transport !i absoarbe anual p6n la .mlr . euro. Re0eritor la categoriile C i D programarea 0inanciara s*a reali'at reie!in urmtoarele ipote'eE Ctre anul 2333 numrul #rilor pentru a erare era stabilit in 12H Procesul e a erare nu a 0i pro us simultan8 )ns )n 2 etapeH Anul 233% a 0ost consi erat anul a errii a grupului 0ormat in 13 #ri reie!in in in icatorii e per0ormanta impu!i e U(. 2n categoria a@$toare +7re aderare s*a stabilit un pla0on e c-eltuieli e 3.12mlr . euro8 resurse acor ate prin interme iul politicii agricole comune8 programelor e prea erare !i a programului PNAR( +1GG2,8 care reali'ea' programe e restructurare )n ca rul economiilor na#ionale a #rilor precan i ate. Anual prin interme iul acestui program s6nt reali'ate proiecte cu o "aloare totala e 1..mlr . euro. Categoria a DBa inclu e oar c-eltuielile suplimentare ce reiese in e1tin erea U(. Pentru anul 2332 au 0ost plani0icate cca. 12mlr . euro pentru sus#inerea procesului e a erare a #rilor Rom6nia !i ;ulgaria8 con0orm etapei a 2*a e a erare. Con0orm pre"e erilor bugetului comunitar8 trans0erul in categoriile 1*2 pentru acoperirea unor c-eltuieli impre"i'ibile reciproce !i e asemenea c-eltuielile in categoria a 4*a nu pot 0i utili'ate pentru alte necesit#i ec6t cele care sunt estinate con0orm necesit#ilor. Dn mo practic suma rmas in 0iecare categorie poate 0i trans0erata pentru anul urmtor )n aceea!i categorie sau poate 0i 0olosita )n scopuri e caritate !i 0ilantropie. in

41

C-iar in perioa a negocierilor )n "e erea a errii +1G?G*1G22,8 iscu#iile pe aceast tem au 0ost aprinse. <area ;ritanie atrgea aten#ia asupra marilor e'a"anta9e pe care le*ar a"ea in participarea la pia#a comun. Pe e o parte8 ca mare importator e pro use agricole !i cu un PN; pe locuitor mai mare ec6t me ia comunitar8 <area ;ritanie ar 0i contribuit semni0icati" la 0ormarea bugetului U(. Pe e alt parte8 primea in buget sume re use a"6n )n "e ere c agricultura repre'int oar 18%K in PI; !i 282K in popula#ia acti". Dn plus8 principiul pre0erin#ei comunitare )i a ucea pier eri prin cre!terea pre#urilor agricole !i a celor ale pro uselor alimentare !i prin a0ectarea rela#iilor cu partenerii tra i#ionali +SUA8 Noua Ieelan 8 Australia,. Realitatea a con0irmat punctul e "e ere britanic. Dn 1G428 spre e1emplu8 <area ;ritanie )nregistra un sol negati" e 233? milioane (CU8 0iin ep!it oar e :ermania cu 23G? milioane (CU. La mare istan#8 $ran#a8 ca a oua contribuitoare net up :ermania8 )nregistra un sol negati" oar e 1G milioane (CU8 0iin cea mai important bene0iciar a c-eltuielilor e 0inan#are a agriculturii. Cu toate acestea8 realitatea este ce"a mai comple1. Dn po0i a costurilor pe care le*ar 0i suportat <area ;ritanie in participarea la procesul european e integrare8 era e"i ent c interesele )i impuneau s le accepte. A"anta9ele economice !i politice erau in iscutabile !i britanicii au reali'at rapi c nu*!i pot permite s rm6n )n a0ara spa#iului european. (i au ob#inut oricum prin acor ul e a erare8 )n regim tran'itoriu8 erogri o0iciale e la regula pre0erin#ei comunitare. /e asemenea8 pentru a*!i conser"a rela#iile tra i#ionale8 <area ;ritanie a continuat s importe pro use agricole in a0ara Comunit#ii8 pre0er6n s 0ie e'a"anta9at prin sistemul ta1elor "amale !i al prele"rilor "ariabile. /ate statistice arat )ns c8 )n realitate8 critica britanicilor legat e contribu#ia ri icat la bugetul comun eterminat e regimul PAC cu pri"ire la importuri nu se con0irm. Spre e1emplu8 )n 1G4.8 prele"rile "ariabile pe care le ce au erau e 243 milioane (CU )n timp ce italienii plteau 3%2 milioane (CU. C6t pri"e!te ta1ele "amale8 <area ;ritanie * cu 21.2 milioane (CU * era e"ansat e :ermania cu 23%3 milioane (CU. /incolo e toate aceste argumente rm6ne un simplu ra#ionamentE britanicii nu ar 0i solicitat participarea la un proces practic ire"ersibil care s nu 0ie con0orm intereselor lor politice !i economice. Austi0icate sau nu8 protestele britanicilor au eterminat totu!i a optarea )n 1G2.8 ini#ial cu titlu e1cep#ional8 a unui mecanism +inanciar corector numit Scorecia britanicC sau Scorecia dezec,ilibrelor bugetareC. Intro us pentru o perioa e !apte ani8 mecanismul a"ea rept scop s Scorecte'e situa#ia inacceptabilC )n care o economie este a0ectat negati" e o contribu#ie e1agerat la bugetul comunitar. -ituaia de+avorabil era apreciat )n ca'ul )n eplinirii urmtoarelor criteriiE PI; pe locuitor mai mic e 4.K in me ia comunitar8 rat e cre!tere a PN; mai mic e 123K in rata me ie !i o participare la 0ormarea resurselor proprii mai mare cu 13K 0a# e situa#ia )n care bugetul comunitar s*ar constitui prin contribu#ii na#ionale eterminate )n 0unc#ie e PN;. (conomiile a0late )n i0icultate puteau bene0icia e ma1im 2.3 milioane (CU sau 3K in totalul c-eltuielilor bugetare. <ecanismul corector aprobat e Consiliul in mai T2? s*a o"e it inoperant. Dn po0i a 0aptului c nu satis0cea toate criteriile8 singura bene0iciar a mecanismului corector pentru situa#ii e0a"orabile a 0ost <area ;ritanie8 care a ob#inut o re ucere e apro1imati" ou treimi in contribu#ia pre"'ut8 timp e mai mul#i ani. Spre e1emplu8 e la 3G2% milioane (CU pentru 1G43 !i 1G418 contribu#ia britanic a 0ost re us la 133G
42

milioane (CU. Un moment important )n generalizarea coreciei britanice l*a repre'entat Con#iliul european de la Fontaine!leau +iunie 1G4%,. Dncep6n e atunci8 corec#iile bugetare nu au mai 0ost consi erate o e1cep#ie8 o c-estiune e con9unctur. &rice stat membru care participa e1cesi" la 0ormarea bugetului comunitar )n raport cu situa#ia sa economic era )n rept#it s bene0icie'e e o compensa#ie. <ecanismul a 0ost simpli0icat prin luarea )n calcul a unui singur in icatorE i0eren#a intre cota e participare a unei economii la resursele proprii pro"enite in )ncasrile T5A !i cota e c-eltuieli comunitare alocate economiei respecti"e. Dn ca'ul britanic8 compensa#ia a 0ost stabilit la ??K in i0eren#a e1istent !i suportat e celelalte state )n 0unc#ie e pon erea lor )n )ncasrile bugetare cu titlu e T5A. Dn 1G4?8 compensa#ia a 0ost e 18% miliar e (CU. Con#iliul european de la Bru)elle# +0ebruarie 1G44, a generali'at cota e corec#ie e ??K aplicat <arii ;ritanii. /ar8 lu6n )n consi erare noua structur a resurselor proprii +inclu erea resursei PN;,8 s*a mo i0icat ba'a e calcul. Dn pre'ent8 statele membre pot bene0icia e o corecie bugetar de ../ in i0eren#a )ntre cota*parte e participare la constituirea celor e*a treia +T5A, !i a patra +PN;, resurse !i cota e c-eltuieli reparti'at in bugetul comunitar. Corec#ia este acoperit e ctre celelalte state8 cu un regim special pentru :ermania8 Spania !i Portugalia8 stabilit )n a!a 0el )nc6t acestea s nu se consi ere a0ectate e noua reparti#ie. /i0icult#ile legate e principiul re istribuirii "eniturilor )n U( se "or men#ine8 cel pu#in at6t timp c6t isparit#ile structurale !i i0eren#ele e e'"oltare )ntre economiile membre "or pre'enta un risc ri icat e e'integrare8 iar sistemul e resurse comunitare "a 0i a1at pe contribu#ii na#ionale. Se poate aprecia c perspecti"ele U( sunt con i#ionate e mo ul )n care institu#iile europene "or reu!i s o0ere o solu#ie contra ic#iei ce re'ult in concep#ia regional a procesului e integrare !i mani0estarea intereselor na#ionale8 nu rareori i"ergente. (ste e1trem e i0icil e men#inut interesul #rilor e'"oltate ale U( pentru un e0ort e soli aritate costisitor8 0r ob#inerea unor re'ultate pe msur. P6n )n pre'ent8 progresele )n reali'area con"ergen#ei structurale sunt ne)ncura9atoare iar #rile prospere consi er c bene0icia' e prea pu#in in punct e "e ere economic in participarea la pia#a comun european. /e cur6n 8 protestelor britanicilor li s*au alturat cele ale germanilor8 emonstr6n o at )n plus limitele soli arit#ii europene. Perspecti"a e1tin erii spre #rile (uropei Centrale !i e (st * #ri cu pon ere ri icat a agriculturii )n ocuparea 0or#ei e munc !i )n reali'area PI;8 ar cu o capacitate contributi" re us8 risc s accentue'e i0icult#ile e aplicare a principiului soli arit#ii 0inanciare.

