Biletul nr.1 1.Cum se clasific profesionitii contabili?

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic: - dependenti, cu statut de angajati; - independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; - in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor. 2.Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei categorii sfera de cuprindere a impozitului. ART. 1 Contribuabili Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmtoarele persoane, denumite n continuare contribuabili: a! persoanele juridice rom!ne; Norme metodologice b! persoanele juridice strine care desf"oar activitate prin intermediul unui sediu permanent n #om!nia; Norme metodologice c! persoanele juridice strine "i persoanele fizice nerezidente care desf"oar activitate n #om!nia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic ; $ n vigoare de la % ian. &'%&( d! persoanele juridice strine care realizeaz venituri din)sau n legtur cu propriet*i imobiliare situate n #om!nia sau din v!nzarea)cesionarea titlurilor de participare de*inute la o persoan juridic rom!n; e! persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice rom!ne, pentru veniturile realizate at!t n #om!nia c!t "i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest caz, impozitul datorat de persoana fizic se calculeaz, se re*ine "i se vars de ctre persoana juridic rom!n. f! persoanele juridice cu sediul social n #om!nia, nfiin*ate potrivit legisla*iei europene. ART. 1" #fera de cuprindere a impozitului +mpozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz: a! n cazul persoanelor juridice rom!ne "i al persoanelor juridice cu sediul social n #om!nia, nfiin*ate potrivit legisla*iei europene, asupra profitului impozabil ob*inut din orice surs, at!t din #om!nia, c!t "i din strintate; b! n cazul persoanelor juridice strine care desf"oar activitate prin intermediul unui sediu permanent n #om!nia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; c! n cazul persoanelor juridice strine "i persoanelor fizice nerezidente care desf"oar activitate n #om!nia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic, asupra pr*ii din profitul impozabil al asocierii care se atribuie fiecrei persoane; $ n vigoare de la % ian. &'%&( d! n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din)sau n legtur cu propriet*i imobiliare situate n #om!nia sau din v!nzarea)cesionarea titlurilor de participare de*inute la o persoan juridic rom!n, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; e! n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice rom!ne care realizeaz venituri at!t n #om!nia, c!t "i n strintate, din asocieri fr personalitate juridic, asupra pr*ii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. Biletul nr.2 1.Ce intelegeti prin audit in general$ dar prin audit financiar$ dar prin audit statutar? Prin audit in generale se intelege e,aminarea profesionala a unei informatii in vederea e,primarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu $standard, norma( de calitate. -udit financiar . orice interventie cu c/aracter de control, analiza,verificare,cercetaresau studio in contabilitatea unei entitati, efectuata de un profesionist contabil competentsi independent, daca celelalte elemente fundamentale ale definitiei auditului in generalsunt reunite. Prin audit statutar se intelege e,aminarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea e,primarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit. 2.Precizati in ce conditii datoreaza organizatiile non % profit impozit pe profit si cum se determine acesta. Organiza*iile nonprofit, organiza*iile sindicale "i organiza*iile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit "i pentru veniturile din activit*i economice realizate p!n la nivelul ec/ivalentului n lei a %0.''' euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de %'1 din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevzut la alin. $&(, adica: a! cotiza*iile "i ta,ele de nscriere ale membrilor; b! contribu*iile bne"ti sau n natur ale membrilor "i simpatizan*ilor; c! ta,ele de nregistrare stabilite potrivit legisla*iei n vigoare; d! veniturile ob*inute din vize, ta,e "i penalit*i sportive sau din participarea la competi*ii "i demonstra*ii sportive; e! dona*iile "i banii sau bunurile primite prin sponsorizare; f! dividendele "i dob!nzile ob*inute din plasarea disponibilit*ilor rezultate din venituri scutite; g! veniturile pentru care se datoreaz impozit pe spectacole; &! resursele ob*inute din fonduri publice sau din finan*ri nerambursabile; i! veniturile realizate din ac*iuni ocazionale precum: evenimente de str!ngere de fonduri cu ta, de participare, serbri, tombole, conferin*e, utilizate n scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; '! veniturile e,cep*ionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate n proprietatea organiza*iilor nonprofit, altele dec!t cele care sunt sau au fost folosite ntr-o activitate economic; (! veniturile ob*inute din reclam "i publicitate, realizate de organiza*iile nonprofit de utilitate public, potrivit legilor de organizare "i func*ionare, din domeniul culturii, cercetrii "tiin*ifice, nv*m!ntului, sportului, snt*ii, precum "i de camerele de comer* "i industrie, organiza*iile sindicale "i organiza*iile patronale. Norme metodologice l! sumele primite ca urmare a nerespectrii condi*iilor cu care s-a fcut dona*ia)sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective s fie utilizate de ctre organiza*iile nonprofit, n anul curent sau n anii urmtori, pentru realizarea scopului "i obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, dup caz; m! veniturile realizate din despgubiri de la societ*ile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele dec!t cele care sunt utilizate n activitatea economic; n! sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului +++. Organiza*iile prevzute n prezentul alineat datoreaz impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele dec!t cele prevzute la alin. $&( sau n prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevzute la art. %2 alin. $3ota de impozit pe profit care se aplic asupra profitului impozabil este de %41, cu e,cep*iile prevzute la art. 56.( sau art. %6, dup caz.$ 3ontribuabilii care desf"oar activit*i de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaz aceste venituri n baza unui contract de asociere, "i n cazul crora impozitul pe profit datorat pentru activit*ile prevzute n acest articol este mai mic dec!t 01 din veniturile respective sunt obliga*i la plata unui impozit de 01 aplicat acestor venituri nregistrate( Biletul nr. 1.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar? Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale prinoferirea unei reasigurari referitoare la cinci aspecte care privesc intreprinderea : -acuratetea situatiilor financiare; -continuitatea activitatii si solvabilitatea firmei; -e,istenta)ine,istenta unor fraude;

-respectarea de catre firma a reglementarilor specifice si generale; -comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si problemele sociale. 2.Prezentati cum se determine impozitul pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe langa )enituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin si )enituri din acti)itatea unui bar de noapte? 3ontribuabilii care desf"oar activit*i de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaz aceste venituri n baza unui contract de asociere, "i n cazul crora impozitul pe profit datorat pentru activit*ile prevzute n acest articol este mai mic dec!t 01 din veniturile respective sunt obliga*i la plata unui impozit de 01 aplicat acestor venituri nregistrate Biletul nr." 1.Ce este auditul intern? -uditul intern este, in interiorul unei intreprinderii sau al unui organism, o activitate independenta de aprecierea sau controlul operatiilor; el este in serviciul 3onducerii. +n acest domeniu, el este un control care are drept functie estimarea si evaluarea eficacitatii altor controale. Obiectivul auditului intern este de a asista membrii 3onducerii in e,ercitarea eficace a responsabilitatilor lor furniz!nd analize, aprecieri, recomandari si comentarii pertinente referitoare la activitatile e,aminate 2.Care este sfera de cuprindere a elementelor similare )eniturilor si a elemerttelor similare c&eltuielilor in )ederea determinarii impozitului pe profit. *ati unele e+emple in urma carora pot rezulta elemente similare )eniturilor si c&eltuielilor. +n cadrul elementelor similare veniturilor se includ: - diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii. 7le devin impozabile la data incasarii)platii acestora pentru perioada retratata sau transpusa; - rezervele din reevaluare, in situatia in care au fost deductibile din profitul impozabil, cu valoarea aferenta reducerii sau anularii lor, indiferent daca reducerea sau anularea are loc ca urmare a modificarii destinatiei, distribuirii participantilor la capitalul societatii, lic/idarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau a oricarui alt motiv. +n cazul in care un alt contribuabil preia o rezerva ca urmare a divizarii sau fuziunii, valoarea anularii-diminuarii rezervei nu se considera element similar venitului; - sumele $reprezent!nd venituri( aferente ratelor scadente in anul &''2 rezultate din contractele cu plata in rate pentru care s-a optat p!na a data de 5' aprilie &''0, inclusiv, ca impunerea veniturilor sa se faca pe masura ce ratele devin scadente. +n cadrul elementelor similare c/eltuielilor se includ: - diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii. 7le devin impozabile la data incasarii)platii acestora pentru perioada retratata sau transpusa; - c/eltuiala cu valoarea neamortizata a c/eltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fi,e de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. +n acest caz, c/eltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. +n mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale; - c/eltuielile de administrare capitalizate in valoarea stocurilor $la data scaderii din gestiune a stocului respectiv(; - sumele $reprezent!nd c/eltuieli( aferente ratelor scadente in anul &''2 rezultate din contractele cu plata in rate pentru care s-a optat p!na a data de 5' aprilie &''0, inclusiv, ca impunerea veniturilor sa se faca pe masura ce ratele devin scadente si automat si c/eltuielile corespunzatoare sa fie deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului. Biletul nr., 1.Care sunt deosebirile fundamental intre auditul intern si auditul statutar? Deosebirile intre auditul intern "i auditul statutar: %. Statutul auditorului. -uditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe pia*, pe c!nd auditorul intern face parte din structura ntreprinderii. &. 8eneficiarul auditului. -uditorul statutar lucreaz n folosul utilizatorilor situa*iilor financiare, pe c!nd auditorul intern lucreaz n beneficiul responsabililor structurii interne a ntreprinderii. 5. Obiectivele auditului. -uditul intern are ca obiectiv e,isten*a, adaptabilitatea "i modul de aplicare a procedurilor deci a sistemului de control intern al ntreprinderii, pe c!nd auditul statutar are ca obiectiv e,primarea unei opinii cu privire la imaginea fidel a pozi*iei performan*ei "i situa*iei financiare. Deci controlul intern este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc. 9. Domeniul de aplicare. -uditul statutar cuprinde toate func*iile ntreprinderii n msura n care activit*ile contribuie la elaborarea situa*iilor financiare. -uditul intern are o arie mult mai vast, el cuprinde nu doar toate func*iile ntreprinderii dar n integralitatea acestora. 0. Pozi*ia fa* de fraud. -uditorul statutar re*ine o fraud doar n msura n care aceasta are un impact asupra situa*iilor financiare n afara altor obliga*ii legale ale auditorului cum ar fi obliga*ia de divulgare, pe c!nd auditorul intern, de"i nu are ca obiectiv descoperirea de fraude, este mult mai n msur s contribuie la prevenirea "i descoperirea fraudelor, suspect!nd "i ad!ncind controlul asupra oricrei nerespectri a procedurilor de control intern. 4. +ndependen*a este diferit, auditorul statutar are independen* absolut fa* de ntreprindere, auditorul intern are independen* restrictiv, adic este independent fa* de orice structur a ntreprinderii auditat, nu "i fa* de conducere. 2. Periodicitatea auditurilor -uditorul statutar vine temporar n ntreprindere "i de fiecare dat are aceia"i interlocutori, auditorul intern este permanent n ntreprindere "i temporar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de audit intern. 6. :etodologie -uditul statutar se e,ercit pe baza unei metodologii unice "i unitare, stabilit de +--S8 - 3onsiliul pentru Standarde +nterna*ionale de -udit "i -uditare, pe c!nd auditul intern, de"i se e,ercit pe baza unei metodologii stabilite de ++-+ - +nstitutul +nterna*ional al -uditorilor +nterni, n aplicare, ea este adaptat la specificul "i cultura ntreprinderii. 2.*ati e+emple de c&eltuieli nedeductibile- indiferent de conte+tui in care se efectueaza. -c/.cu impozitul pe profit - c/.cu amenzile datorate autoritatilor romane - c/.aferente veniturilor neimpozabile Biletul nr.. 1./n ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea? ;egatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor , calcularea impozitelor si returnarile de ta,e si impozite a facut din profesia contabila un centru natural de e,pertiza. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitatii. Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile. -ctivitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o arie larga de servicii: -conformarea la regulile fiscale, -planificarea si consultanta fiscala, -reprezentarea in fata instantelor juridice - servicii legate de impozitarea corporatiilor. Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare corespunzatoare 2.*ati e+emple de c&eltuieli cu deductibilitate limitata. 3/eltuieli cu deductibilitate limitata: a(c/eltuielile de protocol n limita unei cote de &1 aplicat asupra diferen*ei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile "i totalul c/eltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dec!t c/eltuielile de protocol "i c/eltuielile cu impozitul pe profit;

b! suma c/eltuielilor cu indemniza*ia de deplasare acordat salaria*ilor pentru deplasri n #om!nia "i n strintate, n limita a de &,0 ori nivelul legal stabilit pentru institu*iile publice; c! c/eltuielile sociale, n limita unei cote de p!n la &1, aplicat asupra valorii c/eltuielilor cu salariile personalului, potrivit ;egii nr. 05)&''5 - 3odul muncii, cu modificrile "i completrile ulterioare. +ntr sub inciden*a acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru na"tere, ajutoarele pentru nmorm!ntare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile "i protezele, precum "i c/eltuielile pentru func*ionarea corespunztoare a unor activit*i ori unit*i aflate n administrarea contribuabililor: grdini*e, cre"e, servicii de sntate acordate n cazul bolilor profesionale "i al accidentelor de munc p!n la internarea ntr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamili"ti, pentru "colile pe care le au sub patronaj, precum "i alte c/eltuieli efectuate n baza contractului colectiv de munc. <n cadrul acestei limite, pot fi deduse "i c/eltuielile reprezent!nd: tic/ete de cre" acordate de angajator n conformitate cu legisla*ia n vigoare, cadouri n bani sau n natur oferite copiilor minori "i salaria*ilor, cadouri n bani sau n natur acordate salariatelor, costul presta*iilor pentru tratament "i odi/n, inclusiv transportul pentru salaria*ii proprii "i pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salaria*ii care au suferit pierderi n gospodrie "i contribu*ia la fondurile de interven*ie ale asocia*iei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din "coli "i centre de plasament; Biletul nr.0 1.Cum e+plicati necesitatea reglementarii profesiei contabile? +n timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele 5 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume: 7ducatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor; 7tica: comportamentul deontologic al membrilor lor; - 3alitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor. Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze practicile profesionale la nivel inalt,inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor. =ecesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de: a( profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii; b( conditiile de piata in care activeaza profesia; c( calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica: - adoptarea de standard profesionale, te/nice; - adoptarea de reguli etice; - nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc. 2. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible c&eltuielile cu ser)iciile de management- consultanta- asistenta sau alte prestari de ser)icii. Pentru a deduce c/eltuielile cu serviciile de management, consultan*, asisten* sau alte prestri de servicii trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele condi*ii: - serviciile trebuie s fie efectiv prestate, s fie e,ecutate n baza unui contract nc/eiat ntre pr*i sau n baza oricrei forme contractuale prevzute de lege; justificarea prestrii efective a serviciilor se efectueaz prin: situa*ii de lucrri, procese-verbale de recep*ie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de pia* sau orice alte materiale corespunztoare; - contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii c/eltuielilor prin specificul activit*ilor desf"urate. =u intr sub inciden*a condi*iei privitoare la nc/eierea contractelor de prestri de servicii, prevzut la art. &% alin. $9( lit. m( din 3odul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate "i de persoane juridice, cum sunt: cele de ntre*inere "i reparare a activelor, serviciile po"tale, serviciile de comunica*ii "i de multiplicare, parcare, transport "i altele asemenea. Pentru servicii de management, consultan* "i asisten* te/nic prestate de nereziden*ii afilia*i contribuabilului, la analiza tranzac*iilor pentru determinarea deductibilit*ii c/eltuielilor trebuie s se aib n vedere "i principiile din comentariul la articolul > privind impunerea ntreprinderilor asociate din 3onven*ia-model cu privire la impozitele pe venit "i impozitele pe capital. -naliza trebuie s aib n vedere: $i( pr*ile implicate; $ii( natura serviciilor prestate; $iii( elementele de recunoa"tere a c/eltuielilor "i veniturilor pe baza documentelor justificative care s ateste prestarea acestor servicii Biletul nr.1 1.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. 3/iar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare asituatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul . 2.Prezentati regimul fiscal in cazul c&eltuielilor cu sponsorizarea. 3/eltuielile de sponsorizare "i)sau mecenat "i c/eltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri "i)sau acte de mecenat, potrivit prevederilor ;egii nr. 5&)%>>9 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, "i ale ;egii bibliotecilor nr. 559)&''&, republicat, cu modificrile "i completrile ulterioare, precum "i cei care acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente n limita minim precizat mai jos: 1. 5 la mie din cifra de afaceri; 2. &'1 din impozitul pe profit datorat. <n limitele respective se ncadreaz "i c/eltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, n scopul construc*iei de localuri, al dotrilor, ac/izi*iilor de te/nologie a informa*iei "i de documente specifice, finan*rii programelor de formare continu a bibliotecarilor, sc/imburilor de speciali"ti, a burselor de specializare, a participrii la congrese interna*ionale; Biletul nr.2 1.Rolul profesiei contabile pentru dez)oltarea economiei. 8ilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. +ntreprinderile mici si mijlocii reprezinta peste 6'1 din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt implicate in toate domeniile vietii economice si sociale: ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. ?iind implicate in atatea structure ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale, contribuie la performantele pietelor fianciare etc. 2.Prezentati regimul fiscal al c&eltuielilor cu dobanzile. 3/eltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. @radul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor e,istente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. +n cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu e,ceptia celor prevazute in paragraful anterior, dobanzile deductibile sunt limitate la: a( nivelul ratei dobanzii de referinta a 8ancii =ationale a #omaniei, corespunzatoare ultimei luni din tri-mestru, pentru imprumuturile in lei; b( nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv, pentru imprumuturile in valuta. =ivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin /otarare a guvernului. ;imita prevazuta la paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. -ceasta limita nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoanelor juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in #omania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. +n cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activita-tea printr-un sediu permanent in #omania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu. Biletul nr.13 1.*espre #tandardele /nternationale de Audit. Standardele +nternationale de -udit $+S-( sunt utilizate la auditarea situatiilor financiare. +S- se utilizeaza, de asemenea, adaptate conform necesitatilor, pentru auditarea altor informatii si pentru servicii cone,e. +S- contin principiile de baza si procedurile esentiale $identificate dupa fontul literei cu care sunt tiparite, si anume, caractere aldine(, precum si recomandarile aferente sub forma materialelor e,plicative si a altor materiale. Principiile de baza si procedurile esentiale trebuie sa fie interpretate n conte,tul materialelor e,plicative, si al altor materiale care ofera ndrumari privind modul de aplicare.

Pentru ntelegerea si aplicarea principiilor de baza si a procedurilor esentiale, precum si a recomandarilor aferente trebuie sa se ia n considerare ntregul te,t al +S-, incluz!ndu-se si materialele e,plicative si celelalte materiale continute n +S-, si nu doar te,tul tiparit cu caracter aldin. <n situatii e,ceptionale, un auditor financiar poate considera necesara abaterea de la +S-, cu scopul de a realiza mai eficient obiectivul unui audit financiar. 3!nd apar astfel de situatii, auditorul financiar trebuie sa fie pregatit sa justifice aceasta abatere. +S- trebuie sa se aplice doar aspectelor semnificative 2.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mi'ioc fi+ pentru a fi deductible amortizarea fiscal. :ijlocul fi, amortizabil este orice imobilizare corporal care ndepline"te cumulativ urmtoarele condi*ii: a! este de*inut "i utilizat n produc*ia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nc/iriat ter*ilor sau n scopuri administrative; b! are o valoare fiscal mai mare dec!t limita stabilit prin /otr!re a @uvernului, la data intrrii n patrimoniul contribuabilului; c! are o durat normal de utilizare mai mare de un an. Pentru imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care formeaz un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizrii se are n vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intr n structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de cea a activului rezultat, amortizarea se determin pentru fiecare component n parte. Sunt, de asemenea, considerate mijloace fi,e amortizabile: a! investi*iile efectuate la mijloacele fi,e care fac obiectul unor contracte de nc/iriere, concesiune, loca*ie de gestiune sau altele asemenea; b! mijloacele fi,e puse n func*iune par*ial, pentru care nu s-au ntocmit formele de nregistrare ca imobilizare corporal; acestea se cuprind n grupele n care urmeaz a se nregistra, la valoarea rezultat prin nsumarea c/eltuielilor efective ocazionate de realizarea lor; c! investi*iile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de substan*e minerale utile, precum "i pentru lucrrile de desc/idere "i pregtire a e,trac*iei n subteran "i la suprafa*; d! investi*iile efectuate la mijloacele fi,e e,istente, sub forma c/eltuielilor ulterioare realizate n scopul mbunt*irii parametrilor te/nici ini*iali "i care conduc la ob*inerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fi,; e! investi*iile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natura celor apar*in!nd domeniului public, precum "i n dezvoltri "i modernizri ale bunurilor aflate n proprietate public; f! amenajrile de terenuri. Biletul nr.11 1. Aspecte conceptuale pri)ind etica. 7tica isi are originea in cuvantul Aet/osB din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati. 7tica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala. 7tica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale. 2. Ce reprezint )aloarea fiscal a unui mi'ioc fi+. 4n cazul 5n care se )inde la un pret mai mic dec6t )aloarea rdmas neamortizat fiscal- aceasta este deductibil la determinarea impozitului pe profit? Caloarea fiscal a unui mijloc fi, reprezint valoarea fiscal de intrare a mijloacului fi,, diminuat cu amortizarea fiscal a acestuia. Potrivit art. &9 alin. $%0( din ;egea nr.02%)&''5 privind 3odul fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare Ac!"tigurile sau pierderile rezultate din v!nzarea ori scoaterea din func*iune a mijloacelor fi,e se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezint valoarea fiscal de intrare a mijloacelor fi,e, diminuat cu amortizarea fiscalB. Caloarea fiscal ramas neamortizat reprezint, in conformitate cu prevederile pct. 2% 0 din D.@. nr. 99)&''9 privind =ormele de aplicare a 3odului fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare, diferen*a dintre valoarea de intrare fiscala "i valoarea amortizarii fiscale. Punctul 5 alin. $9( din Decizia nr. &)&''9 privind aplicarea unitar a unor prevederi referitoare la impozitul pe profit, conven*iile de evitare a dublei impuneri, accize "i ta,a pe valoarea adugat, precizeaz : A<n aplicarea prevederilor art. &9 alin. $%0( din ;egea nr. 02%)&''5, c/eltuielile nregistrate ca urmare a casrii sau cedrii unui mijloc fi, amortizabil sau terenurilor, calculate ca diferen* ntre valoarea fiscal de intrare a acestora "i amortizarea fiscal, dup caz, sunt c/eltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile.B -lin. $%( al art. %> din ;egea nr. 02%)&''5 privind 3odul fiscal, cu modificrile "i completrile ulterioare, prevede : A$%( Profitul impozabil se calculeaz ca diferen* ntre veniturile realizate din orice surs "i c/eltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile "i la care se adaug c/eltuielile nedeductibile. ;a stabilirea profitului impozabil se iau n calcul "i alte elemente similare veniturilor "i c/eltuielilor potrivit normelor de aplicare.B Prin urmare av!nd in vedere prevederile legale invocate mai sus, valoarea rmas neamortizat $calculat ca diferen* ntre valoarea fiscal de intrare "i amortizarea fiscal( a unui mijloc fi, care face obiectul unei v!nzri este c/eltuial in scopul realizrii de venituri, iar impozitul pe profit se calculeaz dupa regula general stipulat la art. %> alin. $%( din 3odul fiscal. Biletu/ nr.12 1.7ecesitatea unui cod etic al profesiei contabile. 3onform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includ, in functie de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de e,ercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional. Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora. Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice. 2.Care este regimul fiscal din punctul de )edere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere sau administrare? Potrivit prevederilor ;egii nr. 02%)&''5 privind 3odul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea stabilirii bazei impozabile, Eitlului ++, art. &%, c/eltuielile efectuate de o societate se impart in trei grupe: +. 3/eltuieli deductibile ++. 3/eltuieli cu deductibilitate limitata +++. 3/eltuieli nedeductibile +n grupa c/eltuielilor cu deductubilitatea limitata se incadreaza si: m( c/eltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, c/eltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale. Biletul nr.1 1. Codul etic /8AC$ rol- structur. 3odul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol: - da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor; - protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc. 3odul etic este structurat in trei parti si && de sectiuni: Partea A F destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajati- contine 4 sectiuni Sectiunea %''- +ntroducere si principii fundamentale Sectiunea %%' F +ntegritatea Sectiunea %&' F Obiectivitatea Sectiunea %5' F 3ompetenta profesionala si prudenta Sectiunea %9' - 3onfidentialitatea

Sectiunea %0' F 3omportamentul profesional Partea B 9 destinat profesiionistilor contabili independenti F %'sectiuni Sectiunea &'' F +ntroducere Sectiunea &%' F -cceptarea unui client Sectiunea &&' -3onflicte de interes Sectiunea &5' F Opinii suplimentare Sectiunea &9' F Onorarii si alte tipuri de remuneratii Sectiunea &0' F :arGetingul serviciilor profesionale Sectiunea &4' - 3adouri si ospitalitate Sectiunea &6' F Obiectivitate- toate serviciile Sectiunea &>' F +ndependenta in misiuni de audit si certificare Partea C F destinata profesionistilor contabili nagajati F 4 sectiuni Sectiunea 5'' F +ntroducere Sectiunea 5%' F3onflicte potentiale Sectiunea 5&' F +ntocmirea si raportarea informatiilor H Sectiunea 55' F ;uarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 59' - +nterese financiare Sectiunea 50' F Stimulente. -cceptarea si emiterea de oferte 2.Prezentati regimul deductibilitatii 5n cazul pro)izioanelor. Codul fiscal: ART. 22 Provizioane i rezerve :1! 3ontribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor "i provizioanelor, numai n conformitate cu prezentul articol, astfel: b! provizioanele pentru garan*ii de bun e,ecu*ie acordate clien*ilor; Norme metodologice c! provizioanele constituite n limita unui procent de &'1 ncep!nd cu data de % ianuarie &''9, &01 ncep!nd cu data de % ianuarie &''0, 5'1 ncep!nd cu data de % ianuarie &''4, din valoarea crean*elor asupra clien*ilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dec!t cele prevzute la lit. d(, f(, g( "i i(, care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi*ii: %. sunt nregistrate dup data de % ianuarie &''9; &. sunt ne ncasate ntr-o perioad ce dep"e"te &2' de zile de la data scaden*ei; 5. nu sunt garantate de alt persoan; 9. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 0. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; Norme metodologice d! provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare "i func*ionare, de ctre institu*iile de credit, institu*iile financiare nebancare nscrise n #egistrul general *inut de 8anca =a*ional a #om!niei, precum "i provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare; i! provizioanele de risc pentru opera*iunile pe pie*ele financiare, constituite potrivit reglementrilor 3omisiei =a*ionale a Calorilor :obiliare; '! provizioanele constituite n limita unei procent de %''1 din valoarea crean*elor asupra clien*ilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dec!t cele prevzute la lit. d(, f(, g( "i i(, care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi*ii: %. sunt nregistrate dup data de % ianuarie &''2; &. crean*a este de*inut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de desc/idere a falimentului, pe baza /otr!rii judectore"ti prin care se atest aceast situa*ie; 5. nu sunt garantate de alt persoan; 9. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 0. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului. (! provizioanele pentru nc/iderea "i urmrirea post nc/idere a depozitelor de de"euri, constituite de contribuabilii care desf"oar activit*i de depozitare a de"eurilor, potrivit legii, n limita sumei stabilite prin proiectul pentru nc/iderea "i urmrirea post nc/idere a depozitului, corespunztoare cotei-pr*i din tarifele de depozitare percepute; l! provizioanele constituite de companiile aeriene din #om!nia pentru acoperirea c/eltuielilor de ntre*inere "i reparare a parcului de aeronave "i a componentelor aferente, potrivit programelor de ntre*inere a aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre -utoritatea -eronautic 3ivil #om!n. i! provizioanele de risc pentru opera*iunile pe pie*ele financiare, constituite potrivit reglementrilor 3omisiei =a*ionale a Calorilor :obiliare; '! provizioanele constituite n limita unei procent de %''1 din valoarea crean*elor asupra clien*ilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dec!t cele prevzute la lit. d(, f(, g( "i i(, care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi*ii: %. sunt nregistrate dup data de % ianuarie &''2; &. crean*a este de*inut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de desc/idere a falimentului, pe baza /otr!rii judectore"ti prin care se atest aceast situa*ie; 5. nu sunt garantate de alt persoan; 9. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 0. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului. (! provizioanele pentru nc/iderea "i urmrirea post nc/idere a depozitelor de de"euri, constituite de contribuabilii care desf"oar activit*i de depozitare a de"eurilor, potrivit legii, n limita sumei stabilite prin proiectul pentru nc/iderea "i urmrirea post nc/idere a depozitului, corespunztoare cotei-pr*i din tarifele de depozitare percepute; l! provizioanele constituite de companiile aeriene din #om!nia pentru acoperirea c/eltuielilor de ntre*inere "i reparare a parcului de aeronave "i a componentelor aferente, potrivit programelor de ntre*inere a aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre -utoritatea -eronautic 3ivil #om!n. :0! <n n*elesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se n*elege "i majorarea unui provizion sau a unei rezerve. :1! Provizioanele constituite pentru crean*ele asupra clien*ilor, nregistrate de ctre contribuabili nainte de % ianuarie &''9, sunt deductibile n limitele prevzute la alin. $%( lit. c(, n situa*ia n care crean*ele respective ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi*ii: a! nu sunt garantate de alt persoan; b! sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; c! au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; d! crean*a este de*inut asupra unei persoane juridice pentru care a fost desc/is procedura falimentului, pe baza /otr!rii judectore"ti prin care se atest aceast situa*ie; e! nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru crean*a respectiv. Biletu/ nr.1" 1. *espre integritate. Concept; +ntegritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie s fie drept si onest n toate relatiile profesionale si de afaceri si sa nu asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare consumatorii. Comentarii; In profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea: contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare contin declaratii sau informatii eronate; omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare 2. Prezentati care este regimul pierderilor fiscale 5n cazul impozitului pe profit. Pierderea anual, stabilit prin declara*ia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile impozabile ob*inute n urmtorii 0 ani consecutivi $2 ani incepand cu '% '% &''>(. #ecuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora. Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care "i nceteaz e,isten*a prin divizare sau fuziune nu se recupereaz de ctre contribuabilii nou- nfiin*a*i sau de ctre cei care preiau patrimoniul societ*ii absorbite, dup caz.

<n cazul persoanelor juridice strine, pierderea se recuperaz lu!ndu-se n considerare numai veniturile "i c/eltuielile atribuibile sediului permanent n #om!nia. 3ontribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit "i care anterior au realizat pierdere fiscal intr sub inciden*a regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit la sistemul de impozitare a profitului. -ceast pierdere se recupereaz pe perioada cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale "i limita celor 0 ani. Biletul nr.1, 1. *espre obiecti)itate. Concept. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompabilitatea si in nici o alta situatie care ar putea detemina un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala cinstea si corectitudinea. Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a altor persoane. ?actori - sunt e,pusi unor situatii in care asupra lor se pot e,ercita presiuni care le pot diminua obiectivitatea imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar e,ista eceste posibile presiuni si trebuie sa domine un caracter rezonabil evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele altora sa incalce obiectivitatea Erebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul obiectivitatii =u trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta importanta si daunatoare asupra rationamentului lor professional 2. Ce reprezinta din punctul de )edere al impozitului pe profit creditul fiscal e+tern? 3ontribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acela"i venit "i n decursul aceleia"i perioade impozabile, sunt supu"i impozitului pe venit at!t pe teritoriul #om!niei, c!t "i n strintate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat n #om!nia a impozitului pltit n strintate, denumit n continuare credit fiscal e,tern, n limitele prevzute n prezentul articol. :2! 3reditul fiscal e,tern se acord dac sunt ndeplinite, cumulativ, urmtoarele condi*ii: a( se aplic prevederile conven*iei de evitare a dublei impuneri nc/eiate ntre #om!nia "i statul strin n care s-a pltit impozitul; b( impozitul pltit n strintate, pentru venitul ob*inut n strintate, a fost efectiv pltit n mod direct de persoana fizic sau de reprezentantul su legal ori prin re*inere la surs de ctre pltitorul venitului. Plata impozitului n strintate se dovede"te printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competent a statului strin respectiv; c( venitul pentru care se acord credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevzute la art. 9%. $ ! 3reditul fiscal e,tern se acord la nivelul impozitului pltit n strintate, aferent venitului din sursa din strintate, dar nu poate fi mai mare dec!t partea de impozit pe venit datorat n #om!nia, aferent venitului impozabil din strintate. <n situa*ia n care contribuabilul n cauz ob*ine venituri din strintate din mai multe state, creditul fiscal e,tern admis a fi dedus din impozitul datorat n #om!nia se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare *ar "i pe fiecare natur de venit. Biletul nr.10 1. *espre profesionalism. -cest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si reglementarilor relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau un membru. +n cadrul strategiei de promovare si de marGeting a lor si a activitatii pe care efectueaza, profesionistii contabil nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor. Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie: sa faca revendicari e,agerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si e,perienta pe care o detin sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata de altii 1. Ce declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt termenele de depunere? Contribuabilii- societ<i comerciale bancare- persoane 'uridice rom6ne- i sucursalele din Rom6nia ale bncilor- persoane 'uridice strine , au obliga*ia de a plti impozit pe profit anual, cu pl*i anticipate efectuate trimestrial $scaden*a este data de 2,- inclusi)- a primei luni a trimestrului urmtor(. Eermenul p!n la care se efectueaz plata impozitului anual $impozitul anual F pl*ile anticipate( este termenul de depunere a declara*iei privind impozitul pe profit $ 2, aprilie!. Celelalte societ<i comerciale au obliga*ia de a declara $declara*ia %''( "i plti impozitul pe profit trimestrial- p!n la data de 2, inclusi) a primei luni urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul. 3ontribuabilii au obliga*ia s depun o declara*ie anual de impozit pe profit $declaratia %'%( p!n la data de 2, aprilie inclusiv a anului urmtor. =rganiza<iile nonprofit au obliga*ia de a declara "i plti impozitul pe profit anual, p!n la data de &0 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul. Contribuabilii care ob<in )enituri ma'oritare din cultura cerealelor i plantelor te&nice , pomicultur "i viticultur au obliga*ia de a declara "i plti impozitul pe profit anual, p!n la data de 2, februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul. Biletul nr. 12 1.Conceptul de independenta si tipurile de independenta Principiul independen*ei se aplic tuturor profesioni"tilor contabili n practica liber, indiferent de natura serviciului prestat. +n cazul e,ecutrii unei misiuni de audit independen*a devine cea mai sigur garan*ie c profesionistul contabil "i-a ndeplinit misiunea n condi*ii de integritate "i cu obiectivitate. +ndependenta absoluta presup satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului de independenta. 3omponentele fundamentale ale independen*ei sunt: - independen*a de spirit)gandire $ra*ionamentul profesional( . independenta de drept . acea stare a profesionistului contabil potrivit careia el considera ca poate sa-si indeplineasca misiunea de audit in conditii de integritate si cu obiectivitatea necesara. - independen*a n aparen* $comportamental( . independenta de fapt . presupune ca o terta persoana, bine informata, dar si bine intentionata, nu gaseste nici un motiv in comportamentul profesionsitului contabil, care sa o determine sa-i puna la indoiala integritatea si obiectivitatea acestuia. Prin independen* nu trebuie s se n*eleag c o persoan care e,ercit un ra*ionament profesional trebuie s fie izolat de rela*iile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar c importan*a acestor rela*ii trebuie evaluat "i din punctul unei ter*e persoane, rezonabil "i informat, care, av!nd toate informa*iile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c sunt inacceptabile. 2 Ce semnificatie are interesul general :interesul public!? In semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilit*ii de a ac*iona n interes public. -"adar responsabilitatea unui profesionist contabil nu const e,clusiv n a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. -c*ion!nd n interes public un profesionist contabil ar trebui s respecte "i s se conformeze prevederilor etice ale acestui 3od. Publicul profesiunii contabile este format din clien*i, donatori de credite, guvernan*i, angajatori, angaja*i, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finan*atorilor "i alte persoane care se bazeaz pe obiectivitate "i integritatea profesioni"tilor contabili pentru a men*ine func*ionarea corespunztoare a economiei. -ceast ncredere impune profesiunii contabile o rspundere public. /nteresul public este definit drept bunstarea colecti) a comunit<ii i a institu<iilor deser)ite de profesionistul contabil. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de e,emplu: - auditorii financiari independen*i ajut la men*inerea integrit*ii "i eficien*ei situa*iilor financiare prezentate institu*iilor financiare ca suport par*ial pentru mprumuturi "i ac*ionarilor pentru a ob*ine capital; - directorii financiari au atribu*ii n diverse domenii de management financiar "i contribuie la utilizarea eficient "i efectiv a resurselor entit*ii economice sau publice;auditorii interni furnizeaz asigurarea n privin*a e,isten*ei unui sistem de control intern corect, care spore"te ncrederea n informa*iile financiare e,terne ale entit*ii; - e,per*ii n impozite ajut la stabilirea ncrederii "i eficien*ei, precum "i la aplicarea corect a sistemului de impozitare; - consultan*ii manageriali au o responsab fa* de interesul public n sus*inerea lurii unor decizii manageriale corecte; Profesioni"tii contabili au un rol important n societate. +nvestitorii, creditorii, patronii "i alte sectoare ale comunit*ii financiare, inclusiv guvernul "i publicul conteaz pe profesioni"tii contabili pentru o contabilitate financiar "i raportri corecte, pentru un management financiar eficient "i sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri "i impozite. -titudinea "i comportamentul profesioni"tilor contabili atunci c!nd presteaz astfel de servicii au un impact asupra bunstrii economice a comunit*ii "i *rii lor. Profesioni"tii contabili pot rm!ne n aceast pozi*ie avantajoas numai continu!nd s ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care s demonstreze c ncrederea publicului este bine fundamentat. 7ste n interesul profesiunii contabile din #om!nia de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite de profesioni"tii contabili c ele sunt e,ecutate la cel mai nalt nivel de performan* "i n conformitate cu cerin*ele etice asociate acestor servicii.

Biletul nr.23 1. Amenintri la adresa independentei. 3onformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectata intr-o gama larga de cazuri.:ulte amenintari se impart in urmatoarele categorii: - de interes propriu, de autoe,aminare$autocontrol(, de favorizare, de familiaritate si de initimidare. a. >+emple de circumstante care pot genera amenintari de interes propriu pentru un contabil profesionist independent includ- dar nu sunt limitate la; - un interes financiar in firma-client sau detinerea unui interes impreuna cu un client - dependenta neadecvata fata de onorariile totale primite de la un client al certificarii - intretinerea unei relatii de afaceri stranse cu un client - preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client - potentiala angajare la un client - onorarii neprevazute legate de angajamente de certificar- un imprumut catre sau de la un client sau de la oricare dintre directorii sau functionarii acestuia. b. >+emple de circumtante care pot genera amenintari de autoe+aminare :autocontrol! includ- dar nu sunt limitate la ; - descoperirea unei erori semnificative in timpul unei reevaluari a muncii profesionistului contabil independent - raportarea asupra operarii sistemelor financiare dupa ce tot acea persoana a fost implicata in elaborarea sau implementarea lor - pregatirea datelor originale utilizate pentru realizarea unor inregistrari care fac obiectul unei misiuni de certificare - un membru al ec/ipei de certificare care ocupa, sau a ocupat recent, functia de director sau functionar al clientului de certificare - un membru al ac/ipei de certificare care este, sau a fost recent angajat al clientului de certificare intr-o pozitie in care e,ercita + influenta directa si semnificativa asupra subiectului in cauza. - prestarea unor servicii pentru un client al certificarii care afecteaza direct subiectul in cauza. c. >+emple de circumstante care pot genera o amenintare de fa)orizare includ- dar nu sunt limitate ; - promovarea actiunilor intr-o entitate cotata atunci cand acea entitate este un client de audit al situatiilor financiare. - apararea unui client al certificarii in cazul unor litigii sau in rezolvarea disputelor cu terte parti. d. >+emple de circumstante care pot genera o amenintare de familiaritate includ- dar nu sunt limitate la situatiile cand ; - un membru al ec/ipei de certificare are o ruda de gradul + sau un afin care ocupa functia de director sau functionar al clientului de certificare - un membru al ec/ipei de certificare are o ruda de gradul + sau un afin care, ca angajat al clientului, este in pozitia de e,ercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului misiunii de certificare - un fost partener al firmei ocupa functia de director sau functionar al clientului sau este angajat intr-o pozitie in care e,ercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului misiunii de certificare - acceptarea unor cadouri sau a ospitalitatii din partea clientului, cu e,ceptia cazului in care valoarea acestora este nesemnificativa. - asocierea de lunga durata a unui membru important al ec/ipei de certificare cu clientul certificarii. e. >+emple de circumstante care pot genera amenintarea de intimidare includ- dar nu sunt limitate la ; - amenintarea inlocuirii sau a concedierii facuta de clientul certificarii - amenintarea cu litigiul - e,ercitarea unei presiuni in vederea reducerii inadecvate a calitatii de munca e,ecutate pentru a reduce onorariile. In profesionist contabil independent va observa, de asemenea, ca situatiile specifice dau nastere unor amenintari specifice la conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale.-stfel de amenintari specifice, evident nu pot fi clasificate. ?ie in relatii profesionale sau de afaceri, un profesionist contabil independent ar trebui sa fie tot timpul atent la astfel de cazuri si amenintari. &. >+plicati rela<ia dintre etic si calitate 5n profesia contabila. Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justificeincrederea publicului. 7ste in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabilica prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut priveligiat. Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general. 7tica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea sifiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii 3733-#, printr-o sanatoasa si libera concurenta. 3alitatea lucrarilor presupune: - abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig; - selectarea lucrarilor pentru colaboratori; - programarea lucrarilor; - studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate; - constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate; - calitatea si continutul raportului; pastrarea secretului profesional Biletul nr.21 1.?suri de protec<ie 5mpotri)a amenin<rilor la adresa independen<ei. :asurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se impart in doua mari categorii : - masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari - masuri de protectie in mediul de lucru. 2.Cum se e+plica rolul social al profesionistilor contabili? Profesioni"tii contabili joac un rol social important; atitudinea "i comportamentul acestora n legtur cu serviciile prestate au repercursiuni asupra prosperit*ii economice a colectivit*ii "i a ntregii *ri. +nvestitorii, donatorii de fonduri, angajatori "i alte sectoare din lumea afacerilor, c!t "i guvernul "i publicul, n sens larg, trebuie s aib ncredere n capacitatea acestora de a pune n func*iune sisteme riguroase de gestiune "i informare, capabile s asigure o gestiune financiar eficient "i de a oferi sfaturi avizate asupra unui mare numr de probleme, asupra gestiunii afacerilor, sau de ordin fiscal. Pentru n*elegerea rolului social, se poate admite c bilan*uri parazitate la profiturile ce trebuie fiscalizate, ca urmare a unor servicii contabile necorespunztoare, pot conduce -dminstra*ia la concluzia stabilirii unor noi impozite "i ta,e n sarcina contribuabililor. Biletul nr.22 1.Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor. +?-3 si +-S3? au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si decontabilitate care pot fi acceptate in mod general la nivel international. In organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emitemateriale informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale. 7ste recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri delucru sau grupuri operative separate-unul sa analizeze standardele internationale decontabilitate, celalat sa se ocupe de standardele de auditare. -ceasta din urma trebuie sainclude practicieni din firme mari si mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti dinindustrie si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea sustinerii standardelor.?iecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, sail dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie.#ecomandarile comitetului de a adopta un anumit standardinternational trebuie sa fie aprobate de 3onsiliu, de preferat dupaJ o perioada dee,punere. +n cursul perioadei de e,punere se pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului.

2.Ce sunt ser)iciile profesionale? Serviciile profesionale reprezint orice serviciu care cere aptitudini contabile nrudite, prestat de un contabil profesionist, ca de e,emplu: -servicii de contabilitate - audit - fiscalitate - consultant managerial - management financiar Serviciu: - o munc prestat n folosul sau n interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului;- ndeplinirea unei ndatoriri fat de cineva, bazata pe ultimele evolu*ii din practic, legisla*ie "i te/nic. In profesionist contabil ar trebui s ac*ioneze cu pruden* "i n conformitate cu standardele te/nice "i profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale Biletul nr.2 1.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calit<ii ser)iciilor profesionale. 3odul etic +?-3 al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. +?-3 considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi basigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde. #eglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Inele jurisdictii au mecanisme e,terne de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveg/ere. Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.7valuarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara contabilul profesionist isi desfasoara activitatea. +n cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia $angajatorul( care angajeaza contabilul profesionist. +n cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. +ncurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-c/eie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective. 3ontrolul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional. Organizatia poate analiza mai multe abordari care include: - resurse interne$inspectori angajati( -resurse e,terne: $contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala( +ndiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. +n orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control. 2.Prezenta<i modul de determinare a impozitului pe teren 5n cazul terenurilor situate 5n intra)ilan ce au ca destina<ie teren pentru construc<ii. #ursa; Cod 8iscal Calculul impozitului :1! +mpozitul pe teren se stabile"te lu!nd n calcul numrul de metri ptra*i de teren, rangul localit*ii n care este amplasat terenul "i zona "i)sau categoria de folosin* a terenului, conform ncadrrii fcute de consiliul local. :2! <n cazul unui teren amplasat n intravilan, nregistrat n registrul agricol la categoria de folosin* terenuri cu construc*ii, impozitul pe teren se stabile"te prin nmul*irea suprafe*ei terenului, e,primat n /ectare, cu suma corespunztoare prevzut n urmtorul tabel: Norme metodologice: 26. $%( +mpozitul pe teren se stabile"te anual n sum fi,, n lei pe metru ptrat de teren, n mod diferen*iat, n intravilanul "i e,travilanul localit*ilor, dup cum urmeaz: a( n intravilan: %. pe ranguri de localit*i, identificate prin cifrele romane: ', +, ++, +++, +C "i C; &. pe zone, identificate prin literele: -, 8, 3 "i D; 5. pe categorii de folosin*, astfel cum sunt eviden*iate n tabloul prevzut la pct. 6'; 9. prin aplicarea nivelurilor "i a coeficien*ilor de corec*ie prevzu*i la art. &06 alin. $&(, $9( "i $0( din 3odul fiscal; 6'. ;a ncadrarea terenurilor pe categorii de folosin*, n func*ie de subcategoria de folosin*, se are n vedere tabloul urmtor: 6%. $%( Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate n intravilanul localit*ilor, at!t n cazul persoanelor fizice, c!t "i n cel al persoanelor juridice, sunt necesare urmtoarele date: a( rangul localit*ii unde se afl situat terenul; b( zona n cadrul localit*ii prevzute la lit. a(; c( categoria de folosin*; d( suprafa*a terenului; e( n cazul terenului ncadrat la categoria de folosin* Kterenuri cu construc*iiK, suprafa*a construit la sol a cldirilor; f( majorarea stabilit n condi*iile art. &62 din 3odul fiscal pentru impozitul pe teren. $=ivelul impozitelor "i ta,elor locale prevzute n prezentul titlu poate fi majorat anual cu p!n la &'1 de consiliile locale, jude*ene "i 3onsiliul @eneral al :unicipiului 8ucure"ti, dup caz, cu e,cep*ia ta,elor prevzute la art. &45 alin. $9( "i $0( "i la art. &>0 alin. $%%( lit. b( - d(. 6&. $%( >+emplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului &''2, n cazul unui teren amplasat n intravilan, av!nd categoria de folosin* Kterenuri cu construc*iiK: -. Datele despre teren, potrivit structurii prevzute la pct. 6% alin. $%(: a( rangul localit*ii unde este situat terenul: '; b( zona n cadrul localit*ii: -; c( categoria de folosin*: terenuri cu construc*ii; d( suprafa*a terenului: 0>6 mp; e( suprafa*a construit la sol a cldirilor: 04 mp; f( 3onsiliul @eneral al :unicipiului 8ucure"ti a /otr!t, n anul &''4 pentru anul &''2, majorarea impozitului pe teren cu %>1 . 8. 7,plica*ii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezult din economia te,tului art. &06 alin. $&( din 3odul fiscal: %. Se determin suprafa*a pentru care se datoreaz impozit pe teren: din suprafa*a terenului de*inut n proprietate se scade suprafa*a construit la sol, respectiv: 0>6 mp - 04 mp . 09& mp; &. Se determin impozitul pe teren: &.%. n tabloul prevzut la pct. %% alin. $5(, la cap. +++ - impozitul pe terenurile amplasate n intravilan - terenuri cu construc*ii, n coloana K=ivelurile stabilite n anul &''4 pentru anul &''2 - art. &>4 alin. $%(K se identific suma corespunztoare unui teren amplasat n zona - din localitatea care are rangul ', respectiv: 29'9 lei)/a, respectiv ',29'9 lei)mp; &.&. suprafa*a de teren pentru care se datoreaz impozit pe teren, prevzut la pct. %, se nmul*e"te cu suma prevzut la subpct. &.%, respectiv: 09& mp , ',29'9 lei)/a . 9'%,&>4 lei; &.5. av!nd n vedere prevederile art. &>4 alin. $%( din 3odul fiscal, deoarece, n anul fiscal &''4 pentru anul fiscal &''2, 3onsiliul @eneral al :unicipiului 8ucure"ti a /otr!t majorarea impozitului pe teren cu %>1, impozitul determinat la subpct. &.& se majoreaz cu acest procent sau, pentru u"urarea calculului, impozitul pe teren se nmul*e"te cu %,%>, respectiv: lei 9'%,&>4 , %,%> . 922.09 lei; potrivit prevederilor pct. %0 alin. $%(, frac*iunea dep"ind 0' de bani se majoreaz la % leu, impozitul pe teren astfel determinat se rotunje"te la 926 lei. Biletul nr.2" 1.Rolul organismului profesional pentru dez)oltarea profesionala continue. In principiu fundamental al 3odului etic +?-3 al profesionistilor contabilispecifica faptul ca Aun profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele siabilitatile la nivelu necesar

pentru a se asigura ca un client sau un angajator primesteservicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie site/nica. In profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate custandardele te/nice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionaleB.Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi potindeplini obligatiile de competenta permanenta.Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentrudezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasuraactivitatea in mod competent in mediul lor profesional.Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezintacomponente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si leasuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. 7ste important caorganismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionalecontinue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare acarierei, oportunitati de angajare si credibilitate.Standardul +nternational de 7ducatie pentru 3ontabilii Profesionisti 2,ADezvoltarea profesionala continua: In program de invatare de durata si dezvoltarecontinua a competentei profesionaleB,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveazaactivitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membruluiindividual, care pot fi estimate si verificate. :ulte organisme de contabilitate solicitamembrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeazadezvoltarea profesionala continua in baza competenteiOrganismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionalacontinua 2.Care sunt restrictiile in promo)area ser)iciilor de catre profesionistii contabili? -ctivitati incompatibile apar atunci cand: In contabil profesionist nu trebuie sa se angajeze simultan in nici o afacere, ocupatie sau activitate care diminueaza sau poate diminua integritatea, obiectivitatea, independenta sau buna reputatie a profesiei deoarece aceste actiuni pot fi incompatibile cu prestarea serviciilor profesionale. Prestarea simultana a doua sau mai multetipuri de servicii nu diminueaza ca atare integritatea, obiectivitatea sau independenta$ insa pot afecta calitatea( -ngajarea simultana in afaceri sau activitati care nu au legatura cu serviciile profesionale care au ca efect faptul ca nu permit profesionistului contabil independent sa Fsi conduca practica profesionala conform principiilor fundamentale de etica ale profesiei contabile si fiind neconforma cu practicarea profesiei. +n ce priveste promovarea serviciilor lor profesionistii contabili nu trebuie sa: -sa utilizeze mijloace care aduc atingere reputatiei profesiei -sa supraevalueze serviciile pe care ei sunt in masura sa le furnizeze, calificarile pe care le poseda sau e,perienta dobandita -sa denigreze munca, serviciile celorlalti membrii Biletul nr.2, 1.Ce sunt ser)iciile profesionale? Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de e,emplu: - servicii de contabilitate; - audit; - fiscalitate; - consultants manageriala; - management financier. Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva. 2.Competen<a profesional i responsabilitatea c6nd se utilizeaz lucrrile unui alt e+pert. ;iber profesioni"tii contabili trebuie s evite s presteze servicii profesionale fr o competen* adecvat, n afar de cazul c beneficieaz de sfaturi avizate "i de o asisten* care s le permit s presteze servicii de calitate. Dac un profesionist contabil nu posed competen*ele necesare ntr-un domeniu specific n cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi te/nice de la specilia"ti $al*i profesioni"ti contabili, avoca*i, ingineri, geologi sau al*i e,per*i(. <n acest caz, de"i profesionistul contabil se sprijin pe competen*elel te/nice ale specialistului consultant, acesta din urm nu cunoa"te n mod necesar regulile de etic ale profesiunii. <ntruc!t profesionistului contabil i revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie s se asigure c regulile de etic au fost respectate de ctre e,pertul consultant. 7l trebuie s se asigure ce e,pertul consultant este la curent cu regulile de etic, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplic la orice misiune la care particip ace"ti e,per*i. -ceast asigurare se poate ob*ine: -fie cer!nd e,per*ilor respectivi s citeasc regulile de etic; -fie cer!nd e,per*ilor o confirmare scris asupra bunei n*elegeri a regulilor de etic; -fie d!nd sfaturi dac apar conflicte poten*iale. 3!nd profesionistul contabil nu are asigurarea c regulile de etic sunt cunoscute "i respectate, el trebuie s refuze ncredin*area misiunii sau s o ntrerup $dac a ncepul(. Biletul nr.20 1. Ce semnificatie are interesul general :interesul public!? Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: 3lientii; @uvernul; -ngajatorii; +nvestitorii; Oamenii de afaceri; 3omunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. -ceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. +nteresul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. +nteresul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: -uditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; #esponsabilii financiari$directorii economici( cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; -uditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile financiare e,terne ale patronului; 7,pertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; 3onsilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. +ntrodusa la inceput in SI- prin ;egea SarbanesO,leL,supraveg/erea publica a fost preluata la nivelul I7 prin noua Directiva a 6-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie &''6. Supraveg/erea publica,in spiritul si litera Directivei a 6-a ,consta in implementarea unui sistem eficient de supraveg/ere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveg/ere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supraveg/erea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Eoti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supraveg/erii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de supraveg/ere publica se e,tinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveg/ere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita e,perientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveg/ere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveg/ere publica isi asuma responsabilitatea finala a supraveg/erii: -utorizarii$acreditarii( si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; -doptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare. 2. Prezentati modul de determinare a impozitului asupra mi'ioacelor de transportincazulautoturismelor. Ea,a asupra mijloacelor de transport se calculeaz n func*ie de tipul mijlocului de transport, conform celor prevzute n prezentul capitol. :2! <n cazul oricruia dintre urmtoarele autove/icule, impozitul pe mijlocul de transport se calculeaz n func*ie de capacitatea cilindric a acestuia, prin nmul*irea fiecrei grupe de &'' cmM5 sau frac*iune din aceasta cu suma corespunztoare din tabelul urmtor: Biletul nr.21 1.Care sunt imperati)ele fundamentale pentru realizarea obiecti)ului profesiei contabile? #ealizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea e,igentelor publicului irapune mai multe imperative, si anume: - credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile; - profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, angajatori si terti ca profesionisti in domeniu; - calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca criteriile precise de apreciere, standardele de calitate; - increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala.

2.Ce sunt ser)iciile profesionale? Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de e,emplu: - servicii de contabilitate; - audit; - fiscalitate; - consultants manageriala; - management financier. Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva. Biletul nr.22 1.>+plica<i rela<ia dintre etic i calitatea 5n profesia contabil. Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. 7ste in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut priveligiat. Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general. 7tica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii 3733-#, printr-o sanatoasa si libera concurenta. 3alitatea lucrarilor presupune: - abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig; - selectarea lucrarilor pentru colaboratori; - programarea lucrarilor; - studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate; - constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate; - calitatea si continutul raportului; - pastrarea secretului profesional. 2.=norariile i independen<a. 3and onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie e,aminate cu atentie,caci independenta poate fi pusa in pericol. Organismele membre ale +?-3 stabilesc reguli s+ furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari. Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. +n tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie. Onorariile fi,ate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Biletul nr. 3 1. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta? 3ompeten*a unei persoane este capacitatea de a se pronun*a asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoa"teri ad!nci a problemei n discu*ie $Dic*ionarul 7,plicativ, 7ditura -cademiei, %>20(. 3ompeten*a profesional se ob*ine prin studiu F practic. NS ac*ionezi fr s studiezi este fatal. S studiezi fr s actionezi este inutilB $:arL 8eard(. Principiul competen*ei profesionale "i al pruden*ei impune urmtoarele obliga*ii profesioni"tilor contabili: a(. men*inerea cuno"tin*elor "i aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel nc!t clien*ii sau angajatorii sis fie siguri c primesc servicii profesionale competente; "i b(. s ac*ioneze cu pruden* n conformitate cu standardele te/nice "i profesioniale, atunci c!nd ofer servicii profesionale. Serviciile profesionale competente necesit un ra*ionament solid n aplicarea cuno"tin*elor "i aptitudinilor profesionale n furnizarea unor astfel de servicii. 3ompeten*a profesional poate fi mpr*it n dou faze separate: $a( ob*inerea unui nivel de competen* profesional; $b( men*inerea unui nivel de competen* profesional. :en*inerea unui nivel de competen* profesional necesit o permanent con"tientizare "i n*elegere a evolu*iilor relevante pe plan profesional te/nic "i n mediul de afaceri. Dezvoltarea profesional continu elaboreaz "i men*ine capacit*ile care i permit unui profesionist contabil s desf"oare o activitate competent ntr-un mediu profesional. OStandardul +nterna*ional de 7duca*ie $+7S( nr.2 emis de ?edera*ia +nterna*ional a 3ontabililor $+?-3( prevede ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de nalt calitate pentru a veni n nt!mpinarea nevoilor publicului; O Standardul profesional nr. 56 privind dezvoltarea profesional continu a profesioni"tilor contabili; O Programul de dezvoltare profesional continu a profesioni"tilor contabili. In profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care "i desf"oar activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiaz de instruire "i supervizare adecvat. Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i aten*ioneze pe clien*i, angajatori "i al*i utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita n*elegerea eronat a unei opinii e,primate drept afirmarea unui fapt. 2.Bunurile sau ser)iciile primate i independen<a. -cceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati e,cesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de cStre profesionistii contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere. Biletul nr. 1 1.Confiden<ialitatea$ care sunt obliga<iile profesionistului contabil? Obliga*iile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt: ab*inerea de a dezvlui informa*ii confiden*iale n afara unit*ii angajatoare, e,cep*ia cazului c!nd a fost autorizat sau c!nd e,ist o obliga*ie legal sau profesional s publice acele informa*ii; abtinerea de la folosirea informa*iilor confiden*iale dob!ndite n timpul e,ecutrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei ter*e persoane; respectarea confiden*ialit*ii in mediu social $asocia*i de afaceri, rude( , in rela*iile cu un poten*ial client sau angajator; in cadrul entit*ii angajatoare; -sigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confiden*ialitatea $pentru profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil "ef, etc.(. Obliga*ia de confiden*ialitate continu "i dup ncetarea rela*iei dintre profesionistul contabil "i client sau angajator. Posibilitatea divulgrii informa*iilor, n situa*iile: autorizare de ctre client sau angajator; autorizare prevzut prin lege $e,emplu: furnizarea de probe n justi*ie, autoritatea fiscal, prevenirea "i sanc*ionarea splarii banilor(; conformare auditului de calitate; investiga*ii din partea unui organism normalizator $statistice(; Profesionistul contabil trebuie s se conving c pr*ile crora li se adreseaz comunicarea informa*iilor sunt destinatarii adecva*i "i au responsabilitatea s reac*ioneze ca atare $7,emplificare: solicitarea informa*iilor pentru #egistrul =a*ional al 7,per*ilor #=7(. 3onfidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale. Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate. 2. Calitatea lucrrilor i autocontrolul.

3alitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. -utocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform A principiilor de baza care guverneaza lucrarile respectiveB. Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind: - calitatile personale $ cabinet sau societate(; - aptitudinile si competenta ; - repartitia lucrarilor ; - instructiunile si supervizarea. 3ontrolul de calitate asupra lucrarilor realizate de e,pertul contabil sau de contabilul autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si e,ercita numai de catre 3733-#, potrivit =ormelor emise de acesta si aprobate de 3onferinta =ationala Biletul nr. 2 1.*efinirea independen<ei potri)it reglementrilor Corpului. +ndependen*a este o situa*ie a unei persoane care judec lucrurile "i ac*ioneaz neinfluen*at de al*ii. +ndependen*a presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului: independen*a de spirit $de drept( F o stare de spirit, de judecat profesional care nu este afectat de influen*e e,terioare pe de o parte; independen*a n aparen* $de fapt( F o stare care se manifest n ac*iune care permite beneficiarilor de lucrri s nu pun la ndoial obiectivitatea profesionistului contabil, pe de alt parte. Din practic, rezult c, majoritatea circumstan*elor care afecteaz independen*a se datoreaz rela*iilor de afaceri "i financiare, cu angaja*ii clientului afla*i n pozi*ia de a e,ercita influen* direct asupra profesionistului contabil. #egula de baz n cazul n care circumstan*ele la adresa independen*ei sunt semnificative nainte de acceptarea misiunii, se procedeaz astfel: se ntreprind diligen*ele necesare pentru eliminarea acelor circumstan*e sau, dac nu este posibil, se refuz acceptarea sau continuarea misiunii $ ab*inere (. 2. Plata lucrrilor- modul de stabilire a onorariilor. Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau comisiaone. =u trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este facuta pentru a acoperi anumite atitudini abusive ale clientului sau incalcari ale legislatiei. 3ontractele se inc/eie inaintea inceperii lucrarilor $ pe parcurs, acte aditionale(. =u se pot inc/eia contracte globale. =u se pot inc/eia contracte pentru activitati incompatibile. 7ste interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la e,ecutarea lucrarilor. Onorariile nu pot fi fi,ate in functie de rezultatele obtinute +n caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei $ procedura dreptului comun(. Biletul nr. 1.Care este structura Codului etic na<ional al profesionitilor contabili? 3odul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. 3odul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. Partea A9 :sau sectiunea 133 ! Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine: Sectiunea %'' F +ntroducere si principii fundamentale Sectiunea %%' F +ntegritatea Sectiunea %&' F Obiectivitatea Sectiunea %5' F 3ompetenta profesionala si prudenta Sectiunea %9' F 3onfidentialitatea Sectiunea %0' F 3ompotamentul profesional Partea B : sau sectiunea 233 ! F Destinata e+clusi) liber profesionsitilor Sectiunea &'' F +ntroducere Sectiunea &%' F =umirea profesionsitului contabil Sectiunea &&' F 3onflicte de interese Sectiunea &5' F Opinii suplimentare Sectiunea &9' F Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea &0' F :erGetingul serviciilor profesionale Sectiunea &4' F 3adouri si ospitalitate Sectiunea &2' F 3ustodia activelor clientului Sectiunea &6' F Obiectivitate Sectiunea &>' - +ndependenta in audit Partea C :sau sectiunea 33 ! F Destinata e+clusi) profesionsitilor anga'ati Sectiunea 5'' F +ntroducere Sectiunea 5%' F 3onflicte conceptuale Sectiunea 5&' F +ntocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea 55' F ;uarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 59' F +nterese financiare Sectiunea 50' - Stimulente &.Ce obligatii are din punct de )edere fiscal o persoana fizica ce ac&izitioneaza un imobil? Persoanele fizice care au ac/izi*ionat, n perioada &''0 F &''>, de la alte persoane fizice, imobile noi sau terenuri construibile nu au obliga*ia pl*ii EC-. -ceast plat a ta,ei pe valoare adaugat este n obliga*ia v!nztorilor F persoane fizice. -gen*ia =a*ional de -dministrare ?iscal precizeaz c persoanele fizice care au v!ndut terenuri construibile "i construc*ii noi, cu caracter de continuitate, aveau obliga*ia nregistrrii n scopuri de EC- $ n condi*iile prevzute la art. %0& din 3odul fiscal sau nainte de nceperea activit*ii economice conform prevederilor art. %05 din 3odul fiscal( "i pl*ii EC- la bugetul de stat aferent livrrilor. Persoanele fizice, care au ac/izi*ionat construc*ii noi "i terenuri construibile n scop personal, nu au obliga*ia pl*ii ta,ei pe valoare adugat . +ncep!nd cu % ianuarie &'%', persoanele fizice care au efectuat tranzac*ii cu construc*ii noi "i terenuri construibile n perioada &''0 - &''>, c/iar dac nu au fost nregistrate ca pltitori de EC- la momentul ini*ierii construc*iilor, "i pot deduce ta,a pe valoare adaugat aferent c/eltuielilor efectuate, n primul decont depus dup nregistrare sau ntr-un decont ulterior, indiferent dac au fcut sau nu obiectul controlului organelor fiscale. Biletul nr. " 1.Conflicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie sa se flna seama? Profesioni"tii contabili sunt deseori confrunta*i cu situa*ii care implic conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o list complet de situa*ii susceptibile de a genera conflicte de interese, ns profesioni"tii trebuie s descopere factorii care dau na"tere la astfel de conflicte. 7,ist "i unele circumstan*e particulare n care responsabili- tatea profesionistului contabil poate fi n conflict cu unele cerin*e interne "i e,terne: In superior, director, administrator sauasociatpoate face presiuni. Erebuie descurajate oricerela*iesauoriceinteressusceptibil deapune n pericol, de a influen*a negativ integritatea profesionistului contabil. Profesionistului contabil i se poate cere s lucreze contra normelor profesionale "i te/nice. +dentificarea circumstan*elor n care ar putea aprea un conflict de interese profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participa*ie la un competitor al clientului; profesionistul contabil presteaz servicii pentru clien*i ale cror interese sunt n conflict. 7valuarea semnifica*iei circumstan*ei care genereaz conflictul de interese "i luarea msurilor de protec*ie: notificarea clientului despre conflictul de interese carearputea aprea "iob*inerea consim*m!ntului acestuia de aac*iona n

asemenea mprejurri; notificarea tuturor pr*ilor interesate; utilizarea unor ec/ipe distincte; ndrumarea ec/ipei, confiden*ialitatea. In conflict de interese se poate produce "i c!nd publica rea unor informa*ii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul "i favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil 2. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: 3lientii; @uvernul; -ngajatorii; +nvestitorii; Oamenii de afaceri; 3omunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. -ceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. +nteresul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. +nteresul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: -uditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; #esponsabilii financiari$directorii economici( cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; -uditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile financiare e,terne ale patronului; 7,pertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; 3onsilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. +ntrodusa la inceput in SI- prin ;egea Sarbanes-O,leL,supraveg/erea publica a fost preluata la nivelul I7 prin noua Directiva a 6-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie &''6. Supraveg/erea publica,in spiritul si litera Directivei a 6-a ,consta in implementarea unui sistem eficient de supraveg/ere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveg/ere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supraveg/erea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Eoti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supraveg/erii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de supraveg/ere publica se e,tinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveg/ere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita e,perientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveg/ere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveg/ere publica isi asuma responsabilitatea finala a supraveg/erii: -utorizarii$acreditarii( si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; -doptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare.

Biletul nr. , 1.Care este procedura de urmat c6nd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezol)a un conflict de ordin profesional? 3!nd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dac politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la urmtoarele: e,aminarea conflictului cu superiorul direct. Dac interven*ia superiorului direct nu este suficient "i profesionistul contabil decide s se adreseze nivelului superior urmtor, superiorul direct trebuie notificat n acest sens; dac superiorul este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s supun problema nivelului ierar/ic cel mai ridicat; solicitarea avizului confiden*ial al unui consilier independent sau al organismului profesional; dac toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru c/estiuni grave, s demisioneze "i s trimit o scrisoare n acest sens conducerii entit*ii care %a angajat. Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere trebuie s se asigure c, n cadrul entit*ii respective, sunt stabilite reguli n materie de rezolvare a conflictelor profesionale. 2.Care sunt factorii de care trebuie s se <in seama atunci c6nd se apreciaz respectarea regulilor de etic 5n ceea ce pri)ete integritatea i obiecti)itatea? +ntegritatea nu presupune numai cinste, dar si ec/itate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte de interese. Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume: - profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.; - alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; e,ecuta lucrari de audit intern, e,ercita functiuni de gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie. 3u ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori: - profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii e,pun la riscuri $ presiuni( suspectibile de a pune in discutie obiectivitatea lor. - este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea, verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil. - trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor care pun in discutie obiectivitatea. - profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de integritate si obiectivitate. - profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor. Biletul nr. . 1.Acti)it<i incompatibile cu e+ercitarea profesiei libere. ;iber-profesionistul contabil nu trebuie sa e,ercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu e,ercitarea profesiei libere. +n unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind: sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale; sa utilizeze conform destinatiilor stabilite; sa aiba posibilitatea sa justifice e,istenta si utilizarea fondurilor respective. 2. >+plica<i comportamentul profesionistului contabil 5ntr%o acti)itate de consilier fiscal. 3ontabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta. +ntegritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii. Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca e,ista suport rezonabil pentru pozitia respectiva. 3e trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabilP - nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala. - sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si consultanta fiscala, si nu interpreteaza gresit e,primarea opiniei drept o afirmare a unui fapt. - in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut revine in primul rand clientului. 3onsultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui memorandum. - nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada ca: a( ar contine un fals sau o inducere in eroare; b( ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului; c( ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare ?iscul. - poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale. Biletul nr. 0 1. Rela<iile cu ceilal<i membri 9 Acceptarea de noi misiuni. Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda competente particulare pot fi solicitate:

a( de catre client: dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie $ e,istent( la cererea sau recomandarea e,presa a profesionistului contabil in functie $ e,istent( fara consultarea profesionistului contabil in functie b( de catre profesionistul contabil in functie $ e,istent( , sub rezerva respectarii stricte a secretului profesional. Ineori clientul cere F la contactarea unui liber-profesionist contabil- sa nu fie informat profesionistul contabil in functie $ e,istent(; in astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie sa decida daca motivele clientului sunt acceptabile. Profesionistul contabil contactat trebuie: - sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul contabil in functie sau de la client, in masura in care nu sunt contradictorii cu obligatiile legale sau profesionale; - sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de natura generala a serviciilor profesionale prestate. 3and opinia unui profesionist contabil in functie $e,istent( este solicitata in ceea ce privesste aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil in functie trebuie sa aiba grija ca opinia sa sa nu influenteze in mod e,agerat judecata si obiectivitatea profesionistului contabil contactat. 2.Preciza<i care sunt categoriile de )enituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe )enit i care sunt cotele de impozitare aferente. Categorii de )enituri supuse impozitului pe )enit 3ategoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmtoarele: a! venituri din activit*i independente b! venituri din salarii c! venituri din cedarea folosin*ei bunurilor, d! venituri din investi*ii, e! venituri din pensii, f! venituri din activit*i agricole, g! venituri din premii "i din jocuri de noroc, &! venituri din transferul propriet*ilor imobiliare, i! venituri din alte surse. %41 Biletul nr. 1 1. Relatiile cu ceilalti membri % /nlocuirea cu un alt liber%profesionist contabil. +ntreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta aparareaintereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liberprofesionist contabil sa poata decide, daca exista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. Inabsenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat:-daca clientul a autorizat acest lucru;-daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul:-de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accpte nominalizarea sa daca nu toate elementele pertinente sunt cunoscute;-de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil infunctie;-de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza caracterului sauscrupulos de a actiona ca profesionist independent.Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana atunci au fost prestate de catre unalt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:-sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l inlocui si l-a autorizat, inscris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil; -sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Dacaautirizarea este data, trebuie sa-i ceara profesionistului in functie:-sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;-sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie. rofesionistul in functie, la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie:-sa raspunda ! in scris" aratand daca exista motive profesionale care i-ar interzice profesionistului sa acceptenominalizarea sa;-sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;-sa comunice orice informatie de care nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta sa poata sa decida daca acceptasau nu misiunea, si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa. 2. /n ce consta inregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru )eniturile realizate. Care sunt categoriile de )enituri pentru care persoanele fizice trebuie sa se inregistreze la organele fiscale Biletul nr. 2 1. Rela<iile profesionitilor contabili cu clien<ii. #elatiile membrilor 3orpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti. +n afara onorariilor pentru lucrarile e,ecutate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la capital, dare)luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa. +n cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii 3orpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut e,clusiv al clientului. O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor. Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii 3orpului. Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor 3orpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei. Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vec/ii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si inc/eierii contractului dupa: a( evaluarea riscului; b( o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei; c( o apreciere a eficientei e,ecutarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii. Decizia finala apartine e,pertului sau contabilului autorizat. Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele sc/imbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului)societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri. Profesionistii pot e,prima in scris clientilor recomandari sau rezerve. +n cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe e,oneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili. +n situatia imposibilitatii e,ecutarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza. 2.?en<iona<i categorii de c&eltuieli realizate de persoanele fizice din desfurarea unei acti)it<i economice cu deductibilitate limitat la determinarea )enitului net 5n sistem real. a! c/eltuielile de sponsorizare, mecenat, precum "i pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, n limita unei cote de 01 din baza de calcul determinat conform alin. $4(; b! c/eltuielile de protocol, n limita unei cote de &1 din baza de calcul determinat conform alin. $4(; c! suma c/eltuielilor cu indemniza*ia pltit pe perioada delegrii "i deta"rii n alt localitate, n *ar "i n strintate, n interesul serviciului, n limita a de &,0 ori nivelul legal stabilit pentru institu*iile publice; d! c/eltuielile sociale, n limita sumei ob*inute prin aplicarea unei cote de p!n la &1 la fondul de salarii realizat anual; e! pierderile privind bunurile perisabile, n limitele prevzute de actele normative n materie; @egea ,01A233 :Cod fiscal!%art."1 Biletul nr."3 1. Competenta profesionala si responsabilitatea cand se utilizeaz lucrarile unui alt e+pert. ;iber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o componenta adecvata, in afara de cazulcand beneficiaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa presteze servicii de calitate.Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific in cadrul misiunii sale, acesta poatesolici ta s faturi te/ni ce de l a s peci al is ti $ alti pr ofes ionis ti c ontabil i, avocati , i nginer i, geologi s au alti e, perti( . +n ac es t caz, des i profesionistul contabil se sprijina pe competentele te/nice ale specialistului consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod necesar regulilede etica ale profesiunii.+ntrucat profesionistului contabil ii revine , in intregime,

responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie sa se asigure caregulile de etica au fost respectate de catre e,pertul consultat. 7l trebuie sa se asigure ca e,pertul consultat este la curent cu regulile deetica, mai ales cu principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care participa acesti e,perti.-ceasta asigurare se poate obtine:- fie cerand e,pertilor respectivi sa citeasca regulile de etica;- fie cerand e,pertilor o confirmare scrisa asupra bunei inttelegeri a regulilor de etica;- fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale.3and profesi oni stul contabi l nu ar e as igur ar ea ca reguli le de etic a sunt c unos cute si r es pectate, el tr ebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o intrerupa $ daca a inceput(.Sc/ematic, demersurile profesionistului contabil se prezinta astfel: ;iber-profesionistul contabil daca - -re competenta adecvata lucrarii - Da F accepta lucrarea=u are competenta - nu accepta lucrarea sau - accepta lucrarea dar angajeaza $ subcontracteaza( un e,pert $ specialist( care trebuie sa cunoasca regulilede etica 2. *espre respectarea standardelor si normelor profesionale Profesionistul contabil trebuie sa-"i ndeplineasc sarcinile profesionale n conformitate cu normele te/nice "i profesionale relevante. Profesioni"tii contabili au datoria de a e,ecuta cu grija "i abilitate instruc*iunile clientului sau patronului n msura n care sunt compatibile cu cerin*ele de integritate, obiectivitate "i, n cazul liber-profesioni"tilor contabili, cu independenta <n plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale "i te/nice emise de: +?-3, +-S8, 3.7.3.3.-.#., 3-?# "i legisla*ia relevanta Biletul nr."1 1. Criterii de stabilire a onorariilor. Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de urmatoarele elemente: 1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat; 2. nivelul de instruire si e,perienta persoanei care participa la lucrare; 3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii; 4. gradul de responsabilitate al misiunii respective. Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist.In profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate. 3and se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate. 3/eltuielile si diversele rambursari deplasari de e,emplu se inregiszreaza distinct. Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist, este strict interzisa. 3riteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt: a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat; b. nivelul de formare, instruire si e,perienta a persoanei participante la misiune; c. timpul afectat $ore, zile(; d. riscurile si gradul de responsabilitate a misiunii. 2. Prezentati care sunt c&eltuielile deductibileAforfetare in cazul )eniturilor din drepturi de proprietate intelectuala-in cazul in care )enitul net nu se determina in sistem real Cenitul net din cedarea folosin*ei bunurilor se stabile"te prin deducereadin venitul brut a c/eltuielilor determinate prin aplicarea cotei de &01asupra venitului brut Biletul nr."2 1. =norariile si independenta. 3and onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest cleint, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinata cu atentie, caci independenta poate fi pusa in cauza. #rganismele membre ale I$%C stabilesc reguli si furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari. &erviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionate de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servciii. In sarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislatia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie. #norariile fixate de tribula sau de alta autoritate publica nu sutn considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. 2.Prezentati modul de determinarea al a)anta'ului luat in calculul salariului brut in cazul in care un salariat foloseste autoturismul anga'atorului in interes personal. 7valuarea folosin*ei cu titlu gratuit a ve/iculului se face aplic!ndu-se un procent de %,21 pentru fiecare lun, la valoarea de intrare a acestuia. <n cazul n care ve/iculul este nc/iriat de la o ter* persoan, avantajul este evaluat la nivelul c/iriei; Biletul nr." 1. Bunurile sau ser)iciile primite si independenta. -cceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati e,ecesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de catre profesionistul contabil, de catre sotiile lor sau de catre copii aflati in intretinere. 2. Prezentati deducerile personale in cazul impozitului pe salarii. Deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub form de deducere personal se acord pentru fiecare lun a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl func*ia de baz, n limita venitului realizat. Deducerea personal este stabilit n func*ie de venitul brut lunar din salarii realizat la func*ia de baz de ctre contribuabil "i numrul de persoane aflate n ntre*inerea acestuia. Deducerea personal se acord pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de p!n la %.''' lei inclusiv, astfel: - pentru contribuabilii care nu au persoane n ntre*inere - &0' lei; - pentru contribuabilii care au o persoan n ntre*inere - 50' lei; - pentru contribuabilii care au dou persoane n ntre*inere - 90' lei; - pentru contribuabilii care au trei persoane n ntre*inere - 00' lei; - pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane n ntre*inere - 40' lei. Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii cuprinse ntre %.''','% lei "i 5.''' lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fa* de cele de mai sus "i se stabilesc prin ordin al ministrului finan*elor publice. Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii de peste 5.''' lei nu se acord deducerea personal. : ! Persoana n ntre*inere poate fi so*ia)so*ul, copiii sau al*i membri de familie, rudele contribuabilului sau ale so*ului)so*iei acestuia p!n la gradul al doilea inclusiv, ale crei venituri, impozabile "i neimpozabile, nu dep"esc &0' lei lunar. :"! <n cazul n care o persoan este ntre*inut de mai mul*i contribuabili, suma reprezent!nd deducerea personal se atribuie unui singur contribuabil, conform n*elegerii ntre pr*i. :,! 3opiii minori, n v!rst de p!n la %6 ani mplini*i, ai contribuabilului sunt considera*i ntre*inu*i. :.! Suma reprezent!nd deducerea personal se acord pentru persoanele aflate n ntre*inerea contribuabilului, pentru acea perioad impozabil din anul fiscal n care acestea au fost ntre*inute. Perioada se rotunje"te la luni ntregi n favoarea contribuabilului. Biletul nr."" 1. Calitatea lucrarilor si autocontrolul. 3alitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. -utocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profe sionist sau de cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform 'principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective(. rincipiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in actiune, in aplicare peoceduri privind: calitati personale !cabinet sau societate"; aptitudini si competenta;