43

Tema 'C) RELA/IILE UE CU ALTE 6ONE ECONOMICE '0 Relaiile UE c$ organi=aia E1TA0 Crearea +7ai$l$i economic E$ro7ean %0 Relaiile UE I NA1TA (0 Regim$l 7re:erenial acordat #rilor An c$r+ de e9ec$ie '0 Dn 1G?3 la Stoc-olm8 la )ntrunirea #rilor in (uropa Central s*a -otr6t 0ormarea Asocia#iei (uropene e Comer# Liber +($TA, cu participarea urmtoarelor #riE Austria8 /anemarca8 Nor"egia8 Portugalia8 Sue ia8 (l"etia8 <area ;ritanie. <ai t6r'iu la aceasta organi'a#ie a era $inlan a si Islan a . Noua organi'a#ie a cuprins tari cu un ni"el mai ri icat al e'"oltrii = mai mare omogenitate a economiilor sale. Scopul acestei organi'a#ii intergu"ernamentale = liberali'area comer#ul cu pro use in ustriale )ntre #rile participante8 cu e1clu erea pro uselor agricole8 0r a renun#a la propria lor politic comercial 0a# e #rile ter#e. Aceasta organi'a#ie nu a"ea ca scop reali'area unei uniuni politice8 ast0el nu era necesitatea crerii unor organisme institu#ionale. /eoarece participan#ii nu si*au propus reali'area unei uniuni politice8 nu era necesitatea crerii e organisme suprana#ionale. Luarea eci'iilor8 )n general8 s*a 0cut cu unanimitate e ctre toate #rile membre. Dn 1G238 <area ;ritanie8 Irlan a si /anemarca8 au intrat )n C((8 iar tarile rmase )nc-eie acor uri in i"i uale e liber sc-imb cu comunitatea. Aceste acor uri au stat la ba'a e'"oltrii )n continuare a rela#iilor comerciale intre U( !i Asocia#ia (uropean e Comer# Liber. Dn ianuarie 1G4%8 eliminarea ta1elor "amale )n comer#ul intre C(( !i asocia#ii s*a pro us )n mo complet. La 2 <ai 1GG28 se semnea' Acor ul pri"in Spa#iul (conomic (uropean sau Iona (conomic (uropean8 )ns o at cu e1tin erea spa#iului comunitar numrul #rilor a acestei asocia#ii e"ine mai mic8 )ns ni"elul e colaborare intre U( !i organi'a#ia +($TA, e"ine mai )nalt8 )n eosebi )n aspect economic. Dncep6n cu 1 ianuarie 1GG. rela#iile intre U( !i asocia#ie se limitea' )n cele in urm oar la rela#iile cu (l"etia8 Islan a8 Nor"egia8 #ri care nu s6nt membre a U(. /in punct e "e ere economic8 rela#iile intre aceste 2 organi'a#ii sau contopit !i 0ormea' un sistem unic8 0iin eosebite oar up structura politic !i social. Treptat aceasta organi'a#ie )*si pier e in importan#a ca entitate istinct8 eoarece numrul #rilor este mic iar a"anta9ele pe care le o0er s6nt similar celor in U(8 cu e1cep#ia a"anta9elor politice. %0
4%

Dn 1G4G intre SUA si Cana a s*a )nc-eiat un Acor e Liber Sc-imb care !i*a propus liberali'area sc-imburilor comerciale )ntre cele oua #ri8 liberali'are impulsionat !i e puternica epen en# comercial reciproc !i e o"a a e1isten#ei unui anumit gra e integrare economic8 )n special )n omeniul construc#iilor e ma!ini. <ai t6r'iu acest acor mai este semnat e ctre <e1ic8 ast0el la 12 ecembrie 1GG2 aceast organi'a#ie capt enumirea e NA$TA. NA$TA acoper o pia# e 32. milioane e consumatori8 cu posibilitatea e1tin erii !i mai spre su ul continentului !i o supra0a# e 2183 milioane Fm2. Scopul acestui acor ul este liberali'area comer#ului cu pro use !i ser"icii8 prin eliminarea barierelor tari0are !i netari0are )ntre pr#i !i prin liberali'area in"esti#iilor intra*'onale. /omeniile prioritare "i'ate e NA$TA sunt urmtoareleE 1. Comer#ul cu pro use materiale = )n ecursul a 13 ani 0iin )nlturate toate ta1ele "amale aplicabile pro uselor consi erate ca Snor = americaneC8 )n con0ormitate cu regulile e origine8 ast0el ca ctre anul 233% s*a 0ormat o "ast pia# liber. 2. Comer#ul cu pro use e ser"icii = ser"iciile e#in un loc important )n comer#ul in 'ona respecti"8 ceea ce caracteri'ea' gra ul )nalt e competiti"itate )n tarile membre NA$TA. 3. Liberali'area in"esti#iilor irecte e capital = ast0el 0iin 0a"ori'ate in"esti#iile )n omeniul construc#iilor e in0rastructur8 mai cu seama )n <e1ic. %. Stabilirea unor reguli comune )n pri"in#a e'"oltrii concuren#ei8 a propriet#ii intelectuale8 a0larea temporar a oamenilor e a0aceri8 protec#ia me iului. Ast0el ctre sec.77I8 NA$TA este consi erat o organi'a#ie e liber sc-imb e mare an"ergur8 mo el e cooperare e tip intergu"ernamental8 0r organi'a#ii suprana#ionale !i 0r obiecti"e e natura politic. /up in icatorii economici NA$TA este similar U(8 0iin ep!it oar prin importan#a politica la ni"el regional. (0 Regimul pre0eren#ial reali'at )n 0a"oarea #rilor )n curs e e'"oltare8 const )n anumite 0acilitri )n plan comercial acor ate e ctre #rile e'"oltate. Acest acor a 0ost promo"at )n ca rul U( e ctre :ermania !i Italia )nc la )nceputul anilor J43 ai secolului 778 ast0el U( a )nc-eiat acor uri pre0eren#iale cu anumite #ri )n curs e e'"oltare !i )n calitate e onator e pre0erin#e )n 0a"oarea #rilor )n curs e e'"oltare. U( stabile!te o lista e pro use8 mr0uri !i ser"icii care bene0icia' e acest regim8 toto at acest regim pentru bunurile u!or alterabile aplic scutiri )n mrimi 0i1e pentru unele #ri sau se aplic pla0oane tari0are altor #ri. Sunt e1cluse in acest regim pro usele te1tile care )n general pe pia#a unic intern nimeresc sub inci en#a acordului de multifi!re ce presupune "irarea8 comerciali'area8 circula#ia tuturor pro uselor te1tile. /e asemenea sunt e1cluse pro usele agricole8 inclusi" e origine animaliera. Dn ca'ul pro uselor e crbune !i si erurgice + up Tratatul C(C&,8 regimul este i0eren#iat pe 2 grupeE
4.

 Prima grup pre"e e scutiri e ta1e "amale cu stabilirea e contigente tari0are sau pla0oane tari0are na#ionaleH A oua grup pre"e e scutirea e ta1e pentru 0iecare in i"i ual8 ar )n limitele unui pla0on comunitar. intre #ri luate

Qrile )n curs e e'"oltare sau bucurat e asemenea e regimul e anulare a ta1elor "amale asupra anumitor pro use agricole8 neinstituirea e contingente tari0are oar cu e1cep#ia pro uselor ce con#in ca0ea8 re ucerea prele"rilor agricole pentru anumite pro use8 scutirea e ta1e "amale pentru toate pro usele in ustriale 0r limitri cantitati"e8 inclusi" c-iar !i pentru pro usele te1tile. Regimul pre0eren#ial acor at e U( #rilor )n curs e e'"oltare poate 0i aplicabil oar up semnarea acor ului intre U( !i #ara bene0iciar cu con i#ia ca pro usele care ca sub inci enta acestui regim corespun stan ar elor e calitate !i criteriilor e circula#ie pe teritoriul Pie#ei Unice Interne. Actualmente asemenea acor uri s6nt semnate )ntre U( !i ma9oritatea #rilor "ecine sau in apropiata "ecintate cu U(8 inclusi" Republica <ol o"a. <ai mult ca at6t8 pentru #rile cu un mo speci0ic e e'"oltare cum ar 0i <ol o"a8 U( le acor a un regim pre0eren#ial la pro usele tra i#ionale ale #rilor respecti"e cu scopul 0acilitrii comerciali'rii lor pe Pia#a Unica Interna a U(.

4?