 repartitia lucrarilor; instructiuni si supervizare. Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de )C sau C% care-si desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre C)CC%*, potrivit +ormelor emise de acesta si aprobate de Conferinta +ationala 2. Care este diferenta intre impozitarea salariului la locul principal de munca comparati) cu alt loc de munca Deducerea personala de baza se acorda o singura data, la locul de munca de baza. Biletul nr.", 1. Plata lucrarilor- modul de stabilire a onorariilor. Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje n natura, participatii sau comisioane. =u trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatiisau care este platita pentru a acoperi anumite atitudini abuzive ale clientuluisau ncalcari ale legislatiei. 3ontractele se nc/eie naintea nceperii lucrarilor $pe parcurs, acte aditionale(.=u se pot inc/eia contracte globale. =u se pot inc/eia contracte pentru activitati incompatibile 7ste interzisa impartirea onorariilor intre colegi prin participarea la e,ecutarea lucrarilor.Onorariile nu pot fi fi,ate in functie de rezultatele obtinute in caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei $proceduradreptului comun(. 2. Conflicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie sa se tina seama? Profesioni"tii contabili sunt deseori confrunta*i cu situa*ii care implic conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o list complet de situa*ii susceptibile de a genera conflicte de interese, ns profesioni"tii trebuie s descopere factorii care dau na"tere la astfel de conflicte. 7,ist "i unele circumstan*e particulare n care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi n conflict cu unele cerin*e interne "i e,terne: In superior, director, administratorsauasociat poate facepresiuni.Erebuie descurajate oricerela*iesauoriceinteressusceptibil de apune n pericol, de a influen*a negativ integritatea profesionistului contabil. Profesionistului contabil i se poate cere s lucreze contra normelor profesionale "i te/nice. +dentificarea circumstan*elor n care ar putea aprea un conflict de interese profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participa*ie la un competitor al clientului; profesionistul contabil presteaz servici pentru clien*i ale cror interese sunt n conflict. 7valuarea semnifica*iei circumstan*ei care genereaz conflictul de interese "i luarea msurilor de protec*ie: notificarea clientului despre conflictuldeinteresecarear puteaaprea"iob*inereaconsim*m!ntului acestuia deaac*iona nasemenea mprejurri; notificarea tuturor pr*ilor interesate; utilizarea unor ec/ipe distincte; ndrumarea ec/ipei, confiden*ialitatea. In conflict de interese se poate produce "i c!nd publica rea unor informa*ii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul "i favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil. Biletul nr.". 1.Pastrarea ar&i)elor clientului.B Pastrarea documentelor contabile este un atribut e,clusiv al clientului. :odalitatea de predare-primire a documentelor, n vederea contabilizarii, se stabileste prin contracte si ane,e la contract, fiind obligatorie:-normalizarea documentelor; stabilirea termenelor. 3!nd clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia n nt!rziere, documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului. Daca un client a disparut, se verifica #egistrul 3omertului daca a fost radiat, iar profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevazuta de lege. 2.Prezentati modul de determinare al impozitului pe )eniturile din tranzactionarea actiunilor in anul 2332 si apoi in anul 2313. +n perioada % ianuarie &''>-5% decembrie &''> inclusiv, c!"tigurilerealizate de persoanele fizice din transferul titlurilor de valoare, alteledec!t pr*ile sociale "i valorile mobiliare n cazul societ*ilor nc/ise,sunt venituri neimpozabile. 3!"tigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare,altele dec!t pr*ile sociale "i valorile mobiliare n cazul societ*ilor nc/ise, realizate ncep!nd cu % ianuarie &'%', sunt supuse regulilor prevzute la alin. $5( lit. a(. 3alculul, re*inerea "i virarea impozitului pe veniturile dininvesti*ii, altele dec!t cele prevzute la alin. $%( "i $&( se efectueaz astfel: a( c!"tigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dec!tpr*ile sociale "i valorile mobiliare n cazul societ*ilor nc/ise, seimpune cu o cot de %1, impozitul re*inut constituind plat anticipat ncontul impozitului anual datorat. Obliga*ia calculrii, re*inerii "i virriiimpozitului reprezent!nd plata anticipat revine intermediarilor,societ*ilor de administrare a investi*iilor n cazul rscumprrii detitluri de participare la fondurile desc/ise de investi*ii sau altorpltitori de venit, dup caz, la fiecare tranzac*ie. +mpozitul calculat "ire*inut la surs se vireaz la bugetul de stat, p!n la data de &0 inclusiv alunii urmtoare celei n care a fost re*inut. Pentru tranzac*iile din anulfiscal contribuabilul are obliga*ia depunerii declara*iei privind venitulrealizat, pe baza creia organul fiscal stabile"te impozitul anual datorat,respectiv impozitul anual pe care contribuabilul l are de recuperat, "iemite o decizie de impunere anual, lu!ndu-se n calcul "i impozitul re*inutla surs, reprezent!nd plat anticipat. +mpozitul anual datorat sestabile"te de organul fiscal competent astfel: %. prin aplicarea cotei de %41 asuprac!"tigului net anual al fiecruicontribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 44 alin. $0(, pentrutitlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor departicipare la fonduri desc/ise de investi*ii, ncep!nd cu data de % ianuarie&''2, ntr-o perioad mai mic de 540 de zile de la data dob!ndirii; &.prin aplicarea cotei de %1 asuprac!"tigului net anual al fiecruicontribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 44 alin. $0(, pentrutitlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor departicipare la fonduri desc/ise de investi*ii, ncep!nd cu data de % ianuarie&''2, ntr-o perioad mai mare de 540 de zile de la data dob!ndirii; Biletul nr."0 1.Care sunt factorii de care trebuie sa se tina seama atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica in ceea ce pri)este integritatea si obiecti)itatea? +ntegritatea nu presupune numai cinste, dar si ec/itate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi just, cinstit in plan intelectual si neimplicat in conflicte de interese. Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume: Profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune; -lti profesionisti contabili pregatesc situatiile finnaciare in contul angajatorilor lor, e,ecuta lucrari de audit intern, e,ercita fundtiuni de gestiune financiara in industrie, comert, sectorul public sau educatie. 3u ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se aprecieaza respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori: profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri !presiuni" susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea lor. )ste imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea, verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea realtiilor susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil. ,rebuie evitate toate relatiile si situatiile ce implica prejudecati, influente din partea tertilor care pun in discutie obiectivitatea, rofesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de obiectivitate; rofesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rationamentul, judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor. 2.Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezol)a un conflict de ordin profesional 3and este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, daca politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul poate recurge la procedura urmatoare: e,aminarea conflictului cu superiorul direct; daca interventia superiroului direct nu este suficienta si profesionistul decide sa se adreseze esalonului superior urmator, superiroul direct trebuie notificat in acest sens. Daca superiroul direct este presupus implicat in conflict, profesionistul trebuie sa se supuna esalonului ierar/ic cel mai ridicat; solicitarea avizului confidential al unui consilier independent sau al organismului profsional;

daca toate recursurile interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil, poate pentru c/estiuni grave, sa demisioneze si sa trimita o scrisoare, in acest sens, conducerii entitatii care la angajat, Orice profesionist contabil care ocupa un post de conducere trebuie sa se asigure ca, in cadrul entitatii respective, sunt stabilite reguli in materie de rezolvare a conflictelor profesionale. Biletul nr."1 1.>+plicati comportamentul profesionistului contabil intr%o acti)itate de consilier fiscal. 3ontabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta. +ntegritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii.

Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca e,ista suport rezonabil pentru pozitia respectiva. 37 ?-37 S-I 37 =I ?-37 3O=E-8+;I; P#O?7S+O=+SEP -nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dicolo de orice indoiala; -sa se asigure ca cei pe care ii consilieaza sunt constienti de limitele legate de sfaturile si consultanta fiscala si nu interpreteaza gresit e,primarea opiniei drept o afirmare a unui fapt; -in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist responsabilitatea pentru continut revine in primul rand clientului. 3onsultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum. =u trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau contrariu din care sa se creada: -ar contine un fals sau o inducere in eroare; -ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului; -ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare fiscul. -poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale. 2.Ce )enituri se supun regularizarii in anul urmator realizarii lor? Cenituri care se supun regularizrii n anul urmtor realizrii lor sunt: -venituri din cedarea folosintei bunurilor -venituri din profesii libere -venituri din activitati independente -venituri din drepturi de proprietate intelectuala -venituri din activitati agricole -castiguri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen -castiguri din transferul tilurilor de valoare Biletul nr."2 1. Care sunt restrictiile in promo)area ser)iciilor de catre profesionistii contabili? +n ceea ce priveste promovarea serviciilor lor, profesionistiicontabili nu trebuie: - sa utilizeze mijloace care aduc atingere reputatiei profesiei, -sa supraevalueze serviciile pe care ei sunt in masura sa le furnizeze, -calificarile pe care le poseda sau e,perienta dobandita; -sa denigreze munca, serviciile celorlalti membri. 2. Acti)itati incompatibile cu e+ercitarea profesiei libere. -nu trebuie sa e,ercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, indpendenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu e,ercitarea profesiei liberale. 3alitatea de e,pert contabil este incompatibila cu orice activitate salariata in afara 3orpului sau orice activitate comerciala $v. ;%&2 referitoare la activitatea de cenzorat(. +n unele situatii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind: -sa pastreze aceste fonduri separat de fondurile proprii; -sa le utilizeze conform destinatiilor stabilite; -sa aiba posibilitateas sa justifice e,istenta si utilizarea fondurilor respective. Biletul nr.,3 1. >numerati situatiile care nu raspund criteriilor de obiecti)itate- incredere- cinste- decent si bun%gust pentru o actiune de promo)are. -cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile rezolvari favoirabile, -implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare, -declaratii bombastice; -fac comparatii cu altii; -contin marturii sau aprobari scrise, -care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau o deceptie, -care pretind, nejustificat, ca persoana respectiva este e,pert sau specialist intr-un anume doemniu al contabilitatii 2. Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul )eniturilor realizate de persoanele fizice? Pierderea fiscal anual nregistrat pe fiecare surs din activit*i independente, cedarea folosin*ei bunurilor "i din activit*i agricole se reporteaz "i se completeaz cu venituri ob*inute din aceea"i surs de venit din urmtorii 0 ani fiscali. : C1! Pierderile din categoriile de venituri men*ionate la art. 9% lit. a(, c( "i f( provenind din strintate se reporteaz "i se compenseaz cu veniturile de aceea"i natur "i surs, realizate n strintate, pe fiecare *ar, nregistrate n urmtorii 0 ani fiscali. :"! #egulile de reportare a pierderilor sunt urmtoarele: a! reportul se efectueaz cronologic, n func*ie de vec/imea pierderii, n urmtorii 0 ani consecutivi; b! dreptul la report este personal "i netransmisibil; c! pierderea reportat, necompensat dup e,pirarea perioadei prevzute la lit. a(, reprezint pierdere definitiv a contribuabilului. -rt. 6'M% Stabilirea c!"tigului net anual impozabil :1! 3!"tigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele dec!t pr*ile sociale "i valorile mobiliare n cazul societ*ilor nc/ise, se determin ca diferen* ntre c!"tigul net anual "i pierderile reportate din anii fiscali anteriori. :2! Pierderea net anual din transferul titlurilor de valoare, altele dec!t pr*ile sociale "i valorile mobiliare n cazul societ*ilor nc/ise, stabilit prin declara*ia privind venitul realizat, se recupereaz din c!"tigurile nete anuale ob*inute n urmtorii 2 ani fiscali consecutivi. : ! #egulile de reportare a pierderilor sunt urmtoarele: a! reportul se efectueaz cronologic, n func*ie de vec/imea pierderii, n urmtorii 2 ani consecutivi; b! dreptul la report este personal "i netransmisibil; c! pierderea reportat, necompensat dup e,pirarea perioadei prevzute la lit. a(, reprezint pierdere definitiv a contribuabilului. :"! Pierderile nete anuale din transferul titlurilor de valoare, altele dec!t pr*ile sociale "i valorile mobiliare n cazul societ*ilor nc/ise provenind din strintate se reporteaz "i se compenseaz cu veniturile de aceea"i natur "i surs, realizate n strintate, pe fiecare *ar, nregistrate n urmtorii 2 ani fiscali. Biletul nr. ,1 1.Raspunderea disciplinara. 7ste o rezultant a abaterilor sv!r"ite de un membru al 3orpului prin care se ncalc dispozi*iile legii, ale #egulamentului de organizare "i func*ionare al 3733-#, ale 3odului etic na*ional al profesioni"tilor contabili. -c*iunea disciplinar pentru sanc*ionarea anumitor fapte se ntreprinde fie n paralel cu ac*iunea penal, civil sau administrativ, fie n afara e,isten*ei unei asemenea ac*iuni. Principiul NPenalul *ine n loc civilulK nu se aplic n materie disciplinar. 2. Cum se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul )eniturilor realizate de persoanele fizice din cedarea folosintei bunurilor? ART. . Pl<i anticipate de impozit pe )eniturile din cedarea folosin<ei bunurilor :1! 3ontribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosin*ei bunurilor pe parcursul unui an, cu e,cep*ia veniturilor din arendare, datoreaz pl*i anticipate n contul impozitului pe venit ctre bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 6&.: NSumele reprezent!nd plQi anticipate se ac/it n 9 rate egale, p!n la data de %0 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv %0 martie, %0 iunie, %0 septembrie Ri %0 decembrie. Pentru veniturile din cedarea folosinQei bunurilor sub forma arendei, plata impozitului se efectueaz potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraQiei privind venitul realizat.B

:2! ?ac e,cep*ie contribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosin*ei bunurilor pentru care c/iria prevzut n contractul nc/eiat ntre pr*i este stabilit n lei, nu au optat pentru determinarea venitului net n sistem real "i la sf!r"itul anului anterior nu ndeplinesc condi*iile pentru calificarea veniturilor n categoria veniturilor din activit*i independente pentru care pl*ile anticipate de impozit sunt egale cu impozitul anual datorat, "i impozitul este final. Biletul nr.,2 1.Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului? Sanctiunile disciplinare ce se aplica e,pertilor contabili si contabililor autorizati, in raport de gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele: a( mustrare; b( avertisment scris; c(suspendarea dreptului de a e,ercita profesia de e,pert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la 5 luni la % an; d( interzicerea dreptului de a e,ercita profesia de e,pert contabil sau de contabil autorizat. -baterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin #egulamentul de organizare si functionare al 3orpului. 2.>numerati impozitele si ta+ele locale. +mpozitele "i ta,ele locale sunt dup cum urmeaz: a( impozitul pe cldiri; b( impozitul pe teren; c( ta,a asupra mijloacelor de transport; d( ta,a pentru eliberarea certificatelor, avizelor "i autoriza*iilor; e( ta,a pentru folosirea mijloacelor de reclam "i publicitate; f( impozitul pe spectacole; g( ta,a /otelier; /( ta,e speciale; i( alte ta,e locale. Biletul nr., 1.Prezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care%l deosebesc de auditul contractual. -udit statutar -udit contractual % =umirea se face de ctre -@=umire de ctre management & :isiunea este plurianual sau recurent :isiune cel mult anual 5 Se emite un raport de audit Se pot emite diferite rapoarte 9 Se supune anumitor prevederi din 3odul etic al profesiei #eglementrile etice nu sunt la fel de restrictive 0 :isiunea este permanent :isiune punctual 4 :isiunea se efectueaz prin sondaj din cauza multitudinii de :isiunea poate presupune verificri totale opera*iuni ce trebuie verificate 2 =u poate avea imi,tiuni n gestiunea unit*ii Poate avea natura unei consultan*e 2.Prezentati cum se determine impozitui pe mi'ioacele de transport ac&izitionate in cursul anului. Ea,a asupra mijloacelor de transport se calculeaz n func*ie de capacitatea cilindric a acestuia, prin nmul*irea fiecrei grupe de &'' cmM5 sau frac*iune din aceasta cu o anumita suma stabilita in 3?. +mpozitul se datoreaza incepand cu % ale lunii urmatoare datei dobandirii si pana la sfaritul lunii in care autoturismul este instrainat. Biletul nr.," 1.Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri con)enite de o misiune de audit statutar? +ntr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu e,prima nici o asigurare. 7l intocmeste in mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrarile auditorului. +ntr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari. -cest raport se adreseaza e,clusiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru. :isiune de audit pe baz de proceduri convenite -udit statutar % =ici o asigurare -sigurare ridicat, dar nu absolut & Procedurile puse n lucru de auditor sunt definite de ctre Procedurile sunt standardizate, clientul ne av!nd nici un rol n stabilirea auditor de comun acord cu clientul "i cu to*i beneficiarii lor rezultatelor acestei lucrri 5 Destinatarii sunt e,clusiv pr*ile care au convenit procedurile Destinatarii sunt -@- "i al*i ter*i puse n lucru 2.Relatiile cu ceilalti membrii 9 Acceptarea de noi misiuni. +ntreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a ii inlocui cand doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber profesionist contabil sa poata determina daca e,ista motive profesionale care sa justifice neacceptarea misiunii. -ceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. +n absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau. ?actorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat: -daca clientul a autorizat acest lucru; -daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru. 3omunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective: de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa, daca toate elementele pertinente nu sunt cunoscute; de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie; de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza respectului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent. inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie: sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-% inlocui si %-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil; - sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea. Daca autorizarea este data, sa ceara profesionistului in functie: -sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea; -sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie. Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa: raspunda $in scris(, aratand daca e,ista motive profesionale care ar interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa; sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat; sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa decida daca accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa. Biletul nr.,, 1..Relatiile profesionistilor contabili cu clientii #elatiile membrilor 3orpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti.

+n afara onorariilor pentru lucrarile e,ecutate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la capital, dare)luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa. +n cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii 3orpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut e,clusiv al clientului. O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor. Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii 3orpului. Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor 3orpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei. Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vec/ii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si inc/eierii contractului dupa: evaluarea riscului; o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei; o apreciere a eficientei e,ecutarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii. Decizia finala apartine e,pertului sau contabilului autorizat. Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele sc/imbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului)societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri. Profesionistii pot e,prima in scris clientilor recomandari sau rezerve. +n cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe e,oneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili. +n situatia imposibilitatii e,ecutarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza 1. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare? +n cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competen*ele sale contabile "i nu cele de auditor, n vederea str!ngerii, clasrii "i sintetizrii informa*iilor financiare -ceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informa*iilor detaliate n scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit "i nici nu-"i propun, furnizarea vreunei asigurri asupra informa*iilor financiare; utilizatorii informa*iilor financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competen*elor necesare. O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situa*iilor financiare $complete sau nu(, dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare. +ntr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic "i anume: integritatea, obiectivitatea, corn peten*a profesional, confiden*ialitatea, profesionalismul "i respcv tul fa* de normele te/nice "i profesionale. +ndependen*a nu este o cerin* dar dac auditorul nu este independent trebuie s fac o men*iune n raport. Standardul +nterna*ional de :isiuni 3one,e $+S#S( nr. 99%' stabile"te procedurile "i principiile fundamentale precum "i modalit*ile lor de aplicare n ce prive"te responsabilitatea contabilului n cadrul unei misiuni de compilare a situa*iilor financiare Biletul nr.,. 1. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale? Standardul +nternational de -udit nr. 6'' stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale. :isiunile de audit se pot referi la: - Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale; - 3onturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare; - #espectarea clauzelor contractual; - Situatii financiare condensate $rezumate(; -uditul trebuie sa e,amineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care trebuie sa fie scrisa si clar e,primata. 2. Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea? 7lementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie nregistrate n patrimoniu $cele care pot fi nregistrate sunt imobilizrile necorporale( dar contribuie la men*inerea poten*ialului actual "i influen*eaz rezultatele financiare ale ntreprinderii "i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii; elementele intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent de goodSill, adic profitul ob*inut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de pia* n func*ie de efortul investi-*ional al ntreprinderii, efort e,primat prin valoarea patrimonial a acesteia. 7lementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi la: reputa*ia ntreprinderii, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea "i solvabilitatea fa* de ter*i, pozi*ia fa* de organismele publice "i administrative, competen*a te/nic $licen*e, brevete, mrci, studii, laboratoare etc.(, competen*a comercial $promovare, publicitate, clien*i, vad comercial etc.(, competen*a managerial $calitatea personalului, performan*ele managerilor, cadrele-c/eie etc.( etc. =eput!nd fi nregistrate n patrimoniu, sau c/iar dac sunt nregistrate, sunt considerate nonvalori din punct de vedere patrimonial, elementele intangibile formeaz acea parte NinvizibilK a ntreprinderii a crei valoare ob*inut prin capitalizare reprezint goodSill-ul ntreprinderii. Biletul nr. ,0 %. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale? -uditorul poate s accepte o misiune de audit speciala numai dac misiunea se refer e,clusiv la e,aminarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile "i financiare; dac numai unele c/estiuni particulare nu sunt acoperite de competen*a auditorului, acesta va recurge la serviciile unui e,pert. Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de audit, de baz. 2. Ce este partea Din)izibilaE a unei intreprinderi si cum se determina )aloarea acesteia? Partea invizibila . goodSill Sursa goodSill-ului o constituie elementele intangibile ale ntreprinderii. :etode de determinare: a( metoda directa $renta de goodSill actualizata( @T . 38 F -=3 U i i F rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara @T pozitiv: prin profiturile nete nregistrate ntreprinderea dep"e"te pragul de rentabilitate Prin actualizarea rentei pozitive la rata cu riscuri t se ob*ine valoarea goodSil-ului ce urmeaz s majoreze valoarea patrimonial a ntreprinderii. @T negativ $badSill(: prin actualizare se ob*ine valoarea badSill-ului care vine s diminueze valoarea patrimonial a ntreprinderii, semnific!nd o penalizare a valorii ntreprinderii pentru insuficien*a de rentabilitate fa* de e,igen*ele pie*ei sau pentru e,ces de patrimoniu. b( metoda bazata pe seama unui multiplicator V aplicat la capacitatea beneficiar a ntreprinderii - pt intreprinderi industriale mici si mijlocii @T . -=3 W 38 U G V, determinat de evaluator pe baza analizei si diagnosticului, ia valori ntre %,0 "i 0. c( metoda indirecta neta @T . Cal. @lobala F -=3 d( metoda indirecta bruta @T . Cal. @lobala - CS= Biletul nr. ,1 1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate? O ntreprindere poate avea nevoie s stabileasc situa*ii financiare care rezum situa*iile sale financiare auditate. pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate de cunoa"terea doar a cifrelor c/eie privind situa*ia financiar "i rezultatele acesteia. -uditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situa*iilor financiare condensate dec!t n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situa*iilor financiare n ansamblul lor. 3onducerea ntreprinderii este obligat s indice clar c situa*iile financiare sunt condensate, iar lectorul, pentru o mai bun n*elegere, trebuie s le citeasc mpreun cu situa*iile financiare n ansamblul lor, auditate. Eitlul care poate fi dat acestor situa*ii financiare condensate este NSitua*ii financiare condensate, pregtite pe baza situatiilor financiare auditate pentru e,ercitiul financiar nc/is la data de 5% decembrie &'''K. #aportul auditorului asupra situa*iilor financiare condensate trebuie s cuprind urmtoarele elemente de baz: titlul;

destinatarul; identificarea situa*iilor financiare auditate din care s-au nscut situa*iile financiare condensate; o referire la data raportului de audit asupra situa*iilor financiare n ansamblul lor "i n tipul de opinie e,primat nacel raport; o opinie care s indice dac informa*iile cuprinse n situa*iile financiare condensate sunt n concordan* cu situa*iile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situa*iilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situa*iilor financiare condensate, raportul trebuie s men*ioneze c de"i situa*iile financiare condensate sunt n concordan* cu situa*iile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din situa*ii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit modificat. o men*iune, sau o trimitere la o not ane, la situa*iile financiare condensate, n care se men*ioneaz c pentru o bun n*elegere a rezultatelor "i situa*iilor financiare ale entit*ii, situa*iile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situa*iile financiare n ansamblul lor "i cu raportul de audit asupra acestora; data raportului; adresa auditorului; semntura auditorului 2. Ce este pragul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semnificatie are in e)aluarea acesteia? <n evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generat de ntreprindere este superioar celei ce s-ar ob*ine plas!nd pe pia* un capital ec/ivalent cu activul net corijat. +n evaluare, pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului. pragul de rentabilitate al ntreprinderii . -=3 O i i. rata neutr de plasament a disponibilit*ilor pe pia*a financiar #iscul economic $riscul de e,ploatare( va fi cu atat mai mic, cu cat nivelul critic va fi mai redus. Biletul nr. ,2 1. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate? titlul; destinatarul; identificarea situa*iilor financiare auditate din care s-au nscut situa*iile financiare condensate; o referire la data raportului de audit asupra situa*iilor financiare n ansamblul lor "i n tipul de opinie e,primat nacel raport; o opinie care s indice dac informa*iile cuprinse n situa*iile financiare condensate sunt n concordan* cu situa*iile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situa*iilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situa*iilor financiare condensate, raportul trebuie s men*ioneze c de"i situa*iile financiare condensate sunt n concordan* cu situa*iile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din situa*ii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit modificat. o men*iune, sau o trimitere la o not ane, la situa*iile financiare condensate, n care se men*ioneaz c pentru o bun n*elegere a rezultatelor "i situa*iilor financiare ale entit*ii, situa*iile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situa*iile financiare n ansamblul lor "i cu raportul de audit asupra acestora; data raportului; adresa auditorului; semntura auditorului 2. Ce este superprofitul- superbeneficiul sau renta de goodFill- ce semnificatie are si cum influenteaza )aloarea intreprinderii? Superprofitul . profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei. . Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si e,ploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se ob*ine prin capitalizarea profitului ob*inut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate. #ela*ia cu valoarea ntreprinderii este direct propor*ionala. Sp . 38 F-=3 , i Biletul nr. .3 1. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare. -uditorului i se poate cere s e,prime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situa*iile financiare ca, de e,emplu, crean*e, stocuri, calculul participrii la beneficii sau efectuarea unui provizion. -ceast cerere poate face obiectul unei misiuni distincte sau s fie realizat n cadrul misiunii de audit de baz. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra situa*iilor financiare n ansamblul lor "i, n consecin*, opinia auditorului se va referi numai la rubrica $rubricile( auditat $auditate(. Pentru a defini ntinderea misiunii, auditorul trebuie s *in seama de rubricile din situa*iile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influen* semnificativ asupra informa*iilor n legtur cu care i s-a cerut opinia; aceasta pentru c numeroase rubrici din situa*iile financiare sunt legate ntre ele, de e,emplu: crean*ele $clien*ii( de v!nzri, stocurile de furnizori etc. -uditorul trebuie s fi,eze prag de semnifica*ie pentru rubricile din situa*iile financiare asupra crora "i va e,prima opinia; de regul aceste pagini sunt mult mai reduse fa* de cele care s-ar fi stabilit n cazul auditrii situa*iilor financiare n ansamblu. #aportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza cruia a fost auditat rubrica respectiv din situa*iile financiare. -tunci c!nd auditorul a formulat o opinie defavorabil sau o imposibilitate de e,primare a opiniei asupra situa*iilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situa*ii financiare. 2. Ce este goodFill%ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu )aloarea acesteia? @oodSill . Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si e,ploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se ob*ine prin capitalizarea profitului ob*inut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate. #ela*ia cu valoarea ntreprinderii este direct propor*ionala. @T . 38 F-=3 , i Biletul nr. .1 1. ?isiunea de e+aminare a informatiilor financiare pre)izionate; caracteristici. Standardul +nterna*ional pentru -ngajamente de -sigurare $+S-7( nr. 59'' stabile"te procedurile "i principiile fundamentale c!t "i modalit*ile de aplicare a lor, n cazul misiunilor de e,aminare asupra unor informa*ii financiare previzionale cuprinz!nd at!t previziuni - cele bazate pe cele mai plauzibile ipoteze, c!t "i proiec*ii - cele bazate pe ipoteze teoretice. =u intr sub inciden*a acestui standard e,amenul informa*iilor financiare previzionale e,primate n termeni generali ca, de e,emplu, prezentarea fcut conducerii ntreprinderii n raportul anual. +ntr-o misiune de e,aminare a informa*iilor financiare previzionale auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente "i adecvate care s-i permit s aprecieze dac: - ipotezele cele mai plauzibile re*inute de conducerea ntreprinderii ca baz a informa*iilor financiare previzionale sunt rezonabile "i, atunci c!nd la baz au stat ipoteze teore tice, acestea sunt coerente cu obiectivul informa*iilor financiare previzionale; - informa*iile financiare previzionale sunt suficiente; - informa*iile financiare previzionale sunt corect prezentate, dac toate ipotezele semnificative sunt descrise n notele ane,e, "i rezult clar c este vorba de ipotezele cele mai plauzibile sau de ipoteze teoretice; - informa*iile financiare previzionale sunt pregtite ntr-o manier coerent cu situa*iile financiare istorice 2. Ce relatie e+ista intre fondul comercial si goodFill%ul unei intreprinderi? <n conformitate cu Standardul +nternational de 7valuare 9 - @= 9, activele necorporale pot fi grupate n: drepturi, rela-ii, active necorporale nediferen-iate !grupate" .i proprietatea intelectual/. -ctivele necorporale grupate reprezinta valoarea reziduala a activelor necorporale, ramasa dupa evaluarea activelor necorporale identificabile si dupa scaderea acestei valori din valoarea totala a activelor necorporale -ctivele necorporale grupate sunt numite, n mod curent, fond comercial sau goodSill. <n diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca fiind clientela atrasa, venitul suplimentar generat de ntreprindere peste profitul normal cu care se rmunereaza activele identificate si)sau ca valoarea suplimentara a ntreprinderii, n ansamblul ei, peste valoarea nsumata a activelor ei identificabile Biletul nr. .2 1. >+plicati termenii de pre)iziuni si proiectii in audit.

Previziuni . informatii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la evenimente viitoare pe care conteaz conducerea "i n func*ie de care aceasta a stabilit ac*iunile ntreprinse pentru pregtirea acestor informa*ii $ipotezele sau estimrile cele itiai plauzibile(. Proiec*ii . informa*ii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare "i la ac*iuni ale conducerii care pot sau nu s se produc, precum "i pe combinarea estimrilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice. +nforma*iile financiare previzionale pot cuprinde situa*ii financiare sau numai unul sau mai multe elemente din situa*iile financiare "i pot fi pregtite: -ca instrument de gestiune intern, de e,emplu, pentru a facilita evaluarea unei investi*ii, sau, - pentru a fi difuzat la ter*i ca, de e,emplu: prospecte sau informa*ii viitoare n scopul atragerii de investitori; raport anual care formeaz informa*ii ac*ionarilor, autorit*ilor sau altor pr*i interesate, informa*ii cu privire la trezorerie prezentate finan*atorilor etc. 2. Ce sunt metodele combinate de e)aluare a intreprinderii si in cate grupe se pot clasifica? :etodele combinate presupun luarea n considera*ie, sub o form sau alta de e,primare, at!t a patrimoniului c!t "i a indicatorilor calitativi referitori la performan*ele financiare ale ntreprinderii. :etodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n func*ie de te/nicile folosite, "i anume: te/nici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial "i una prin rentabilitate; te/nici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor elemente intangibile :etodele combinate fac apel at!t la valori statice, patrimoniale, c!t si la valori dinamice bazate pe rentabilitate sau pe randament. Caloarea patrimonial constituie valoarea de baz a ntreprinderii, care poate beneficia, ntre altele, de o rent economic $valoarea dinamic( ob*inut prin calculul goodSill-ului sau badSill-ului. metoda practicienilor metoda retail metoda bazata pe goodSill Biletul nr. . 1. =biecti)ul si principiile generale ale unei misiuni de e+amen limitat :re)izuire!. Obiectiv: s permit auditorului s concluzioneze - pe baz de proceduri care nu pun n lucru toate diligentele necesare pentru un audit - c nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s cread c situa*iile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referen*ial contabil identificat $asigurare negativ(. -uditorul trebuie s respecte regulile de etic nscrise n 3odul etic "i anume: independen*a, integritatea, obiectivitatea, competen*a profesional, confiden*ialitatea, profesionalismul "i respectul fa* de normele te/nice "i profesionale. -uditorul trebuie s planifice "i s e,ecute e,amenul limitat fiind con"tient c anumite circumstan*e pot e,ista care s conduc la anomalii semnificative n situa*iile financiare. Pentru a e,prima o asigurare negativ n raportul su asupra e,amenului limitat, auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente "i adecvate n vederea fondrii concluziilor folosind n mod esen*ial proceduri const!nd n cereri de informa*ii sau de e,plica*ii precum "i proceduri analitice. O misiune de e,amen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderat c informa*iile e,aminate nu con*in anomalii semnificative; asigurarea este n acela"i timp negativ. Eermenii "i condi*iile realizrii unei misiuni de e,amen limitat se convin de auditor "i de clientul su; ace"tia se nscriu ntr-o scrisoare de misiune sau n contractul de prestri servicii de audit. Punctele principale care nu pot lipsi din scrisoarea de misiune sau contract se refer la: - obiectivul misiunii; - responsabilitatea conducerii cu privire la situa*iile financiare; ntinderea e,amenului limitat fc!nd trimitere la standardele interna*ionale de audit sau la normele sau practicilena*ionale; - accesul nelimitat al auditorului la orice document sau informa*ii considerate necesare pentru realizarea misiunii; - con*inutul raportului care va fi emis de auditor; - faptul c nu se poate a"tepta de la misiunea de e,amenlimitat descoperirea erorilor, acte sau fapte ilegale, fraude sau alte manopere frauduloase n gestiune; - faptul c nici un audit nu va fi efectuat "i, n consecin*, nu va fi emis o opinie de audit. Pentru a sublinia acest punct "i evita orice confuzie, auditorul poate preciza c o misiune de e,amen limitat nu are ca obiectiv satisfacerea e,igen*elor legale sau ale unor ter*i ntruc!t nu este vorba de un audit. 2. >+plicati in ce consta metoda practicieniior de e)aluare a intreprinderii. Denumit "i metoda NindirectK sau NgermanK, metoda practicienilor const n ponderarea valorii patrimoniale "i valorii prin rentabilitate, re*in!ndu-se: a( media aritmetic simpl: Cal. @lobala . $-=3 W 38)i( ) & b( media ponderata Cal. @lobala . $ G% U -=3 W G& U 38)i ( ) $G%WG&( V% si G& F coeficienti de pondere F pot lua valori de cel mult 0 Pa baza acestei metode se poate determina indirect goodSill-ul. @T . $38)i F -=3( ) & Biletul nr. ." 1. Proceduri de realizare a unei misiuni de e+amen limitat :re)izuire!. +ntr-un e,amen limitat auditorul recurge la propriul su ra*ionament profesional pentru a determina natura, calendarul "i ntinderea procedurilor de e,amen limitat. Pentru aceasta el se sprijin pe elementele urmtoare: - cunostintele obtinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de e,amen limitat efectuate anterior - cunoa"terea activit*ilor ntreprinderii, a principiilor "i conven*iilor contabile aplicate n sectorul din care face parte ntreprinderea precum "i a sistemului contabil al acesteia; - caracterul semnificativ al tranzac*iilor "i soldurilor conturilor. Pentru stabilirea pragului de semnifica*ie vor fi aplicate acelea"i principii ca "i n cazul misiunilor de audit de baz. Procedurile e,amenului limitat presupun etapele urmtoare: - cunoa"terea activit*ilor ntreprinderii "i ale sectorului din care face parte; - analiza principiilor "i practicilor contabile urmate de ntreprinderi; - analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea "i ntocmirea documentelor de sintez, str!ngerea informa*iilor ce vor fi nscrise n notele ane,e "i pregtirea situa*iilor financiare. - primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii varia*iilor, tendin*elor "i elementelor neobi"nuite cut!nd n mod deosebit n: O compararea situa*iilor financiare cu cele ale e,erci*iilor precedente; compararea situa*iilor financiare cu situa*iile bugetare ale perioadei "i cele previzionale; studiul diferen*elor dintre cifrele nscrise n situa*iile financiare pentru anumite rubrici "i cele planificate sau cu cele realizate de alte ntreprinderi din acela"i sector. +n cazul e,amenului limitat, auditorul nu este *inut s aplice proceduri viz!nd identificarea unor evenimente care se produc dup data raportului sau privind e,amenul limitat $evenimente posterioare(. +n cazul n care se consider c informa*iile supuse e,amenului limitat pot con*ine anomalii semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai e,tinse, care s-i permit s e,prime o asigurare negativ sau s confirme necesitatea de a modifica raportul su. 2. /n ce consta metoda remunerarii )alorii substantiate brute? Caloarea substan*ial brut $CS8( reprezint totalitatea mijloacelor corporale ale ntreprinderii, angajate "i organizate pentru a realiza obiectul su de activitate fr a *ine cont de modul de finan*are a acestora. Caloarea substan*ial brut, este egal cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actual a bunurilor pe care ntreprinderea le folose"te fr a fi proprietar $ nc/iriate, mprumutate, leasing etc.( minus valoarea actual a elementelor corporale care, de"i sunt nregistrate n patrimoniu, nu se gsesc n ntreprindere. 3u c!t valoarea substan*ial brut este mai mare cu at!t remunera*ia sa va fi mai puternic mic"or!nd profitul "i diminu!nd valoarea goodSill-ului. Biletul nr. ., 1. 7ormele de raportare in cazul unei misiuni de e+amen limitat :re)izuire!. #aportul de e,amen limitat trebuie s con*in o concluzie scris, clar e,primat, sub forma unei asigurri negative. Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informa*iile str!nse n timpul e,amenului limitat; raportul trebuie s indice dac situa*iile financiare nu dau o imagine fidel $sau Nnu prezint n

mod sincer n toate aspectele lor semnificativeK(, conform unui referen*ial contabil identificat. #aportul de e,amen limitat al situa*iilor financiare descrie ntinderea misiunii permi*!ndu-i lectorului s n*eleag natura lucrrilor realizate. 7l trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie de audit nu este e,primat. Principalele elemente care se regsesc ntr-un raport de e,amen limitat sunt: - titlul; - destinatarul; - paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde: - identificarea situa*iilor financiare supuse e,amenului limitat; - responsabilit*ile auditorului "i ale conducerii ntreprinderii; - paragraful ntinderii e,amenului limitat cuprinz!nd: O trimiterea la Standardul +nterna*ional de -udit $+S-( nr. >%' referitor la e,amenele limitate $sau norme na*ionale(; mentiunea ca e,amenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri analitice men*iunea c nici un audit nu a fost realizat, c procedurile puse n lucru furnizeaz un nivel de asigurare mai pu*in ridicat dec!t n cazul auditului "i c nici o opinie de audit nu este e,primat; e,primarea unei asigurri negative; data raportului; adresa auditorului "i semntura. #aportul de e,amen limitat trebuie de asemenea: s e,prime o asigurare negativ preciz!nd c auditorul nu a descoperit fapte care s-l fac s g!ndeasc, c situa*iile financiare nu sau o imagine fidel conform unui referen*ial contabil identificat; dac auditorul a descoperit fapte care afecteaz imaginea fidel conform referen*ialului contabil identificat, descrie aceste fapte "i, n msura posibilului, cuantific inciden*ele asupra situa*iilor financiare "i n acest caz: fie nso*e"te asigurarea negativ de o rezerv; fie - atunci c!nd inciden*a faptelor descoperite asupra situa*iilor financiare este at!t de semnificativ nc!t auditorul concluzioneaz c o rezerv nu este suficient pentru a califica natura incomplet sau n"eltoare a si tua*iilor financiare - pune o concluzie nefavorabil indic!nd c situa*iile financiare nu dau o imagine fidel conform referen*ialului contabil identificat; dac e,ist o limitare important a ntinderii e,amenului limitat, descrie aceast situa*ie "i: O fie nso*e"te asigurarea negativ de o rezerv privind eventualele ajustri care ar fi trebuit fcute dac nu ar fi e,istat limitarea respectiv; fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii ntinderii e,amenului limitat sunt semnificative "i privesc mai multe rubrici ale situa*iilor financiare. 2. /n ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare e+ploatarii? Caloarea global a unei ntreprinderi este egal cu capitalurile necesare pentru a crea o ntreprindere av!nd acelea"i caracteristici ca ntreprinderea evaluat; mijloacele utilizate de ctre o ntreprindere sunt constituite din activele imobilizate plus necesarul de fond de rulment $=?#(, denumite capitaluri permanente necesare e,ploatrii $3P=7(. 3apitalurile permanente ale ntreprinderii $capitaluri proprii plus mprumuturi pe termen lung( trebuie s fie superioare sau egale activului fi, corporal net si fondului de rulment normativ $=?#(. -ltfel spus, capitalurile permanente trebuie s finan*eze activul fi, net "i necesarul de fond de rulment $=?#( pentru ca ntreprinderea s se afle n ec/ilibru financiar. -ceste capitaluri fac obiectul unei remunera*ii; aceast remunera*ie se va compara cu beneficiul previzional pentru a pune n eviden* superbeneficiul care va permite calculul goodSill-ului. Biletul nr... 1.Raportarea unei misiuni de compilare. <ntr-o misiune de compilare nu se e,prima nici o asigurare n raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, n scopul str!ngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare. #aportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare: - titlul; - destinatarul; - o mentiune confirm!nd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele +nternationale de -udit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale; - indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de ntreprindere; - identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea ntreprinderii; - o mentiune indic!nd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor; - o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un e,amen limitat si, n consecinta, nici o asigurare nu este furnizata; - un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate n ane,e fata de referentialul contabil utilizat; - data raportului; - adresa si semnatura auditorului $contabilului( pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: AneauditateB sau Acompilate fara audit, nici e,amen limitatB. 2.Care sunt ipotezele de baz 5n e)aluarea 5ntreprinderii prin metoda remunerrii )alorii substan<iale brute? +potezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului. Biletul nr..0B 1.Cum e+plica<i necesitatea unui Cod etic 5n audit? =ecesitatea unui 3od etic const n: necesitatea garantrii unei calit*i optime a serviciilor; men*inerea $conservarea( ncrederii publicului n profesie; asigurarea protec*iei, at!t a profesionistului contabil c!t "i a ter*ilor beneficiari sau utilizatorilor ai serviciilor acestuia; confirmarea autorit*ii lucrrilor efectuate de profesioni"tii contabili; necesitatea asigurrii aprrii onoarei "i independen*ei profesionistului contabil "i a organismului din care face parte. 2. Cum se e)alueaz ac<iunile de<inute de 5ntreprindere la capitalul altor 5ntreprinderi? -ctiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel: - atunci cand pac/etul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; - canda pac/etul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pac/etului; Eitlurile de participare se evalueaza atunci cand pac/etul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; cand pac/etul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui titlu si valoarea pac/etului. Biletul nr..1 1.Care sunt principiile fundamentale ale eticii 5n audit 5nscrise 5n Codul etic? +ntegritate, obiectivitate, competen* profesional "i pruden*, confiden*ialitate, profesionalism, respect fa* de normele etice "i profesionale. 2.Cum se e)alueaz stocurile din cadrul unei 5ntreprinderi pentru a determina )aloarea acesteia? Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada. Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de e,pertiza te/nica.

Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele c/eltuieli de desfacere cuprinse in acestea. Biletul nr..2 1.>+plicati principiul integritatii si obiecti)itatii in audit. +ntegritatea F presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept "i cinstit atunci efectueaz servicii profesionale. +ntegritatea implica si tranzactii corecte si juste. In auditor nu trebuie sa fie asociat cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu iresponsabilitate Obiectivitatea F presupune c profesionistul contabil trebuie s fie impar*ial, fr prejudicati, s nu se afle n situa*ii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial rationamentele profesionale ale acestuia. 2.Cum se e)alueaz crean<ele din bilan<ul unei 5ntreprinderi pentru a determina )aloarea acesteia? 3reantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de sc/imb al monedei nationale din ziua respectiva Biletul nr.03 1. >+plica<i principiul competen<ei 5n audit. Profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen* "i pruden*, fiind obligat s-"i men*in un nivel ridicat de cuno"tin*e "i competen* profesional, care s justifice a"teptrile unui client sau ale angajatorului. -ceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele evolu*ii "i nout*i din practica profesional, din legisla*ie "i te/nici de lucru. Profesionistul contabil nu trebuie s pretind c are competen*e sau o e,perien* pe care nu le are. 3ompeten*a profesional are n vedere: ob-inerea competen-ei profesionale, care se dovede"te prin studii, vec/ime, e,amen de acces, e,amen de aptitudini; men-inerea competen-ei profesionale, care presupune *inerea la curent cu evolu*iile n profesie $normele na*ionale "i interna*ionale n domeniul contabilit*ii, auditului(, cu legisla*ia "i adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor n concordan* cu normele na*ionale "i interna*ionale n materie. 2Cum se e)alueaz disponibilit<ile din bilan<ul unei 5ntreprinderi pentru a determina )aloarea acesteia? Disponibilit*ile din bilan* se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de sc/imb al monedei nationale din ziua respectiva. Biletul nr.01 1.>+plicati principiul confidentialitatii in audit. Obliga*iile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt: ab*inerea de a dezvlui informa*ii confiden*iale n afara unit*ii angajatoare, e,cep*ia cazului c!nd a fost autorizat sau c!nd e,ist o obliga*ie legal sau profesional s publice acele informa*ii; abtinerea de la folosirea informa*iilor confiden*iale dob!ndite n timpul e,ecutrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei ter*e persoane; respectarea confiden*ialit*ii in mediu social $asocia*i de afaceri, rude( , in rela*iile cu un poten*ial client sau angajator; in cadrul entit*ii angajatoare; -sigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confiden*ialitatea $pentru profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil "ef, etc.(. Obliga*ia de confiden*ialitate continu "i dup ncetarea rela*iei dintre profesionistul contabil "i client sau angajator. Posibilitatea divulgrii informa*iilor, n situa*iile: autorizare de ctre client sau angajator; autorizare prevzut prin lege $e,emplu: furnizarea de probe n justi*ie, autoritatea fiscal, prevenirea "i sanc*ionarea splarii banilor(; conformare auditului de calitate; investiga*ii din partea unui organism normalizator $statistice(; Profesionistul contabil trebuie s se conving c pr*ile crora li se adreseaz comunicarea informa*iilor sunt destinatarii adecva*i "i au responsabilitatea s reac*ioneze ca atare $7,emplificare: solicitarea informa*iilor pentru #egistrul =a*ional al 7,per*ilor #=7(. 3onfidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale. Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate. 2.Cum se e)alueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea )alorii acesteia? +mobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii -=3 cu e,ceptia c/elt de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica Biletul nr.02 1. Conceptul de independen< 5n audit. 3omponentele independen*ei sunt: /ndependen<a de spirit :a ra<ionamentului profesional! caracterizat prin starea de spirit care nlesne"te ob*inerea unei opinii neafectate de influen*e care pot compromite ra*ionamentul profesional, permi*!nd profesionistului contabil s ac*ioneze cu integritate, obiectivitate "i pruden* profesional; /ndependen<a 5n aparen< :comportamental! caracterizat prin evitarea faptelor "i circumstan*elor care pot fi at!t de semnificative nc!t o ter* persoan, logic "i informat $de*in!nd toate informa*iile relevante "i aplic!nd toate msurile de prevedere necesare(, ar putea ajunge la concluzia c integritatea, obiectivitatea "i pruden*a profesional ale cabinetului)societ*ii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise. Prin independen* nu trebuie s se n*eleag c o persoan care e,ercit un ra*ionament profesional trebuie s fie izolat de rela*iile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar c importan*a acestor rela*ii trebuie evaluat "i din punctul unei ter*e persoane, rezonabil "i informat, care, av!nd toate informa*iile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c sunt inacceptabile. 2.Care sunt condi<iile ce trebuie 5ndeplinite de o societate comercial pentru a fi 5ncadrat 5n categoria micro5ntreprinderilor? o micro ntreprindere este o persoan juridic rom!n care ndepline"te cumulativ urmtoarele condi*ii, la data de 5% decembrie a anului fiscal precedent: a! realizeaz venituri, altele dec!t cele prevzute la art. %%&M& alin. $4(; b! are de la % p!n la > salaria*i inclusiv; c! a realizat venituri care nu au dep"it ec/ivalentul n lei al %''.''' euro; d! capitalul social al acesteia este de*inut de persoane, altele dec!t statul "i autorit*ile locale. :.! =u pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice rom!ne care: a! desf"oar activit*i n domeniul bancar; b! desf"oar activit*i n domeniile asigurrilor "i reasigurrilor, al pie*ei de capital, cu e,cep*ia persoanelor juridice care desf"oar activit*i de intermediere n aceste domenii; c! desf"oar activit*i n domeniile jocurilor de noroc, consultan*ei "i managementului; d! au capitalul social de*inut de un ac*ionar sau asociat persoan juridic cu peste &0' de angaja*i. Biletul nr.0 1.Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei. 3ele 0 situatii de amenintare la adresa independentei sunt: %. +nteresului propriu, &. Slabirea autocontrolului, 5. #enuntarea la propriile convingeri, 9. :anifestarile de familiarisrn, 0. -ctiuni de intimidare 2.Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe )eniturile microintreprinderilor :icro ntreprinderile pltitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitul pe )eniturile microintreprinderilor ncep!nd cu anul fiscal urmtor, daca: a( realizeaza venituri cu e,ceptia celor din activit*i n domeniul bancar; asigurrilor "i reasigurrilor, al pie*ei de capital, jocurilor de noroc, consultan*ei "i managementului; b! au de la % p!n la > salaria*i inclusiv; c! au realizat venituri care nu au dep"it ec/ivalentul n lei al %''.''' euro; d! capitalul social al acestora este de*inut de persoane, altele dec!t statul "i autorit*ile locale , sau este de*inut de un ac*ionar sau asociat persoan juridic cu peste &0' de angaja*i.

"i dac nu au mai fost pltitoare de impozit pe veniturile micro ntreprinderilor, potrivit prevederilor prezentului titlu. Pentru anul &'%%, persoanele juridice rom!ne pot opta pentru plata impozitului pe venitul microintreprinderilor dac ndeplinesc condi*iile de la a( la d( O persoan juridic rom!n care este nou- nfiin*at poate opta s plteasc impozit pe veniturile micro ntreprinderilor, ncep!nd cu primul an fiscal, dac condi*ia n termen de 4' de zile inclusiv de la data nregistrrii sa aiba intre % si > angajati. :icro ntreprinderile nu mai aplic acest sistem de impunere ncep!nd cu anul fiscal urmtor anului n care nu mai ndeplinesc una dintre condi*ii Biletul nr.0" 1. /nteresul propriu 9 amenin<are la adresa independen<ei. +nteresul propriu semnific faptul c un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes $participare( financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor cabinete intr n conflict cu clientul respectiv. 7,emple: participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu al clientului respectiv; un mprumut sau o garan*ie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaz patrimoniu clientului; onorarii totale provenind de la un singur client; preocupare cauzat de posibilitatea pierderii unui contract $misiune(; rela*ii de afaceri cu clientul $altele(; poten*ial angajare ca salariat al clientului; onorarii neprevzute n contractul de audit sau de prestri de servicii profesionale; 2.Care sunt )eniturile ce nu se iau 5n calcul la determinarea impozitului pe )eniturile micro5ntreprinderilor? <n cazul n care o micro ntreprindere ac/izi*ioneaz case de marcat, valoarea de ac/izi*ie a acestora se deduce din baza impozabil, n conformitate cu documentul justificativ, n trimestrul n care au fost puse n func*iune, potrivit legii. Biletul nr.0, 1.#labirea autocontrolului % amenintare la adresa independentei. -menin*area la adresa independen*ei, legat de slbirea autocontrolului, apare atunci c!nd unul dintre membrii cabinetului)societ*ii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului "i astfel poate e,ercita o influen* semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al angajamentului fa* de client 7,emple: un membru al cabinetului)societ*ii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului ntr-o pozi*ie din care poate e,ercita o influen* semnificativ asupra nivelului de certitudine, prestarea de servicii pentru un client al crui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct nivelul certitudinii $asigurrii( profesionistului fa* de client; pregtirea datelor originale utilizate la generarea situa*iilor financiare sau pregtirea unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa* de client(. 2.Cum se e)alueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea )alorii acesteia? Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de sc/imb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri. Biletul nr.0. 1.Renuntarea la con)ingeri % amenintare la adresa independentei. #enun*area la convingeri poate s apar atunci c!nd cabinetul)societatea sau un membru al acestuia, promoveaz opinia unui client p!n la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi n*eleas ca fiind compromis.7ste cazul n care cabinetul)societatea sau un membru al acestuia "i-au subordonat ra*ionamentul lor profesional aceluia al clientului. 7,emple: a se ocupa cu sau a fi promotor al ac*iunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului; a ac*iona ca un avocat sau consilier al clientului n litigiile lui sau n rezolvarea ne n*elegerilor cu ter*e pr*i. 2.Care sunt situatiile in care este posibila e)aluarea unei intreprinderi in dificultate? Caloarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii: a( poate fi redresata; b( dispune de un patrimoniu care dupa lic/idare prezinta inca un active net pozitiv; c( urmeaza a fi lic/idata. Biletul nr.00 1.?anifestari de familiarism % amenintare la adresa independentei. :anifestrile de familiarism au loc atunci c!nd, n virtutea unor rela*ii str!nse cu un client, cu cei care gestioneaz patrimoniul sau cu angaja*ii acestuia, cabinetul)societatea sau un membru al acestora, devine prea n*elegtor fa* de interesele clientului. 7,emple : un membru al cabinetului)societ*ii are un membru de familie sau o ruda apropiata cu func*ie de rspundere n ntreprinderea clientului sau care ar putea e,ercita o influen* direct "i important asupra realizrii obiectului contractului nc/eiat cu clientul ; un fost partener al cabinetului)societ*ii gestioneaz patrimoniul clientului "i are influen* important asupra realizrii obiectului contractului nc/eiat cu clientul, acceptarea de daruri, n afar de cazul c!nd valoarea acestora este nesemnificativ, de ctre membrii cabinetului)societ*ii, de la client sau de la persoanele care gestioneaz patrimoniul clientului(. 2./n ce consta metoda acti)ului net de lic&idare- cand se foloseste si cum se calculeaza )aloarea intreprinderii in dificultate? -tunci cand lic/idarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelor firmei, opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii relizabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net de lic/idare al firmei. -stfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile pozitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale "i circulante din bilantul intreprinderii, din care se deduc c/eltuielile cu lic/idarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lic/idare. Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lic/idare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc. Caloarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 5'1 si 0'1, corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii for*ate a activelor ntreprinderii. 3onform standardelor de evaluare, valoarea de lic/idare reprezint suma ce poate fi ob*inut n mod rezonabil de v!nzarea unei propriet*i ntr-un interval de timp prea mic pentru a ndeplini condi*iile din defini*ia valorii de pia*a. Dac ns lic/idarea se face treptat, activele sunt evaluate la pre*uri corespunztoare unor tranzac*ii normale ec/ivalente valorii lic/idative a acestora. -ceasta situa*ie este ntalnita in cazul lic/idarii voite a ntreprinderii cf. ;g.5%)%>>', atunci cand perioada de functionare s-a inc/eiat, se anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc. +n conditiile in care lic/idarea nu reprezint cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza n perspective redresarii afacerii. +n aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea flu,urilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea flu,urilor implicate de derularea programului de redresare a activit*ii firmei. #estructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii flu,urilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizrii lor. 3a urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condi*ii de e,ploatare ale ntreprinderii. +n plus activele redundante sau au,iliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flu, de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare Biletul nr.01 1.Actiuni de intimidare % amenintare la adresa independentei. -c*iunile de intimidare au loc atunci c!nd un membru al cabinetului)soc este implicat s ac*ioneze obiectiv "i s e,ercite pruden* profesional, prin amenin*ri reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaz patrimoniul sau de la angaja*ii clientului. 7,emple: cererea din partea clientului ctre cabinet de a nlocui un membru al acestuia, n cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiunea din partea clientului de a reduce necorespunztor cantitatea de munc e,ecutat de membrii cabinetului, n scopul reducerii onorariilor. 2./n ce consta metoda )alorii la termen- cand se foloseste si cum se calculeaza )aloarea intreprinderii in dificultate Se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in: - aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii - calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila - aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama de: a( capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b( riscul specific de ,,ne success A al redresarii sperate si c( actualizarea valorii la termen Biletul nr.02

1. Prote'area independentei prin normele legale Gi profesionale. =atura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia n functie de mprejurari.-ceste masuri se impart n trei categorii: - masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari; - masuri de protejare stabilite n cadrul contractului nc/eiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale; - masuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor)societatiilor. 2. Ce este li)rarea intracomunitara si ce conditii trebuie Tndeplinite pentru a fi scutitaE de THA cu drept de deducere. - defineste livrarea intracomunitara ca pe o livrare de bunuri $...transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar( care sunt e,pediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru, de catre furnizor sau de catre persoana catre care se efectueaza livrarea, ori de catre o alta persoana in contul acestora. #egimul de scutire de EC- pentru care furnizorii isi pot e,ercita dreptul de deducere este stabilit prin alte doua te,te de lege din 3odul fiscal: Xart.%95 alin.$&( lit.a(, potrivit caruia sunt scutite de EC- livrarile intracomunitare de bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un cod valid de inregistrare in scopuri de EC-, atribuit de catre autoritatile fiscale din alt stat membru; Xart.%&4 alin.$>( lit.b(, care precizeaza e,pres ca operatiunile de la art.%95 sunt operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza ta,a, dar este permisa deducerea ta,ei datorate sau ac/itate pentru ac/izitii. Biletul nr.13 1.Prote'area independen<ei prin clauze contractuale cu clientul. -ceste msuri constau n: - aprobarea de ctre -@- clientului a numirii cabinetului, atunci c!nd contractul a fost semnat de persoanele mputernicite s administreze patrimoniul "i s-l reprezinte juridic pe client; nominalizarea angaja*ilor competen*i ai clientului mputernici*i a lua decizii manageriale; stabilirea de ctre client politicilor "i procedurilor pentru o raportare financiar $situa*iilor financiare( corect; stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionri a bunurilor "i valorilor; stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigur procesul de validare a informa*iilor "i situa*iilor financiare "i legtura cu societatea)cabinetul de audit. 2.Care este locul li)rarii de bunuri Tn cazul )anzarilor la distanta- din punctul de )edere al THA. :2! Prin derogare de la prevederile alin. $%( lit. a(, n cazul unei v!nzri la distan* care se efectueaz dintr-un stat membru spre #om!nia, locul livrrii se consider n #om!nia dac livrarea este efectuat ctre un cumprtor persoan impozabil sau persoan juridic neimpozabil, care beneficiaz de derogarea de la art. %&4 alin. $9(, sau ctre orice alt persoan neimpozabil "i dac sunt ndeplinite urmtoarele condi*ii: a! valoarea total a v!nzrilor la distan* al cror transport sau e,pediere n #om!nia se realizeaz de ctre un furnizor, n anul calendaristic n care are loc o anumit v!nzare la distan*, inclusiv valoarea respectivei v!nzri la distan*, sau n anul calendaristic precedent, dep"e"te plafonul pentru v!nzri la distan* de 50.''' euro, al crui ec/ivalent n lei se stabile"te prin norme; sau b! furnizorul a optat n statul membru din care se transport bunurile pentru considerarea v!nzrilor sale la distan*, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru n #om!nia, ca av!nd loc n #om!nia. : ! ;ocul livrrii este ntotdeauna n #om!nia, n cazul v!nzrilor la distan* de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru ctre persoane neimpozabile din #om!nia, altele dec!t persoanele juridice neimpozabile, fr s se aplice plafonul prevzut la alin. $&( lit. a(. Biletul nr.11 1. Prote'area independentei prin masuri interne cabinetului - importanEa pe care conducerea cabinetului)societ-Eii o acord- independenEei; - politici Si proceduri de implementare Si monitorizare a controlului calit-Eii lucr-rilor efectuate de cabinet; - identificarea ameninE-rilor la adresa independenEei, evaluarea importanEei acestora, identificarea m-surilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil; - politici Si proceduri interne de supraveg/ere a respect-rii politicilor Si procedurilor privind independenEa; - politici Si proceduri care s- permit- identificarea eventualelor interese sau relaEii dintre client Si auditor care ameninE- independenEa; - politici Si proceduri privind evitarea obEinerii de venituri de la un singur client; - comunicarea modific-rilor intervenite +n politicile Si procedurile cabinetului tuturor angajaEilor Si colaboratorilor; - e,istenEa unui responsabil cu monitorizarea funcEion-rii adecvate a sistemului de protejare a independenEei; - e,istenEa unui mecanism disciplinar care s- asigure conformarea cu politicile Si procedurile stabilite; - politici Si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeaz- independenEa Si obiectivitatea; - consultarea organismului profesional cu privire la independenE-; - rotirea personalului cu funcEii de r-spundere; - eliminarea unor persoane din ec/ipa de audit dac- acesteia +i este afectat- independenEa; 2.Ce operaTiuni sunt asimilate li)rArilor de bunuri efectuate cu platA din punctual de )edere al THA. Sunt asimilate livr-rilor de bunuri efectuate cu plat- urm-toarele operaEiuni: a( preluarea de c-tre o persoan- impozabil- a bunurilor mobile ac/iziEionate sau produse de c-tre aceasta pentru a fi utilizate +n scopuri care nu au leg-tur- cu activitatea economicdesf-Surat-, dac- ta,a aferent- bunurilor respective sau p-rEilor lor componente a fost dedus- total sau parEial; b( preluarea de c-tre o persoan- impozabil- a bunurilor mobile ac/iziEionate sau produse de c-tre aceasta pentru a fi puse la dispoziEie altor persoane +n mod gratuit, dac- ta,a aferentbunurilor respective sau p-rEilor lor componente a fost dedus- total sau parEial; c( preluarea de c-tre o persoan- impozabil- de bunuri mobile corporale ac/iziEionate sau produse de c-tre aceasta, altele decYZt bunurile de capital prev-zute la art. %9> alin. $%( lit. a(, pentru a fi utilizate +n scopul unor operaEiuni care nu dau drept integral de deducere, dac- ta,a aferent- bunurilor respective a fost dedus- total sau parEial la data ac/iziEiei; d( bunurile constatate lips- din gestiune, cu e,cepEia celor la care se face referire la alin. $6( lit. a(-c(. Inde: a( bunurile de capital reprezint- toate activele corporale fi,e$definite la art. %&0% alin. $%( pct. 5(, a c-ror durat- normal- de funcEionare este egal- sau mai mare de 0 ani, precum Si operaEiunile de construcEie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, e,clusiv reparaEiile sau lucr-rile de +ntreEinere a acestor active, c/iar +n condiEiile +n care astfel de operaEiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de +nc/iriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fi,e corporale se pun la dispoziEia unei alte persoane; =u constituie livrare de bunuri, +n sensul alin. $%(: a( bunurile distruse ca urmare a unor calamit-Ei naturale sau a unor cauze de forE- major-, precum Si bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prev-zute prin norme; b( bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum Si activele corporale fi,e casate, +n condiEiile stabilite prin norme; c( perisabilit-Eile, +n limitele prev-zute prin lege; Biletul nr.12 1. /n)estigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament ProfesioniStii contabili trebuie deci s- fie preg-tiEi s- justifice orice abatere, de la cerinEele etice. =erespectarea cerinEelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da naStere unor acEiuni disciplinare. Puterea acEiunii disciplinare este stabilit- prin reglement-rile 3.7.3.3.-.#. :-surile disciplinare pot ap-rea, de obicei, +n urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de baz- Si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioniStilor contabili; - nerespectarea regulilor de etic-; - conduit- discreditabil- sau dezonorat-. +nvestigaEiile disciplinare vor +ncepe, de obicei, ca rezultat al unor plYZngeri; structurile centrale Si locale ale 3orpului trebuie s- ia +n consideraEie toate plYZngerile. +nvestigaEiile pot, totuSi, s- fie introduse din oficiu de 3.7.3.3.-.#. sau de c-tre o entitate administrativ-, f-r- s- fie f-cut- o plYZngere. +nvestigaEiile pot fi f-cute verbal sau prin corespondenE-. Erebuie +ntotdeauna +nStiinEat membrul +mpotriva c-ruia se face plYZngere, precum Si cel care a f-cut plYZngerea. -colo unde e,ist- o disput-, se poate +ncerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplin- ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora. Poate fi oportun s- se fac- publicitate procedurilor disciplinare Si de apel. -stfel, sunt informaEi atYZt membrii, cYZt Si publicul larg. EotuSi, aspectele de confidenEialitate Si tipul +nc-lc-rilor

trebuie s- fie luate +n consideraEie atunci cYZnd se decide metoda de publicitate. &.Cand inter)ine e+igibilitatea THA in cazul li)rarilor intracomunitare de bunuri ?aptul generator reprezint- faptul prin care sunt realizate condiEiile legale necesare pentru e,igibilitatea ta,ei. 7,igibilitatea ta,ei reprezint- data la care autoritatea fiscal- devine +ndrept-Eit- s- solicite plata de c-tre persoanele obligate la plata ta,ei, c/iar dac- plata acestei ta,e poate fi amYZnat-. +n cazul unei livr-ri intracomunitare de bunuri, scutite de ta,- conform, e,igibilitatea ta,ei intervine +n cea de-a %0-a zi a lunii urm-toare celei +n care a intervenit faptul generator. Prin e,cepEie de la prevederile alin. De mai sus, e,igibilitatea ta,ei intervine la emiterea facturii, dac- factura este emis- +nainte de a %0-a zi a lunii urm-toare celei +n care a intervenit faptul generator Biletul nr. 1. 1. Cum e+plicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati Tn cadrul unei misiuni de audit de baza? - obiectivitatea - independenta O misiune de certificare rezonabil n care un profesionist contabil independent "i e,prim o opinie cu privire la faptul dac situa*iile financiare sunt sau nu ntocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de raportare financiar identificat, cum ar fi o misiune efectuat conform cu Standardele +nterna*ionale de -udit. -cestea includ un -udit Statutar care este auditul unei situa*ii financiare solicitat de legisla*ie sau de reglementri. 2. Precizati care este locul prestarii de ser)icii si persoana obligata la plata THA in cazul prestarilor de ser)icii de consultanta. ;ocul prestarii de servicii in cazul prestarilor de servicii de consultanta este locul unde beneficiarul este stabilit sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita. Biletul nr.10 %. Prezentati pe scurt continutui sectiunii a 1%a din Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania. Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt: universalitatea, confiden*ialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea "i armonizarea. #ecomandarea 377 din %0 noiembrie &''' prevede c activitatea de control al calit*ii poate fi organizat "i e,ercitat n dou forme: control colegial "i control prin personal angajat. <n ambele forme trebuie asigurat calitatea controlorilor "i obiectivitatea lor. #egulile aplicabile se refer la: - cine poate fi controlat; - selectarea auditorilor astfel nc!t la finele unei perioade to*i auditorii s fie controla*i; - efectuarea controlului la c!t mai multe birouri ale societ*ii de audit; - perioada controlat, care nu poate dep"i 4 ani $%' ani la societ*ile mici, la care nu s-au constatat deficien*e(; - misiunile de verificare a situa*iilor financiare ncredin*ate cabinetelor respective, dar "i sistemul de control intern din cadrul cabinetului; - elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activit*ii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice $mai ales independen*a(, calitatea rapoartelor; - supraveg/erea public a profesiei $prin reprezentan*i ai :inisterului ?inan*elor Publice(; - aplicarea sanc*iunilor disciplinare; - confiden*ialitate; - e,perien*a "i formarea continu a controlorilor de calitate; independen*a "i obiectivitatea controlorului de calitate. 2. Cum si cand se determina pro%rata THA? #ursa; Cod 8iscal *educerea ta+ei pentru persoana impozabil cu regim mi+t i persoana par<ial impozabil :1! Persoana impozabil care realizeaz sau urmeaz s realizeze at!t opera*iuni care dau drept de deducere, c!t "i opera*iuni care nu dau drept de deducere este denumit n continuare persoan impozabil cu regim mi,t. Persoana care realizeaz at!t opera*iuni pentru care nu are calitatea de persoan impozabil, n conformitate cu prevederile art. %&2, c!t "i opera*iuni pentru care are calitatea de persoan impozabil este denumit persoan par*ial impozabil. :2! Dreptul de deducere a ta,ei deductibile aferente ac/izi*iilor efectuate de ctre o persoan impozabil cu regim mi,t se determin conform prezentului articol. Persoana par*ial impozabil nu are drept de deducere pentru ac/izi*iile destinate activit*ii pentru care nu are calitatea de persoan impozabil. Dac persoana par*ial impozabil desf"oar activit*i n calitate de persoan impozabil, din care rezult at!t opera*iuni cu drept de deducere, c!t "i opera*iuni fr drept de deducere, este considerat persoan impozabil mi,t pentru respectivele activit*i "i aplic prevederile prezentului articol. <n condi*iile stabilite prin norme, persoana par*ial impozabil poate solicita aplicarea unei pro%rata speciale n situa*ia n care nu poate *ine eviden*e separate pentru activitatea desf"urat n calitate de persoan impozabil "i pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoan impozabil. : ! -c/izi*iile destinate e,clusiv realizrii de opera*iuni care permit e,ercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investi*ii destinate realizrii de astfel de opera*iuni, se nscriu ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri, iar ta,a deductibil aferent acestora se deduce integral. :"! -c/izi*iile destinate e,clusiv realizrii de opera*iuni care nu dau drept de deducere, precum "i de investi*ii care sunt destinate realizrii de astfel de opera*iuni se nscriu ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri pentru aceste opera*iuni, iar ta,a deductibil aferent acestora nu se deduce. :,! -c/izi*iile pentru care nu se cunoa"te destina*ia, respectiv dac vor fi utilizate pentru realizarea de opera*iuni care dau drept de deducere sau pentru opera*iuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina propor*ia n care sunt sau vor fi utilizate pentru opera*iuni care dau drept de deducere "i opera*iuni care nu dau drept de deducere se eviden*iaz ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri, iar ta,a deductibil aferent acestor ac/izi*ii se deduce pe baz de pro%rata. :.! Pro%rata prevzut la alin. $0( se determin ca raport ntre: a! suma total, fr ta,, dar cuprinz!nd subven*iile legate direct de pre*, a opera*iunilor const!nd n livrri de bunuri "i prestri de servicii care permit e,ercitarea dreptului de deducere, la numrtor; "i b! suma total, fr ta,, a opera*iunilor prevzute la lit. a( "i a opera*iunilor const!nd n livrri de bunuri "i prestri de servicii care nu permit e,ercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate n scopul finan*rii opera*iunilor scutite fr drept de deducere sau opera*iunilor care nu se afl n sfera de aplicare a ta,ei. :0! Se e,clud din calculul pro%rata urmtoarele: a! valoarea oricrei livrri de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabil n activitatea sa economic; b! valoarea oricror livrri de bunuri sau prestri de servicii ctre sine efectuate de persoana impozabil "i prevzute la art. %&6 alin. $9( "i la art. %&> alin. $9(, precum "i a transferului prevzut la art. %&6 alin. $%'(; c! valoarea opera*iunilor prevzute la art. %9% alin. $&( lit. a( "i b(, precum "i a opera*iunilor imobiliare, altele dec!t cele prevzute la lit. a(, n msura n care acestea sunt accesorii activit*ii principale. :1! Pro%rata definitiv se determin anual, iar calculul acesteia include toate opera*iunile prevzute la alin. $4(, pentru care e,igibilitatea ta,ei ia na"tere n timpul anului calendaristic respectiv. Pro%rata definitiv se determin procentual "i se rotunje"te p!n la cifra unit*ilor imediat urmtoare. ;a decontul de ta, prevzut la art. %04&, n care s-a efectuat ajustarea prevzut la alin. $%&(, se ane,eaz un document care prezint metoda de calcul al pro%rata definitiv. :2! Pro%rata aplicabil provizoriu pentru un an este pro%rata definitiv, prevzut la alin. $6(, determinat pentru anul precedent, sau pro%rata estimat pe baza opera*iunilor prevzute a fi realizate n anul calendaristic curent, n cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea opera*iunilor cu drept de deducere n totalul opera*iunilor se modific n anul curent fa* de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie s comunice organului fiscal competent, la nceputul fiecrui an fiscal, cel mai t!rziu p!n la data de &0 ianuarie inclusiv, pro%rata provizorie care va fi aplicat n anul respectiv, precum "i modul de determinare a acesteia. <n cazul unei persoane impozabile nou- nregistrate, pro%rata aplicabil provizoriu este pro%rata estimat pe baza opera*iunilor preconizate a fi realizate n timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicat cel mai t!rziu p!n la data la care persoana impozabil trebuie s depun primul su decont de ta,, prevzut la art. %04&. :13! Ea,a de dedus ntr-un an calendaristic se determin provizoriu prin nmul*irea valorii ta,ei deductibile prevzute la alin. $0( pentru fiecare perioad fiscal din acel an calendaristic cu pro%rata provizorie prevzut la alin. $>(, determinat pentru anul respectiv. :11! Ea,a de dedus pentru un an calendaristic se calculeaz definitiv prin nmul*irea sumei totale a ta,ei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevzut la alin. $0(, cu pro%rata

definitiv prevzut la alin. $6(, determinat pentru anul respectiv. :12! ;a sf!r"itul anului, persoanele impozabile cu regim mi,t trebuie s ajusteze ta,a dedus provizoriu astfel: a! din ta,a de dedus determinat definitiv, conform alin. $%%(, se scade ta,a dedus ntr-un an determinat provizoriu, conform alin. $%'(; b! rezultatul diferen*ei de la lit. a(, n plus sau n minus dup caz, se nscrie n r!ndul de regularizri din decontul de ta,, prevzut la art. %04&, aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau n decontul de ta, aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, n cazul anulrii nregistrrii acesteia. :1 ! <n ceea ce prive"te ta,a de dedus aferent bunurilor de capital, definite conform art. %9> alin. $%(, utilizate pentru opera*iunile prevzute la alin. $0(: a! prima deducere se determin n baza pro%rata provizorie prevzut la alin. $>(, pentru anul n care ia na"tere dreptul de deducere. ;a finele anului, deducerea se ajusteaz, conform alin. $%&(, n baza pro%rata definitiv prevzut la alin. $6(. -ceast prim ajustare se efectueaz asupra valorii totale a ta,ei deduse ini*ial; b! ajustrile ulterioare iau n considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o douzecime, pentru bunurile imobile, dup cum urmeaz: %. ta,a deductibil ini*ial se mparte la 0 sau la &'; &. rezulatul calculului efectuat conform pct. % se nmul*e"te cu pro%rata definitiv prevzut la alin. $6(, aferent fiecruia dintre urmtorii 9 sau %> ani; 5. ta,a dedus ini*ial n primul an, conform pro%rata definitiv, se mparte la 0 sau la &'; 9. rezultatele calculelor efectuate conform pct. & "i 5 se compar, iar diferen*a n plus sau n minus reprezint ajustarea de efectuat, care se nscrie n r!ndul de regularizri din decontul de ta, prevzut la art. %04&, aferent ultimei perioade fiscale a anului. :1"! <n situa*ii speciale, c!nd pro%rata calculat potrivit prevederilor prezentului articol nu asigur determinarea corect a ta,ei de dedus, :inisterul ?inan*elor Publice, prin direc*ia de specialitate, poate, la solicitarea justificat a persoanelor impozabile: a! s aprobe aplicarea unei pro%rata speciale. Dac aprobarea a fost acordat n timpul anului, persoanele impozabile au obliga*ia s recalculeze ta,a dedus de la nceputul anului pe baz de pro%rata special aprobat. Persoana impozabil cu regim mi,t poate renun*a la aplicarea pro%rata special numai la nceputul unui an calendaristic "i este obligat s anun*e organul fiscal competent p!n la data de &0 ianuarie inclusiv a anului respectiv; b! s autorizeze persoana impozabil s stabileasc o pro%rata special pentru fiecare sector al activit*ii sale economice, cu condi*ia *inerii de eviden*e contabile distincte pentru fiecare sector. :1,! <n baza propunerilor fcute de ctre organul fiscal competent, :inisterul ?inan*elor Publice, prin direc*ia sa de specialitate, poate s impun persoanei impozabile anumite criterii de e,ercitare a dreptului de deducere pentru opera*iunile viitoare ale acesteia, respectiv: a! s aplice o pro%rata special; b! s aplice o pro%rata special pentru fiecare sector al activit*ii sale economice; c! s-"i e,ercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, n conformitate cu prevederile alin. $5( "i $9(, pentru toate opera*iunile sau numai pentru o parte din opera*iuni; d! s *in eviden*e distincte pentru fiecare sector al activit*ii sale economice. :1.! Prevederile alin. $4( - $%5( se aplic "i pentru pro%rata special prevzut la alin. $%9( "i $%0(. Prin e,cep*ie de la prevederile alin. $4(, pentru calculul pro%rata special se vor lua n considerare: a! opera*iunile specificate n decizia :inisterului ?inan*elor Publice, pentru cazurile prevzute la alin. $%9( lit. a( sau la alin. $%0( lit. b(; b! opera*iunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru cazurile prevzute la alin. $%9( lit. b( sau la alin. $%0( lit. b(. Norme metodologice: $%( <n aplicarea art. %92 alin. $5( "i alin. $9( din 3odul fiscal, dac bunurile sau serviciile ac/izi*ionate pot fi alocate par*ial activit*ii care nu d drept de deducere "i par*ial activit*ii care d drept de deducere, nu se aplic prevederile art. %92 alin. $0( din 3odul fiscal, respectiv deducerea ta,ei pe baz de pro rata. 7,emplu: o societate care cumpr o cldire, cunoa"te din momentul ac/izi*ionrii acesteia partea din cldire care va fi alocat pentru nc/iriere n regim de scutire "i partea de cldire care va fi alocat pentru nc/iriere n regim de ta,are, va deduce ta,a corespunztoare pr*ii din cldire care urmeaz a fi utilizat pentru nc/iriere n regim de ta,are "i nu va deduce ta,a aferent pr*ii din cldire, care va fi utilizat pentru nc/iriere n regim de scutire. $&( <n sensul art. %92 alin. $2( lit. c( din 3odul fiscal, opera*iunile imobiliare reprezint opera*iuni de livrare, nc/iriere, leasing, arendare, concesionare "i alte opera*iuni similare efectuate n legtur cu bunurile imobile. $5( O opera*iune este accesorie activit*ii principale dac se ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi*ii: a. realizarea acestei opera*iuni necesit resurse te/nice limitate privind ec/ipamentele "i utilizarea de personal; b. opera*iunea nu este direct legat de activitatea principal a persoanei impozabile; "i c. suma ac/izi*iilor efectuate n scopul opera*iunii "i suma ta,ei deductibile aferente opera*iunii, sunt nesemnificative. $9( Persoanele impozabile cu regim mi,t pot opta s nu aplice prevederile art. %92 n ce prive"te posibilitatea e,ercitrii dreptului de deducere, situa*ie n care ta,a aferent ac/izi*iilor de bunuri destinate opera*iunilor cu sau fr drept de deducere nu va fi dedus. $0( <n cazul n care ulterior depunerii decontului de ta, se constat erori n calculul pro rata definitiv pentru perioade anterioare: a( dac pro rata corect determinat este mai mic dec!t pro rata utilizat, persoana impozabil are obliga*ia s procedeze la regularizarea diferen*elor n cadrul perioadei prevzute la art. %92% alin. $&( din 3odul fiscal; b( dac pro rata corect determinat este mai mare dec!t pro rata utilizat, persoana impozabil are dreptul s procedeze la regularizarea diferen*elor n cadrul perioadei prevzute la art. %92% alin. $&( din 3odul fiscal. #egularizarea se nscrie n decontul de ta, aferent perioadei fiscale n care sunt constate aceste erori.K Biletul nr.11 1.>+plicati scopul si obiecti)ele controlului de calitate a ser)iciilor de audit. Scopul controlului de calitate l reprezint analiza modului de organizare "i func*ionare a unui cabinet "i aprecierea modului de aplicare n cadrul cabinetului a standardelor interna*ionale "i a normelor emise de organismele profesionale. Obiectivele urmrite prin controlul de calitate sunt: s ofere publicului o bun percep*ie despre calitatea serviciilor; s armonizeze comportamentele individuale ale membrilor; s contribuie la buna organizare a cabinetelor "i la perfec*ionarea metodelor de lucru; s aprecieze modul de aplicare a regulilor "i normelor profesionale; s dezvolte solidaritatea n r!ndul profesiei $prin favorizarea contactelor ntre colegi(, apropierea "i respectul profesioni"tilor fa* de organismul profesional. 2.Ce presupune acceptarea unui client? -cceptarea unui client presupune urmatoarele : e,aminarea anticipat a situa*iei clientului, sub aspectul dac acceptarea misiunii ar crea anumite amenin*ri la adresa conformit*ii cu principiile fundamentale. e,emplificri privind astfel de situa*ii: implicarea clientului n activit*i ilegale $splare de bani(, practici de raportri financiare eronate $bancrut frauduloas(, evaziune fiscal, concuren* neloial, ac/izi*ia "i desfacerea de produse cu nclcarea dreptului de proprietate industrial, etc. evaluarea situa*iilor de aceast natur "i luarea msurilor de protec*ie, pentru a le elimina sau a le reduce la n nivel acceptabil, dac este posibil. atunci c!nd nu este posibil reducerea amenin*rilor la un nivel acceptabil , un profesionist contabil independent ar trebui s refuze s intre n rela*ii cu clientul. e,aminarea posibilit*ii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competen*ei profesionale a profesionistului contabil, astfel nc!t angajamentul $misiunea( s fie realizate la nivelul corespunztor. luarea n considerare a reputatiei, e,perien*ei "i a resurselor disponibile ale profesionistului contabil n cazul c!nd se apeleaz la acesta pentru consiliere sau e,pertiz n situa*ii de natura celor artate mai sus. apelarea de ctre profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se afl sub restric*ia confiden*ialit*ii "i n func*ie de natura misiunii trebuie s ob*in permisiunea clientului $de regul, n scris(. Biletul nr.12 1.Controlul de calitate la ni)elul organismului profesional.

Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt: universalitatea, confiden*ialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea "i armonizarea. #ecomandarea 377 din %0 noiembrie &''' prevede c activitatea de control al calit*ii poate fi organizat "i e,ercitat n dou forme: control colegial "i control prin personal angajat. <n ambele forme trebuie asigurat calitatea controlorilor "i obiectivitatea lor. #egulile aplicabile se refer la: - cine poate fi controlat; - selectarea auditorilor astfel nc!t la finele unei perioade to*i auditorii s fie controla*i; - efectuarea controlului la c!t mai multe birouri ale societ*ii de audit; - perioada controlat, care nu poate dep"i 4 ani $%' ani la societ*ile mici, la care nu s-au constatat deficien*e(; - misiunile de verificare a situa*iilor financiare ncredin*ate cabinetelor respective, dar "i sistemul de control intern din cadrul cabinetului; - elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activit*ii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice $mai ales independen*a(, calitatea rapoartelor; - supraveg/erea public a profesiei $prin reprezentan*i ai :inisterului ?inan*elor Publice(; - aplicarea sanc*iunilor disciplinare; - confiden*ialitate; - e,perien*a "i formarea continu a controlorilor de calitate; - independen*a "i obiectivitatea controlorului de calitate. 2. *ati un e+emplu de a'ustare a THA Tn cazul unui bun imobil ce este folosit Tn alte scopuri dec t acti)itatile cu drept de deducere daca la ac&izitionare s%a dedus THA. +n sensul ajustarii ta,ei pe valoarea adaugata potrivit art. %9> din 3odul ?iscal, bunurile de capital reprezinta toate activele corporale fi,e, definite la art. %&0 indice % alin. $%( pct. 5, a caror durata normala de functionare este egala sau mai mare de 0 ani, precum si operatiunile de constructie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, e,clusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a acestor active, c/iar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inc/iriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fi,e corporale se pun la dispozitia unei alte persoane. -justarea ta,ei deductibile se efectueaza: Uin situatia in care bunul de capital este folosit de persoana impozabila: %. integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice; &. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a ta,ei; 5. pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a ta,ei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala; U in cazurile in care apar modificari ale elementelor folosite la calculul ta,ei deduse; U in situatia in care un bun de capital al carui drept de deducere a fost integral sau partial limitat face obiectul oricarei operatiuni pentru care ta,a este deductibila. Ea,a deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza in situatiile prevazute sus astfel: U pe o perioada de 0 ani, pentru bunurile de capital ac/izitionate sau fabricate, altele decat bunurile imobile; U pe o perioada de &' de ani, pentru constructia sau ac/izitia unui bun imobil, precum si pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, daca valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel putin &'1 din valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau modernizat. Perioada de ajustare incepe: U de la % ianuarie a anului in care bunurile au fost ac/izitionate sau fabricate, pentru bunurile de capital altele decat bunurile imobile, daca acestea au fost ac/izitionate sau fabricate dupa data aderarii; U de la % ianuarie a anului in care bunurile sunt receptionate, pentru bunurile imobile, care sunt construite, si se efectueaza pentru suma integrala a ta,ei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru ta,a platita sau datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari este anul aderarii sau un alt an ulterior anului aderarii; U de la % ianuarie a anului in care bunurile au fost ac/izitionate, pentru bunurile imobile, care sunt ac/izitionate, si se efectueaza pentru suma integrala a ta,ei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru ta,a platita sau datorata inainte de data aderarii, daca formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator s-au indeplinit in anul aderarii sau intr-un an ulterior anului aderarii; U de la % ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare sau modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor imobile, a caror valoare este de cel putin &'1 din valoarea totala a bunului imobil transformat sau modernizat. -justarea se efectueaza pentru suma ta,ei deductibile aferente transformarii sau modernizarii, inclusiv pentru suma ta,ei deductibile aferente respectivei transformari sau modernizari, platita ori datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari dupa transformare sau modernizare este anul aderarii sau un an ulterior aderarii. -justarea deducerii in situatia in care bunurile de capital sunt folosite de persoana impozabila integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice, pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a ta,ei, pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a ta,ei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala, se face in perioada fiscala in care intervine evenimentul care genereaza ajustarea si se realizeaza pentru toata ta,a aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare modificarea destinatiei de utilizare. 3onform art. + pct. 20 alin. $2( din Ordonanta de Irgenta a @uvernului nr. %%2)&'%' pentru modificarea si completarea ;egii nr. 02%)&''5 privind 3odul ?iscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, persoana impozabila care a solicitat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de EC- are obligatia sa depuna decontul de ta,a pentru operatiunile realizate in cursul lunii ianuarie, pana la data de &0 februarie inclusiv. +n ultimul decont depus, persoana impozabila are obligatia sa evidentieze valoarea rezultata ca urmare a efectuarii tuturor ajustarilor de ta,a pe valoarea adaugata conform titlului C+ din 3odul ?iscal. Ea,a pe valoarea adaugata rezultata in urma ajustarii bunurilor de capital, se declara in ultimul decont depus la randul &> K-justari conform pro-rata)ajustari pentru bunurile de capitalK , cu semnul plus sau minus, dupa caz. -justarea ta,ei deductibile aferente bunurilor de capital, nu se efectueaza in situatia in care suma care ar rezulta ca urmare a ajustarii fiecarui bun de capital este mai mica de %.''' lei. Daca ulterior scoaterii din evidenta persoanelor inregistrate ca platitoare de EC-, conform art. %05, persoana impozabila realizeaza in cursul unui an calendaristic o cifra de afaceri mai mare sau egala cu plafonul de scutire de 50.''' euro, dupa inregistrarea in scopuri de ta,a conform art. %05 din 3odul ?iscal, are dreptul sa efectueze ajustarile de ta,a in favoarea ei, in cadrul perioadei de ajustare. -justarile vor fi reflectate in primul decont de ta,a depus dupa inregistrarea in scopuri de EC-, conform art. %05 a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior. >+emplul nr. 1 % bun imobil O persoana impozabila inregistrata in scopuri de ta,a conform art. %05 din 3odul ?iscal ac/izitioneaza un imobil in anul &''2 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral ta,a pe valoarea adaugata in suma de 5'.''' lei la data ac/izitionarii. +n ianuarie &'%% solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de EC-, deci trebuie sa efectueze ajustarea ta,ei deduse initial intrucat va desfasura operatiuni pentru care nu are drept de deducere a EC-. Perioada de ajustare este de &' de ani, cu incepere de la % ianuarie &''2 si pana in anul &'&4, inclusiv. -justarea trebuie sa se efectueze pentru toata ta,a aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare $&'%% - &'&4( si persoana respectiva trebuie sa restituie %4 doua zecimi din EC- de dupa initial, in decontul aferent lunii ianuarie &'%%, astfel: 5'.''' lei : &' ani . %.0'' lei)an si %.0'' lei)an , %4 ani . &9.''' lei ECdeductibila de ajustat. #amane deductibila EC- aferenta anilor &''2, &''6, &''> si &'%'. De retinut[ -nul sc/imbarii destinatiei $&'%%( intra in calculul ajustarii EC- deductibila. Caloarea EC- rezultata in urma ajustarii se inregistreaza in decontul de EC- aferent lunii ianuarie la rd. &> K-justari conform pro-rata)ajustari pentru bunurile de capitalK, cu semnul minus. +n vederea ajustarii ta,ei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare bun de capital, urmatoarele informatii: - data ac/izitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii)modernizarii; - valoarea $baza de impozitare( a bunului de capital; - ta,a deductibila aferenta bunului de capital; - ta,a dedusa; - ajustarile efectuate conform art. %9> alin. $9( din 3odul ?iscal. Biletul nr.23 1.Controlul de calitate la ni)elul cabinetului de audit.

Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunt urmtoarele: - e,igen*e profesionale: personalul cabinetului sau societ*ii trebuie s se conformeze principiilor de independen*, integritate, obiectivitate, confiden*ialitate "i profesionalism nscrise n 3odul etic; - aptitudini "i competen*e: nivelul de instruire "i formare a personalului cabinetului sau societ*ii trebuie s-i permit acestuia s se ac/ite n mod corect "i complet de sarcinile pe care le prime"te n cadrul unei misiuni de audit; - repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredin*ate personalului care dispune de pregtirea "i e,perien*a necesare; - delegarea: conducerea, supervizarea "i revederea lucrrilor realizate la toate e"antioanele permit ob*inerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite; - consultarea: de fiecare dat, c!nd este necesar, vor fi consultate persoanele competente din interiorul sau din e,teriorul cabinetului; - acceptarea "i pstrarea clien*ilor: lista clien*ilor poten*iali "i e,isten*i va fi revizuit periodic, sub aspectele legate de independen*a cabinetului "i capacitatea sa de a satisface cererea clien*ilor; - control: eficacitatea "i adaptarea politicilor "i procedurilor de control de calitate trebuie controlate periodic; - coordonarea "i supraveg/erea lucrrilor: colaboratorii crora li se ncredin*eaz diferite lucrri trebuie informa*i de responsabilit*ile lor "i de obiectivele "i procedurile ce trebuie urmrite; - revizuirea lucrrilor: lucrrile realizate de fiecare colaborator sunt revzute de ctre un profesionist cu un nivel de competen* cel pu*in ec/ivalent. =ivelul, calendarul "i ntinderea politicilor "i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet depind de factori ca: felul "i importan*a activit*ii sale, dispersia geografic, nivelul de organizare, costuri etc. 2.Ce documente- registre- declara<ii se completeaz 5n cazul unei li)rri intracomunitare de bunuri? +n cazul unei livrari intracomunitare de bunuri e,peditorul intocmeste : - ?actura e,terna $+=CO+37( - si ?actura ?iscala la cursul 8=# din ziua e,pedierii - ;ista de coletaj $P-3V+=@ ;+SE( - Documentul de transport $3:#( ;ivrarile intracomunitare se declara in Declaratia 5>' $C+7S( pana la data de &0 a lunii pentru luna precedenta si in Decontul de EC- Declaratia 5''. +ncepand cu: '%.'6.&'%' toti operatorii care efectueaza ac/izitii si livrari intracomunitare au fost obligati sa se inscrie in #egistrul Operatorilor +ntracomunitari Bilet 21 1. Rolul si importanta dosarului e+ercitiului. Dosarul e,ercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste e,ercitiul cotrolat. 7l permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. Dosarul e,ercitiului este indispensabil pentru: - mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii; - documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni; - inlesnirea muncii in ec/ipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori; - justificarea opiniei emise si redactarea raportului. +n mod uzual dosarul cuprinde: planificarea misiunii; supervizarea lucrarilor; aprecierea controlului intern; obtinerea de elemente probante; Dosarul e,ercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. +n general se recomanda a se folosi o impartire in %' sectiuni simbolizate de la - la \.: 7- $dosarul e,ercitiului, Sectiunea -( F Aacceptarea misiunii:; 78 $dosarul e,ercitiului, Sectiunea 8( F Asinteza misiunii si rapoarteB 73 $dosarul e,ercitiului, Sectiunea 3( F Aorientare si planificareB; 7D $dosarul e,ercitiului, Sectiunea D( F Aevaluarea risului legat de controlB; 77 $dosarul e,ercitiului, Sectiunea 7( F A controale substantiveB; 7? $dosarul e,ercitiului, Sectiunea ?( F Autilizarea lucrarilor altor profesionistiB; 7@ $dosarul e,ercitiului, Sectiunea @( F Averificari si informatii specificeB; 7D $dosarul e,ercitiului, Sectiunea D( F Alucrarile de sfarsit de misiuneB 7+ $dosarul e,ercitiului, Sectiunea 8( F Ainterventii cerute prin regulament; 7\ $dosarul e,ercitiului, Sectiunea 8( F Acontrolul conturilor consolidateB. 2. Prezenta<i regimul THA 5n cazul 5nc&irierilor de cldiri. Daca detineti o cladire pe care doriti sa o inc/iriati, trebuie sa stiti ca operatiunea este scutita de EC- fara drept de deducere, c/iar daca firma dumneavoastra este inregistrata drept platitoare de EC-. 3onform ;egii nr. 02%)&''5, operatiunile privind arendarea, concesionarea, inc/irierea si leasingul de bunuri imobile sunt scutite de EC-, deci fara drept de deducere. 7,ista si e,ceptii de de la aceasta regula, cele mai importante referindu-se la domeniul /otelier: - operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului /otelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inc/irierea terenurilor amenajate pentru camping; - inc/irierea de spatii sau locatii pentru parcarea autove/iculelor; Biletul nr.22 1. Rolul si importanta dosarului permanent. Inele informa*ii "i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat durata mandatului. 3lasarea lor ntr-un dosar separat F dosarul permanent F permite utilizarea lor ulterioar, dup aducerea lui la zi. Dosarul permanent permite evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri "i transmiterea de la un e,erci*iu la altul a elementelor de cunoa"tere a ntreprinderii. 2. Cum se analizeaza din punct de )edere fiscal c&eltuielile cu protocolul? AIrm]toarele c/eltuieli au deductibilitate limitat]: a( c/eltuielile de protocol n limita unei cote de &1 aplicat] asupra diferen*ei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile "i totalul c/eltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dec!t c/eltuielile de protocol "i c/eltuielile cu impozitul pe profit;B Din cele de mai sus rezult c, la analiza deductibilit*ii trebuie fcut diferen*a ntre: - bunurile care sunt acordate pentru stimularea v!nzrilor $c/eltuieli de reclam "i publicitate( "i bunurile acordate ca protocol Ndin parte caseiB care au o deductibilitate limitata de & 1 "i sunt condi*ionate de profit. De mentionat ca la c/eltuielile de protocol ce costau n buturi alcolice "i tutun, ta,a pe valoarea adaugata, aferent nu este deductibil fiscal "i trebuie s se ncadreaza n plafonul de &1. Biletul nr.2 %.#tructura dosarului e+ercitiului. #tructura dosarului e+erci<iului. Dosarul e,erci*iului cuprinde %' sec*iuni $pr*i( simbolizate de la - la \, astfel: - 7- $dosarul e,erci*iului, sec*iunea -( intitulat N-cceptarea misiuniiB; - 78 $dosarul e,erci*iului, sec*iunea 8( intitulat NSinteza misiunii "i rapoarteB; - 73 $dosarul e,erci*iului, sec*iunea 3( intitulat NOrientare "i planificareB;

- 7D $dosarul e,erci*iului, sec*iunea D( intitulat N7valuarea riscului legat de controlB; - 77 $dosarul e,erci*iului, sec*iunea 7( intitulat N3ontroalele substantiveB; - 7? $dosarul e,erci*iului, sec*iunea ?( intitulat NItilizarea lucrrilor altor profesioni"tiB; - 7@ $dosarul e,erci*iului, sec*iunea @( intitulat NCerificri "i informa*ii specificeB; - 7D $dosarul e,erci*iului, sec*iunea D( intitulat N;ucrrile de sf!r"it de misiuneB; - 7+ $dosarul e,erci*iului, sec*iunea +( intitulat N+nterven*ii cerute prin reglementri diverseB; - 7\ $dosarul e,erci*iului, sec*iunea \( intitulat N3ontrolul conturilor consolidateB. 2. Precizati Tn ce consta operatiunea triung&iulara din punctul de )edere al THA. #ursa; Cod 8iscal Art. 12. alin. :1! lit. b!; Nnu sunt considerate operatiuni impozabile in #omania $...( ac/izitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triung/iulare de o persoana impozabila, denumita cumparator-revanzator, care este inregistrata in scopuri de EC- in alt stat membru, dar nu este stabilita in #omania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: X ac/izitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul #omaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita in #omania; X bunurile ac/izitionate de cumparatorul-revanzator sa fie transportate de furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana, in contul unuia dintre acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel in care cumparatorul-revanzator este inregistrat in scopuri de EC-, catre beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in #omania; X beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila, inregistrata in scopuri de EC- in #omania, conform art. %05 sau %05%; Biletul nr.2" 1.#tructura dosarului permanent. Dosarul permanent se subdivide n 2 sec*iuni pentru a facilita lectura "i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz: - P- $dosarul permanent, sec*iunea -( intitulat N@eneralit*iB; - P8 $dosarul permanent, sec*iunea 8( intitulat NDocumente privind controlul internB; - P3 $dosarul permanent, sec*iunea 3( intitulat NSitua*ii financiare "i rapoarte privind e,erci*iile precedenteB; - PD $dosarul permanent, sec*iunea D( intitulat N-nalize permanenteB; - P7 $dosarul permanent, sec*iunea 7( intitulat N?iscal "i socialB; - P? $dosarul permanent, sec*iunea ?( intitulat N\uridiceB; - P@ $dosarul permanent, sec*iunea @( intitulat N+ntervenien*i e,terniB. 2. >)aluarea 5ntreprinderii 5n cazul fuziunii i di)izrii. Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmtoarele metode: metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda bazat pe rezultate $valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit(, metode mi,te "i metoda bazat pe flu,ul financiar sau cas/-floS. Caloarea globala a societ*ii stabilit printr-una dintre metodele men*ionate reprezint valoarea aportului de fuziune al fiecrei societ*i intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se stabile"te raportul de sc/imb. Calorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda patrimonial de evaluare global a societ*ii. +n cazul n care cele dou valori nu sunt egale, la societatea absorbit sau intrat n contopire, diferen*ele sunt recunoscute ca elemente de c!"tiguri sau pierderi din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dec!t activul net contabil, diferen*a este recunoscut ca profit. +n situa*ia invers diferen*a este recunoscut ca pierdere. Determinarea raportului de sc/imb al ac*iunilor sau al pr*ilor sociale pentru a acoperi capitalul societ*ilor comerciale absorbite. +n cadrul acestei etape se efctueaz: a( determinarea valorii contabile a ac*iunilor sau pr*ilor sociale ale societ*ilor comerciale care fuzioneaz, prin raportarea aportului net la numrul de ac*iuni sau de pr*i sociale emise. Caloarea contabil a unei ac*iuni-pr*i sociale se poate ob*ine "i prin raportarea activului net contabil la numrul de ac*iuni-pr*i sociale. b( Stabilirea raportului de sc/imb al ac*iunilor sau al pr*ilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei ac*iuni ori pr*i sociale a societ*ii absorbite la valoarea contabil a unei ac*inui sau pr*i sociale a societ*ii absorbate, raport verificat "i aprobat de e,per*i. Determinarea numrului de ac*iuni sau de pr*i sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune: a) determinarea nr. de ac*iuni sau de pr*i sociale ce trebui emise de societatea comercial care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu $activului net. al societ*ilor comerciale absorbite la valoare contabil a unei ac*iuni sau pr*i sociale a societ*ii comerciale absorbante, fie prin nmul*irea nr. de ac*inui-pr*i sociale ale societ*ii comerciale absorbite cu raportul de sc/imb; b) majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin nmul*irea nr. de ac*iuni)pr*i sociale care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu valoarea nominal a unei ac*iuni sau a unei pr*i sociale de la aceast societate comercial; c) calcularea primei de fuziune, ca diferen* ntre valoarea contabil a ac*iunilor sau a pr*ilor sociale "i valoarea nominal a acestora. Biletul nr. 2, 1.>lementele de baza ale raportului de audit statutarI Raportul de audit #JB/>CT 2331 - are un dublu rol F instrument de comunicare al auditorului cu utilizatorii sit financiare $nu cu intreprinderea( - instrument de stabilire a responsabilitatilor -re 2 elemente de baza : %.Eitlul raportului ^ #aport de auditor independent _ &.Destinatarul F intotdeauna 3onsiliul de -dministratie sau 3onsiliul de Supraveg/ere, cel care are responsabilitati fata de terti 5. Paragraful introductiv F cuprinde identificarea situatiilor financiare analizate si identificarea responsabilitatilor $idem contract( 9. +ntinderea lucrarilor de audit F cuprinde obligatoriu standardele aplicabile, o mentiune ca in audit au fost folosite cele mai potrivite te/nici si proceduri, o mentiune ca auditul s-a bazat pe sondaje, precum si o asigurare rezonabila ca in situatiile financiare auditate nu e,ista erori semnificative 0. Paragraful opiniei F opinia in audit poate fi de 9 tipuri : a( fara rezerve F se emite atunci cand auditorul nu are contatari cu impact semnificativ asupra situatiilor financiare, sau daca are, intreprinderea a rectificat situatiile financiare $au ramas fara obiect( $opinia curata(. O derivata : opinia fara rezerve, dar cu paragraf de observatii. Se emite atunci cand auditorul are unele constatari care, desi nu sunt de natura a influenta semnificativ sit financiare, el considera ca trebuie cunoscute aceste constatari de urilizatorii sit financiare. b( cu rezerve $opinie calificata( F se emite atunci cand auditorul nu a participat la inventariere si nici nu s-a asigurat prin metode alternative de control de certitudinea stocurilor la 5% decembrie, precum si atunci cand e,ista constatari cu impact semnificativ, dar intreprinderea a refuzat rectificarea situatiilor financiare. c( nefavorabila $opinie calificata( F se emite atunci cand e,ista constatari cu impact semnificativ asupra sit financiare, bazate pe dezacorduri grave cu conducerea intreprinderii in ceea ce priveste aplicarea principiilor si regulilor contabile d( imposibilitatea emiterii unei opinii F se emite atunci cand, din diferite motive, auditorul a fost impiedicat sa aplice te/nicile si procedurile de audit pe care le-a considerat necesare. 4. Data raportului 2. Semnatura personala sau sociala si personala 2.Care este structura standard a unui raport de e)aluare a intreprinderii? #aportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor e,primate de evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului. %. #ezumatul principalelor concluzii si recomandri privind: &.Prezentarea intreprinderii 5. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit 9. Diagnosticul de evaluare 9.%. Diagnosticul juridic 9.&. Diagnosticul commercial 9.5. Diagnosticul te/nologic operativ sau de e,ploatare

9.9.Diagnosticul resurselor umane 9.0. Diagnosticul financiar contabil 9.4.Sinteza diagnosticelor evaluarii 0. 8azele lucrarii de evaluare 4.:etode de evaluare aplicate 2.@ama de valori, valoarea actiunilor. 6.3ocluziile si opiniile evaluatorului Biletul nr.2. 1.=pinia defa)orabil;moti)e- mod de prezentare. O astfel de opinie poate fi formulat din cauza dezacordului asupra principiilor contabile "i se poate formula astfel: N3um este e,plicat n nota `, nu s-au constatat amortismente n situa*iile financiare. -ceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu =ormele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. 3/eltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar "i a unei cote de......pentru cldiri "i ......pentru utilaje, trebuiau s se ridice la suma de ......pentru e,erci*iul nc/eiat la 5% decembrie......<n consecin*, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la ......, iar pierderea e,erci*iului "i pierderile cumulate la........ Dup prerea noastr, din cauza inciden*ei faptelor men*ionate n paragraful precedent, situa*iile financiare nu dau o imagine fidel a situa*iei financiare a societ*ii la 5% decembrie ...., a contului de profit "i pierdere, pentru e,erci*iul nc/eiat la aceast dat, "i nu sunt conforme cu prevederile legale "i statutare.B 2.Cum influen<eaz raportul de sc&imb al monedei na<ionale )aloarea unei 5ntreprinderi? #aportul de sc/imb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii astfel: - influen*eaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei na*ionale - +nfluen*eaz bilan*ul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de sc/imb de la data efecturii evalurii Biletul nr. 20 1.>+plica<i semnifica<ia datrii raportului de audit. #ap auditorului trebuie s poarte data de la sfr"itul lucrrilor de audit. 3ititorul este astfel informat c auditorul a apreciat efectele asupra sit fin "i asupra raportului su, evenimentelor "i tranzac*iilor intervenite, de care el a avut cuno"tin* p!n la aceast dat. <ntruc!t responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra sit financiare pregtite "i prezentate de conducerea societ*ii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celei la care situa*iile financiare au fost nc/ise "i aprobate. 2.Cum influenteaza modificarea preturilor )aloarea unei intreprinderi? :odificarea preturilor influen*eaz valoarea inteprinderii astfel: - rata de actualizare este influen*ata cu riscul de proiec*ie; - bilan*ul economic este influen*at prin evaluarea activelor la valori juste, de pia*a care *in seama de preturile pie*ei Biletul nr.21 1./mposibilitatea e+primrii unei opinii; moti)e- mod de prezentare. O astfel de opinie poate fi rezultatul limitrii ntinderii lucrrilor "i e poate prezenta astfel: N=oi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de clien*i, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre adirec*iune. -v!nd n vedere importan*a faptelor e,puse mai sus, noi nu ne e,primm opinia asupra conturilor anuale.B 2.Care este rolul bilan<ului economic 5n e)aluarea unei 5ntreprinderi? 8ilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii. 8ilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. Biletul nr. 22 1.=pinia cu rezer)e; moti)e- mod de prezentare. #ezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. <n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz astfel:7,emplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor: A=oi nu am putut asista la inventarul fizic din 5% decembrie &''b, cci noi am fost desemna*i auditori ulterior acestei date. cin!nd seama de natura documentelor contabile ale societ*ii, noi am putut controla cantit*ile prin alte proceduri. Dup prerea noastr, cu e,cep*ia inciden*ei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantit*ilor, situa*iilor financiare dau o imagine fidel pozi*iei "i situa*iei financiare a societ*ii la 5% decembrie &''b, c!t "i contului de profit "i pierdere pentru e,erci*iul nc/eiat la aceast dat "i sunt conforme cu prevederile legale "i statutareB. 7,emplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entit*ii auditate: A-stfel, cum este e,plicat n nota A`B ane,at, nu s-au constatat amortismente n situa*iile financiare. -ceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu =ormele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. 3/eltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear "i al unei cote de b. pentru cldiri "i b. pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de b. pentru e,erci*iul nc/eiat la 5% decembrie &''b . <n consecin*, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la b. mil. lei, iar pierderile e,erci*iului "i pierderile cumulate la b. mil. lei. Dup prerea noastr, cu e,cep*ia inciden*ei asupra conturilor anuale, a faptelor men*ionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel pozi*iei "i situa*iei financiare a societ*ii la 5% decembrie &''b, c!t "i contului de profit "i pierdere pentru e,erci*iul nc/eiat la aceast dat, "i sunt conforme cu prevederile legale "i statutare.B 2.>+plicati rolul e)aluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii 7valuarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. -ceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc. Biletul nr. 133 1. =pinia fara rezer)e; semnificatie- mod de prezentare. Opinia fr rezerve semnific faptul c dup efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate e,prima o opinie NcuratB, nedistorsionat de vreo rezerv sau re*inere. 3a mod de prezentare opinia fr rezerve poate aprea n urmtoarea formulare: NDup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel pozi*iei "i situa*iei financiare a societ*ii la 5% decembrie b. precum "i rezultatelor acestor opera*ii "i flu,urilor de trezorerie pentru e,erci*iul nc/is la aceast dat, n conformitate cu normele interna*ionale "i na*ionale de contabilitateB 2. >+plicati influenta politicilor de amortizare asupra )alorii mtreprinderii. Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel: - stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii - stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii intreprinderii - metodele de amortizare deasemena influenteza, de e,emplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fi,e ac/izitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara. +nsuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere $amortizarea scriptica este inferioara amortizarii te/nico-economice( influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii. Biletul nr. 131 1.=pinia fara rezer)e- dar cu un paragraf de obser)atii; semnificatie- mod de prezentare. <n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adug!nd un paragraf de observa*ii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, e,pus de o manier detaliat n ane,. -dugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin* dup paragraful de opinie "i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv. -cest tip de opinie se formuleaz atunci c!nd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de observa*ii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie. ?orma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea: A?r s e,primm o rezerv asupra situa*iil;or financiare, noi atragem aten*ia asupra notei A`B din ane,. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infrac*iune n utilizarea brevetelor "i n care i se pretinde vrsarea redeven*elor "i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-ac*iune "i audierile preliminare, c!t "i procedurile juridico-

administrative ale celor dou ac*iuni sunt n curs. #ezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinat"i, n consecin*, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea c/eltuielilor care ar putea s rezulteB. 2.Cum e+plicati relatia dintre politicile contabile si )aloarea intreprinderii?. 7ste evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De e,emplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in c/eltuiala perioadei. +nsuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere $amortizarea scriptica este inferioara amortizarii te/nico-economice( influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii. +ncluderea anumitor c/eltuieli $+-S %4, +-S &, +-S && etc.( in valoarea activului $tratament alternativ( mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza $afectarea costului perioadei( determina micsorarea patrimoniului intreprinderii. 7vitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea e,cesiva de provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii. Biletul nr.132 1. Paragraful opiniei; tipuri de opinie. Paragraful opiniei F raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale; Eermenii utilizati pentru e,primrea opiniei auditorului sunt Adau o imagine fidelB sau Aprezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificativeB. -ceste & formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare. -cest paragraf poate avea urmatoarele forme: - opinia fara rezerve $curata(; - opinia fara reserve, dar cu paragrap/ de observatii; - opinia cu reserve; -imposibilitatea e,primarii unei opinii; - opinia defavorabila. 2. Ce intelegeti prin )aloarea patrimoniala a unei intreprinderi? Caloarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Caloarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat -ctivul net corijat se calculeaz prin doua metode: %. metoda aditiva -=3. 3-P P#OP#++ -)W D+? D7 #77C-;I-#7 &. metoda substractiva -=3 . -3E+C7 #77C-;I-E7 F D-EO#++ Calori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:a(Caloarea contabila este data de -ctivul net contabil. -nc. -ctive totale F datorii totale . 3apitaluri proprii W#ezultatul net $dupa distribuire( b(Caloarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare e,ploatarii. 7ste o valoare de continuitate.3P=7 . active imobilizate W =?# c(Caloarea substantiala: CS8. -ctiv reevaluat in ipoteza continuarii activitatii Wvaloarea actuala a bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara $inc/iriate, imprumuturi, leasing( F valoarea actuala a elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se gasesc in unitate. d(-ctiv net de lic/idare: Caloarea de lic/idare . valoarea lic/idativa minus valoarea pasivului e,igibil majorat cutotalul c/eltuielilor de lic/idare Biletulnr.13 1.Paragraful pri)ind natura si intinderea lucrarilor de audit. -cest paragraf cuprinde referen*ialul de audit utilizat, respectiv Standardele +nterna*ionale de -udit sau norme "i practici na*ionale, precum "i descrierea lucrrilor de ctre auditor. #aportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indic!nd c ele au fost ndeplinite conform Standardelor +nterna*ionale de -udit sau conform normelor sau practicilor na*ionale. A<ntinderea lucrrilorB d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit judecate ca necesare n condi*iile concrete date. 3ititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut conform normelor "i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele "i practicile utilizate sunt cele din *ara indicat prin adresa auditorului. #aportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat "i e,ecutat de o manier care s asigure n mod rezonabil c situa*iile financiare nu comport anomalii semnificative. #aportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupun!nd: - e,amenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele "i informa*iile con*inute n situa*iile financiare; - evaluarea principiilor "i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situa*iilor financiare; - evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situa*iile financiare; - revederea prezentrii de ansamblu a situa*iilor financiare. #aportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a e,presiei de opinie. -cest paragraf poate, de e,emplu, avea formularea urmtoare: A=oi am realizat auditul conform Standardelor +nterna*ionale de -udit $sau se poate face referire la normele sau practicile na*ionale(. -ceste standarde $norme( precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat "i realizat n scopul de a ob*ine o asigurare rezonabil c, situa*iile financiare nu comport anomalii semnificative. In audit const n a e,prima, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele "i informa*iile con*inute n situa*iile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile "i metodele contabile folosite "i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entit*ii, pentru nc/iderea situa*iilor financiare, c!t "i n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora. 7stimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a e,primrii opiniei noastre.B 2.Cum influenteaza riscul de tara )aloarea unei intreprinderi? #iscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscul este mai mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica. 3resterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea valorii intreprinderii. Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii intreprinderii. Biletul nr.13" 1. Paragraful introducti) al raportului de audit statutar. -cest paragraf cuprinde identificarea situa*iilor financiare auditate precum "i o men*iune a responsabilit*ilor conducerii entit*ii auditate "i ale auditorului. #aportul de audit trebuie s identifice situa*iile financiare ale entit*ii, care au fcut obiectul auditului, c!t "i data "i perioada acoperite prin aceste documente. #aportul trebuie s men*ioneze c situa*iile financiare sunt n sarcina $responsabilitatea( conducerii entit*ii "i c responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s e,prime o opinie asupra acestor situa*ii financiare. Situa*iile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune c direc*iunea face estimri contabile "i aduce judec*i care au o inciden* semnificativ, c ea stabile"te principiile "i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situa*iilor financiare. Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situa*ii financiare, nc!t s poat e,prima asupra acestora o opinie. -cest paragraf poate, de e,emplu, avea formularea urmtoare: A=oi am procedat la auditarea situa*iilor financiare ale societ*ii A`B, nc/eiate la 5% decembrie &''b, a"a cum sunt prezentate n ane,ele la prezentul #aport. -ceste situa*ii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entit*ii. #esponsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s e,primm o opinie asupra acestor conturi anualeB. 2. Conturile din afara bilantuiui influenteazaE )aloarea unei intreprinderi? 3onturile e,trabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate e,trabilantier, sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute. Biletul nr.13, 1. #ituatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezer)e. De fiecare data c!nd auditorul emite un raport, altul dec!t un raport fara rezerva, el trebuie sa includa n raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data c!nd poate, sa cifreze $sa estimeze( incidenta posibila asupra situatiilor financiare. -ceste informatii trebuie sa fie date, de preferinta ntr-un paragraf distinct care sa preceada

pe cel care cuprinde e,primarea opiniei sau imposibilitatea de a e,prima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota ane,a mai aprofundata. 2. Care este )aloarea care se stabileste pentru acti)ele considerate in afara e+ploatarii? Caloarea care se stabileste pentru activele considerate in afara e,ploatarii, este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. Biletul nr. 13. 1.Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii%client -uditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabil pe care conducerea ntrepr refuz s o corecteze. -cest dezacord poate fi important "i s influen*eze certificarea. Pot fi, de e,emplu, dezacorduri privind: - insuficien*a provizioanelor pentru deprecierile de stocuri "i crean*e; - stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori n calculul costurilor produc*iei sau n determ mrimii stocului $cantit*ilor( - nerespectarea principiului independen*ei e,erci*iului; - neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirm o situa*ie e,istent la data nc/iderii e,erci*iului; - neluarea n considerare a principiului pruden*ei prin supraevaluarea activelor; - erori n clasarea ter*ilor $clien*i incer*i men*inu*i ca clien*i obisnui*i(. -uditorul certific Acu rezervB atunci c!nd iregularitatea este semnificativ, dar importan*a ei nu este suficient pentru a considera c sit fin nu sunt corecte "i sincere "i c nu dau o imagine fidel asupra pozi*iei "i situa*iei financiare precum "i rezultatului e,erci*iului. Oricare ar fi natura neregularit*ilor, auditorul "i prezint n raport opinia, preciznd: - natura dezacordului; - postul "i suma respectiv; - influen*a asupra rezultatului net. 2.Care ar fi moti)ele pentru care actionarii ar accepta un pret de )anzare negati) pentru o intreprindere redresabil :in locul optiunii falimentului!? -ctionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii falimentului in cazul reorientarilor strategice, in perspectiva rentabilizarii societatii intr-o modalitate diferita de activitatea istorica efectuata de ntreprindere. +n acest caz, numai valorile activului net constituie Biletul nr. 130 1.Continutul raportului de audit #aportul de audit trebuie s con*in: - rela*ia contractual de e,ecutare a misiunii de audit; - observa*iile reie"ite din diverse verificri; - informa*iile a cror men*iune n raport este prevzut e,pres de lege; - oferirea garan*iei pentru ac*ionari "i ter*i c un personal calificat a ob*inut asigurarea c situa*iile financiare ofer o imagine fidel, clar "i complet pozi*iei financiare, performan*elor "i situa*iei financiare generale a intreprinderii; - men*iunea c situa*iile financiare auditate sunt ane,ate la raportul de audit. Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar: - men*ionarea responsabilit*ilor pentru auditor "i pentru conducerea intreprinderii; - descrierea obiectivelor "i natura misiunii de audit; - situa*iile care fac s apar incertitudini; - natura "i locul observa*iilor n raport. 2.Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania nu pot fi acceptate in totalitate- in cazul e)aluarii economice- fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora? 8ilantul contabil, fiind intocmit dup anumite reguli si principii referitoare la evaluare, face ca patrimoniul s nu fie e,primat n valori de pia* iar performan*ele s nu fie cele care s-ar fi ob*inut n condi*iile normale ale pie*ii. Principiile contabile aplicabile in #omania care nu pot fi acceptate in totalitate in cazul evaluarii economice sunt: Principiul permanenei metodelor $spre e,emplu amortizarea imobilizarilor corporale trebuie ajustata astfel incat valoarea acestora sa fie cea de piata(; Principiul prudenei $spre e,emplu prin politica de provizioane(; Principiul independenei exerciiului $c/eltuielile in avans sunt e,cluse de la calcularea activului net Biletul nr. 131 1.Rolul raportului de audit. #aportul de audit are un triplu rol: -instrument de comunicare cu utilizatorii situa*iilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv cu publicul, precum "i cu ac*ionarii, pentru decizii economice; -instrument de confirmare a ncrederii publicului "i ac*ionarilor n situa*iile financiare prezentate de o entitate; -instrument de identificare a responsabilit*ilor pentru auditor "i pentru conducerea entit*ii auditate. 2.Cum poate fi definit superprofitul aferent 5ntreprinderii? Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei Biletul nr.132 1.Rolul si continutul notei de sinteza =ota de sinteza a misiunii cuprinde toate constatarile ce vor fi incluse in raportul de audit si este un instrument de control intern, urmand a fi supusa validarii ierar/iei superioare Pentru a permite auditorului s-"i fac o prere definitv asupra situa*iilor financiare, este util s-"i stabileasc o Anot de sintezB care recapituleaz toate punctele importante ale lucrrilor efectuate, de la cunoa"terea ntreprinderii p!n la controlul conturilor, care pot avea o inciden* asupra deciziei finale . =ota de sinteza este stabilit pe o foaie de lucru care presupune: - o referire la foaia de lucru n care punctul re*inut ca important este dezvoltat; - o descriere sumara a punctului respectiv; - pozi*ia auditorului $punctul su de vedere(. Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurrii lucrrilor "i n special la: - problemele te/nice nt!lnite "i maniera n care au fost rezolvate; - punctele n suspensie care necesit primirea unei informa*ii complementarea; - domeniile care necesit o luare de pozi*ie "i o decizie final a auditorului; - o list a modif propuse, eviden*iindu-le pe cele care au fost contabiliz "i separat pe cele care nc nu au fost acceptate de ntrepr. Poate fi util, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au marcat via*a ntreprinderii n timpul e,erci*iului ca, de e,emplu: - evolu*ia principalelor elemente din situa*iile financiare; - produse $activita*i( noi; - sc/imbri n strategia ntreprinderii. 2.Care este in)ersul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada nedeterminata :infinite! de timp? #ata de capitalizare aplicabila unor beneficii constante pe o perioada n se numeste factorul suma de fructificare; d$%Wa(e -%f) a si arata ec/ivalentul viitor, peste n ani, a unor sume depozitate in mod constant in fiecare an al perioadei, la o rata de actualizare fi,a a. /n)ersul factorului suma de fructificare este factorul fondului de reducere:

Si arata ce valoare trebuie economisita)platita in mod constant anual, la o rata de rentabilitate a, pentru ca la sfarsitul perioadei n sa se dispuna de un capital g ` . g U factorul fondului de reducere Biletul nr.113 1.Rolul i con<inutul c&estionarului de sf6rit de misiune. 3/estionarul sf!r"itului lucrrilor permite asigurarea c toate elementele au fost reunite, c normele au fost respectate "i c dosarele sunt complete. <ntrebrile din c/estionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce trebuie efectuate potrivit standardelor normelor de audit "i procedurilor interne ale cabinetului "i se pot grupa dup cum urmeaz:- ntinderea lucrrilor; -delegarea lucrrilor ctre membrii ec/ipei "i supervizarea activit*ii lor; -con*inutul bilan*ului contabil -raportrile; -comunicrile cu conducerea ntreprinderii; -latura administrativ. 3/estionarul sf!r"itului lucrrilor, fiind un document intern al auditorului, poate con*ine mai multe sau mai pu*ine ntrebri n func*ie de mrimea, structura "i e,perien*a cabinetului de audit, de natura misiunii, "i dac este primul audit sau clientul este mai vec/i. -cest c/estionar va servi la elaborarea notei de sintez a misiunii. 2.Ce e+emple de coeficien<i multiplicatori utiliza<i 5n prectica e)alurii pute<i da? :ultiplicatorul capitalistic g reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de: a( rata neutra de plasament; b( nr. de unitati ,,anB - actualizarea unei serii de flu,uri financiare constante pana in anul ,,nB in care g reprezinta un nr. de unitati an, % - %hh an. $%Wt(n t c( rata de plasament aferenta P7# secdetremina ca raport intre %)P7# si semnifica durata de recuparare a investitiei C. 38,P7# P7#. 3ursul bursier al unei actiuni Dividend platitWprofit nerepartizat Biletul nr.111 1.Rolul si continutul scrisorii de afirmare. #olul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul apariiei unor ne nelegeri ntre auditori i conduc!torii clientului" prin confirmarea de c!tre acetia din urm! a afirmaiilor orale . De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma afirmaiile ver#ale primite de auditor cu privire la elementele semnificative ale situaiilor financiare" pentru care auditorul nu se poate atepta n mod rezona#il s! o#in! elemente pro#ante. Prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul o#ine dovada c! cei care conduc ntreprinderea recunosc responsa#ilitatea lor n ntocmirea situaiilor financiare pe care le$au apro#at. Scrisoarea de afirmare permite n"tiin*area conducerii ntreprinderii asupra modului de influen*are a situa*iilor financiare de ctre informa*iile pe care numai ea le de*ine. O scrisoare de afirmare poate imbrca forma: - fie a unei scrisori eman!nd de la conductori; - fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conductori, recunoscute cum se cuvine "i confirmate de ei. Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirma*iile pe care auditorul le consider necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderii lucrrilor sale. Scrisoarea de afirmare permite: - clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii "i auditorului; - n"tiin*area conducerii ntrepr asupra modului de influen*are a sit financiare de ctre informa*iile pe care numai ea le de*ine. -ceasta scrisoare de afirmare nu nlocuie"te procedurile de verificare ce trebuie efectuate de ctre auditori. 7,emple de elemente declarate ntr-o scrisoare de confirmare: - =u avem cuno"tin* de nici o iregularitate privind conducerea sau salaria*ii care prezint un rol important n definirea "i func*ionarea sistemului contabil "i de control intern, susceptibile a avea o influen* semnificativ asupra situa*iilor financiare. - C-am prezentat toate registrele contabile, toat documenta*ia aferent "i toate procesele-verbale ale -@-, ale consiliului de administra*ie, respectiv cele care s-au *inut la datele de....."i....."i..... . - 3onfirmm c situa*iile financiare nu con*in anomalii semnificative sau omisiuni. - Societatea noastr s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a cror nerespectarea ar fi putut avea o inciden* semnificativ asupra situa*iilor financiare. - Irmtoarele elemente au fost corect nregistrate "i, dup caz, n notele la situa*iile financiare s-au dat e,plica*iile necesare: pierderi din opera*iuni de cumprri "i v!nzri, active date n garan*ie $ipotecate(, active v!ndute. - =u avem nici un proiect sau inten*ii susceptibile s altereze n mod semnificativ valoarea contabil sau clasificarea activelor "i pasivelor reflectate n situa*iile financiare. - =u avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabrica*ie "i nici un stoc nu este contabilizat la o sum superioar valorii sale nete de realizare. - Societatea este proprietara tuturor activelor "i nici unul nu a fost ipotecat, cu e,cep*ia celor men*ionate n nota.....la situa*iile financiare. - =oi am nregistrat toate pasivele "i angajamentele sau am dat e,plica*ii n notele ane,e, iar n nota ane, g am indicat toate garan*iile acordate ter*ilor. - 3u e,cep*ia evenimentului const!nd n ........ descris n nota ane, i, nici un eveniment posterior nc/iderii e,erci*iului care s necesite o rectificare a situa*iilor financiare nu s-a produs sau aceste evenimente au fost prezentate n notele ane,ate. - ;itigiul cu societatea V a fost reglat pentru o sum de ....... lei, provizionat n situa*iile financiare. =ici o alt reclama*ie privind un eventual contencios nu a fost depus "i nu este prevzut. 2.Cum poate fi definita )aloarea reziduala a unei afaceri inclusa in calculele de actualizare a cas&%floF%urilor? Caloarea reziduala . suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in sc/imbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute. Caloarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator K la cas/ floS-ul ultimului an prognozat $Cr.i,3?( sau aplicand modelul @ordon hhh%hhh, unde V este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe V-g termen lung a flu,ului de numerar Biletul nr.112 1.Jtilizarea lucrarilor unui alt auditor. Standardul +nterna*ional de -udit $+S-( nr. 4'' stabile"te procedurile "i principiile fundamentale "i modalit*ile lor de aplicare referitoare la utilizarea de ctre un auditor, n cadrul unei misiuni de audit de baz, la o entitate a lucrrilor realizate de ctre un alt auditor, asupra situa*iilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse n situa*iile financiare ale acelei entit*i. 7l nu se aplic n cazul c!nd doi sau mai mul*i auditori sunt numi*i coauditori "i nici rela*iilor auditorului cu auditorul precedent. 3!nd auditorul principal utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s determine inciden*a acestor lucrri asupra propriului su audit. -uditorul principal este auditorul responsabil de e,amenul situa*iilor financiare ale unei entit*i care includ conturile unuia sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. 7,presia alt auditor desemneaz auditorul F altul dec!t auditorul principal F responsabil de e,amenul informa*iilor financiare ale unui subgrup, incluse n situa*iile financiare auditate de ctre auditorul principal. -uditorul trebuie s stabileasc dac participarea sa la lucrrile de audit pe ansamblu este suficient pentru a-i permite s ac*ioneze ca auditor principal. -tunci c!nd utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s-i evalueze competen*a $celuilalt auditor( "i s ob*in elemente probante care s dovedeasc faptul c lucrrile celuilalt auditor rspund obiectivelor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit. -uditorul principal trebuie s-l informeze pe acest alt auditor n legtur cu: - obliga*iile de independen*; va solicita o declara*ie scris care s ateste respectarea acestor obliga*ii; - coordonarea lucrrilor "i a raportrilor; modalit*ile de coordonare vor fi definite n etapa de planificare a auditului; - obliga*iile contabile, de control "i de raportare, ob*in!nd o declara*ie scris n legtur cu respectarea acestora; - ntre*inerea cu privire la procedurile de audit puse n oper; ob*inerea unui rezumat scris al procedurilor aplicate de ctre alt auditor sau consultarea dosarelor de lucru ale altui auditor.

3unosc!nd conte,tul n care auditorul principal va folosi lucrrile sale, cellalt auditor trebuie s coopereze cu auditorul principal. De e,emplu, acest alt auditor va aduce la cuno"tin*a auditorului principal orice aspect al activit*ii sale care nu se poate realiza conform modalit*ilor stabilite; la r!ndul su cellalt auditor va fi informat despre orice problem aprut n activitatea auditorului principal care poate avea o inciden* important asupra propriei sale activit*i. 2.Care sunt premisele aplicarii metodei rentei goodFill%ului? 8aza tuturor metodelor de evaluare a goodSill este notiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele utilizarii acestei met este e,istenta supraprofitului pe obtinerea unui good Sill, in caz contrar avem de-a face cu un badSill. Biletul nr.11 1.Jtilizarea lucrarilor auditorului intern -uditorul trebuie s analizeze activit*ile auditorului intern "i inciden*ele poten*iale asupra procedurilor de audit ale sale. -uditorul intern, fc!nd parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale e,amenul, evaluarea "i controlul pertinen*ei "i eficacit*ii sistemelor contabile "i de control intern; anumite aspecte ale lucrrilor sale pot fi utile auditorului e,tern. Printre activit*ile auditorului intern care pot fi utile auditorului e,tern se pot men*iona: - e,amenul sistemelor contabile de control intern; - e,amenul informa*iilor financiare "i de gestiune; - evaluarea costurilor, rentabilitatea "i eficien*a unor tranzac*ii "i opera*iuni; - e,amenul modului de respectare a te,telor legislative precum "i al politicilor "i directivelor stabilite de conducerea intreprinderii. -uditorul e,tern are oblig s ob*in o cunoa"tere sufic a activit auditului intern pentru a planifica "i aborda n mod eficient auditul. <n evaluarea lucrrilor auditorului intern, auditorul e,tern va *ine seama de urmtoarele criterii: - statutul auditorului intern n cadrul intreprinderii; - natura "i ntinderea lucrrilor de audit intern efectuate; - competen*e te/nice; pregtire te/nic adaptat "i o e,perien* ca auditor intern; - organizarea profesional; planificarea, supraveg/erea, controlul "i documentarea corect a lucrrilor, e,isten*a manualelor de audit, programarea de lucru "i a dosarelor de lucru corespunztoare 2.Care sunt premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului? 3ele mai utilizate metode de evaluare bazate pe goodSill sunt urmtoarele: 0etoda direct/ 0etoda bazat/ pe capitalizarea unui superprofit 0etoda rentei good1ill-ului %etoda #azat! pe capitalizarea unui superprofit. Pentru e,plicarea ei se presupune o ntreprindere ale crei capitaluri proprii au o valoare patrimonial -=3, a crei e,ploatare se presupune c va aduce un profit previzionat constant, P. :etoda presupune c nu e,ist superprofit dec!t din momentul n care rentabilitatea degajat de ntreprindere $care mbrac forma profitului previzionat( este mai mare dec!t cea care s-ar ob*ine plas!nd pe pia* un capital ec/ivalent cu -=3. Biletul nr.11" 1.Jtilizarea lucrrilor unui e+pert Itilizarea lucrrilor unui e,pert se face n urmtoarele situa*ii: evaluarea anumitor active; evaluarea strii fizice a unor active precum minereuri, zcminte petroliere sau stabilirea duratei de via* rmas a unor active corporale; evaluri actuariale; evaluarea stadiului de realizare a unor produse sau lucrri de construc*ii; avize juridice n ce prive"te interpretarea unor acorduri, statute sau reglementri. 3!nd are n vedere s foloseasc lucrrile unui e,pert, auditorul trebuie s *in cont de: caracterul semnificativ al elementului respectiv din situa*iile financiare; riscul de eroare datorat naturii "i comple,it*ii elementului respectiv; volumul "i calitatea altor elemente probante disponibile. Pentru a putea utiliza lucrrile unui e,pert, auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente "i adecvate care s demonstreze c pot fi utilizate lucrrile unui anume e,pert n cadrul misiunii sale de audit. -poi, auditorul trebuie s verifice competen*a profesional a e,pertului "i obiectivitatea lui. <n plus, auditorul trebuie s str!ng elemente probante suficiente "i adecvate care s demonstreze c ntinderea lucrrilor e,pertului rspunde obiectivelor auditului. -uditorul trebuie s stabileasc dac lucrrile e,pertului pot constitui un element probant cu privire la aprecierea criteriilor ce trebuie ndeplinite de situa*iile financiare. 3!nd auditorul nu modific raportul su, el nu trebuie s fac men*iuni despre utilizarea lucrrilor e,pertului. 2.Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate? 3aractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in cazul in care flu,ul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti Biletul nr.11, 1. >lementele posterioare inc&iderii e+ercitiului. Standardul +nterna*ional de 3ontabilitate $+-S( nr. %' stabile"te tratamentul n situa*iile financiare a evenimentelor favorabile "i nefavorabile care survin dup data nc/iderii e,erci*iului, care pot fi de dou tipuri:evenimente care furnizeaz informa*ii n legtur cu fapte care e,istau la data nc/iderii e,erci*iului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampl confirmare a circumstan*elor e,istente la data nc/iderii; evenimente care furnizeaz informa*ii bazate pe fapte survenite dup data nc/iderii e,erci*iului; sunt evenimente care indic circumstan*e noi, aprute dup data nc/iderii. Standardul +nterna*ional de -udit $+S-( nr. 04' stabile"te obliga*iile pentru auditor de a lua n considerare inciden*ele evenimentelor posterioare nc/iderii e,erci*iului, at!t asupra situa*iilor financiare c!t "i asupra raportului su, disting!ndu-se trei etape: fapte descoperite p!n la data raportului de audit; fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situa*iilor financiare; fapte descoperite dup publicarea situa*iilor financiare. 2. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate? #ata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flu, financiar in moneda curenta $adica moneda este influentata de rata inflatiei viitoare( Dac rezultatele viitoare sunt e,primate n unit/-i monetare curente care -in seama de infla-ia viitoare estimat/, aceste rezultate trebuie actualizate cu o rat care include infla*ia, numit rat/ de actualizare nedeflatat/. Pe plan mondial, majoritatea ntreprinderilor lucreaz cu valori nedeflatate, e,primate n unit*i monetare curente, calculate *in!nd seama de o perspectiv infla*ionist. <n acest caz, rata de actualizare nedeflatat este din aceea"i familie cu ratele dob!nzilor nedeflatate pe pie*ele financiare. Biletul nr.11. 1.8aptele descoperite p6n la data raportului de audit. -uditorul trebuie s pun n lucru proceduri care urmresc str!ngerea e elemente probante suficiente "i adecvate care s justifice faptul c au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustri ale situa*iilor financiare sau informa*ii suplimentare n ane,e, p!n la data raportului su. Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustri a situa*iilor financiare sau unei informa*ii n ane,e, vor fi puse n lucru la o dat c!t mai apropiat de data raportului de audit. Dac prin aplicarea acestor proceduri auditorul descoper c evenimentele posterioare au o inciden* semnificativ asupra situa*iilor financiare, el trebuie s determine dac acestea au fost corect avute n vedere "i au fcut obiectul unei informri corespunztoare n notele ane,e la situa*iile financiare. 3!nd un subgrup, filial sau sucursal face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul va e,amina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum "i necesitatea de a-l informa de data prevzut pentru semnarea propriului su raport de audit. 2. Ce sunt ratele de e)aluare utilizate 5n cadrul metodelor comparati)e i ce e+emple pute<i da? Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi: - P7# Ful intrepr din acelasi sector, cotate;

- capitalizarea bursiera)-=3; - durata de acoperire $nr. anilor pt care o suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de randament a obligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni( Biletul nr. 110 1. 8apte descoperite dupa data raportului de audit- dar inaintea publicarii situatiilor financiare. -uditorul nu este *inut s aplice proceduri sau s fac investiga*ii referitoare la situa*iile financiare, dup data raportului de audit. 3onducerea ntreprinderii, ns, trebuie s informeze auditorul asupra evenimentelor survenite ntre data raportului de audit "i data publicrii situa*iilor financiare "i care sunt susceptibile s aib o influen* asupra acestora. 3and auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului, dar naintea publicrii situa*iilor financiare, de evenimente care risc s aib o inciden* semnificativ asupra acestora, auditorul trebuie s stabileasc dac trebuie s cear cercetarea situa*iilor; financiare "i s discute aspectele n cauz cu conducerea ntreprinderii pentru a stabili msurile care se impun. Dac conducerea ntreprinderii corecteaz situa*iile financiare, auditorul va pune n lucru procedurile necesare "i va furniza conducerii ntreprinderii un alt raport de audit, n nici un caz datai noului raport nu va putea fi anterioar datei semnrii sau aprobrii situa*iilor financiare "i, n consecin*, procedurile men*ionate mai sus se vor prelungi p!n la data noului raport de audit. Dac conducerea ntreprinderii refuz s corecteze situa*iile financiare iar auditorul consider necesare aceste corecturi, el trebuie s e,prime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; dac raportul de audit apucase s fie depus, auditorul cere conducerii ntreprinderii s nu publice, ctre ter*i, situa*iile financiare "i raportul de audit iar, dac aceasta decide totu"i publicarea, auditorul va lua msurile adecvate pentru a evita ca ter*ii s utilizeze: raportul su. 2. Care este definitia goodFill%ului? @oodSill . valoare suplimentar, de natur incorporal, dincolo de valoarea de pia* a activelor "i pasivelor tangibile din bilan*. 7,istenta sa este legat de folosirea mai mult sau mai pu*in eficient a activelor ntreprinderii, "i anume: dac activele sunt bine gestionate "i e,ploatate, deci degaja o rentabilitate superioar celei a"teptate de pia*, se poate ob*ine un goodSill; dac activele sunt prost gestionate "i e,ploatate si conduc la performan*ele financiare inferioare a"teptrilor pie*ii, va rezulta un badSill, adic o valoare incorporal negativ. Biletul nr.111 1.8apte descoperite dup data publicrii situa<iilor financiare. Dup publicarea situa*iilor financiare auditorul nu este *inut s procedeze la vreo investiga*ie. Dac ns auditorul a luat cuno"tin*, dup publicarea situa*iilor financiare, de e,isten*a unui eveniment care, dac ar fi fost cunoscut la data semnrii raportului su, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el trebuie s stabileasc dac este cazul corectrii situa*iilor financiare "i s discute aspectele respective cu conducerea ntreprinderii. <n cazul n care conducerea ntreprinderii corecteaz situa*iile financiare, auditorul va controla msurile luate de conducerea ntreprinderii pentru a se asigura c toate persoanele care sunt n posesia situa*iilor financiare nemodificate au luat cuno"tin* de corectarea acestora "i va ntocmi un nou raport asupra situa*iilor financiare. -cest nou raport de audit trebuie s cuprind un paragraf de observa*ii fc!nd trimitere la o not ane, la situa*iile financiare care cuprinde motivele corec*iei situa*iilor financiare publicate anterior. Data noului raport va fi anterioar celei de aprobare a situa*iilor financiare corectate. <n cazul n care conducerea ntreprinderii nu ia msurile necesare pentru a se asigura c toate persoanele care au n posesie situa*iile financiare "i raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situa*ie "i nu corecteaz situa*iile financiare c/iar dac auditorul a solicitat corectarea, auditorul va face cunoscut conducerii ntreprinderii c va lua toate msurile pentru a evita ca ter*ii s utilizeze raportul su. =u este necesar corectarea situa*iilor financiare "i stabilirea unui nou raport de audit atunci c!nd situa*iile financiare ale e,erci*iului urmtor sunt pe punctul de a fi publicate, cu condi*ia ca o informa*ie corespunztoare despre situa*ia e,istent s fie furnizat n notele ane,ate la aceste situa*ii financiare. 2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru e)aluarea terenurilor atunci c6nd se determin )aloarea patrimonial Acti) net contabil corectat? %.:et comparatiei directe $ a vanzarilor( F prjt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri. &.:et proportiei alocarii se bazeaza pe ec/ilibru, pe e,istenta unui raport tipic intre val proprietatii si anumite localizari. 5.:et e,tractiei F prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului 9.:et capitalizarii rentei de baza Biletulnr.112 1. >+amenul situatiilor financiare; solduri de desc&idere. Standardul +nterna*ional de -udit $+S-( nr. 0%' reglementeaz procedurile "i principiile fundamentale "i modul lor de aplicare n ce prive"te soldurile de desc/idere. <n misiunile ini*iale de audit, auditorul trebuie s gseasc elemente probante suficiente "i adecvate care s-i permit s se asigure c: soldurile de desc/idere nu con*in anomalii care s aib o influen* semnificativ asupra situa*iilor financiare ale e,erci*iului n curs; soldurile de nc/idere ale e,erci*iului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri deosebite, au fost ajustate retroactiv; politicile de nc/idere a conturilor "i metodelor de evaluare folosite au fost aplicate n mod constant, sau modificarea acestora a fost corect nregistrat "i descris n notele ane,e. 3!nd situa*iile financiare ale e,erci*iului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate gsi elementele probante e,amin!nd dosarele de lucru ale auditorul precedent. Dac situa*iile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune n lucru alte proceduri. Dac prin aplicarea procedurilor specifice nu se ob*in elemente probante suficiente "i adecvate cu privire la soldurile de desc/idere, auditorul trebuie s emit o opinie cu rezerve sau se va afla n imposibilitatea de a emite o opinie. 2. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru e)aluarea terenurilor atunci cand se determine )aloarea patrimonialaE Acti) corectat? - met comparatiei directe $ a vanzarilor( F pret si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri. - :et proportiei alocarii se bazeaza pe ec/ilibru, pe e,istenta unui raport tipic intre teren si cladiri; - met pe baza parcelarii F acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea; - met reziduala F pp ca se poate identifica venitul coresunzator terenului din venitul net al prprietatii integrale, acesta fiind capitalizat cu o rata de capitalizare corespunzatoare pentru terenuri; - :et e,tractiei F prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului - :et capitalizarii rentei de baza Biletul nr. 123 1. >+amenul situatiilor financiare Situa*iile financiare $bilan*, contul de profit "i pierdere "i celelalte componente( constituie documente de sintez a contabilit*ii asupra crora auditorul "i e,prim opinia. 3ontroalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului s ob*in unele elemente probante pe baza crora s trag concluzii cu privire la diferite posturi "i rubrici din situa*iile financiare. Pentru a-"i putea e,prima opinia, auditorului trebuie s confirme c situa*iile financiare sunt n acord cu concluziile sale "i c ele reflect corect deciziile conducerii intreprinderii "i dau o imagine fidel activit*ii "i situa*iei financiare a intreprinderii. 7,amenul situa*iilor financiare are ca obiect verificarea: - faptului c bilan*ul, contul de profit "i pierdere "i celelalte componente ale situa*iilor financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile "i reglementrilor n vigoare "i *in cont de evenimentele posterioare datei de nc/idere; - faptului c ane,ele comport toate inform de importan* semnificativ asupra situa*iei patrimoniale, fin "i rezultatele ob*inute. Te&nicile de e+aminare se bazeaz pe: - stabilirea ratiourilor obi"nuite de analiz financ "i compararea lor cu cele ale e,erci*iilor precedente "i ale sectorului de activitate; - compara*iile ntre datele reie"ite din situa*iile financiare "i datele anterioare, posterioare "i previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare; - compararea n procent fa* de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit "i pierdere. In obiectiv central al e,aminrii situa*iilor financiare l constituie verificarea dac acestea dau o imagine fidel clar "i complet: - pozi*iei financiare intreprinderii; - rezultatelor financiare; - situa*iei financiare. <n cadrul ac*iunilor de verificare a bilan*ului contabil, auditorul "i divizeaz diligen*ele verific!nd "i satisfacerea unor reguli generale "i particulare. Reguli generale;

- bilan*ul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare; - bilan*ul contabil este ntocmit sub o form comparativ; - elementele de activ "i pasiv sunt evaluate separat fr s se opereze compensa*ii; - bilan*ul de desc/idere corespunde cu bilan*ul de nc/idere al e,erci*iului precedent. Reguli particulare. -uditorul verific modul de nregistrare a: - capitalurilor proprii; - mprumuturi "i datorii asimilate; - imobilizri; - stocuri "i produc*ie n curs de e,ecu*ie; - conturile de ter*i; - conturile de provizioane; - conturile de trezorerie. <n legatur cu rezultatul e,erci*iului, auditorul : - e,amineaz unele conturi de c/eltuieli; - e,amineaz bazele de impozitare stabilite n materie de ta,e "i impozite asupra conturilor de venituri; - e,amineaz situa*ia comparativ a diverselor conturi de venituri "i c/eltuieli. +n legatur cu ane,ele la situa*iile financiare, auditorul e,amineaz informa*iile furnizate de acestea, analiz!nd n mod deosebit: - evolu*ia conturilor prezentate de aceste ane,e; - respectarea modului "i metodelor de evaluare a posturilor din bilan* "i din contul de profit "i pierdere; - metodele utilizate pentru calculul amortizrii "i provizioanelor "i fundamentarea lor. 2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru e)aluarea ec&ipamentelor atunci cand se determina )aloarea patrimoniala Acti) net contabil corectat? pe baza de cost F metoda identificarii; - metoda asimilarii; - metoda corelarii; - metoda indicilor de inde,are. Pe baza de venit F multe utilaje se inc/iriaza Pe baza de comparatie Biletul nr. 121 1.Particulariti pri)ind partile afiliate :legate! in audit. Standardul +nterna*ional de -udit $+S-( nr. 00' stabile"te procedurile "i principiile fundamentale, precum "i modalit*ile lor de aplicare n ce prive"te responsabilit*ile auditorului referitoare la tranzac*iile ntre pr*i legate $afiliate(, a"a cum sunt ele definite prin Standardul +nterna*ional de 3ontabilitate nr. &9 APr*i legateB. -uditorul trebuie s pun n lucru proceduri de audit n vederea reuniunii de elemente probante referitoare la identificarea de ctre conducerea intreprinderii a pr*ilor legate $afiliate(, precum "i la informa*iile prezentate n ane,e privind efectele tranzac*iilor "i opera*iilor ntre pr*ile legate, care au o influen* semnificativ asupra situa*iilor financiare. <n timpul lucrrilor de audit, auditorul d aten*ie opera*iilor care par neobi"nuite "i care pot indica e,isten*a pr*ilor legate p!n atunci necunoscute ca, de e,emplu: - opera* efect n cdi*ii comerciale anormale, mai ales n ce prive"te pre*ul, rata dob!nzii, garan*ii "i cdi*ii de ramburs neobi"nuite; - opera*ii a cror e,isten* nu pare justificat prin nici o motiva*ie logic; - opera*ii a cror substan* difer de forma acestora; -opera*ii efectuate pe ci neobi"nuite; - volum prea ridicat sau opera*ii importante realizate cu unii clien*i sau furnizori, n raport cu al*ii; - opera*ii ne!nregistrate. Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi: - controalele detaliate asupra unor opera*ii, tranzac*ii, rulaje sau solduri; - consultarea proceselor verbale ale adunrilor generale ale ac*ionarilor "i ale consiliului de administra*ie; - acordarea unei aten*ii deosebite unor opera*ii de la sf!r"itul perioadei; - acordarea contractelor "i conven*iilor de mprumut; - e,amenul opera*iilor de cumprri sau v!nzri pe pr*i ale unei societ*i n participa*ie; - e,amenul operat*iilor "i tranzac*iilor ntre pr*i legate identificate; - ob*inerea unei declara*ii de la conducerea intreprinderii prin care s ateste c informa*iile prezentate cu privire la identificarea pr*ilor legate sunt e,/austive "i au fost corect descrise n ane,ele la situa*iile financiare. 2.Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara determinarii ratei de actualizare? #ata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flu, financiar in moneda constanta $adica moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare(. Rata deflatata I :i 9 f! A :1Lf! f F rata inflatiei Dac rezultatele viitoare sunt e,primate n unit/-i monetare constante, care nu *in seama de infla*ia viitoare, ele trebuie actualizate cu o rat care nu include infla*ia, numit/ rat/ de actualizare deflatat/. Itilizarea incorect a ratei de actualizare prin aplicarea la ni"te rezultate constante a unei rate a pie*ei care include de fapt "i o component infla*ionist, penalizeaz valoarea ntreprinderii evaluate. De aceea trebuie ca rata de actualizare care se va aplica acestor beneficii constante s fie n prealabil deflatat. Erecerea de la rata de actualizare nedeflatat la cea deflatat se face astfel: dac rata infla*iei este mai mic de %'1: r deflatat . r nedeflatat F f dac rata infla*iei este mai mare de %'1: r deflatat . $r nedeflatat F f( )$%Wf( unde: %)%Wf reprezint indicele puterii de cumprare a banilor. Biletul nr. 122 1. /poteza continuit<ii acti)it<ii 5n auditul situa<iilor financiare. <n timpul planificrii "i realizrii misiunii de audit, auditorul trebuie s aprecieze temeinicia utilizrii de ctre conducerea intreprinderii a conven*iei contabile de baz de continuare a activit*ii, la elaborarea situa*iilor financiare. 7,emple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau mpreun, constituie semne de ntrebare asupra valabilit*ii conven*iei contabile de baz de continuare a e,ploatrii, fr a fi e,/austive, sunt: - capitaluri proprii sau fond de rulment negative; - mprumuturi care ajung la scaden*, fr perspectiv realizat de rambursare sau ree"alonare, sau recurgerea e,cesiv la credite pe termen scurt pentru a finan*a active pe termen lung; - indicii privind retragerea suportului financiar de ctre creditori; - marje brut de autofinan*are negativ; - indicatori financiari c/eie, nefavorabili; - pierderi din e,ploatare sau degradri importante ale activelor; - stoparea politicii de distribuire de dividende;

- insuficien*a trezoreriei pentru a face pl*ile la scaden*; - refuzul creditelor F furnizori; - prsirea intreprinderii de ctre cadrele de conducere; - pierderea unor pie*e importante, a unor licen*e importante sau furnizori principali; - mi"cri sociale, sau lipsa materiilor prime de baz; - proceduri judiciare n curs care, dac sunt pierdute, pot avea consecin*e financiare grave; - sc/imbri legislative sau politici guvernamentale care risc s aib efecte nefavorabile asupra intreprinderii. #esponsabilitatea auditorului const n aprecierea modului n care conducerea intreprinderii a utilizat conven*ia contabil de baz a continuit*ii activit*ii "i dac e,ist incertitudini semnificative n ce prive"te capacitatea intreprinderii de a continua activitatea "i care ar fi trebuit s fie prezentate n ane,e. 7l trebuie s colecteze elemente probante suficiente "i adecvate pentru a confirma e,isten*a unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea e,ploatrii. -uditorul se poate gsi n una din urmtoarele situa*ii: - a fost aplicat conven*ia contabil de baz a continuit*ii activit*ii dar e,ist o incertitudine semnificativ. <n acest caz se verific dac n notele ane,e au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune n discu*ie continuitatea activit*ii; n caz afirmativ, el va emite o opinie fr rezerve dar va introduce un paragraf de observa*ii; n caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; - situa*iile financiare au fost stabilite n condi*ii de continuitate a activit*ii dar n ra*ionamentul su profesional, auditorul re*ine c intreprinderea nu va fi n msur s continue activitatea; n acest caz, el va emite o opinie defavorabil; - conducerea intreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o manier complet aspectele legate de continuitatea activit*ii; auditorul poate introduce o rezerv n raportul su, ca urmare a limitrii ntinderii lucrrilor sale. Standardul +nterna*ional de -udit $+S-( nr. 02' stabile"te procedurile "i principiile fundamentale, c!t "i modul lor de aplicare n ce prive"te responsabilit*ile auditorului n legtur cu aplicarea conven*iei contabile de baz a continurii activit*ii la elaborarea situa*iilor financiare ale intreprinderii. 2.Care este formula de calcul a lic&iditatii restranse % indicator calculat pentru interpretarea bilantului contabil in cadrul diagnosticului financiar? ;ic/iditatea restransa . aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub % an cu ajutorul elementelor celor mai lic/ide sub % an ; r . $creante-disponibilitati()datorii sub un an Biletul nr. 12 1. Auditul estimrilor contabile. 7stimarea contabil desemneaz o evaluare apro,imativ a sumei unui element n absen*a unei metode precise de msurare $determinare(. 3ele mai frecvente estimri contabile se refer la: - provizioane pentru deprecierea stocurilor "i crean*elor; - amortizarea imobilizrilor asupra duratei lor de via* estimat; - venituri anticipate; - impozite am!nate; - provizioane pentru riscuri privind procesele n curs; - pierderi asupra unor contracte pe termen lung; - provizioane pentru garan*ii. -uditorul trebuie s reuneasc elementele probante suficiente "i adecvate asupra estimrilor contabile cuprinse n situa*iile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimri "i corecta "i completa prezentare a informa*iilor n ane,e. <n acest scop, auditorul poate: - e,amina "i testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimrii; - utiliza o estimare independent pentru a o compara cu cea efectuat de conducerea intreprinderii; - revedea evenimentele posterioare nc/iderii e,erci*iului pentru a stabili dac estimarea se confirm. Standardul +nterna*ional de -udit $+S-( nr. 09' stabile"te procedurile "i principiile fundamentale c!t "i modul lor de aplicare n ce prive"te auditul estimrilor contabile con*inute n situa*iile financiare. 2. Care sunt documentele financiare de sinteza pe care le )erifica auditorul financiar sau e)aluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau evaluatorul pentru a se asigura credibilitatea datelorcontabile sunt: Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele sale functie de reglementarile contabile aplicabile. Biletul nr. 12" 1. Procedurile analitice 5n auditul situa<iilor financiare. Procedurile analitice cuprind compararea informa*iilor financiare ale intreprinderii: - cu informa*iile comparabile ale e,erci*iilor precedente; - cu rezultatele stabilite de intreprindere F bazate pe bugete sau pe previziuni F sau estimate de auditor $cum ar fi cele privind c/eltuielile cu amortizrile(; - cu informa*iile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea. Procedurile analitice sunt utilizate n diferite etape ale misiunii de audit "i anume: - pentru a ajuta auditorul s planifice natura, calendarul "i ntinderea altor proceduri de audit $etapele anterioare(; - n controalele substantive pentru gsirea elementelor probante; - ca mijloc de revizuire a coeren*ei de ansamblu a situa*iilor financiare $etapa C - urmtoare(. -tunci c!nd auditorul folose"te procedurile analitice ca "i controalele substantive, trebuie s *in seama de unii factori precum: - obiectivele procedurilor analitice "i gradul de fiabilitate al lor; - disponibilitatea informa*iilor "i fiabilitatea lor; - sursele informa*iilor disponibile; sursele e,terne independente sunt n general mai fiabile dec!t sursele interne; - caracterul comparabil al surselor disponibile; - cuno"tin*ele dob!ndite cu auditurile precedente etc. Ee/nica procedurilor analitice este reglementat prin Standardul +nterna*ional de audit $+S-( nr. 0&'. 2.Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor? #ata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobanzii, - rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa P7# Fului mediu al val comparabile la bursa. -rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea fiscala Biletul nr. 12, 1. Confirmarea e+terna :directa! 7ste o procedur care const n a cere unui ter* av!nd legturi de afaceri cu intrepr verificat, s confirme direct auditorului inform privind e,isten*a opera*iilor, a soldurilor etc. -uditorul are latitudinea de a determ condi*iile "i ntinderea acestei proceduri. Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului; dac aceasta nu se arat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou situa*ii: - sau consider c te/nicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob; - sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fa* de limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecin*ele necesare cu privire la certificare. Standardul +nterna*ional de -udit $+S-( nr. 0'0 define"te principalele cazuri n care auditorul are obliga*ia s procedeze la folosirea te/nicii confirmrii directe: confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele tranzac*ii; confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor "i alte informa*ii considerate necesare;

confirmarea conturilor de clien*i "i debitori; confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consigna*ie "i alte stocuri la ter*i; valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari; mprumuturi de la ter*i; confirmarea soldurilor conturilor de furnizori "i creditori. 3onfirm poate s fie pozitiv, atunci c!nd ter*ul solicitat "i e,prim acordul asupra inform primite sau furnizeaz c/iar el inform, sau negativ, atunci c!nd ter*ului solicitat i se cere s nu rsp dec!t n cazul n care nu este de acord cu inform care i s-a prezentat. -uditorul trebuie s ia n considera*ie orice fapt de natur s pun n discu*ie fiabilitatea rspunsului ob*inut la cererea de confirmare e,tern $direct(. Procedurile "i principiile fundamentale, precum "i modalit*ile lor de aplicare, n legtur cu utilizarea de ctre auditor a procedurii confirmrii e,terne $directe( ca mijloc de ob*inere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul +nterna*ional de -udit $+S-( nr.0'0, aplicabil ncepnd cu auditul situa*iilor financiare ale anului &''%. 2.Carei optici ii corespund )alorile patrimoniale functionale :de e+emplu- Haloarea substantiala!? Cal patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra juridicului, respectiv val intrepr ia in calcul val tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indif daca sunt sau nu in proprietatea acesteia Cal patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica, care nu tine seama de potentialul intreprinderii. -ceasta abordare incompleta ofera totusi proprietarilor ei o garantie de siguranta asupra valorii acesteia la un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca e,ista un ec/ivalent tangibil asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea respectiva. Biletul nr. 12. 1.Te&nica obser)arii fizice :directe! Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a e,isten*ei unui activ, ns ea nu aduce dec!t o parte din elementele probante necesare "i anume numai e,isten*a bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte te/nici. -c*iunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de e,emplu, au ca obiectiv asigurarea c: - intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n condi*ii de fiabilitate; aceast faz a interven*iei const n studierea procedurilor de inventariere "i se situeaz deci naintea inventarierii propriuzise; - aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const n verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile "i se situeaz n timpul inventarierii propriu-zise; - lucrrile de inventariere au fost corect e,ploatate $valorificate(; aceast faz const n a controla dac cantit*ile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor "i se situeaz deci dup inventarierea propriu-zisa. 2.Carei optici ii corespund )alorile patrimoniale matematice :de e+emplu- Acti)ul net contabil corectat!? Cal patrim matematica are la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in calcul numai de bunurile aflate in proprietate Biletul nr. 120 1.Te&nica sonda'ului cin!nd seama de nr de opera*ii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de e,emplu, rulajele sau soldurile unui cont. 7l caut elem probante pe un e"antion adecvat, utiliz!nd te/nica sondajului cel mai bine adaptat fiecrei situa*ii. Sondajul este definit ca o te/nic ce const n selec*ionarea unui anumit numr sau pr*i dintr-o mul*ime, aplicarea la acestea a te/nicilor de ob*inere a elementelor probante "i e,trapolarea rezultatelor ob*inute asupra e"antionului la ntreaga mas sau mul*ime. Ee/nica sondajului este reglementat de Standardul +nterna*ional de -udit $+S-( nr. 05'. Sondajele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou naturi diferite; - n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii func*ionrii controlului intern, auditorul caut s demonstreze c elementele care constituie masa, mul*imea, prezint o caracteristic comun $de e,emplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor(; sondajele efectuate n astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribu*iilor; - n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verifice valoarea dat unei mul*imi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor. -uditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic "i sondajul nestatistic, bazat e,clusiv pe e,perien*a sa profesional; acesta din urm, ns, nu permite o e,trapolare riguroas a rezultatelor ob*inute asupra e"antionului la ntreaga mas sau mul*ime. -legerea ntre cele dou tipuri de sondaje depinde de pregtirea profesional a auditorului "i de gradul de credibilitate pe care acesta dore"te s l dea concluziilor sale. Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate c!teva reguli riguroase privind decizia asupra e"antionului "i parcurgerea unor etape obligatorii. Deciziile prealabile e,ecutrii sondajului pot fi prezentate sc/ematic astfel: 2.Care sunt situatiile in care- in contabilitate- se apeleaza la e)aluari economice ale acti)elor? Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilan*ul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, pia*a, strategiile aplicate de firma, el reflecta situa*ia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiin*are si rezultatele financiare ob*inute in ultima perioada pentru care s-a inc/eiat. Biletul nr.121 1.>lementele probante; defini<ie- rol- criterii de apreciere. 7lementele probante reprezint informa*ii ob*inute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care "i va fonda opinia; aceste informa*ii constau n documente justificative "i documente contabile care stau la baza situa*iilor financiare "i care sunt coroborate cu informa*ii din alte surse. #olul elementelor probante este acela de a-i furniza auditorului o baz rezonabil pentru fundamentarea opiniei sale. 7lementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou condi*ii $criterii( de calitate pentru a putea sta la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente "i s fie juste $adecvate(. Caracterul suficient se stabile"te n raport cu numrul de elemente probante colectate; caracterul just se apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinen*a, fiabilitatea lor 2.Care sunt caracteristicile lic&idrii 'udiciare a 5ntreprinderii din punctul de )edere al e)alurii? 3aracteristicile lic/idarii judiciare din pdv al evaluarii sunt: Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea c/iar daca e neredresabila dispune de un patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite detereminareaunei valor de lic/idare specifice lic/idarii judiciare sau fortate. 7valuarea presupune parcurgerea a doua etape: %. calculul activului net de lic/idare; &. aplicarea unei decotari asupra activului net de lic/idare. -ctivul net de lic/idare se stabileste plecand de la activul net contabil, care este afectat de influentele pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu din care se deduc c/eltuielile cu lic/idarea si eventualele obligatii fiscale privind lic/idarea. Caloarea actuala a intreprinderii se datermina astfel: -ctivul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila $mai mica( si valoarea actuala $mai mare( a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii $diferente favorabile( minus diferentele dintre valoarea contabila $mai mare( si valoarea actuala $mai mica( a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii $diferente nefavorabile( minus c/eltuielile cu operatiunile de lic/idare $incusiv sarcini fiscale( si este egal cu activul net de lic/idare minus cota cuprinsa intre 5'-0'1 din activul net de lic/idare. Biletul nr. 122 1.Programul de control; rol- continut- forme de prezentare =u e,ist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde e,clusiv de rezultatele etapelor precedente "i de caracteristicile fiecrei intreprinderi. 7tapa de cunoa"tere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de risc "i a naturii opera*iilor; n etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea identificrii e,isten*ei controlului intern pe care se poate sprijini "i verificrii modului de func*ionare a acestuia. =umai n func*ie de aceste flu,uri de informa*ii "i de gradul de fiabilitate al lor auditorul "i stabile"te programul de control al conturilor care, a"a cum s-a mai amintit, poate fi restr!ns sau e,tins. Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune "i foaia de sintez a aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente. -"adar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt controalele de efectuat, c!t de e,tinse vor fi acestea "i data la care ele vor fi efectuate. Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care con*ine rubricile urmtoare: - lista controalelor de efectuat, ordonat pe sec*iunile situa*iilor financiare; aceste controale trebuie c!t mai bine detaliate pentru a fi u"or de identificat documentele "i informa*iile necesare a se solicita intreprinderii; - ntinderea e"antionului: *in!nd seama de pragul de semnifica*ie "i de evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se men*ioneze volumul sondajelor de

efectuat pentru controlul respectiv; - indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, av!nd n vedere c, calit unui control depinde de data la care s-a efectuat. -ceast coloan va fi completat pe msura avansrii progr de ctrl, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor; - o referin* pentru foaia de lucru; - probleme nt!lnite: aceast coloan se folose"te pentru supervizarea lucrrilor "i pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor. In e,emplu de structur a unui program de control se prezint astfel: Program de control #ef: Dosar - controlul imobilizrilor Pag: 7,erci*iu -uditor: Data: Data crerii: Ciza responsabilului: Data actualizrii: :rimea e"antionului ?cut de bbb #eferin*a Probleme 3ontroale de efectuat la data de bb. $?oaia de lucru( nt!lnite Cerificarea ac/izi*iilor e,erci*iului Sume mai mari de +onescu -4 =imic pe baz de comenzi, facturi "i 20.''' mii lei %4)'5)>0 recep*ii 2.Prin ce se deosebesc )alorile entitatii :functionale- ale ansamblului resurselor in)estite! de cele ale capitalurilor proprii :matematice- nete!? Calorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii $matematice, nete( prin potentialul de care dispun de a genera supraprofit, respectiv prin elementele nemateriale , care nu figureaza ca elemente de patrimoniu ale intreprinderii, dar care concura la desfasurarea activitatii sale. Biletul nr.1 3 1.Continutul unui raport asupra controlului intern; nota de introducere si sinteza F permite conducerii intreprinderii sa cunoasca concluziile la care a ajuns auditorul; sumarul raportului F recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor fi prezentate in ultima parte a raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe; detaliile raportului F $prezentarea punctelor slabe in ordinea importantei; consecinte si incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor(. 2.Care este formula de calcul a fondului de rulment % indicator de ec&ilibru financiar specific bilantului functional? ?#. 3-P+E-;I#+ P7#:-=7=E7 F -3E+C7 +:O8+;+i-E7 Biletul nr.1 1 1.Ce sunt testele de conformitate? Eestele de conformitate presupun selec*ionarea de ctre auditor a unui numr limitat de tranzac*ii crora le urmre"te circuitul pentru a re*ine dac toate controalele prevzute au fost efectuate. Scopul nu este de descoperi erori n func*ionarea sistemului, ci numai de a ob*ine o asigurare c sistemul descris este cel real "i c a fost n*eles. :odalit*i de realizare a testelor de conformitate: observarea direct; confirmarea verbal a celor ce utilizeaz procedura respectiv; e,isten*a mijloacelor utilizate $"tampile, vize, fi"iere etc.(; observarea ulterioar, const!nd n reluarea n ntregime a circuitului, plec!nd de la origine, pentru a-l testa. 2.Prin ce se deosebete goodFill%ul de acti)ele intangibile identificabile? @odSill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in situatiile financiare individuale ci numai in cele consolidate. Biletul nr.1 2 1.Ce sunt testele de permanenta? Eestele de permanenta urmaresc daca procedurile de control intern sunt aplicate intr-o maniera permanenta fara defectiuni. -ceste teste trebuie sa fie suficient de mari pentru a oferi certitudini asupra modului de functionare a sistemului. 2.Care sunt factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentati) :actiune sau afacere!? ?actorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ $actiune sau afacere(sunt:- nivelul capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca obiect firma $%''1 din capitalulaacesteia( , fie numai o parte a capitalurilor Biletul nr.1 1.>)aluarea controlului intern; con<inut- etape. 7valuarea controlului intern vizeaz studiul "i evaluarea de ctre auditor a sistemelor considerate semnificative n scopul identificrii controalelor interne pe care dore"te s se sprijine, pe de o parte, precum "i a riscurilor de eroare n tratarea datelor "i informa*iilor, pe de alt parte. Eoate ac*iunile ntreprinse de auditor n aceast etap sunt concentrate asupra a trei ntrebri care furnizeaz baza de apreciere a sistemului de control intern: care sunt procedurile efective, n func*iune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficientP aceste proceduri sunt aplicabileP n ce msur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern "i pot conduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecteP -uditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care vrea s se sprijine. >tapele e)alurii controlului intern sunt: n*elegerea "i descrierea sistemelor semnificative; confirmarea n*elegerii sistemului; testele de conformitate; evaluarea riscurilor de eroare; verificarea func*ionrii controlului intern; evaluarea preliminar; testele de permanen*; evaluarea final "i inciden*a asupra misiunii. 2.Cum poate fi definit e)aluarea economic. 7valuarea economica consta intr-un comple, de te/nici, procedee si metode prin care e stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor Biletul nr.1 " 1.Planul de misiune; con<inut- rol. Planul de misiune este n fapt programul general de munc n care sunt sintetizate toate informa*iile ob*inute pe baza crora s poat fi orientat "i planificat misiunea de audit. 7ste documentul care serve"te ca instrument de baz pentru to*i intervenien*ii de-a lungul ntregii misiuni de audit. Planul de misiune permite auditorului: s-"i stabileasc natura "i ntinderea controalelor n raport cu pragul de semnifica*ie ales; s-"i organizeze lucrrile de audit astfel nc!t s fie atins obiectivul de a certifica situa*iile financiare n mod ra*ional, cu ma,imum de eficacitate "i n cadrul termenelor convenite cu clientul. Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, datele interven*iilor n teren, rapoarte "i rela*ii de stabilit, bugetul de timp "i costurile angajate. Din planul de misiune nu pot lipsi informa*ii care se refer la: cunoa"terea activit*ilor ntreprinderii, n*elegerea sistemului contabil "i a de control intern, riscul "i pragul de semnifica*ie, natura calendarului, ntinderea procedurilor de audit "i coordonarea, conducerea, supraveg/erea "i revizuirea lucrrilor. 3on*inutul tip al unui plan de misiune este urmtorul: +. Prezentarea ntreprinderii;