TEMA 'D) RELA/IILE UE CU RE!U*LICA MOLDOVA '0 !lan$l de aci$ni UEBRM %0 In-e+tiiile UE An economia naional# (0 A@$+tarea economiei naionale la cerinele UE 3con:orm 7lan$l$i de aci$ni din UE40 '0 (1tin erea e la 1 ianuarie 2332 a sc-imbat istoria )n termeni politici8 geogra0ici !i economici ast0el consi er6n )n continuare inter epen en#a politic !i economic intre U( !i R<. (1tin erea a o0erit at6t U( c6t !i R< oportunitatea e a e'"olta o rela#ie continue e apropiere ep!in procesele e cooperare8 e a implica )ntr*o msur semni0icati" integrarea economic !i e a apro0un a cooperarea politic8ast0el U( !i R< sunt eterminate s utili'e'e o asemenea oca'ie pentru a*!i consoli a rela#iile !i a promo"a stabilitatea8 securitatea !i bunstarea. Acor area planului e ac#iuni R<*U( e 0cut pe principii e parteneriat8 proprietate comun !i i0eren#iere. Scopul planului e ac#iuni R<*U( este e a contribui la e'"oltarea )n continuare a parteneriatului strategic intre U( !i R<. Politica european e "ecintate stabile!te obiecti"e ambi#ioase ba'ate pe anga9amente pentru "alorile comune !i implementarea e0ecti" a re0ormelor politice8 economice !i institu#ionale. <ol o"a stabile!te cu U( rela#ii politice8 economice !i e securitate mai intensi"e )n scopul intensi0icrii trans0rontaliere !i i"i'area responsabilit#ilor pentru pre"enirea !i solu#ionarea con0lictelor e or in intern !i e1tern. Unul in obiecti"ele planului e ac#iuni R<*U( este sus#inerea )n continuare a solu#ionrii "iabile a con0lictului in st6nga Nistrului. Ni"elul e ambi#ie intre U( !i R< epin e e gra ul e anga9ament al R< pentru "alorile comune8 precum !i capacitatea sa e implementare a priorit#ilor pre"enite )n comun. Acest ocument este primul pas )n procesul e cooperare intens intre R< !i U(. (l este un ocument politic care stabile!te obiecti"ele strategice ale procesului e cooperare. Prima perioa a 0ost e 3 ani a"6n ca scop contribu#ia la )n eplinirea pre"e erilor8 acor urilor e parteneriat !i cooperare !i e a )ncura9a !i sus#ine obiecti"ul <ol o"ei pri"in integrarea pe "iitor )n structurile economice !i sociale ale U(. & alta latur a planului e ac#iuni R<*U( e a9ustarea ca rului legislati" a normelor !i stan ar elor na#ionale la cerin#ele U(. Dn acest conte1t se 0ormea' o ba'a soli pentru integrarea economic ba'at pe a aptarea !i reglementrile lor economice8 a"6n poten#ialul s sporeasc comer#ul in"esti#iilor !i cre!terea economiei. Aceasta e una in msurile ce contribuie la obiectul pe termen lung al e'"oltrii urabile . Prin acest ocument U( recunoa!te aspira#iile R< ctre integrarea european8el stabile!te un set e msuri !i priorit#i )n omenii importante pentru e'"oltarea R<. Cele mai importante priorit#i 0iin E ,. eforturile #u#inute pri"ind #oluionarea "ia!il a conflictului din #t:nga 8i#trului7
42

.. continuarea con#olidrii&#ta!ilitii 0i a eficienei in#tituiilor ce garantea' democraia #i #upremaia legii & a#igurarea derulrii democratice ale alegerilor parlamentare n conformitate cu #tandartele eruopene7 9. a#igurarea re#pectrii li!ertii pre#ei 0i a opiniei de e)primare7 ;. con#olidarea capacitailor admini#trati"e 0i 1udiciare7 <. cooperarea cu in#tituiile financiare internaionale implementarea "i'nd reducerea #rciei& con#olidarea cre0terii economice n #ectorul pri"at7 ?. ameliorarea climatului in"e#tiional prin reforme #tructurale & adec"ate n "ederea a#igurrii condiiilor nedi#criminatorii& tran#parente 0i pre"i'i!ile7 >. progre#ul #pre un #i#tem eficient 0i cuprin'tor cu management al cooperrii tran#frontaliere7 @. a#igurarea eficienei flu)ului migraional ctre rile mem!re =E. Progresul )n reali'area acestor priorit#i cre!te monitori'at )n ca rul organismelor stabilite e acor ri e parteneriat !i cooperare !i Comisia (uropeana care "a elabora un mi9loc e acti"itate )n urma programului ob#inut. /e asemenea ambele pr#i "or pre'enta un raport asupra e"olu#iei procesului e implementare a acestui ocument . Dn ba'a crora "or 0i luate -otr6ri pri"itor la unele mo i0icri al ac#iunilor in ca rul panului e ac#iuni R<*U(. /e'"oltarea rela#iilor economice8sociale !i politice ale R< )n irec#ia integrrii europene sunt ba'ate pe planul e ac#iuni R<*U( care e consi erat !i recunoscut ca ocument principal al R< )n raport cu U(. %0 In"esti#iile pro"enite in U( )n economia na#ional a R< a luat un caracter instabil !i practic nu sunt pe eplin coor onate la ni"el statal. Lipsa politicii in"esti#ionale )n ca rul R< este re'ultatul iscriminrii intre ni"elul e e'"oltare a )ntreprin erilor auto-tone in U( !i R<. La ni"el statal in"esti#iile sunt reali'ate prin interme iul bncii europene e reconstruc#ii !i e'"oltare+;(R/,. In"esti#iile respecti"e poart un caracter in irect !i "i'ea' e'"oltarea !i men#inerea institu#ional +organi'a#ii e e'"oltare a )ntreprin erilor mici !i mi9locii8 e in0ormare cu pri"ire la repturile consumatorilor8 repturile 0emeilor8 a con0esiunilor !i minorit#ilor religioase8toleran#a rela#iilor interetnice 8 sus#inerea gra ului e emocrati'are a societ#ii,8 protec#ia social8 e'"oltarea elementelor a in0rastructurii e pia#8 msuri e !colari'are 8 reorientare a 0unc#ionarilor publici. Actualmente p6n la 1.K in totalul in"esti#iilor e origine comunitar au 0ost reali'ate prin interme iul proiectelor e asisten# te-nic !i anume8 circa 33K in totalul in"esti#iilor sunt in"esti#ii )n sectorul pri"at !i au ca scop e'"oltarea unor noi acti"it#i8 e1tin erea "olumului e pro ucere )n ca rul )ntreprin erii8 per0ec#ionarea utila9ului !i a capitatului e pro ucere. Aceste in"esti#ii au ca #int a!a omenii ca sistemul energetic electric !i liniile e istribu#ie8 sectorul e con0ec#ii !i te1tile8 in ustria e construc#ii8 transport. /e men#ionat c totu!i p6n la momentul actual8 interesul in"estitorilor pri"a#i in U( 0a# e R<8 rm6n oar sectoarele cele mai pro0itabile. Un loc aparte )l ocup ramura e prelucrare a pro uc#iei agricole8 care in ce )n ce mai 0rec"ent este luat )n consi era#ie e ctre in"estitorii in U(.
44

Agricultura rm6ne totu!i o ramur interesat e ctre in"estitorii europeni !i interesul lor cre!te 0a# e aceast ramur8 o at cu cre!terea stabilit#ii economice !i respectarea ca rului legislati" auto-ton. Actualmente in"esti#iile in U( contribuie irect cu o "aloare a ugat e p6n la 11K )n PI; na#ional. La 1 ianuarie 2332 intr )n "igoare acor ul semnat intre R< !i U( re0eritoare la sistemul generali'at e pre0erin#e "amale pentru R<+:SP>,8 care o0er R< e1portul pro uselor )ntr*un regim pri"ilegiat a"6n )n con#inut circa 2233 po'i#ii e mr0uri. Anume acest acor a at posibilitate e reorientare a mr0urilor !i pro uselor na#ionale pe pia#a U(8 care ine"itabil a us la sporirea comer#ului )n aceast 'on )ncep6n cu 1 ianuarie 2332. Actualmente R< acoper numai 2333 in cele 2233 po'i#ii in urmtoarele moti"eE 1. lipsa 0i'ic a unor pro use pe pia#a <ol o"eiH 2. pro usele nu corespun cerin#elor pie#ii uniceH 3. lipsa rela#iilor contractuale ale agen#ilor economici in ambele pr#i. Ast0el putem trage conclu'ia c in"esti#iile U( pe pia#a R< sunt )ntr*o continu cre!tere !i i"ersitate8ceea ce reali'ea' 0aptul e cre!tere a interesului in"estitorilor europeni pentru R<. (0 Una in problemele principale )n a9ustarea cerin#elor economiei na#ionale8la cele interne este re0orma !i e'"oltarea social*politic in #ar. Unul in componentele ei 0iin cre!terea bunstrii popula#iei8msur men#ionat !i )n planul e ac#iuni. Implementarea ac#iunilor ma9ore )n aceast irec#ie se reali'ea' prin interme iul planului e msuriE Strategia e Cre!tere (conomic !i Re ucere a Srciei +SC(RS, care a 0ost aprobat e :u"ern )n 2333 a"6n o perioa e re0erin# anul 233%*233?. Dn acest ocument sunt i enti0icate priorit#ile pe termen lung !i scurt aprobate e ctre organismele economice8 interna#ionale )n ba'a unor capitale men#ionate )n acest ocument. Alte irec#ii prioritare pentru R< suntE cre!terea urabil a economiei na#ionaleH consoli area 0inan#elor publiceH solu#ionarea problemei8 atoriei publice. Consoli area cre!terii economice !i asigurarea urabilit#ii pre"e e combinarea unei politici 0iscale rigi e !i cre ibile cu restructurarea atoriei publice. 1. A optarea !i progresarea )n implementarea Strategiei e Cre!tere (conomic !i Re ucere a Srciei +SC(RS,8 i enti0ic6n priorit#ile pe termen lung !i scurt8 aprobate e comunitatea onatorilor )n ba'a celor trei piloni ai re ucerii srciei8 stabili#i )n strategia interimar +SC(RS*I, in 2332 2. Implementarea con i#ionalit#ilor rele"ante pri"in era icarea srciei !i securitatea social i enti0icate )n conte1tul Programului e Securitate Alimentar al U(. 3. /e'"oltarea msurilor e protec#ie a copiilor ba'ate pe principiul comunit#ii8 )n special )n localit#ile rurale8 )n colaborare cu autorit#ile publice locale. %. Ra#ionali'area bene0iciilor pentru copii !i sporirea e0icacit#ii asisten#ei pentru 0amiliile ne"oia!e.
4G

.. (liminarea 0actorilor ce limitea' accesul la )n"#m6nt pentru copiii in 0amiliile ne"oia!e !i )mbunt#irea accesului acestora la )n"#m6ntul primar !i secun ar8 )n special )n localit#ile rurale. ?. Ca pas "ital spre cre!terea economic urabil8 consoli area stabilit#ii macroeconomice prin promo"area unei politici monetare ra#ionale8 orientate8 printre altele8 spre men#inerea in0la#iei !i a unei politici 0iscale8 orientate8 printre altele8 spre ac-itarea atoriilor. 2. Dn acest conte1t8 acor ul preliminar asupra unui nou program e re0orme cu Institu#iile $inanciare Interna#ionale +I$I, este un element c-eie )n consoli area cre ibilit#ii politicii !i )n esc-i erea accesului la asisten#a e1tern concesional8 inclusi" in partea U(. 4. I enti0icarea8 )n comun cu cre itorii8 a unei solu#ii pe termen lung a problemei atoriei e1terne prin combinarea unei politici 0iscale riguroase !i cre ibile cu restructurarea atoriei e1terne. G. ;. A optarea Ca rului e C-eltuieli pe Termen <e iu +CCT<, pentru perioa a 233%*233?& integr6n bugetul central8 bugetele autorit#ilor publice locale8 bugetul asigurrilor sociale8 0on urile e1trabugetare8 precum !i asisten#a 0inanciar e1tern. CCT< urmea' a 0i ba'at pe pronosticuri macroeconomice ra#ionale !i "a 0i )n concor an# cu SC(RS !i cu programele care "or 0i con"enite cu I$I. 13.Reali'area progreselor )n re ucerea po"erii e1cesi"e a atoriei e stat8 )n particular a celei e1terne. 11.Implementarea msurilor concrete )ntru sporirea e0icienti'rii8 transparen#ei !i responsabilit#ii )n a ministrarea c-eltuielilor publice8 consult6n e1per#ii I$I !i ai U(. Dn particular8 ampli0icarea impactului c-eltuielilor sociale asupra ni"elului srciei. Implementarea msurilor "i'6n colectarea impo'itelor !i e1tin erea ba'ei impo'abile8 )n particular prin eliminarea gra ual a scutirilor 0iscale. 12.Stabilirea proce urilor pentru etectarea8 solu#ionarea !i urmrirea ca'urilor e 0rau e +suspectate, !i altor iregularit#i ce a0ectea' 0on urile na#ionale !i interna#ionale. 13.Asigurarea compatibilit#ii epline a SC(RS cu CCT<8 0apt ce garantea' urabilitatea 0iscal. 1%.(laborarea unui program e lucru )n conte1tul re0ormei regulatorii )n ba'a +1, listei e ac#iuni ce urmea' a 0i reali'ate !i legisla#iei ce urmea' a 0i e1aminat up or inea e priorit#i8 !i +2, i enti0icrii institu#iilor responsabile !i a unor termene realistice pentru implementarea acestor ac#iuni8 sus#inute e resurse 0inanciare !i umane a ec"ate !i instruirea acestora8 precum !i a structurilor care s asigure coor onarea )ntre i0erite autorit#i a ministrati"e implicate. 1..Asigurarea 0unc#ionalit#ii epline a organismelor principale e reglementare. (laborarea unui program e msuri B0lanPingC8 inclu'6n stan ar e )mbunt#ite e elaborare a actelor normati"e !i a regulamentelor8 asigur6n 0unc#ionarea a ec"at a organismelor e reglementare !i urmrin implementarea msurilor.
G3

1?.&ptimi'area cerin#elor a ministrati"e pentru companii +aprobarea ca rului 9uri ic rele"antH implementareaH simpli0icarea sc-emei e raportare !i a obliga#iilor a ministrati"eH limitarea la minim a numrului e licen#e !i permise necesare pentru ini#ierea acti"it#ilor economice, 12.(1aminarea !i implementarea celor mai bune practici pri"in consultarea !i noti0icarea agen#ilor economici cu re0erire la noile msuri e reglementare +transparen#a, !i asigurarea unei perioa e su0iciente e timp necesare pentru a aptarea la aceste noi regulamente ale es0!urrii a0acerilor +pre"i'ibilitatea,. /e'"oltarea ialogului cu in"estitori !i antreprenori pri"in mo alit#ile e )mbunt#ire a climatului e a0aceri.

G1

TEMA 'E) !ARTICULARIT /I ALE INTEGR RII RE!U*LICII MOLDOVA 2N ECONOMIA UE (0 A+i+tenta te"nica +i :inanciara ca 7remi+# a integr#rii An UE <0 Si+tem$l generali=at de 7re:erine SG!J '0 Procesele e integrare )n spa#iul european a0ectea' )n mo in"oluntar si tarile in "ecintate care )n mare parte au stabilit rela#ii cu caracter economic 8 comercial cu tarile U(. Pentru o e'"oltare coerenta U( a aprobat politica e "ecintate care pre"e e un ansamblu e masuri pentru apro0un area rela#iilor intre U( si tarile "ecine a"6n caracter economic8 social si politic8 e asemeni )n epen ent e ni"elul e e'"oltare a tarilor "ecine8 U( stabile!te anumite criterii up care se reali'ea' politica e "ecintate si colaborare cu tarile "ecine . Rela#iile U( = <ol o"a sunt )n plina ascensiune si reiese in interesele economice pe care le urmre!te U( )n <ol o"a cit si Republica <ol o"a pe pia#a U(. Reie!in in ni"elul e e'"oltare i0erit precum si abor rile i0erite a 0unc#ionarii sistemelor economice8 U( acor a unele )nlesniri si pri"ilegii Republicii <ol o"a )n aspect e colaborare 8 aceste pri"ilegii sunt reali'ate sub 0orma e a9utoare in partea institu#iilor U( sau in partea tarilor in U(8 )nlesniri cu caracter "amal 8 reali'area unor proce uri "amale )n a"anta9ul pro uctorilor auto-toni pe pia#a U( 8 acor area asistentei te-nice pentru ep!irea anumitor probleme concrete care se con0runta Republica <ol o"a . /eseori Comisia (uropeana participa ca garant intre R< si institu#iile 0inanciare interna#ionale. A esea U( participa )n calitate e institu#ii e re0erin# pentru R< pe arena politica mon iala . Asistenta te-nica este acor ata pentru masuri e reorgani'are 8 restructurare8 per0ec#ionare a proceselor8 a acti"it#ilor in ca rul economiei na#ionale. Asistenta te-nica se reali'ea' la acor ul intre onatori si bene0iciari 8 bene0iciarul e cele mai ese ori 0iin gu"ernul R<. Dn mo generali'at asistenta te-nica pre"e e urmtoarele etape E ("aluarea ni"elului e e'"oltare a acti"it#ii sau a strii obiectului care "a bene0icia e suport te-nic in partea U(H Stabilirea unui plan e acti"it#i e comun acor cu bene0iciarii8 reie!in in necesit#ile si scopurile urmrite e ctre bene0iciari H ("aluarea 0inanciara a acti"it#ilor propuse si stabilirea unui buget pentru reali'area acestor masuri H Stabilirea planului e masuri cit si a perioa ei e ac#iune pentru 0iecare acti"itate )n parteH $ormarea ec-ipei e lucru )n care 0ac parte repre'entan#i in partea onatorilor cit si in partea bene0iciarilor . /e obicei raportul intre repre'entan#ii na#ionali si cei strini este e 13 la 1 . &rice msura e asistenta te-nica este aprobata si pusa )n iscu#ie e ctre gu"ernul <ol o"ei la ini#iati"e !i argumentarea ei in partea unui minister sau a altei institu#ii e stat care este responsabila e problema respecti"a si "a bene0icia e re'ultatele
G2

ob#inute )n urma acestor proiecte . Anume gu"ernul aproba totalitatea proiectelor e asistenta te-nica care se es0!oar pe teritoriul tarii. <o ul e 0inan#are poate a"ea un caracter mi1t atunci c6n o parte e resurse sunt alocate in partea bene0iciarilor si a oua in partea onatorilor . /eseori resursele 0inanciare sunt suportate integral in partea onatorilor comunitari . Dn mo tra i#ional mi9loacele 0inanciare care sunt alocate prin interme iul asistentei te-nice sunt pre"'ute )n bugetul consoli at a tarii 8 iar in partea onatorilor comunitari . Sursele e 0inan#are pot 0i E $on urile e restructurare !i coe'iune H Sursele bugetare comunitare H $on uri 0inanciare pri"ate. Dn epen enta e estina#ie si scopul urmrit8 0inan#area se e1ecuta 0on urilor respecti"e. in sursele

Dn componenta mi9loacelor 0inanciare estinate pentru reali'area masurilor pre"'ute sunt stabilite totalitatea c-eltuielilor care "or 0i suportate e ec-ipa e lucru inclusi" 0on ul e salari'are 8 ca si orice acti"itate economica 8 proiectele e asistenta te-nica sunt supuse au itului intern si con0orm estina#iilor a resurselor acor ate . 5aloarea totala a proiectelor e asistenta te-nica in <ol o"a este cca. .33 mln. olari in care 123 mln. in parte 0on urilor comunitare europene. Asistenta 0inanciara este o msura e 0inan#are a unor acti"it#i cu caracter 0inanciar 8 0iin plani0icate si pre"'ute )n bugetul e stat sau local 8 sau alte acti"it#i inclusi" cu caracter comercial pentru unele ac#iuni in ca rul economiei na#ionale . Asistenta 0inanciara se reali'ea' prin urmtoarele 0orme E Linii e cre itare prin interme iul bncii na#ionale si bncilor comerciale H In"esti#ii irecte )n ca rul unor proiecte in"esti#ionale acor ate prin interme iul gu"ernului H Participri )n calitate e 0on atori sau co0inan#atori la 0ormarea )ntreprin eri pe teritoriul <ol o"ei H i0eritor