++. +nforma*ii contabile; +++. Definirea misiunii; +C. Sisteme "i domenii semnificative; C. Orientarea programului de lucru; C+. 7c/ipa "i bugetul; C++. Planificarea 2.Care dintre cele categ. de metode de e)aluare specific acti)elor :metoda capitalizrii rezultatelor- metoda costurilor- metoda compara<iei directe! se poate aplica i fr s se dispun integral de informa<ii de pia<? :etoda capitalizarii rezultatelor Biletul nr. 1 , 1.=rientarea si planificarea auditului <n aceast etap profesionistul contabil ob*ine informa*ii cu privire la particularit*ile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile "i sistemele semnificative, informa*ii care s-i permit orientarea "i planificarea controalelor astfel nc!t s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi realizrii obiectivelor misiunii de audit.Principalele lucrri din aceast etap sunt: %. 3unoasterea generala a intrepr, de aceasta data pe baza unor analize comparative si in dinamica, mai ales pt riscul de faliment &. +dentif in ctb firmei a domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative $semnificativ in audit . tot ce conduce la prezentari eronate in situatiile financiare sau la prejudicii pt firma sau terti(. Domeniile si sistemele semnificative sunt, de regula, operatiuni cu caracter repetitiv in activitatea firmei, ca de e,: ciclul vanzari-clienti, ciclul cumparari-furnizori, ciclul productie-stocuri, ciclul plati de personal ; sau sectiuni ale contabilitatii precum : imobilizari, stocuri, creante, ct-uri de trezorerie, ct-uri de obligatii, etc. 3t-urile semnif sunt conturi care prin natura lor sunt purtatoare de riscuri, ca de e,: conturile de regularizare, conturile rectificative sau conturile de estimari contabile $provizioane, amortizari, etc(, precum si conturile care, desi au solduri mici, tranziteaza valori importante $au rulaje mari, de e,emplu conturile de productie(, sau conturile cu denumiri si solduri anormale, care pot ascunde tranzactii oculte. Pe baza riscurilor identificate in contabilitatea firmei, auditorul elaboreaza & lucrari importante : 5. - stabileste pragul de semnificatie al misiunii, planul de misiune $planul de audit( Pragul de semnificatie . acea marime, acel nivel peste care auditorul considera ca orice eroare, orice omisiune, orice ine,actitate este de natura a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare ; Pragul de semnificatie . se elaboreaza la inceputul misiunii, ca un prag de semnificatie global, prin raportarea la unele din cifrele caracteristice ale intreprinderii, ca de e,emplu : total bilant, profitul net, 3-, etc. Pragul de semnificatie global se rectifica $se modifica( pe intreg parcursul misiunii, Pe parcursul misiunii se elaboreaza pragul de semnificatie pt fiecare sectiune a contabilitatii, sau pt fiecare obiectiv de audit. 9. - elaboreaza planul de audit F programul de munca F care cuprinde toate obiectivele de control, precum si resursele necesare pt realizarea lui. Planul de audit se desfasoara pe fiecare membru al ec/ipei de audit, elaborandu-se programe de munca individuale. 2.*e ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor corporale nu poate fi acceptata in cazul unei e)aluari economice? - pentru ca uzura scriptica tine de amortizare, iar amortizarea este elemet strict contabil, definit prin legislatie si nu pe baza starii effective a bunului respective. Biletul nr.1 . 1. Care este structura Codului etic na<ional al profesionitilor contabili? 3odul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. 3odul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. Partea A9 :sau sectiunea 133 ! Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine: Sectiunea %'' F +ntroducere si principii fundamentale Sectiunea %%' F +ntegritatea Sectiunea %&' F Obiectivitatea Sectiunea %5' F 3ompetenta profesionala si prudenta Sectiunea %9' F 3onfidentialitatea Sectiunea %0' F 3ompotamentul profesional Partea B : sau sectiunea 233 ! F Destinata e+clusi) liber profesionsitilor Sectiunea &'' F +ntroducere Sectiunea &%' F =umirea profesionsitului contabil Sectiunea &&' F 3onflicte de interese Sectiunea &5' F Opinii suplimentare Sectiunea &9' F Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea &0' F :erGetingul serviciilor profesionale Sectiunea &4' F 3adouri si ospitalitate Sectiunea &2' F 3ustodia activelor clientului Sectiunea &6' F Obiectivitate Sectiunea &>' - +ndependenta in audit Partea C :sau sectiunea 33 ! F Destinata e+clusi) profesionsitilor anga'ati Sectiunea 5'' F +ntroducere Sectiunea 5%' F 3onflicte conceptuale Sectiunea 5&' F +ntocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea 55' F ;uarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 59' F +nterese financiare Sectiunea 50' - Stimulente 2.*ac se lucreaz 5n unit<i monetare curente- din ce se compune rata de actualizare? +n cazul in care flu,ul fianciar este e,primat in lei curenti, rata de actualizare se compune din rata de randament F dobanda la obligatiunile de stat. Biletul nr. 1 0 1.8aze #i etape /n e+ecutarea unei misiuni de audit- de baza. %. 8aza initiala$ % - -cceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit; & - Orientarea si planificarea auditului. &. 8aza e+ecutarii lucrarilor$ 5 - -precierea controlului intern; 9 - 3ontrolul conturilor; 0 - 7,amenul situatiilor financiare. 5. 8aza finala. 4 - 7venimente posterioare inc/iderii e,ercitiului; 2 -Itilizarea lucrarilor altor profesionisti; --lte lucrari -#aportul de audit

-Documentarea lucrarilor de audit. 2.Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor? #ata rentab economice . marja netaU rotatia investitiilor, respectiv,. rezultat net)capitaluri proprii Biletul nr.1 1 1. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit. <nainte de a contracta o lucrare de audit a situa*iilor financiare ale unei entit*i, auditorul trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s *in seama de unele reguli profesionale "i de deontologie. -c*iunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informa*iile necesare fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, "i acestea se refer la: -cunoa"terea global a intreprinderii $e,isten*a riscurilor nu presupune c auditorul refuz mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n cuno"tin* de cauz, urm!nd s ia toate msurile necesare, n consecin*(; -e,amenul de independen* "i de absen* a incompatibilit*ilor; -e,amenul competen*ei; -contactul cu fostul auditor sau cenzor; -decizia de acceptare a mandatului; -fi"a de acceptare a mandatului. 3ontractarea lucrrilor de audit =ormele legale rom!ne"ti prevd obliga*ia ca activitatea profesioni"tilor contabili s se desf"oare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distinc*ie ntre misiunile de audit legal F care presupun desemnarea acestor profesioni"ti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate "i misiunile de audit contractual. Standardul +nterna*ional de -udit $+S-( nr. &%' prevede c auditorul "i clientul trebuie s convin termenii "i condi*iile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemna*i intro AScrisoare de misiune de auditB $A;ettre de mission dkauditB sau A-ngajament letterB( sau n orice alt tip de contract adecvat. -uditorul poate s decid s nu trimit o nou Ascrisoare de misiuneB pentru fiecarer din e,erci*iile viitoare. ;a primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din Ascrisoarea de misiuneB ar trebui modifica*i, *in!nd seama de evolu*ia semnificativ a naturii sau importan*ei activit*ilor clientului su. 2.Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr%un cas&floF? Profit)pierdere W dob!nda la datoria de la ter*i - economia la impozitul aferent ntreprinderii datorat deductibilit*ii dob!nzii pentru datoria la ter*i W impozitul pe venit care poate fi compensate W deprecierea)amortizarea "i alte c/eltuieli care nu sunt n numerar - venituri care nu aduc numerar - c/eltuielile de capital W)- l =?# inclusiv a lic/idit*ilor)datoriilor ?;I` D7 E#7iO#7#+7 Sau Profit din activ de e,ploatare $78+E( - Pl*i din impozite pe e,ploatare . Profit net dup ajustri fiscal W -mortizare . 3-SD ?;OT 8#IE -l =?# W <ncasri din v!nzarea activelor corporale - 3 / e l t u i e l i d e c a p i t a l . 3-SD ?;OT D+= -3E+C+E-E7- 3I#7=Em W 3as/ floS din alte investi*ii n afara celor opera*ionale . 3-SD ?;OT D+SPO=+8+; P7=E#I +=C7SE+EO#+ W 3redite bancare "i alte datorii asimilate contractate de ntreprindere - #atele ac/itate pentru rambursarea creditelor "i sumelor pltite pentru rscumprarea obliga*iunilor - Dividende preferen*iale ac/itate . 3-SD ?;OT D+= -3E+C+E-E7- ?+=-=3+-#m Bilet nr. 1 2 1.Ce este si ce contine scrisoarea de misiune :de anga'ament!? Standardul +nternational de -udit $+S-( nr. &%' prevede ca auditorul "i clientul trebuie s convin termenii "i condi*iile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemna*i ntr-o AScrisoare de misiune de auditB. +ndif de forma pe care o mbrac rela*ia contractual, din doc respectiv nu trebuie s lipseasc termenii "i condi*iile urmtoare: - obiectivul auditului situa*iilor financiare; - responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea "i prezentarea situa*iilor financiare; - ntinderea lucrrilor de audit, fc!nd referire la legisla*ia aplicabil, la reglementrile sau recomandarea organismelor profesionale al cror membru este auditorul; - forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii de audit; - riscul inevitabil de nedet a unor anomalii semnif, ca urmare a sondajelor "i a altor limite inerente oricrui sist ctb "i de ctrl intern; - necesitatea de a avea acces fr restric*ii la orice document contabil, piese justificative sau alte informa*ii solicitate. -uditorul poate s doreasc s introduc n Scrisoarea de misiune prevederi referitoare la: planificarea auditului; descrierea altor scrisori, coresponden*e sau rapoarte pe care el prevede s le trimit clientului; baza de calcul a onorariilor "i condi*iile de facturare; dorin*a de a primi o confirmare scris din partea conducerii ntreprinderii-client cu privire la declara*iile fcute de aceasta cu diferite ocazii n legtur cu auditul; cerere de confirmare a termenilor "i condi*iilor din scrisoarea de misiune. -uditorul poate decide s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecare din e,erci*iile viitoare. ;a primirea solicitrii din partea ntreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modifica*i *in!nd seama de evolu*ia semnificativ a naturii sau importan*ei activit*ilor clientului su. 2.Care este semnificatia includerii amortizarii :alaturi de rezultatul net contabil- cu semnul plus! la determinarea cas&floF%ului? -mortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial c/ cu amortizarea a diminuat profitul fara a fi o iesire de numerar Biletul nr.1"3 1. Care sunt pre)ederile de baza ale contractului de prestari de ser)icii de audit? Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt: ' partile contractante; % obiectul contractului; & durata prestarii serviciilor; 5 descrierea auditului financiar si rapoarte; 9 utilizarea raportului de audit financiar; 0 tariful prestatorului si plata acestuia; 4 obligatiile partilor;

2 limitarea raspunderii prestatorului; 6 raspunderea beneficiarului; > limitari ale auditului financiar; %' drepturi de proprietate intelectuala; %% confidentialitatea; %& prelungirea contractului; %5 modificarea contractului; %9 incetarea contractului; %0 forta majora; %4 comunicarea pe suport electronic; %2 legea contractului; arbitrajul; %6 dispozitii finale. 2.Prin ce se deosebeste )aloarea estimata de e)aluator de pretul care este e)entual stabilit de catre cei care au cerut efectuarea e)aluarii Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatoruln u - s i p r o p u n e s a s a d e t e r m i n e p r e t u l u i c i g a m a d e v a l o r i , r e s p e c t i v e z o n a i n c a r e a r p u t e a i n c e p e negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.Caloarea unui bun se fondeaza pe notiune ade s c / i m b , s e p o a t e c o n s i d e r a a s t f e l c a v a l o a r e a c o m e r c i a l a c o n s t i u t i e p u n c t u l d e e c / i l i b r u i n c a r e vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Caloarea depinde de unele criterii saufactori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psi/ologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii inansamblul sau. Biletul nr.1"1 1. Ce este e+pertul contabil? 7,pertul contabil este specialistul care a dob!ndit cea mai nalt calificare n domeniul contabilit*ii "i care are acces ne ngrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale, inclusiv verificarea "i certificarea situa*iilor financiare. 7,pertul contabil este persoana care a dob!ndit aceast calitate n condi*iile Ordonan*ei 40)%>>9 cu modificrile "i completarile ulterioare, "i are competen*a profesional de a organiza "i conduce contabilitatea, de a supraveg/ea gestiunea societ*ilor comerciale, de a ntocmi situa*iile financiare "i de a efectua e,pertize contabile. 2.>+plicati necesitatea e)aluarii economice a intrep Procesul de evaluare economica are drept obiectiv - stabilirea valorii de pia*a, - a valorii de circula*ie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor, - el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spa*iul economic al tarii. =ecesitatea evalurii unei ntreprinderi apare c!nd in viata ntreprinderii au loc unele sc/imbri semnificative cum sunt: - modificri in mrimea si structura capitalului social, - modificri in numrul si componenta ac*ionarilor sau asocia*ilor, - ac*iuni juridice cu scop patrimonial $succesiuni, falimente, partaje(, - in cazul tranzac*iilor comerciale, - cu ocazia privatizrii c!nd elementele prezentate in bilan*ul contabil nu reflecta valori de pia*a ci mai degrab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste Biletul nr.1"2 1.Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare? <n auditul situa*iilor financiare sunt folosite dou categorii de norme: norme contabile "i norme de audit. %. =ormele contabile =ormele $standardele( contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilit*ii, care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. =ormele contabile sunt comune si obligatorii pentru to*i cei care stabilesc, controleaz "i utilizeaz situa*iile financiare. 7ntit*ile care au obliga*ia de a stabili situa*ii financiare sunt cele prevzute la art. l din ;egea contabilit*ii. 3ei care controleaz sunt prevzu*i prin legisla*ia fiecrei *ri $auditori, cenzori( "i au ca referin* n activitatea lor normele contabile. Situa*iile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informa*ii ale unei game largi de utilizatori. Pentru mul*i utilizatori aceste situa*ii financiare constituie singura surs de informa*ii complementare care s le satisfac nevoile. -ceste situa*ii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora dintre referin*ele urmtoare: -standarde interna*ionale de raportare financiar; -standarde sau norme contabile na*ionale; -alte referin*e contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea "i prezentarea situa*iilor financiare. =ormele contabile interna*ionale sunt stabilite de +-S3? $?unda*ia 3omitetului pentru Standarde +nterna*ionale de 3ontabilitate( si sunt denumite generic Standardele +nterna*ionale de #aportare ?inanciar $+?#S(; acestea cuprind: -Standardele +nterna*ionale de #aportare ?inanciar emise de +-S8 $+?#S(; -Standardele +nterna*ionale de 3ontabilitate $+-S(; -Standardele de interpretare emise de S+3 sau +?#+3; --lte documente emise de +-S8, S+3 sau +?#+3. &. =ormele de audit =ormele $standardele( de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. -cestea pot fi: -Standardele +nterna*ionale de -udit $+S-(, Practicile +nterna*ionale de -udit $+-PS(, Standardele +nterna*ionale privind :isiunile de 7,amen ;imitat $+S#7(, Standardele +nterna*ionale privind :isiunile de 3ertificare $+S-7(, Standardele +nterna*ionale pentru :isiuni 3one,e $+S#S( emise de 3onsiliul pentru Standarde de -udit "i 3ertificare $+--S8( din cadrul ?edera*iei +nterna*ionale a 3ontabililor $+?-3(; -norme na*ionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu. =ormele de audit permit ter*ilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n func*ie de criterii de calitate omogene; ele permit ns si auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite te/nici. =ormele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului: - norme profesionale de lucru; - norme de raportare; - norme generale de comportament. 2.Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor armonizate? +ncepand cu '%.'9.&'%' produsele pentru care se percep accize armonizate sunt: %. alcool "i buturi alcoolice; &. tutun prelucrat; 5. produse energetice "i electricitate Biletul nr.1" %. Ce sunt si ce rol 'oaca normele de audit? #spuns: =ormele $standardele( de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la carese refera auditorul pentru calificarea muncii sale. -cestea pot fi: - Standardele +nternationale de -udit $+S-(, - Practicile +nternationale de -udit $+-PS(, - Standardele +nternationale privind -ngajamentele de #evizuire $+S#7(, - Standardele +nternationale privind -ngajamentele de -sigurare $+S-7(,

- Standar dele +nter nati onal e pentr u :isi uni 3one, e $+S#S( emis e de 3onsi li ul pentr u S tandar de de -udit si -sigurari $+--S8( din cadrul ?edertiei +nternationale a 3ontabililor $+?-3( - normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. =ormele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea inlucru a celor mai potrivite te/nici. 7ormele de audit se clasifica in trei categorii- acoperind intreaga acti)itate a auditorului; % norme profesionale de lucru$ % norme de raportare$ % norme generale de comportament 2.Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile ? Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt : - detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant. - respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate. - recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu. Ineori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator. Einand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie. Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta. 7ecesitatea reglementrii profesiei contabile #eglementarea unei profesii este impus de nevoia de standarde profesionale, etice, de educa*ie care s fie ndeplinite de membrii acelei profesii. =ecesitatea "i natura reglementarii depind de urmtorii factori: %. 3apacitatea profesiei respective de a rspunde necesit*ilor economiei si societ*ii, &. 3ondi*iile de pia* n care activeaz profesia. 5. 7,isten*a unui dezec/ilibru n ce prive"te cuno"tin*ele ntre clientul care prime"te serviciile respective "i furnizorul acestor servicii, adic profesionistul contabil care de*ine e,perien*a necesar pentru a fi stabilite rela*iile ntre cele dou domenii. Criteriile de apreciere a modului 5n care reglementarea profesiei satisface interesul public sunt urmtoarele : Eransparen*a Propor*ionalitatea s nu fie mpotriva competen*ei "i concuren*ei s nu fie discriminatorie s fie precis segmentat n func*ie de obiectivele urmrite implementat consecvent "i just s fie supus unei e,aminri periodice Aria de acoperire a reglementrii profesiei O 3erin*ele de acces "i de certificare O 3erin*e la dezvoltarea profesional continu O Standardele profesionale "i etice pe care profesioni"tii trebuie s le respecte "i s le aplice O :onitorizarea comportamentului profesionist al membrilor O Sistemele "i procedurile de investigare "i sanc*ionare n legtur cu membrii care nu ndeplinesc cerin*ele de mai sus. ?odalit<i de implementare O -utoreglementarea este specific economi"tilor liberali "i const, n aceea c organismul profesional este recunoscut de autoritatea public, cruia i deleag responsabilitatea de a reglementa profesia. O #eglementarea e,tern const n aceea c profesia este reglementat direct sau n fapt de ctre guvern. O 3oreglementarea este o combinare ntre primele dou adic o reglementare partajat ntre o institu*ie guvernamental "i una profesional. Oricare ar fi modul de implementare a reglementrii, organismul profesional trebuie s joace un rol fundamental fiind cel mai bine pozi*ionat pentru aprarea interesului public. #eglementarea profesiei contabile la nivel 7uropean O Profesia contabil este reglementat prin Directiva general 6>)96 377 care se refer "i la profesia contabil. Potrivit reglementrilor europene, profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a ob*inut cel mal nalt nivel de pregtire prin studii universitare, un stagiu de minim 5 ani "i un e,amen de aptitudini "i care are acces fr restric*ii la toate serviciile si activit*ile ce formeaz profesia contabil. O Directiva speciala &''4)95 377 care se refera strict la condi*iile de autorizaresi de retragere a autorizrii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar. Probleme "i obiective ale profesiei contabile din #omania O Strategia aprobat prin 3onferin*a =a*ional a 3733-# a stabilit marile probleme "i obiective ale profesiei contabile din #omania. 7le includ n primul r!nd organizarea "i gestiunea profesiei contabile n ntregul ei, "i nu ntr-o fragmentare arbitrar pe activit*i. 3ooperarea dintre factorul public "i cel al profesiei contabile liberale este esen*ial pentru realizarea unui parteneriat care s serveasc n mod performant at!t profesia, c!t "i utilizatorul informa*iei contabile. Diletantismul arbitrariul, adversit*ile "i cldite pe interese de grup sau conjunctur, de cele mai multe ori vremelnice, nu trebuie s "i gseasc loc n rela*ia dintre stat "i profesia contabil. Biletul nr.1"" 1. Ce sunt si ce rol au normele contabile? 3e sunt "i ce rol au normele contabileP =ormele $standarde( contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilit*ii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. =ormele contabile sunt comune "i obligatorii pentru to*i cei care stabilesc, controleaz "i utilizeaz situa*iile financiare. 7ntit*ile care au obliga*ia de a stabili situa*ii financiare sunt cele prevzute la art. % din ;egea 3ontabilit*ii. 3ei care controleaz sunt prevzu*i prin legisla*ia fiecrei *ri $auditori, cenzori( "i au ca referin* n activitatea lor normele contabile. Situa*iile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informa*ii ale unei game largi de utilizatori. Pentru mul*i utilizatori aceste situa*ii financiare constituie singura surs de informa*ii complementare care s le satisfac nevoile. -ceste situa*ii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referin*ele urmtoare: standarde interna*ionale de raportare financiar; standarde sau norme contabile na*ionale; alte referin*e contabile bine precizate "i recunoscute, aplicate pentru elaborarea "i prezentarea situa*iilor financiare. =ormele contabile interna*ionale sunt stabilite de +-S3? $?unda*ia 3omitetului pentru Standarde +nterna*ionale de 3ontabilitate( "i sunt denumite generic Standardele +nterna*ionale de #aportare ?inanciar $+?#S( care cuprind: Standardele +nterna*ionale de #aportare ?inanciar emise de +-S8 $+?#S(; Standardele +nterna*ionale de 3ontabilitate $+-S(; standardele de interpretare emise de S+3 sau +?#+3; alte documente emise de +-S8, S+3 sau +?#+3.. &. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta P Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are de indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei. Obligatii F mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii sau

angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente - sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele te/nice si profesionale atunci cand ofera servicii profesionale 3ompetenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate: - obtinerea unui nivel de competenta profesionala - mentinerea unui nivel de competenta profesionala Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional. Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atentie si meticulozitate, tinand cont de un interval de timp. In profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un client primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practic, legislatie si te/nic. In profesionist contabil ar trebui s actioneze cu prudent si n conformitate cu standardele te/nice si profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale Biletul nr.1", 1. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? Prin prag de semnifica-ie se n*elege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o ine,actitate sau o omisiune poate afecta atat regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, c!t si imaginea fidel a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. ;a inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a determina domeniile "i sistemele semnificati +n cursul misiunii, stabilirea unor praguri de semnificatie permite: -orientarea mai bun "i planificarea misiunii; -evitarea lucrrilor inutile; -justificarea deciziilor referitoare la opinia emis. ;a sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei mentiuni in raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze. 3a urmare, Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referin*: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificatie permite auditorului nc de la inceputul activitatii $misiunii( sale s aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile s contina erori sau ine,actitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate in cadrul e,ercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fr rezerve. 2.Confidentialitatea$ care sunt obligatiile profesionistului contabil ? In profesionist contabil trebuie s respecte confiden*ialitatea informa*iilor dob!ndite ca urmare a unei rela*ii profesionale sau de afaceri "i nu trebuie s divulge astfel de informa*ii unei ter*e pr*i fr o autoriza*ie specific, cu e,cep*ia cazului n care e,ist un drept sau o obliga*ie legal sau profesional de a dezvlui aceste informa*ii. +nforma*iile confiden*iale ob*inute n cadrul unei rela*ii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor ter*e pr*i. Biletul nr. 1". 1.Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin e+trapolare directa? cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori , acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin e,trapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un esantion. 3alculul erorilor estimate prin e,trapolare directa : . Caloarea neta a erorilor din esantion ) Caloarea totala a esantionului , Caloarea totala a populatiei 2.*efinirea independentei potri)it reglementarilor Corpului. +ndependenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care e,pertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate e,ercita misiunea $serviciul profesional( intr-o maniera obiectiva si corecta. +ndependenta absoluta si independenta relativa a e,pertului contabil. Componentele independentei; %. +ndependenta de spirit $in g!ndire(: n Stare de g!ndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional faro so fie afectat] judecata profesionala; n 7a presupune integritate si obiectivitate. &. +ndependenta in aparenta: n reprezinta capacitatea de a demonstra co riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil; n este componenta fundamentala a independentei. In functionar public nu poate fi niciodata independent. -ctivitatea de e,pert contabil este incompatibila cu orice alta activitate curenta. 3erintele de independenta se aplica tuturor profesionistior contabili cu practica liberala, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masuro de a influenta lucr]rile profesionistului contabil. Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa si gseasc manifestarea deplina n e,ercitarea profesiei si n protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de 3orp. O In semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilittii de a actiona n interes public. -sadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu const e,clusiv n a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. -ction!nd n interes public, un profesionist contabil ar trebui s respecte si s se conformeze prevederilor etice ale acestui 3od. O Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti, angajatori, angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se bazeaz pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea corespunztoare a economiei. -ceasta ncredere impune profesiunii contabile o rspundere publica. +nteresul public este definit drept bunstarea colectiva a comunittii si a institutiilor deservite de profesionistul contabil Biletul nr. 1"0 %.Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila? 7roarea tolerabila este eroarea ma,ima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins obiectivul auditului. -uditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile. - pragul de semnifica*ie repartizat oricrui sold de cont dat : se utilizeaz la planificarea auditului 3and in cursul testarilor auditorul gas e ste intr -un es anti on de ar ti cole un numar de er or i, ac es tea s unt utili zate pentr u a s e estim a val oarea total a a erori lor pe segm entul respec ti v, pri n e,trapol ar e l a intr aga popul ati e, deoar ec e audi tor ul nu a verificat decat un esantion. 3alculul erorilor estimate prin e,trapolare directa : . Caloarea neta a erorilor din esantion ) Caloarea totala a esantionului , Caloarea totala a populatiei 2.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii profesionale. 3odul etic +?-3 al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. +?-3 considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi o asigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde. #eglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Inele jurisdictii au mecanisme e,terne de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveg/ere. Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist. 7valuarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru care contabilul profesionist isi desfasoara activitatea. +n cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia $angajatorul( care angajeaza contabilul profesionist. +n cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. +ncurajarea si

asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-c/eie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective. 3ontrolul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional. Organizatia poate analiza mai multe abordari care include: - resurse interne$inspectori angajati( -resurse e,terne: $contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala( +ndiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. +n orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control. Biletul nr.1"1 1Riscul de audit; componentele i rela<iile 5ntre acestea. #iscul de audit reprezint riscul ca auditorul s e,prime o opinie incorect prin faptul c erori semnificative e,ist n situa*iile financiare. 7l se divide n trei: riscul inerent $#+(, riscul legat de control $#3( "i riscul de nedetectare $#=(. #ela*ia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmtoare: #- . #i , #3 , #= 2.Rolul organismului professional pentru dez)oltarea profesional continu. In principiu fundamental al 3odului etic +?-3 al profesionistilor contabili specifica faptul ca Aun profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelu necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si te/nica. In profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele te/nice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionaleB. Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta. Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. 7ste important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate. Standardul +nternational de 7ducatie pentru 3ontabilii Profesionisti 2, ADezvoltarea profesionala continua: In program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionaleB,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. :ulte organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua. Biletul nr.1,3 1.Cum se clasific profesionitii contabili? Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic: - dependenti, cu statut de angajati; - independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; - in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor. 2.>+plica<i diferen<ele dintre pre< i )aloare. Pre*ul este suma de bani ce se poate ob*ine din v!nzarea unui bun de bunvoie, intre par*i aflate in cuno"tin*a de cauza, in cadrul unei tranzac*ii in care pre*ul este determinat obiectiv. Stabilirea pre*ului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine pre*ului ci gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pre*ul. Caloarea unui bun se fondeaz pe no*iune de sc/imb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de ec/ilibru in care v!nztorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Caloarea depinde de unele criterii sau factori care influen*eaz dorin*a de a cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psi/ologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz at!t separate cat si mpreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau Biletul nr.1,2 1.Ce este i ce semnifica<ie are importan<a relati)? +mportan*a relativ este un factor care permite auditorilor s aprecieze amploarea diferitelor categorii de riscuri. 7a se define"te n raport cu valoarea sau cu natura unei iregularit*i sau ine,actit*i care figureaz n informa*ia financiar $inclusiv o omisiune( "i care, singur sau adugat altora, *in!nd seama de circumstan*ele specifice situa*iei respective, ar putea avea drept consecin* influen*area ra*ionamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijin pe aceast informa*ie. 2.Care este rolul diagnosticului 5n e)aluarea 5ntreprinderii? Diagnosticul are drept scop: - n*elegerea factorilor economici care influen*eaz sectorul de activitate al ntreprinderii; - cunoa"terea regulilor concuren*iale ale sectorului din care face parte ntreprinderea; - determinarea oportunit*ilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor; - facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecin*ele la nivelul rezultatelor sale. #olul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii : - este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, - alegerea metodelor, - ajuta la anticiparea viitorului firmei, - la depistarea factorilor de risc si - la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final. Biletul nr.1," 1.*a<i defini<ia auditului statutar i elementele principale ale acesteia. Prin audit statutar se n*elege e,aminarea efectuat de un profesionist contabil competent "i independent asupra situa*iilor financiare ale unei entit*i n vederea e,primrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare "i complete a pozi*iei "i situa*iei financiare, precum "i a rezultatelor $performan*elor( ob*inute de aceasta. -ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care e,amineaz $verific( "i certific n totalitatea lor situa*iile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activit*i "i opera*ii specifice ntreprinderii auditate, n virtutea unor dispozi*ii legale, ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor ntreprinderii. 7lementele de baz ale auditului statutar sunt: - profesionistul competent "i independent care poate fi o persoan fizic sau juridic; - obiectul e,aminrii efectuate de profesionistul contabil l constituie situa*iile financiare ale entit*ii, n totalitate lor: bilan*, cont de profit "i pierdere "i celelalte componente ale situa*iilor financiare, n func*ie de referen*ialul contabil aplicabil; - scopul e,aminrii l constituie e,primarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar "i complet a pozi*iei financiare $patrimoniului(, a situa*iei financiare "i a rezultatelor ob*inute de entitatea auditat; - criteriul de calitate n func*ie de care se face e,aminarea "i se e,prim opinia l constituie standardele $normele( de audit "i standardele $normele( contabile.