In"esti#ii irecte e ac-i'i#ionare e )ntreprin eri sau 0u'iuni e )ntreprin eri . Dn totalul capitalului )n pon erea celui comunitar este e 2. K 8 iar aca anali'am up tari8 in"esti#iile sunt reali'ate e ctre Spania +loc. I, up #rile in"estitoare )n economia na#ional . Actualmente pe pia#a <ol o"ei acti"ea' cca. .33 companii cu capital comunitar. %0 /atorit amplasrii !i po'i#ionrii geogra0ice8 R. <ol o"a bene0icia' e anumite 0acilit#i )n "e erea e'"oltrii comer#ului cu #rile "ecine. Un loc aparte )l ocup rela#iile R.<. cu #rile U(. Rela#iile intre ace!ti 2 subiec#i sunt pre"'ute )n acor ul e parteneriat !i cooperare intre <ol o"a !i U( semnat !i rati0icat e ambele pr#i.
G3

/omeniile e acti"itate !i e colaborare sunt cele mai anumite limite )n e'"oltarea lui.

i"erse !i nu presupune

Problema principal rm6ne a 0i ni"elul calit#ii pro uc#iei auto-tone !i recunoa!terea reciproc a stan ar elor te-nice !i e calitate. Dn pri"in#a ultimei probleme <ol o"a a 0cut I pas recunosc6n stan ar ele te-nice !i certi0icatele e origine in U( c)t !i cele recunoscute e #rile U(. /e la 1 ianuarie 233? Republica <ol o"a "a bene0icia e noul sistem generali'at e pre0erin#e +:SP>, acor at e U(. Sc-ema noului :SP a 0ost aprobat e U( la mi9locul anului 233. !i e ea bene0icia' un !ir e #ri )n curs e e'"oltare !i cu economii )n tran'i#ie. Noul sistem :SP presupune 3 ni"ele e re ucere a ta1elor "amaleE sistemul stan ar :SP care o0er pre0erin#e comerciale combinate acces liber !i re ucere e ta1e "amaleH :SP Plus care o0er un acces liber pe pia#a U( pentru toate pro usele men#ionate )n irecti" +cca 2233 grupe e pro use in 11 mii posibile,H Ini#iati"a BTotul cu e1cep#ia la armeC8 care presupune acces liber pe pia#a U( pentru toate pro usele cu e1cep#ia muni#iilor !i unor pro use sensibile la import. Aceast ini#iati" este estinat )n e1clusi"itate #rilor slab e'"oltate +.3 #ri,. Dn ba'a in0orma#iei ob#inute e la organi'a#iile interna#ionale8 )n particular &NU !i &rgani'a#ia Interna#ional a <uncii8 U( a ecis e1tin erea gra ului e pre0erin#e comerciale pentru pro usele nominali'ate8 0iin enumite :SP Plus. Ast0el8 2233 grupe e pro use ob#in acces liber 0r aplicarea ta1elor "amale pe pia#a U(. Dn scopul ob#inerii :SP Plus #rile urmau s corespun urmtoarelor criteriiE s e#in statutul e membru la i0erite con"en#ii !i tratate interna#ionale8 23 la numr8 )n omeniul protec#iei munciiH e a pre'enta o in0orma#ie etaliat pri"in respectarea pre"e erilor con"en#iilor interna#ionale )n omeniul muncii !i e0ectuarea unei solicitri )n scris pri"in accesul la :SP Plus p6n la 31 octombrie 233.H necesitatea e a emonstra c economia na#ional este B epen ent !i "ulnerabilC. Urmare eci'iei Comisiei (uropene in 21 ecembrie curent Republica <ol o"a a 0ost inclus )n lista #rilor care bene0icia' e pre0erin#e comerciale e1tinse sau :SP Plus. /in ca rul #rilor CSI oar Republica <ol o"a !i :eorgia bene0icia' e ast0el e pre0erin#e comerciale. U( a acor at :SP Plus oar pentru 1. #ri. A"anta9ele comparati"e o0erite e noul :SPE 1. :ra ul e acoperire cu bunuri. Noul :SP cuprin e 2233 grupe e pro use sau cu 333 grupe mai mult ca sistemul actual. Dn re'ultat a 0ost e1tins asupra unor pro use agricole8 pe!te !i pro use in pe!te. 2. Ni"elul e acces pe pia# s*a ma9orat consi erabil. Noul :SP Plus o0er acces liber 0r ac-itarea ta1elor "amale la importul pro uselor incluse )n ane1. Sistemul prece ent o0erea un acces combinat pe pia# !i anume acces liber !i o re ucere e ta1 "amal8 care se ma9ora )n ba'a clau'ei sociale. 3. Simpli0icarea a ministrrii :SP. Noul sistem a e1tins perioa a e re"i'uire a con i#iilor :SP e la 1 an la 3 ani8 0apt ce a 0cut acest regim mai pre"i'ibil !i
G%

mai static pentru comunitatea oamenilor e a0aceri. /e asemenea8 e1ist anga9amentul U( e a o0eri :SP pan )n anul 231.. Pentru a bene0icia e sistemul BS:P>C al Comunit#ii (uropene trebuie s )n eplinite trei con i#iiE 1. <r0urile trebuie s 0ie originare intr*o #ar bene0iciarH 2. <r0urile trebuie s 0ie transportate irect in #ara bene0iciar Comunitatea (uropeanH 3. S 0ie pre'entat o o"a a originii +certi0icatul e origine $orma eliberat e autorit#ile competente in #rile bene0iciare sau o eclara#ie 0acturare,. 0ie )n A8 e

Toto at8 BS:P>C urmea' a 0i aplicat cu con i#ia ca "olumul e1portului )n U( s nu ep!easc 1.K )n importurile europene8 pe c)n )n ca'ul pro uselor te1tile !i a articolelor e )mbrcminte8 limita 0iin e 128. K )n importurile europene. Dn scopul i enti0icrii a"anta9elor cantitati"e o0erite e noul sistem :SP8 <inisterul (conomiei !i Comer#ului a e0ectuat o anali' etaliat a comer#ului e1terior cu U( prin prisma pre0erin#elor comerciale o0erite. Dn re'ultatul anali'ei s*a i enti0icat c in totalul grupelor e mr0uri8 care constituie apro1imati" 13G3 e po'i#ii la ni"el e patru ci0re con0orm Nomenclatorului mr0urilor8 Republica <ol o"a e0ectuea' e1port )n Uniunea (uropean pro use clasi0icate la circa 233 grupe e mr0uri8 in care ?32 grupe ca sub inci en#a noului :SP Plus. <ai mult ca at6t8 )n 13 luni ale anului 233. e1portul ctre U( a constituit 2%48% mln US/ sau 2484 K in totalul e1porturilor Republicii <ol o"a. /in totalul mr0urilor e1portate ctre U( oar 13283 mln. US/ sau .18?. K au bene0iciat e :SP stan ar e1istent. Dn con i#iile noilor pre0erin#e comerciale acor ate e U(8 circa 42822 K in e1porturile Republicii <ol o"a ctre U( "or bene0icia e acces liber. A"anta9ul cantitati" e pe urma :SP Plus este e apro1imati" 1G82G mln US/8 ceea ce )nsemn c e1portatorii in Republica <ol o"a "or plti mai pu#ine ta1e "amale pe pia#a U( !i ni"elul e competiti"itate a pro uselor auto-tone pe pia#a U( se "a ma9ora consi erabil. &b#inerea :SP plus este o )mbunt#ire consi erabil a regimului comercial cu U(. Cu toate acestea8 se aspir la un regim mai a"anta9os ba'at pe Pre0erin#e Comerciale Autonome8 ob#inerea crora a 0ost con i#ionat e necesitatea re0ormrii sistemului institu#ional )n omeniul certi0icrii originii mr0urilor e1portate !i 0orti0icrii a ministrrii "amale. Pre0erin#ele Comerciale Autonome repre'int un regim e comer# pre0eren#ial acor at )n mo unilateral e U( !i cu un gra e1trem e sporit e liberali'are +acces liber pentru orice pro us8 cu unele e1cep#ii pentru pro usele estul e sensibile pentru U( e regul buturile alcoolice8 carnea e bo"in8 pe!te8 etc. pentru care se stabilesc contingente tari0are pre0eren#iale la import,.

G.

TEMA %&) CARACTERISTICA ECONOMIEI NA/IONALE A / RILOR MEM*RE UE '0 De=-oltarea economiei com$nitare de la moment$l :orm#rii com$nit#ii economiei e$ro7ene0 %0 Economia naional# a Re7$8licii 1ederati-e Germane0 (0 Caracteri+tica economiei Re7$8licii 1rance=e0 <0 Economia naional# a Marii *ritanii0 >0 Economia naional# a Italiei0 '0 /in momentul semnrii tratatului e la Roma !i 0ormarea C((8 integrarea european s*a e'"oltat )n progres ast0el ating6n cele mai )nalte cicluri e e'"oltare !i cre!tere economic. $ormarea pie#ii unice interne !i a uniunii monetare "alutare a o0erit noi posibilit#i e cercetare a 0unc#ionrii mecanismului integrrii economice europene. Nect)n la e'"oltarea economiei comune !i inter epen en#a economiei na#ionale un interes aparte )l constituie e'"oltarea economiilor na#ionale a #rilor membre reie!in in in epen en#a anumit a lor. Dn primul r6n i0eren#a e1istent intre economia na#ional a #rilor membre )n omeniul economic8 politic !i social. Ast0el pentru e'"oltarea )n continuare a proceselor integra#ioniste in ca rul U( este necesar a9ustrile la un anumit ni"el al economiei na#ionale a #rilor membre. Pentru aceasta este necesar !i armoni'area tuturor politicilor reali'ate e ctre comunitate. $iecare sistem economic in ca rul U( ispune e un sistem economic !i politic propriu 8 tra i#ii e a0aceri8care re0lect particularit#i la e'"oltrile sale istorice8politica gu"ernamental8amplasarea economic geogra0ic. Anume pe aceste particularit#i se pune accentul )n continuare a e'"oltrii proceselor e integrare )n ca rul U( !i c-iar ampli0icarea lor. Integrarea ast0el poate contribui la intensi0icarea speciali'rii #rilor precum !i a i"i'iunii muncii )n ca rul unor regiuni sau #ri aparte. Concuren#a interna#ional "a contribui la utili'area mai e0ecti"a a 0actorilor e pro ucere !i reparti'area 0or#ei e munc s 0ie reali'at pe ba'a mo elului teoriei a"anta9elor relati"e !i e'"oltarea unor noi 0orme e rela#ii reciproce. Dn interiorul U( e1ist eosebiri esen#iale )ntre ni"elul e mrimea PI;*ului na#ional8 numrul popula#iei8 0actori e naturale. Ast0el mrimea PI; al :ermaniei constituie circa 22K al U(8 $ran#a 381.K8 Italia*13K8 <area ;ritanie*13K8 pe c6n pon ere ce "aria' e la 381K*%8?K. %0 /up ni"elul e e'"oltare economic8 up "olumul PI;8 :ermania intra )n primele 13 #ri up ni"elul e e'"oltare )n ca rul economiei mon iale. /up "olumul e1portului :ermania e#ine locul 2 0iin ep!it oar e SUA.
G?

e'"oltare economic8 pro uc#ie8 resursele in PI;*ul consoli at celelalte #ri a"6n o

Dn ca rul U( economia :ermaniei este consi erat o economie cu cei mai )nal#i in icatori macroeconomici. /up caracteristica natural !i con i#iile naturale :ermania nu ispune e cele mai 0a"orabile con i#ii8)ns cre!terea economiei se atorea' )n principal utili'rii 0actorilor progresului te-nico*!tiin#i0ic8 cali0icarea )nalt a 0or#ei e munc8 participarea la procesul e globali'are economic !i politic economic a ec"at )n con i#iile economiei e pia#. (conomia contemporan a :ermaniei este o economie cu orientri sociale )n con i#ii e pia#. Un rol eosebit )n e'"oltarea economiei )l ocup statul8 iar mo elul e e'"oltare a ei repre'int un compromis intre cre!terea economiei !i istribuirea uni0orm a elementelor. Ni"elul )nalt e impunere 0iscal la momentul actual repre'int o pie ic pentru atragerea in"esti#iilor strine8 iar costurile )nalte la 0or#a e munc sca e competiti"itatea :ermaniei 0a# e alte #ri care se ba'ea' pe e'"oltarea companiilor transna#ionale. /e'"oltarea economic a :ermaniei are urmtoarea structurE agricultura ocupa circa 181K )n 0ormarea PI;8 in ustria 3%8. K )n PI; !i s0era ser"iciilor ?%8%K. Agricultura :ermaniei repre'int ramura un e sunt reali'ate pe eplin componentele PAC a U(. /up lrgirea spa#iului )n 1GG3 agricultura :ermaniei trece printr*un proces e mo i0icare !i restructurare8 ast0el up re0orma agrar in 1GG. numrul gospo riilor e 0ermieri se re uce in contul ispari#iei 0ermelor cu supra0e#e mici e teren agricol !i cre!te numrul gospo riilor agricole cu supra0e#e me ii. Procesul e concentrare a terenurilor agricole !i a capitalului a us la cre!terea e0icien#ei economiei !i re ucerea numrului e anga9a#i )n acest sector e la 4.3 mii p)na la 233mii ctre anul 2333. Politica agrar se reali'ea' )n :ermania prin interme iul procesului e integrare "ertical. Aceasta inclu e integrarea proceselor agricole c6t !i a proceselor non* agricole )n ca rul comple1ului agroin ustrial. Industria. /e'"oltarea in ustriei asigur competiti"itatea at6t a economiei germane c6t !i a )ntregului spa#iu comunitar. Accesul )n e'"oltarea in ustrial este pus pe construc#ii e automobile8 in ustria aerospa#ial8 prelucrarea petrolului !i energia atomic. Cele mai mari monopoluri in ustriale in economia :ermaniei sunt E 1.Compania S/aimler*;en'C+construc#ia e automobile8 construc#ii e aparate e 'bor,H 2. Compania C 5olPsZagenCH 3.CSiemensC+aparate electronice8 aparate e msurat e )nalta preci'ie,H %.Compania S$egaC+ob#inerea energiei8 in ustria e e1tragere a bog#iilor subpm)ntene,H ..Companiile S;aMerC si S;as0C+in ustria c-imica,H ?.Compania ST-MssenC+metalurgie8 construc#ii e ma!ini,. Aceste companii asigur poten#ialul in ustrial al economiei germane. -ectorul de servicii. Cre!terea pro ucti"it#ii muncii )n s0era material !i cre!terea bunstrii popula#iei a us la mo i0icarea structural a consumului popula#iei caracteristic #rilor e'"oltate. /atorit acestui 0enomen are loc e'"oltarea altor sectoare cum ar 0i
G2

)n"#m6ntul8 ocrotirea snt#ii8 construc#ia spa#iului locati"8 ocrotirea me iului )ncon9urtor. La moment circa .3K in popula#ie apt e munc este ocupat )n sectorul e ser"icii !i anume partea cea mai mare )n comer# !i transport. Aceast structur se e1plic prin in0rastructura e'"oltat a #rii E calitatea rumurilor !i a cilor 0erate 8 terminale aero +$ranP0urt8 <unc-en,8 porturi maritime+Namburg !i ;remen,. Dn omeniul transportului :ermania ocup locul 1 up utili'area te-nologiilor a"ansate. Dn structura economiei na#ionale sistemul ser"iciilor bancare !i 0inanciare ocup un loc important. Dn ca rul economiei mon iale sistemul bancar german e un sistem competiti" !i cre ibil. Dn sistemul rela#iilor interna#ionale e1portul german constituie 238?K na#ional !i p6n la 13K importul. (0 $ran#a up teritoriul ocupat se a0l pe locul 2 up :ermania. Popula#ia acti" constituie 2. mil sau %3K in popula#ia #rii. Comparati" cu alte #ri pon erea popula#iei acti" )n popula#ia total este )nalt. Dn anii J43 economia 0rance' a 0ost supus procesului e pri"ati'are 0apt care a us la ena#ionali'area companiilor in omeniul bancar8 in sectorul e asigurri 8 petrolier !i c-imic. Structura PI; e urmtorulE 28%K * agriculturaH 148. * in ustriaH %81 * energia electrica !i istribu#iaH %8. * construc#iiH 238% * s0era ser"iciilor. Dn omeniul atragerii companiilor strine pe teritoriul #rii ast0el 23K in to#i anga9a#ii acti"ea' )n companii strine. Companiile strine asigur circa 2.K in "olumul total e in"esti#ii in ca rul uniunii na#ionale. Agricultura ocupa oar 28%K in PI; )nsa )n ca rul U( e#ine locul 1 up "olumul e1portului e pro uc#ie agricole !i locul 2 up SUA )n e1portul mon ial. Dn aceast ramur sunt anga9a#i circa 1 mil. persoane8 iar gra ul e clasi0icare a anga9a#ilor este )n continu cre!tere. /e asemenea $ran#a ocup locul 1 up gra ul e mecani'are a lucrrilor te-nologice8 )n agricultur e consi erat e1portatorul principal e pro uc#ie 0itote-nic in U(. Sectorul e Ser"icii s*a e'"oltat mai cu seam up apari#ia re#elelor e maga'ine mari +supermarPeturi, ceea ce a permis e'"oltarea unei game largi e pro use !i segmentarea cumprtorilor up "enituri. Ast0el prin interme iul acestor maga'ine se reali'ea' circa .3K in totalitatea mr0urilor8numrul e anga9a#i este e circa ?3 mii. Ser"iciu e transport este o ten in# actual a #rii !i up ensitatea rumurilor ocup locul 2 in U(.
G4

in PI;

Ser"iciul transportului aerian este consi erat unul in cel mai competiti" in lume prin interme iul companiei Air$rance !i AirInter. $ran#a ispune e circa 43 porturi aeriene ocup6n locul 1 )n U(. Cre!terea economiei pentru 2332 a 0ost e 383K ceea ce a us la stabilitate eplin a economiei na#ionale. (1portul constituie 144. mlr . euro8 iar importul 1?4. mlr . euro8 ast0el balan#a comercial 0iin po'iti". <0 <area ;ritanie ocup un teritoriu e 22% mii Pm2 !i o popula#ie e .G mil. Circa %1. in popula#ie locuie!te )n 'one urbane. (conomia engle' !i locul ei )n componen#a economiei mon iale re0lect particularit#ile e'"oltrii #rii )n secolul trecut. Dn sistemul rela#iilor mon iale economice8 <area ;ritanie ocup al .*lea loc contribuin cu circa %82K )n PI;*ul mon ial. 5enitul pe cap e locuitor a9unge p)na la 22.333 [. Principala eosebire )n e'"oltarea !i 0unc#ionarea economiei 0a# e :ermania !i $ran#a const )n principiul liberal e e'"oltare economic. Pon erea sectorului pri"at )n "olumul pro uc#iei este e circa 43K./easemenea sectorul pri"at asigur circa 2.K in nr. total e locuitori e munc. Politica gu"ernului asigur con i#ii a"anta9oase pentru e'"oltarea sectorului pri"at. Structura economiei na#ionale up ramuri este urmtoareaE 1. Agricultura8 pescuitul !i gospo riile sil"ice asigur p6n la 184 K in PI;*ul na#ionalH 2. In ustria !i construc#ia circa 33K in PI;*ul na#ional si 2?K in locurile e muncH 3. Sectorul ser"iciilor asigur ??K in PI;*ul na#ional !i )n 9urul la 23K in locurile e munc. %. Ast0el up ultimul in icator <area ;ritanii ocup primul loc )n spa#iul U(. /e'"oltarea )n inamic se obser" la sectorul 0inanciar*bancar8 asigurri8 telecomunica#ii8 ser"icii e a0aceri !i consultan#. Toto at se mic!orea' pon erea in ustriei prelucrtoare care )n mare parte sunt )nlocuite cu sectoare care necesit 0or#a e munc cali0icat +pro uc#ie aerocosmica8 construc#ia ma!inilor e e1tragere a petrolului e la 0un ul mrii8 electronica8 pro uc#ia c-imic,. (conomia <arii ;ritanii are un gra )nalt e interna#ionali'are !i p6n la 1.K in PI; cele ob#inute )na0ara #rii8 iar cota la ta1ele e import a9unge p6n la 23K. Dn sectorul ser"iciilor cele mai e'"oltate ramuri sunt turismul !i ser"iciile 0inanciare un e sunt anga9a#i circa ? mil. lucrtori. Dn omeniul rela#iilor economice interna#ionale <area ;ritanie ocup un loc important mai cu seam )n aspectul e1portului e pro uc#ie 0init ast0el G3K in pro uc#ia electronic este e1portat8 23K in pro uc#ia c-imic !i p6n la .3K in utila9e e pro ucere. /e asemenea ramuri cu un gra )nalt e orientare spre e1port suntE construc#ia e tractoare8 pro uc#ia te1til8 ma!ini e e1tragere a bog#iilor subpm6ntene !i armamentul. Dncep6n cu anul 1GGG*2333 <area ;ritanie )!i reorientea' e1portul ctre #rile membre U(. Ast0el p6n la .3K in poten#ialul e e1port este reali'at pe pia#a U(. /e asemenea pon erea companiilor transna#ionale )n economia european a9unge p)n la 23K8 iar )n in"esti#iile irecte cre!te anual e 28. ori mai mult ec6t celelalte
GG

#ri ale U( )n total. Ctre anul 2333 in .333 e companii in )ntreaga lume un ni"el cel mai e'"oltat 1.? apar#ineau <arii ;ritanii. >0 Italia este o #ar cu economia e pia# 0unc#ional a"6n o popula#ie e .283 mil oameni. /up ni"elul e e'"oltare Italia ocup locul ? up <. ;ritanie. Speci0icul economic este c Italia ispune e cea mai mare pon ere a sectorului e stat )n economia #rii. Ast0el p6n la .3K in )ntreprin erile e pro uceri !i 23K in sectorul bancar sunt un capital public. Reali'area acestei msuri se 0ace prin interme iul )ntreprin erilor e tip -ol ing !i care acti"ea' )n omeniul si erurgic8 construc#ii e ma!ini transport8telecomunica#ii8sectorul 0inanciar bancar. Ctre anul 2332 Italia intr intr*o noua 0a'a8 0a'a Spost in ustrialC8 cresc6n rolul sectorului e ser"iciu. Structura PI; na#ional !i a ocuprii 0or#ei e munc este urmtoareaE 1. In ustria asigur 2482K in PI; !i 32K in locuri e muncH 2. Agricultura 383K !i respecti" 4K in locurile e muncH 3. Ser"iciile ?4K !i respecti" ?3K. Dn in ustrie cele mai e'"oltate sectoare sunt consi erate transportul8 ma!ini agricole8 in ustria e te1tile8 automobile8 transport 0ero"iar. Agricultura mai cu seama este speciali'at )n ramura 0itote-nic8 a"6n pon erea ?3K )n mr0urile agricole. Sectorul ser"icii este compus in turism8 ser"icii 0inanciar bancare8 ser"icii transport.

133

TEMA %') VIITORUL UNIUNII EURO!ENE 2N AS!ECT GLO*AL '0 Uni$nea E$ro7eana I actor glo8al %0 1actorii ce condiionea=# 7o=iia economica a Uni$nii E$ro7ene An conte9t$al mondiali=#rii (0 Si+tem$l !oliticii E$ro7ene de Vecin#tate '0 Constituirea blocurilor economice regionale este argumentat prin a"anta9ele liberului sc-imb pe pie#e e mari imensiuni8 care permit atingerea economiilor e scar )n con i#ii e concuren# !i8 ast0el8 asigur optimi'area aparatului pro ucti". /ar8 aceea!i 0unc#ie o )n epline!te !i globali'area prin accelerarea 0enomenelor e interna#ionali'are a economiilor8 liberali'area pie#elor8 multina#ionali'area 0irmelor8 iminuarea rolului politicilor na#ionale. Procesul e integrare a ebutat )ntr*un conte1t general8 mon ial8 e esc-i ere spre e1terior a economiilor europene. Crearea &C/(8 participarea la negocierile :ATT up 1G%2 !i i0eritele acor uri bilaterale ce pre"e eau concesii comerciale au con us la o liberali'are continu a sc-imburilor interna#ionale. Dn aceste con i#ii8 crearea blocurilor regionale nu pro uce istorsiuni si nu intra )n contra ic#ie cu logica liberala8 constituin o pie ica )n calea liberali'rii sc-imburilor interna#ionale\ Dn Uniunea (uropean8 principiul progresi"it#ii )n )nlturarea barierelor in calea sc-imburilor interna#ionale * instituit pentru a permite a9ustri suportabile !i o e'"oltare ec-ilibrat )n ansamblul Comunit#ii * a con us la un ritm e liberali'are mai )ncet ec6t cel global stimulat )n special e negocierile multilaterale &<C. U( nu este mai pu#in esc-is spre e1terior ec6t SUA * Xprima "oceX a liberului sc-imb global. Spre e1emplu8 rata e epen en# comercial +raportul procentual )ntre importurile unei #ri sau regiuni !i pro usul intern brut, !i rata e esc-i ere spre e1terior +raportul procentual )ntre e1porturile unei #ri sau regiuni !i pro usul intern brut,8 ca in icatori ai inser#iei relati"e )n economia mon ial8 precum !i ni"elul me iu al ta1elor "amale8 ca e1presie a gra ului e protec#ie e1tern8 rele" o situa#ie apropiat pentru U( !i SUA. Uniunea (uropean are o rat e epen en# e 118 1GK8 o rat e esc-i ere e 11831K !i o me ie pon erat a ta1elor "amale +la pro usele in ustriale, e %8?K 0a# e 13822K8 28?1K !i8 respecti"8 %83K aceia!i in icatori pentru SUA. /esc-i erea comercial a U( a 0ost8 )n acela!i timp8 )nso#it e 0enomene e interna#ionali'are a economiilor europene care au contribuit esen#ial la accelerarea globali'rii. Un rol important a re"enit liberali'rii 0lu1urilor e capital care au a0ectat )n mare msur autonomia politicilor na#ionale = ca e1presie a interna#ionali'rii accentuate. (conomiile !i*au creat structuri 0inanciare tot mai "ariate !i mai suple pentru a atrage capitalurile strine8 uc6n la o e1pansiune 0r prece ent a pie#elor 0inanciare. /ac )n 1G2. 0lu1urile 0inanciare mon iale 'ilnice erau e 13*1. miliar e [8 )n 1G4. se ri icau la 233 miliar e [8 a9ung6n 8 )n pre'ent8 la peste 1333 miliar e. (uropa comunitar particip acti" la aceast mi!care e mon iali'are a 0lu1urilor 0inanciare. Actul unic european a permis reali'area pie#ei
131

interne a capitalurilor )n ca rul unei mi!cri mon iale e reglementare !i esc-i ere a pie#elor 0inanciare. /in primele 133 e 0irme in ustriale cel mai bine clasate )n ierar-ia mon ial8 up ci0ra e a0aceri8 3% sunt europene. Peste %.K in in"esti#iile irecte mon iale pro"in in #ri ale U( care atrage 32*%3K in in"esti#iile e1terne irecte. Prin urmare8 Uniunea (uropean particip la procesul globali'rii )n msur comparabil cu SUA8 economiile europene cunosc6n un gra ri icat e interna#ionali'are !i esc-i ere spre e1terior. A"anta9ul esen#ial al integrrii economice este at abor area gra ual a strategiei e integrare8 ebut6n cu liberali'area sc-imburilor reciproce e bunuri8 ser"icii !i 0actori e pro uc#ie. Con0orm unei logici cumulati"e e integrare8 eterminat e e0ectul e propagare18 li8ert#ile de circ$laie oblig la e'"oltarea progresi" a politicilor comunitare +prin )mpr#irea competen#elor )ntre gu"ernele na#ionale !i Comunitate8 )n ba'a principiului e subsi iaritate, !i a politicilor comune +prin trans0erul total e competen#e, !i8 )n 0inal8 Bprin 0or#a lucrurilorC8 asigur integrarea politic. Dn conclu'ie8 Uniunea (uropean este mai mult ec6t un proces e regionali'are si nu trebuie pri"ita ca etapa sau ca simpla e1presie a liberali'rii sc-imburilor la ni"el global. Uniunea participa la e0orturile e e'"oltare a unui comer# liber8 con0orm opticii sale liberale8 ar 0r sa consi ere liberul sc-imb ca scop )n sine. Dn tratatele e ba'a8 ar mai ales prin Tratatul e la <aastric-t8 iar )n pre'ent prin Constituie8 Uniunea a a0irmat orin#a sa e a promo"a un mo el e societate ba'at pe concurenta si principiile e0icientei economice8 ar e0init8 )n egala msura8 printr*un ni"el ri icat e soli aritate !i e coe'iune )ntre na#iunile (uropei8 un mo el care sa rspun principiului urabilit#ii at6t )n plan intern8 cat si al rela#iilor e1terne. (ste solu#ia pe care europenii o consi era potri"ita pentru a men#ine pacea !i stabilitatea pe continentul european concomitent cu )ntrirea rolului su pe scena economic !i politic mon ial. Dn procesul globali'rii8 Uniunea poate "eni cu contribu#ia sa economica8 ar si cu "alorile si principiile sale8 o"e in 0ermitate !i 0or#a )n promo"area lor. %0 Dn 0ata problemelor legate e mon iali'are precum !i )n asumarea rolului pe care si*l impune e la )nceputuri pe scena lumii8 actualmente Uniunea (uropeana rspun e urmtoarelor priorit#i !i con i#iiE '0 Ameliorarea grad$l$i de coe=i$ne economica, +ociala +i teritoriala0 Re'ultat al unui proces e integrare )ntre #ri i0erite ca ni"el e e'"oltare8 capacitate competiti" si structuri ale speciali'rilor8 Uniunea (uropean este caracteri'at8 )n pre'ent8 e isparit#i teritoriale semni0icati"e8 care risc s se trans0orme )n 0actori e e'integrare prin is0unc#ionalitate )n con i#iile 0unc#ionrii mone ei unice concomitent cu e1tin erea spre (uropa Central !i e (st. %0 Ameliorarea com7etiti-it#ii internaionale, An condiiile $nei 7artici7#ri acti-e la circ$it$l economic mondial0 Pon erea Uniunii (uropene )n totalul 0lu1urilor comerciale a )nregistrat o ten in# e sc ere8 pon erea pro uselor ITOC
132

este relati" sc'ut8 at6t )n reali'area PI;*ului comunitar8 cat !i a e1porturilor8 U( este mai pu#in pre'en#a pe pie#ele inamice +cele in Asia,8 iar liberali'area global a sc-imburilor ampli0ic riscurile e e'ec-ilibre )n spa#iul european si ri ica probleme e competiti"itate pentru unele intre tarile membre. (0 Red$cerea decala@$l$i Antre 7$terea economic# i cea 7olitica0 Statutul U( e putere mon iala se atorea' 0or#ei sale economice. Pe primul loc up popula#ie8 cu o pon ere )n :/P mon ial e 23K si ca principal partener comercial al lumii +locul 1 la import cu 1482K )n total mon ial 0ata e 1?82K SUA si locul 2 la e1port8 cu 1G81K 0ata e 2381 K SUA,8 Uniunea (uropeana este cu certitu ine o putere mon iala in punct e "e ere economic. Speci0icul procesului e integrare europeana a us )ns la un recul al puterii politice si e reglementare a #rilor membre8 0r ca aceasta sa 0ie compensat cu o cre!tere e0ecti"a a puterii politice la ni"el comunitar. <0 o 7olitica de de=-oltare mai acti-#, ge+tionat# con:orm 7rinci7i$l$i de=-olt#rii d$ra8ile. :lobali'area8 )n con i#iile accenturii gra ului e liberali'are a sc-imburilor interna#ionale8 risc s accentue'e ecala9ele globale. Uniunea (uropeana nu se poate construi !i e'"olta urabil )ntr*o lume r"!it e con0licte politice si militare8 e probleme e sub'isten#8 e acces minim la e uca#ie !i un me iu sntos e "iata. U( este ast'i organi'at !i poate e"eni puternic prin )ntrirea imensiunii sale politice. (0 Ultimul "al e e1tin ere a Uniunii (uropene8 numit the C!ing%!angD enlargement8 a mo i0icat esen#ial conte1tul geopolitic )n (uropa !i a creat con i#iile pentru a0irmarea "oca#iei e1terne a Uniunii. Inclus )n proiectele 0on atoare8 ar marginali'at prin a optarea meto ei neo* 0unc#ionaliste e integrare8 imensiunea e1tern a procesului e integrare s*a conturat cu i0icultate !i a rmas )n omeniul cooperrii inter*gu"ernamentale. Robert Sc-umann8 )n /eclara#ia e la G mai 1G.3 spuneaE EContri!uia pe care o Europ organi'at 0i puternic poate # o aduc ci"ili'aiei e#te indi#pen#a!il meninerii relaiilor de paceF. Uniunea este ast'i su0icient e organi'at !i poate e"eni puternic prin )ntrirea imensiunii sale politice8 pentru a contribui acti" la pacea !i prosperitatea global. Con!tient !i interesat e cre!terea rolului su pe plan e1tern8 Uniunea (uropean a ini#iat )n eceniul trecut un proces in ce )n ce mai coerent e cooperare regional !i e esc-i ere )n pro1imitatea sa geogra0ic8 e0init prin 3 arii e interesE (uropa Central !i e (st8 ;alcanii e 5est !i <e iteranieni . (lementele comune i"erselor abor ri regionale au 0ostE pacea8 stabilitatea8 promo"area "alorilor comune +)n special emocra#ia !i libert#ile 0un amentale,8 e'"oltarea !i integrarea comercial. Cea mai e succes component a politicii e1terne a 0ost in iscutabil procesul e e1tin ere. /ar8 e1tin erea Uniunii nu poate continua la nes06r!itH cel pu#in8 nu raportat la op#iunea pentru men#inerea actualelor structuri e integrare !i perspecti"a uni0icrii politice. Limitele sistemului institu#ional8 ni"elul re us e coe'iune social8 slaba soli aritate !i i entitate european8 i0icult#ile e armoni'are !i coor onare a politicilor na#ionale )n msura necesar 0unc#ionrii pie#ei interne !i a reali'rii
133

obiecti"elor comune sunt oar cele mai "i'ibile aspecte care atrag aten#ia asupra 0aptului c Uniunea (uropean a atins punctul critic )n procesul e e1tin ere. Con0orm art.%G al Tratatului Uniunii (uropene8 orice stat european poate cere a erarea la Uniune8 ac respect "alorile comune ale #rilor membre !i criteriile e a erare. Dn po0i a i0icult#ilor pe care le )nt6mpin !i a imaginii sale e1terne nu 0oarte 0a"orabil8 Uniunea )!i men#ine 0or#a e atrac#ie !i unele #ri "ecine !i*au e1primat e9a aspira#ia lor european. Accentuarea isparit#ilor intra*europene prin a erarea unor #ri cu ni"eluri sc'ute e e'"oltare pre'int )ns importante riscuri e e'integrare8 put6n merge c-iar p6n la trans0ormarea spa#iului european oar )ntr*o simpl 'on e liber sc-imb. P(5 a 0ost conceput ca un ca ru e re0erin# pentru rela#iile )ntre Uniunea (uropean !i #rile membre8 pe e o parte8 !i #rile in "ecintatea estic !i su ic8 pe e alt parte. (a nu creea' noi structuri !i noi obliga#ii8 ci oar urmre!te s o0ere un plus e moti"a#ie8 concentrare pe obiecti"e prioritate !i "aloare a ugat pentru rela#iile e cooperare regional erulate )n ca rul Acor urilor e Asociere sau a Acor urilor e Parteneriat !i Cooperare. Elementele de:initorii ale !oliticii E$ro7ene de Vecin#tate +$nt) a6 documentul de #trategie7 !6 planurile de aciune7 c6 rapoartele de ar7 d6 noul in#trument pentru "ecintate 0i parteneriat 58IB(6. Con0orm Comunicrii Comisiei8 obiecti"ul strategic al P(5 )l constituie C mprirea cu rile "ecine a !eneficiilor e)tinderii =E #pre Europa Central 0i de E#t& pentru a ntri #ta!ilitatea& #ecuritatea 0i !un#tarea tuturor popoarelor ace#tora. P(5 "a )ncerca s pre"in emergena unor noi linii de di"i'are )ntre Uniunea e1tins !i noii si "ecini !i s le o0ere po#i!ilitatea de a participa la di"er#e acti"iti ale =E printr* o cooperare )ntrit )n omeniul politic8 economic8 al securit#ii !i )n omeniul cultural.F Rela#iile pri"ilegiate cu "ecinii sunt con i#ionate e anga9amentul )n irec#ia promo"rii !i respectrii S-alorilor com$neC. O8iecti-ele ma@ore ale 7oliticii de -ecin#tate 7ot :i +inteti=ate a+t:el) E pre"enirea conflictelor 0i a actelor de agre#iune n "ecintatea =niunii Europene7 #oluionarea di#putelor 0i conflictelor e)i#tente7 #ta!ilirea unor relaii #tr:n#e de parteneriat n domeniul politic& economic 0i cultural& !a'ate pe "alori comune& pro#peritate 0i #ecuritate7 controlul migraiei 0i a tuturor formelor de trafic ilegal7 protecia #ecuritii cetenilor =niunii 0i ai rilor "ecine.

13%

*i8liogra:ia)
1. L$i Mi"aela8 Integrarea economic european. ;ucure!tiE ( itura (conomic8 233. 2. 6a"i$ Letiia, Agricultura Uniunii (uropene sib impactul politicilor agricole comune8 ;ucure!ti 233? 3. Ion Ignat, Uniunea (uropean !i <onetar (uropean. Ia!i8 1GG% %. Emilian Do8re+c$, Integrarea economic. ;ucure!ti8 1GG? .. Va+ile Nec"ita, Integrarea european. Ia!i8 1GG4 ?. D$mitr$ Miron, (conomia integrrii europene. ;ucure!ti8 1GG4 2. D$mitr$ Moldo-an$, (conomia rela#iilor e1terne. C-i!inu8 1GGG. 4. Valentin Railean. Integrarea economic european.8 C-i!inu 2331 G. Galina Odagi$ Integrarea economic european C-i!inu8 2331. 13. Mi"aela L$i. Integrarea (conomic (uropean. ;ucure!ti8 233.. 11. ZZZ.europe.eu

13.