2.*efini<i )aloarea de pia<. Caloarea de pia*a reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi sc/imbata la data evalurii, intre un cumprtor si un v!nztor, /otr!*i si aviza*i, care ac*ioneaz in cuno"tin*a de cauza, prudent si fr constr!ngeri, intr-o tranzac*ie ec/ilibrata dup un marGeting adecvat. Biletul nr.1,. 1.*efini<i )aloarea 'ust. Caloarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi sc/imbat de buna voie intre doua pr*i aflate in cuno"tin*a de cauza, in cadrul unei tranzac*ii cu pre*ul determinat obiectiv. 2.*efini<i lic&idarea societ<ilor comerciale. ;ic/idarea unei societ*i comerciale reprezint un numr de opera*iuni care dup dizolvarea societ*ii urmre"te trasformarea activului n bani "i plata creditorilor "i apoi partajul activului net $rmas( ntre asocia*i. Biletul nr.1,0 1.*efiniti )aloarea actuala a unui bun. Caloarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de numerar, care urmeaz a fi generate de derularea normala a activit*ii ntreprinderii. Caloarea actuala . valoare de utilitate 2. Care sunt organele care aplica procedura insol)entei? +n conformitate cu ;egea nr.60)&''4 , organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lic/idatorul. -cestea trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni. Biletul nr.1,1 1. *efiniti )aloarea de origine. Caloarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de ac/izi*ie reprezint totalitatea costurilor necesare pentru ac/izi*ionarea si punerea bunului sau activului in stare de utilizare sau de folosire. 2. Care sunt masurile premergatoare lic&idarii? :surile premergtoare lic/idrii sunt reglementate n art. %%5-%%0 din ;egea nr. 60)&''4 privind procedura insolven*ei "i constau n: - sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu e,cep*iile prevzute la art. %%5 alin. $5( din lege, precum "i luarea tuturor msurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri; - luarea n posesie de ctre lic/idator a bunurilor inventariate, lic/idatorul devenind astfel depozitarul judiciar; - ntocmirea inventarului bunurilor debitorului. +nventarul va trebui s descrie toate bunurile identificate ale debitorului "i s indice valoarea lor apro,imativ la data inventarului. <n toate cazurile, actul de inventar va fi semnat de lic/idatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dac acesta nu particip la inventariere, actul va fi semnat numai de ctre lic/idatorul judiciar. De precizat c, n cazul n care debitorul are bunuri "i n alte jude*e, judectorul-sindic va trimite notificri tribunalelor din acele jude*e, n vederea sigilrii de urgen* a bunurilor. De remarcat c, n continuare, dispozi*iile art. %%5 alin. $9( "i $0( din lege privind bunurile debitorului n alte jude*e au rmas tot at!t de neclare ca "i n vec/ea reglementare. <n practic, acest lucru a fost rezolvat prin deplasarea lic/idatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri. Bilet nr.1,2 1.*efiniti )aloarea de utilizare. Caloarea de utilizare . valoare de inlocuire Caloarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dob!ndirea unui bun susceptibil a fi folosit in acela"i scop, in acelea"i condi*ii de utilizare, avand aceea"i durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevalurii. 2. *efiniti dizol)area societatilor comerciale. dizolvarea societatii . ca un moment care pune capt activit*ii comerciale normale, a"a cum aceasta a fost determinat de actul constitutiv "i marc/eaz trecerea n faza lic/idrii. Deci, prin dizolvare, societatea intr ntr-o nou faz a e,isten*ei sale, n care urmeaz s se procedeze la lic/idarea bunurilor sale, adic la transformarea lor n bani, plata creditorilor "i repartizarea restului ntre asocia*i. =umai dup parcurgerea acestui AcicluB intervine stingerea personalit*ii juridice a societ*ii "i, o data cu aceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o leaga. Biletul nr.1.3 1.*efiniti )aloarea substantiala. Caloarea substantiala este o valoare func*ional care pleac de la referin*ele de bilan*, dar *ine seama de implica*iile determinate de func*ia de e,ploatare a ntreprinderii, pe baza activelor de e,ploatare.Poate fi estimat la valoare brut $CS8(, la valoare redus $CS#( "i la valoare net $CS=( C-;O-#7- SI8SE-=c+-;m 8#IEm $CS8( .-ctiv net contabil corectat $ -=33 W Datorii ( W -ctive ob*inute prin nc/iriere sau leasing - -ctive mprumutate) nc/iriate)cedate ter*ilor - 3osturi pentru repara*ii "i c/eltuieli de punere n func*iune C-;O-#7- SI8SE-=c+-;m #7DISm $CS#( . Caloarea substan*ial brut - Datorii nepurttoare de dob!nzi - -vantaje care dep"esc condi*iile normale de e,ploatare C-;O-#7- SI8SE-=c+-;m =7Em $CS=( . Caloarea substan*ial brut - Datorii totale 2.Prezentati cauzele dizol)arii societatilor comerciale . <n contractul de societate, trebuie prevzute clauzele de dizolvare a societ*ii, aceast cerin* rezult din prevederile e,prese ale ;egii nr. 5%)%>>', art. 6 pct. $p(. - 3auzele legale de dizolvare pot fi receptate n contract prin trimiterea la legisla*ia societ*ilor comerciale sau la alte legi speciale, sau prin men*ionarea e,pres a acestora. - <ntr-o opinie, cauzele de dizolvare prevzute de lege ar fi limitative. <n doctrina recent, ns, s-a considerat c asocia*ii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, "i alte cauze de dizolvare dec!t cele enumerate de lege, cu condi*ia respectrii art.0 3od civil. - Problema este, n prezent, tran"ant, ntruc!t din art. &&& alin. $%( litera g( rezult e,presis verbis c dizolvarea poate interveni "i pentru cazuri prevzute prin conven*ia pr*ilor, altele dec!t cele reglementate la litera a(-f(. - 3auzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate n cazul societ*ilor comerciale, fr a fi limitate doar la acestea, sunt: p e,pirarea duratei pentru care a fost nfiin*at societatea, n cazul n care o anumit durata a fost stabilita p imposibilitatea ndeplinirii obiectului de activitate p falimentul p reducerea capitalului social sub minimul legal p reducerea $pentru o perioada de cel pu*in > luni( numrului minim de ac*ionari prevzut de legea aplicabila p dizolvarea prin /otr!rea adunrii generale Biletul nr.1.1 Prezentati momente din )iata intreprinderii in care este obiigatorie e)aluarea. modificri in mrimea si structura capitalului social - modificri in numrul si componenta ac*ionarilor sau asocia*ilor - actiuni juridice cu scop patrimonial $succesiuni, falimente, partaje( &./n ce constau operatiunile efectuate in situatia dizol)arii societatilor comerciale? Operatiuniele efecutate in dizolvarea societatilor comerciale in cazurile prevazute la art. &&2 alin. $%( si cu e,ceptia modului de dizolvare prevazut la lit. f( si la art. &&6-&5& din @egea nr. 1A1223 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru lic/idarea societatii comerciale: %. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care urmeaza sa se lic/ideze, potrivit ;egii contabilitatii nr. 6&)%>>%, republicata, normelor si reglementarilor contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie; &. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lic/ideze si care aplica #eglementarile contabile armonizate cu Directiva a +C-a a 3omunitatilor

7conomice 7uropene si cu Standardele +nternationale de 3ontabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. %.20&)&''0, pe formatul prevazut in reglementarile respective; 5. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lic/idator in numele societatii comerciale; 9. valorificarea elementelor de activ $vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor, a investitiilor financiare pe termen scurt etc.(; 0. ac/itarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti; 4. stabilirea rezultatului lic/idarii $profit sau pierdere(; 2. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit)venit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare)lic/idare: 6. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. &; >. efectuarea partajului capitalului propriu $activului net( al societatii comerciale, rezultat din lic/idarea societatii comerciale, in functie de: a( prevederile statutului si)sau ale contractului de societate; b( /otararea adunarii generale a actionarilor)asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii generale; c( cota de participare la capitalul social. Partajul consta in impartirea capitalului propriu $activului net(, rezultat din lic/idare, intre actionarii sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta ;egii nr. 5%9)&''% pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligativitatea numirii lic/idatorilor in conformitate cu prevederile art. &06 din @egea nr. 1A1223, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Biletul nr.1.2 1.*e ce este obligatorie e)aluarea in cazul pri)atizarii unei intreprinderi? Din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilan*urile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor Din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi e,trapolate in perioada post privatizare 3umparatorul nu investe"te pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; Caloarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. 3u ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari. 2.Cine pot fi lic&idatorii? ;ic/idatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice. ;ic/idatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lic/idatoare - trebuie sa fie lic/idatori autorizati, in conditiile legii. ;ic/idatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii. ;ic/idatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii societatii sa faca un inventar si sa inc/eie un bilant care sa constate situatia e,acta a activului si pasivului societatii si sa le semneze. ;ic/idatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii. -cestia vor tine evidenta intr-un registru care va cuprinde toate operatiunile lic/idarii, in ordinea datei lor. ;ic/idatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor. Biletul nr.1. 1.=biecti)ul si mi'loacele de realizare ale diagnosticului 'uridic. obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii. 3onstatari - cin!nd seama de prevederile legale in vigoare e,pertul evaluator va stabili daca: - Societatea este constituita legal; - 7,ista acte si contracte privind drepturile de proprietate; - 7,ista contracte inc/eiate cu partenerii e,terni; - 7,ista actiuni juridice in curs; - 7,ista contracte individule de munca; - 3are este regimul fiscal al intreprinderiiP 3oncluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc: O Oportunit*ile e,istente in mediul e,terior ntreprinderii, adic evolu*ii cu un caracter previzibil pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legisla*ie si reglementari specifice favorabile. O #iscurile e,istente in mediul e,tern ntreprinderii, adic evolu*ii cu un efect previzibil negativ $invers oportunit*ilor( ; O Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi: - o buna organizare si func*ionare a ntreprinderii; - contract si statut corespunztoare; - rela*ii contractuale corecte; - finan*are asigurata; - absenta litigiilor; - reglementari fiscale aplicate corecte; - obliga*ii fiscale ndeplinite la timp; O puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si func*ionarea ntreprinderii: - statutul si contractul necorespunztoare situa*iei de fapt; - e,istenta unor litigii contractuale cu ter*ii si cu proprii salaria*i; - conflicte de munca; - obliga*ii fiscale nerespectate. 2.?asuri de protectie impotri)a amenintarilor la adresa independentei. 7,pertizele contabile pot fi efectuate numai de ctre e,per*ii contabili nscri"i n Eabloul 3orpului. 7,pertul contabil solicitat n efectuarea unei e,pertize contabile este obligat s fie independent fa* de pr*ile interesate n e,pertiz, evit!nd orice situa*ie care ar presupune o lips de independen* sau o constr!ngere care ar putea s-i impieteze integritatea "i obiectivitatea. - 7,pertizele contabile efectuate de e,per*ii contabili care nu ntrunesc condi*iile pentru a fi nscri"i ca membri ai 3orpului cad sub inciden*a sanc*iunilor privind e,ercitarea unei profesii fr auto riza*ie. Dac un e,pert contabil implicat ntr-o astfel de situa*ie este solicitat pentru efectuarea unei e,pertize contabile, el este obligat s aduc la cuno"tin*a solicitantului situa*ia n care se afl. - +ndependen*a e,pertului contabil trebuie s fie absolut n cazul e,per*ilor contabili numi*i din oficiu de ctre organele n drept "i relativ n cazul e,per*ilor contabili recomanda*i de pr*i sau solicita*i n efectuarea de e,pertize contabile e,trajudiciare. - +ndependen*a absolut a e,pertului contabil numit de ctre organele n drept deriv din obliga*ia acestuia de a *ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, ab*inere "i recuzare prevzute de 3odul de procedur civil "i alte reglementri procedurale speciale, care sunt acelea"i cu cele privind judectorii. - +ndependen*a e,pertului contabil este afectat grav n situa*iile reglementate de 3odul etic na*ional al profesioni"tilor contabili, Sec*iunea %''.&0 punctele 0 "i 4. -7,per*ii contabili care se afl n situa*iile prevzute la punctele 5 "i 9 de mai sus trebuie s le aduc, n scris, la cuno"tin*a organului care i-a numit, imediat dup numire. - 7,pertul contabil, la primirea oricrei lucrri de e,pertiz, va face un e,amen de independen* "i va completa o NDeclara*ie de independen*K care va nso*i lucrarea depus pentru auditul de calitate la 3orp. Biletul nr.1." 1. =biecti)ul si mi'loacele de realizare ale diagnosticului comercial Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor 3onstatari : a( pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b( se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii q importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti c( se analizeza furnizorii d( se identifica concurenta intreprinderii F actuala si potentiala e(se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau e,terne in cifra de afceri

f( pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei g( vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul c/eltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei; 3oncluzii F dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante: - oprtunitati - riscuri - puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. - puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc. 2.*e catre cine se face numirea lic&idatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni? -rt. &49. - $%( =umirea lic/idatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care /otaraste lic/idarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel. $&( -dunarea generala /otaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv. $5( +n cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. +mpotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de %0 zile de la pronuntare. Biletul nr.1., 1.=biecti)ul si mi'ioacele de realizare ale diagnosticului te&nic- te&nologic si de e+ploatare. Diagnosticul te/nologic operativ sau de e,ploatare 9.5.%. Obiectiv: stabilirea mdsurii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. 9.5.&. 3onstatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare F dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii 9.5.5. 3oncluzii prezentate sub forma: -oportunitatilor; -riscurilor; - punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, -punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 2. /n ce ordine )or fi platite creantele in cazul falimentului? %. ta,ele, timbrele sau orice alte c/eltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv c/eltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. %', art. %> alin. $&(, art. &5, &9 si ale art. >6 alin. $5(, sub rezerva celor prevazute la art. %'& alin. $9(; &. creantele izvorate din raportul de munca; 5. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si c/eltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa desc/iderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa desc/iderea procedurii; 9. creantele bugetare; 0. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de e,istenta; 4. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 2. creantele reprezentand credite bancare, cu c/eltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din c/irii; 6. alte creante c/irografare; >. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a( credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin %'1 din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b( creantele izvorand din acte cu titlu gratuit. Biletul nr.1.. 1. =biecti)ul #i mi'loacele de realizare ale diagnosticului de organizare- management #i resurse umane. Obiectivul +l reprezint- analiza structurii umane si a capacit-Eii personalului de a contribui la realizarea activit-Eii +ntreprinderii. 3onstat-ri se fac urm-toarele demersuri: a( -naliza structurii umane si anume: - Organizarea ierar/ica si funcEionala a +ntreprinderii; - Date cu privire la personal: preg-tirea, gradul de ocupare; vec/imea in +ntreprindere; fluctuaEiile, absenteism. b( Date cu privire la conducerea +ntreprinderii: varsta, pregatire, e,perienta, stil de conducere, sistem de remunerare, legatura cu actionariatul c( Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala. 3oncluzia: -nalizYZnd datele de mai sus se poate stabili: - Oportunit-Eile - #iscurile - Punctele forte: personal tYZn-r, fle,ibil, bine pregatir, e,ista o buna organizare, e,ista motivarea muncii. - puncte slabe: proasta funcEionare a conducerii; salarizare nestimulata; relatii de rudenie intre conducere si salariaEi. 2. Care este termenul lic&idArii societATii de la data dizol)Arii? -rt. &4'.$%( ;ic/idarea societatii trebuie terminata in cel mult 5 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult & ani. Biletul nr.1.0 1. =biecti)ele si mi'ioacele de realizare ale diagnosticului financiar%contabil. Obiective: a( Stabilirea e,istentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a strii de sntate a societarii; b( 7valuarea diferen*elor intre ratele de rentabilitate economice pe cel pu*in trei e,erci*ii financiare; c( Itilizarea rela*iilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii. 3onstatri +n urma analizei efectuate, av!nd ca mijloace de efectuare datele si informa*iile con*inute in situa*iile financiare, pe ultimii 5-0 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evalurii lor prin metode patrimoniale. 3oncluzile se e,prima sub forma: O Oportunit*ile O #iscurile O Punctele forte O puncte slabe Biletul nr.1.0 1. *aca lic&idarea se prelungeste peste durata e+ercitiului financiar- ce obligatii au lic&idatorii? -rt. &42. Daca lic/idarea se prelungeste peste durata e,ercitiului financiar, lic/idatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv. &. Rolul bilantului in diagnosticul de e)aluare. 8ilanEul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezint- activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se +ntocmeSte, potrivit legii. 8ilanEul contabil este sursa de date ce se prelucreaz- pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. Biletul nr. 1.1 1. Rolul bilantului in diagnosticul de e)aluare. 8ilanEul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezint- activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se +ntocmeSte, potrivit legii. 8ilanEul contabil este sursa de date ce se prelucreaz- pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.

2. /n cazul in care soc aflata in lic&idare este in stare de insol)enta- ce obligatie are lic&idatorul? -rt. &2'%. - +n cazul in care societatea aflata in lic/idare este in stare de insolventa, lic/idatorul este obligat sa ceara desc/iderea procedurii insolventei. +n conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere desc/iderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lic/idare. Biletul nr.1.2 1. Rolul bilantului functional in diagnosticul de e)aluare. 8ilan*ul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale ntreprinderii: - func*iile de investi*ii, - de e,ploatare si - de trezorerie F in active si - func*ia de finan*are in pasiv. 2.>+plicati conceptul si tipurile de independenta. +ndependenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care e,pertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate e,ercita misiunea $serviciul profesional( intr-o maniera obiectiva si corecta. +ndependenta absoluta si independenta relativa a e,pertului contabil. 3omponentele independentei: %. +ndependenta de spirit $in g!ndire(: n Stare de g!ndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional faro so fie afectat judecata profesionala; n 7a presupune integritate si obiectivitate. &. +ndependenta in aparento: n reprezinta capacitatea de a demonstra co riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil; n este componenta fundamentala a independentei. In functionar public nu poate fi niciodata independent. -ctivitatea de e,pert contabil este incompatibilo cu orice alta activitate curento. 3erintele de independenta se aplica tuturor profesionisti%or contabili cu practica liberalo, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masuro de a influenta lucrrile profesionistului contabil. 3and isi e,ercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi: O implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de e,emplu: acceptarea unor forme de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai; O implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al e,ecutivului acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia; O acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu e,ercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu e,ercitarea liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil; O incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; O conditiile in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de e,pertiza sau a unui practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii profesionistilor contabili cu e,ecutarea de lucrari pentru o singura unitate patrimoniala, respectiv societate comerciala; O acceptarea e,ecutarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat in suma absoluta, prin contract sau conventie . ;ista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si orice membru al 3orpului nu trebuie sa se gaseasca intr-o situatie de natura a-i stirbi independenta, c/iar daca nu se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus. Biletul nr.103 %. Care sunt pasii :etapele! /n determinarea acti)ului net corectat al unei intreprinderi? Pa"ii $etapele( n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi sunt: %. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare e,ploatrii si elemente in afara e,ploatrii $necesare ntreprinderii( &. #eevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare e,ploatrii; 5. 3alculul matematic al activului net corectat. 2.Amenintari la adresa independentei. 3ele 0 situatii de amenintare la adresa independentei sunt: %. +nteresului propriu, &. Slabirea autocontrolului, 5. #enuntarea la propriile convingeri, 9. :anifestarile de familiarisrn, 0. -ctiuni de intimidare Biletul nr. 101 1. Care sunt componentele fundamentale ale oricarei e)aluari de intreprindere? 3omponentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt: -ctivul net corectat si capacitatea beneficiara Diagnosticul juridic Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare Diagnosticul functiunii comerciale Diagnosticul functiunii de productie Diagnosticul functiunii de resurse umane Diagnosticul functiunii financiar-contabile 2. Care este termenul in care lic&idatorul )a con)oca adunarea generala a creditorilor de la sedinta comitetului creditorilor? -rt. %%2. alin $5( ;ic/idatorul va convoca adunarea general a creditorilor n termen de ma,imum &' de zile de la data "edin*ei comitetului creditorilor, n"tiin*!ndu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului "i a procesului-verbal al "edin*ei comitetului creditorilor privind raportul.B Biletul nr.102 1. 4n ce const separarea bunurilor dintr%o 5ntreprindere 5n bunuri necesare i bunuri nenecesare? Separarea elementelor patrimoniale de activ $cu deosebire imobilizari si stocuri( in elemente necesare e,ploatarii si elemente in afara e,ploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin gradul de participare la realizarea profiturilor. #ezultatul acestei operatiuni se poate concretiza: -fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin bilanturi, atunci cand pe cale de e,pertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de utilitate a elementelor patrimoniale de activ; -fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului e,ploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inc/irierea, concesionarea, asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale. -ceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. +ndiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara e,ploatarii se au in vedere, in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective.

2.*espre profesionalism. Pentru a fi realizat obiectului profesiei contabile, adica satisfacerea e,igentelor publicului, se impun patru imperative fundamentale$ conf prevederilor 3odului 7tic =ational(: -3redibilitatea. <n ntreaga societate e,ista nevoia de credibilitate n informa*ie "i n sistemele de informa*ii. -Profesionalism. 7,ista o necesitate pentru clien*i, patroni "i alte pr*i interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste n domeniul contabil. - 3alitatea serviciilor. 7ste nevoie de asigurarea ca toate serviciile ob*inute din partea profesionistului contabil, sunt e,ecutate la standardul cel mai ridicat de performanta. -<ncredere. Itilizatorii serviciilor profesioni"tilor contabili trebuie sa se poat sim*i ncredin*a*i ca e,ista un cadru al eticii profesionale care guverneaz prestarea acestor servicii. Bilet nr.10 1. Care sunt criteriile in functie de care se face e)aluarea bunurilor dintr%o intreprindere in )ederea determinarii acti)ului net cori'at? - separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare e,ploatarii si elemente in afara e,ploatarii $necesare intreprinderii(; - reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare e,ploatarii; - calculul matematic al activului net corectat. 2. *espre confidentialitate. 3onfidentialitatea presupune ca profesionistul contabil sa respecte caracterul privat al informatiilor obtinute n timpul misiunilor sale si sa nu le utilizeze sau sa le divulge, fara autorizatie scrisa, n afara de cazurile n care obligatia divulgarii este prevazuta de lege sau prin acte normtive imperative 3onfidentialitatea este stricta, n afara de cazurile n care a primit o autorizatiei speciala de a divulga informatiile sau n caz de obligatii legale sau profesionale. Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate, sub orice forma, subalterni sau colaboratori, respecta aceleasi reguli de confidentialitate. 3onfidentialitatea mai implica de asemenea faptul ca, informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil n beneficiul personal sau al unui tert. -cest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil sa ndeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale. <n interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si ntinderii obligatiilor legate de confidentialitate si asupra circumstantelor n care divulgarea de informatii primite n cursul e,ercitarii unei misini, trebuie autorizata sau ceruta. Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional sunt nscrise n legislatia fiecarei tari. Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute n vedere mai multe aspecte, si anume: a. c!nd divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor $cu deosebire terti( pot fi lezate; b. c!nd divulgarea este ceruta de lege sau c!nd e,ista obligatii profesionale de divulgare: profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa pentru a determina tipul de informatii care pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile; profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de informatii; profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia implica responsabilitatea sa. <n toate aceste cazuri se recomanda consultarea organismului profesional si)sau a unui avocat. Biletul nr.10" 1.Care sunt metodele de calcul a A7Corectat al unei /ntrepr. ? :etoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat $val. matematica( a tuturor datoriilor actualizate. :etoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilan*ul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale. 2.Care este termenul in care Mudecatorul%sindic )a con)oca Adunarea creditorilor de la afisarea raportului fiscal ? \udecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inma,im 5' de zile de la afisarea raportului fiscal. 3reditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 0 zile inainte de data convocarii. $-rt %&> ,;60( 2%rt. 345. 6 !3" &upa ce #unurile din averea de#itorului au fost lic'idate" lic'idatorul va supune (udecatorului$sindic un raport final nsotit de situatiile financiare finale) copii de pe acestea vor fi communicate tuturor creditorilor si de#itorului si vor fi afisate la usa tri#unalului. *udecatorul$sindic va convoca adunarea creditorilor n termen de maximum +, de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula o#iectii la raportul final cu cel putin - zile nainte de data convocarii . !4" 7a data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin 8nc9eiere, toate obiectiunile la raportul final, 8l va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia. !:" Creantele care la data 8nregistrarii raportului final vor fi 8nca sub conditie nu vor participa la ultima distribuire. %rt. 3:;. 6 Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lic9idatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. $ondurile nereclamate 8n termen de 5; de zile de catre cei 8ndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lic9idator la banca, 8n contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. %cestea vor putea fi folosite 8n conditiile art. < alin. !<".( Biletul nr. 10, 1./n ce consta metoda substracti)a de calcul a acti)ului net cori'at? :et. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat $val. matematica( a tuturor datoriilor actualizate. 2.Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in care s%a a'uns in starea de insol)enta? #aspunderea membrilor organelor de supraveg/ere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au e,ercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii Biletul nr.10. 1. /n ce consta metoda aditi)a de calcul a acti)ului net cori'at? Caloarea patrimoniala a unei ntreprinderi este activul net corijat -ctivul net corijat se calculeaz prin doua metode: %. metoda aditiva -=3. 3-P P#OP#++ -)W D+? D7 #77C-;I-#7 2. Ce se intelege prin termenul insol)enta -cea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficien*a fondurilor bnesti pentru plata datoriilor e,igibile: a( insolven*a este prezumat a fi vdit atunci c!nd debitorul, dup 5' de zile de la scaden*, nu a pltit datoria sa fa* de unul sau mai mul*i creditori; b( insolven*a este iminent atunci c!nd se dovede"te c debitorul nu va putea plti la scaden* datoriile e,igibile angajate, cu fondurile bne"ti disponibile la data scaden*ei. Bilet nr. 100 1 >+plicati relatia dintre acti)ul net cori'at al unei intreprinderi si )aloarea acesteia Caloarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Caloarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat -ctivul net corijat se calculeaz prin doua metode: %. metoda aditiva -=3. 3-P P#OP#++ -)W D+? D7 #77C-;I-#7 &. metoda substractiva -=3 . -3E+C7 #77C-;IE7 F D-EO#++ :etodele de determinare sunt: -ctivul net corectat poate fi determinat prin doua metode: :etoda aditiva :etoda substractiva :etoda valorii substan*iale -lte metode patrimoniale $:etoda capitalului permanent necesar e,ploatarii ( 2.Ce se intelege prin procedura falimentului? Prin procedura falimentului se ntelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului n vederea lic/idarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului,

fiind urmata de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat; Bilet nr.101 1.Cum se calculeazaE )aloarea substantiala bruta a unei intreprinderi? >+plicati semnificatia acesteia. Cal. substan*iala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, de"i sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. 7a semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezent!nd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. 2.Care sunt principalele atributii ale 'udecatorului sindic? Principalele atribu*ii ale judectorului-sindic, sunt: pronun*area motivat a /otr!rii de desc/idere a procedurii

judecarea contesta*iei debitorului mpotriva cererii introductive a creditorilor pentru nceperea procedurii; judecarea opozi*iei creditorilor la desc/iderea procedurii; desemnarea, motivat prin sentin*a de desc/idere a procedurii, dintre practicienii n insolven* confirmarea prin nc/eiere, a administratorului judiciar sau lic/idatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; nlocuirea, pentru motive temeinice, prin nc/eiere, a administratorului judiciar sau lic/idatorului; judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-"i mai conduce activitatea; judecarea cererilor de atragere a rspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului n insolven* judecarea ac*iunilor introduse de administratorul judiciar sau de lic/idator pentru anularea unor acte frauduloase "i a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial,anterioare desc/iderii procedurii; judecarea contesta*iilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricrei persoane interesate mpotriva msurilor luate de administratorul judiciar sau de lic/idator; admiterea "i confirmarea planului de reorganizare sau, dup caz, de lic/idare,dup votarea lui de ctre creditori; solu*ionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de ntrerupere a procedurii de reorganizare judiciare "i de intrare n faliment; solu*ionarea contesta*iilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau lic/idatorului; judecarea ac*iunii n anularea /otr!rii adunrii creditorilor;

pronun*area /otr!rii de nc/idere a procedurii. Biletul nr.102 1. Ce este rata de actualizare? #ata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior. 2. *espre integritate. Principiul integrit*ii impune ca obliga*ie tuturor profesioni"tilor contabili de a fi drep*i "i one"ti n rela*iile profesionale "i de afaceri. +ntegritatea implic, de asemenea, tranzac*ii corecte "i juste. In profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele, eviden*ele, comunicatele sau alte informa*ii c!nd apreciaz c acestea: con*in o declara*ie n mod semnificativ fals sau care induce n eroare; con*in declara*ii sau informa*ii eronate; omit sau ascund informa*ii, atunci c!nd aceste omisiuni induc n eroare. =u se va considera c un profesionist contabil ncalc prevederile mentionate dac el furnizeaz un raport modificat pentru a respecta cerin*ele de mai sus. Bilet nr.113 1. Care sunt te&nicile de actualizare? #ata de actualizare este un element al pie*ei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari. -ctualizarea si capitalizarea sunt & te/nici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp. 7conomia de piata are 5 piete diferite: %. piata de bunuri si servicii; &. piata financiara; 5. piata muncii. +n pia*a de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu at!t aduce pagube. +n pia*a financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. +n aceasta pia*a banii sunt neec/ivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim te/nicile de actualizare. -ctualizarea se realizeaz si se e,prima prin & te/nici speciale , dup cum este luat in considerare factorul timp, astfel: %. Daca factorul timp se ia in calcul din direc*ia trecut F prezent - viitor , se aplica regula capitalizrii sau te/nica de capitalizare numita si de fructificare; - suma c/eltuita azi N`B are ca ec/ivalent in viitor, peste NnB ani, o suma NLB daca suma ` o amplificam cu factorul de capitalizare $%Wi(n . &. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor Fprezent - trecut se aplica te/nica de actualizare numita si regula de actualizare - suma NLB prevazuta a fi c/etuita in viitor peste NnB ani are in prezent valoarea N,B daca suma L o aplificam cu factorul de actualizare %)$%Wi(n - suma g prevzuta a fi flu,ul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea ` daca pe g il amplificam cu factorul de actualizare ` . g hhh%hhhh $%Wi(n - rd $rata deflatata( . i-f $%Wf(n - rata neutra de plasament % -n. % - $%Wt(n *espre obiecti)itate. In profesionist contabil trebuie s fie impar*ial "i nu trebuie s permit prejudec*ilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influen*elor nedorite s intervin n ra*ionamentele profesionale sau de afaceri. Principiul obiectivittii impune o obliga*ie tuturor profesioni"tilor contabili de a nu "i compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influen*ei nedorite a unor alte persoane. In profesionist contabil poate fi pus n situa*ii n care obiectivitatea i este afectat. 7ste imposibil ca toate aceste situa*ii s fie definite "i descrise. #ela*iile care aduc un plus de confuzii sau influen*eaz n mod negativ ra*ionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate. Profesioni"tii contabili "i desf"oar activitatea n multe domenii diferite "i trebuie s-"i demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite. +ndiferent de pozi*ie sau serviciul prestat, profesioni"tii contabili trebuie s protejeze integritatea serviciilor profesionale "i s men*in obiectivitatea n ra*ionamentul profesional. +n selec*ionarea situa*iilor "i practicilor de care se vor ocupa n mod specific potrivit cerin*elor etice legate de obiectivitate trebuie acordat aten*ia corespunztoare urmtorilor factori: a. Profesioni"tii contabili sunt e,pu"i unor situa*ii n care asupra lor se pot e,ercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea. b. 7ste practic imposibil s se defineasc "i s se descrie toate situa*iile n care ar e,ista aceste posibile presiuni. +n stabilirea standardelor pentru identificarea rela*iilor care pot ori par s

afecteze obiectivitatea profesionistului contabil trebuie s domine un caracter rezonabil. c. Erebuie evitate rela*iile care permit ca idei preconcepute, prtinirea ori influen*ele altora s ncalce obiectivitatea. d. Profesioni"tii contabili au obliga*ia de a se asigura c personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile "i-a nsu"it principiul obiectivittii. Biletul nr.111 1.Prezentati metode de determinare a ratei de actualizare. - #entabilitatea specifica a"teptata pentru investi*ii alternative, - rata de actualizare . dob obligatiiunilor de stat W prima de risc,. - rata neutra de plasament pe pia*a financiara - rata dob!nzii ceruta pentru plata datoriei planificate; #ata dob!nzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale $rata dob!nzii de baza fr risc( 2.7ecesitatea unui cod etic al profesiei contabile. In cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii profesionale deetica ce reglementeaza e,ercitiul profesional al unor activitati. In cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitatide comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate , cat si reguli referitoarela conditiile de e,ercitare a activitatile profesionistilor ca reguli deontologice ce vizeazasa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata deinteresul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii dei nalta calitate in interes publ ic si pentr u ac easta tr ebuie sa respec te unel e pri nc ipii sir egul i de c om portament pr ofes si onal m enite s a dea serv iciil or respec ti ve autori tateanec es ar a si s a pr ev ina patrunder ea c atre utiliz ator i a unor inform atii fi nanc iar- contabi le care pot influenta negative deciziile acestora.Stabil irea de pr inci pii si reguli eti ce si moni tori zarea insusirii si respec tar ii ac es tor a dec atr e toti pr ofes ionis ti i c ontabi li cons ti tuie una din atr ibutii le de baza al e or ganis mului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resurselenec es ar e pentr u instruir ea unui si stem de inv es ti gare si de s anctiuni pentr u c az ur ile de nerespectare a standardelor profesionale si etice. Biletul nr. 112 1. Codul etic /8AC$ rol- structura. 3odul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol: da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor; protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc. 3odul etic este structurat in trei parti si && de sectiuni: Partea A F destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajati- contine 4 sectiuni Sectiunea %''- +ntroducere si principii fundamentale Sectiunea %%' F +ntegritatea Sectiunea %&' F Obiectivitatea Sectiunea %5' F 3ompetenta profesionala si prudenta Sectiunea %9' - 3onfidentialitatea Sectiunea %0' F 3omportamentul profesional Partea B 9 destinat profesiionistilor contabili independenti F %'sectiuni Sectiunea &'' F +ntroducere Sectiunea &%' F -cceptarea unui client Sectiunea &&' -3onflicte de interes Sectiunea &5' F Opinii suplimentare Sectiunea &9' F Onorarii si alte tipuri de remuneratii Sectiunea &0' F :arGetingul serviciilor profesionale Sectiunea &4' - 3adouri si ospitalitate Sectiunea &6' F Obiectivitate- toate serviciile Sectiunea &>' F +ndependenta in misiuni de audit si certificare Partea C F destinata profesionistilor contabili nagajati F 4 sectiuni Sectiunea 5'' F +ntroducere Sectiunea 5%' F3onflicte potentiale Sectiunea 5&' F +ntocmirea si raportarea informatiilor H Sectiunea 55' F ;uarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 59' - +nterese financiare Sectiunea 50' F Stimulente. -cceptarea si emiterea de oferte 2. Ce obligatie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului 'udiciar sau dupa caz lic&idatorului? Debitorul are obliga*ia de a pune la dispozi*ia administratorului judiciar sau, dup caz, lic/idatorului toate informa*iile cerute de acesta, precum "i toate informa*iile apreciate ca necesare cu privire la activitatea "i averea sa, precum "i lista cuprinz!nd pl*ile "i transferurile patrimoniale fcute de el n cele %&' de zile anterioare desc/iderii procedurii, sub sanc*iunea prevzut la art. %'6% alin. $%( pct. & lit. d( "i e( din 3odul de procedur civil Biletul nr.11 1. Prezentati si e+plicati modul de determinare a costului capitalului unei Tntreprinderi.insol)ents? #ata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. Desigur, se n*elege ca, atunci c!nd firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii. ?ormula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este: 3:P3 . 3VprUVpr)vW3DU $%-3i( , unde: 3:P3 . costul mediu ponderat al capitalului 3Vpr . costul capitalului propriu Vpr . capitalul propriu C . valoarea de piata a intreprinderii $capital la dispozitia furnizorilor de capital( 3D . credite 3i . cota de impozit pe profit 2. Care sunt primele masuri Tn urma desc&iderii procedurii de insol)entei <n urma desc/iderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor men*iona*i n lista depus de debitor n conformitate cu art. &6 alin. $%( lit. c( ori, dup caz, n condi*iile art. 5& alin. $&(, debitorului "i oficiului registrului comer*ului sau, dup caz, registrului societ*ilor agricole ori altor registre unde debitorul este nmatriculat) nregistrat, pentru efectuarea men*iunii. $&( Dac creditorii cu sediul sau cu domiciliul n strintate au reprezentan*i n *ar, notificarea va fi trimis acestora din urm. $5( =otificarea prevzut la alin. $%( se realizeaz conform prevederilor 3odului de procedur civil "i se va publica, totodat, pe c/eltuiala averii debitorului, ntr-un ziar de larg circula*ie "i n 8uletinul procedurilor de insolven*. Bilet nr.11" 1. Cum se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi?

3ostul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. %3ost cap propriu e,pr prin act commune . dividend ultimul an)val justa medie a actiuniiWcrestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : V3P# . D+C W $%-d(Ur S 3P# D+C . dividendul pe actiune distribuit S . cursul bursier al actiunii firmei analizate d . rata de distribuire a dividendelor r . profitul net al firemie 3P# . valoarea contabila a cap proprii ale firmei Cost I profit : di)idende! A capital propriu cost I dobanda L prima de risc 2. Ce )a cuprinde cererea de admitere a creantelor? 3u e,cep*ia salaria*ilor ale cror crean*e vor fi nregistrate de administratorul judiciar conform eviden*elor contabile, to*i ceilal*i creditori, ale cror crean*e sunt anterioare datei de desc/idere a procedurii, vor depune cererea de admitere a crean*elor n termenul fi,at n sentin*a de desc/idere a procedurii; cererile de crean*e vor fi nregistrate ntr-un registru, care se va pstra la grefa tribunalului. 3ererea va cuprinde: numele)denumirea creditorului, domiciliul)sediul, suma datorat, temeiul crean*ei, precum "i men*iuni cu privire la eventualele drepturi de preferin* sau garan*ii. Biletul nr.11, 1.>+plicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare. #elatia dintre riscuri si rata de actualizare Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur. -cceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. ;a naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii $metoda ec/ivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului( sau ca o crestere a ratei de actualizare $metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc(. #ata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. #ata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimarile viitorului flu, de numerar au fost ajustate. O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii Ftimp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera flu,uri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului ec/ivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active. Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prsecirc;t si riscul flu,ului de numerar. 2.Aspecte conceptuale pri)ind etica. 7tica isi are originea in cuvantul Aet/osB din limba greaca: aceasta poate insemna atatcaracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati.7 t i c a s e o c u p a c u s t u d i u l t e o r e t i c a l v a l o r i l o r s i c o n d i t i i l o r u m a n e d i n p e r s p e c t i v e principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala.7tica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens simai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesiiliberale.7,ista o stransa legatura intre educatie si etica,comportamentul etic presupunand un nivelde competenta ce se obtine prin actiuni educative Biletul nr.11. 1.>+plicati relatia dintre riscuri si )aloarea intreprinderii. #iscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pie*ei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o ntreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare. 2.Care sunt categoriile de persoane care )or putea propune un plan de reorganizare? Potri)it @egii nr. 1,A233.- categoriile de persoane i termenele 5n care pot propune planul. $%( Irmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condi*iile de mai jos: a( debitorul, cu aprobarea adunrii generale a ac*ionarilor)asocia*ilor, n termen de 5' de zile de la afi"area tabelului definitiv de crean*e, cu condi*ia formulrii, potrivit art. &6, a inten*iei de reorganizare, dac procedura a fost declan"at de acesta, "i potrivit art. 55 alin. $4(, n cazul n care procedura a fost desc/is ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori; b( administratorul judiciar, de la data desemnrii sale "i p!n la mplinirea unui termen de 5' de zile d ela data afi"rii tabelului definitiv de crean*e, cu condi*ia s "i fi manifestat aceast inten*ie p!n la votarea raportului prevzut la art. 0> alin. $&(; c( unul sau mai mul*i creditori care "i-au anun*at aceast inten*ie p!n la votarea raportului prevzut la art. 0> alin. $&(, de*in!nd mpreun cel pu*in &'1 din valoarea total a crean*elor cuprinse n tabelul definitiv de crean*e, n termen de 5' de zile de la data afi"rii tabelului definitiv de crean*e. Biletul nr. 110 1.>+plicati relatia dintre rata de actualizare si )aloarea Tntreprinderii. +nte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 2.Ce sunt ser)iciile profesionale? Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere apti-tudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de e,emplu: servicii de contabilitate; audit; fiscalitate; consultants manageriala; management financier. Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva. Biletul nr.111 1. >numerati unele posibile riscuri e+terne si riscuri interne ale unei intreprinderi cu influenta asupra ratei de actualizare. Eotalitatea riscurilor la care este supusa intrepr : -riscuri e,terne: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala, risc de neadaptare a managementului la e,igentele economiei de piata: -riscuri interne : dezec/ilibru financiar, te/nologii invec/ite, ec/ipamente depaasite, produse demodate si orice punct slab retinut in cadrul diagnosticului. #iscurile e,terne se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin prin evaluarea si transformarea in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate in diagnosticul de evaluare. 2.*espre #tandardele /nternationale de Audit. Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale. +?-3, prin 3onsiliul pentru Standarde +nternationale de -udit si -sigurari $+--S8(, emite urmatoarele categorii de standarde: Standardele +nternationale de -udit $+S-(; Standardele +nternationale pentru :isiunile de 7,aminare $+S#7(; Standardele +nternationale pentru :isiunile de 3ertificare $+S-7(; Standardele +nternationale pentru Serviciile 3one,e $+S#S(. +--S8 emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si indrumari pentru profesionistii contabili. Obligatiile organismelor membre +?-3 in legatura cu aceste standarde si alte documente se refera la depunerea de eforturi sustinute pentru: - incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de +--S8 in standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor nationale revine tertilor, convingerea acestora sa incorporeze in standardele nationale standardele si celelalte documente emise de +--S8; - asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor nationale care incorporeaza standardele internationale; - implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corecta si completa a satndardelor internationale si a celorlalte documente emise de +--S8. Biletul nr.112

1.Ce semnificatie are coeficientui de )olatilitate al actiunilor unei Tntreprinderi asupra )alorii acesteia? %&9. 3oeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr e,prima si masoara sensul si marimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de abaterea rentabilitatii din ramura din care face parte 8t% F duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat 8q% - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat 2.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: 3lientii; @uvernul; -ngajatorii; +nvestitorii; Oamenii de afaceri; 3omunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. -ceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. +nteresul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. +nteresul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: -uditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; #esponsabilii financiari$directorii economici( cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; -uditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile financiare e,terne ale patronului; 7,pertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; 3onsilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. +ntrodusa la inceput in SI- prin ;egea SarbanesO,leL,supraveg/erea publica a fost preluata la nivelul I7 prin noua Directiva a 6-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie &''6. Supraveg/erea publica,in spiritul si litera Directivei a 6-a ,consta in implementarea unui sistem eficient de supraveg/ere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveg/ere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supraveg/erea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Eoti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supraveg/erii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de supraveg/ere publica se e,tinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveg/ere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita e,perientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveg/ere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveg/ere publica isi asuma responsabilitatea finala a supraveg/erii: -utorizarii$acreditarii( si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; -doptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare. Biletul nr.123 1.Ce este )aloarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cate)a din metodele de determinare. Caloarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat ob*inut ca diferen*a intre activul bilan*ului economic si datoriile nscrise in acest bilan*. :etode- vezi 8iletb. 2.Rolul profesiei contabile pentru dez)oltarea economiei. #olul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. S+ #olul social al profesionistilor contabili. Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu e,ista progres fara dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili. 8ilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. #egulile contabile, ca si actorii principali F profesionistii contabili, sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale. +n caz contrar, cum altfel s-ar putea masura activitatile economiceP cum ar putea sa e,iste bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii aceluiasi statP cum ar putea sa e,iste incredere in tranzactiile comerciale si financiareP cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si proprietarii acesteia, intre munca si capitalP De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importante ale profesionistilor contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si a cetatenilor unei tari. Eoti profesionistii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public, iar aceasta misiune trebuie indeplinita indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii, in afaceri, in educatie sau in practica libera. +ndeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de e,istenta unor organisme profesionale nationale puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului. Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale, financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. #olurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau e,terni, in consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei contribuie la performantele pietelor financiare etc Biletul nr. 121 1.Ce este capacitatea beneficiara a unei Tntreprinderi Gi ce semnificatie are Tn e)aluarea Tntreprinderii. 3apacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o sc/imbare semnificativa nu a avut loc . randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea 2.*espre competenta profesionala Gi prudenta. %5'.% Principiul competen*ei profesionale "i pruden*ei impune tuturor profesioni"tilor contabili urmtoarele obliga*ii: $a( s men*in cuno"tin*ele "i aptitudinile profesionale la nivelul prevzut pentru a se asigura c un client sau un angajator va primi servicii profesionale competente; ui $b( s ac*ioneze cu aten*ia necesar "i in conformitate cu standardele te/nice "i profesionale in vigoare in procesul furnizrii de servicii profesionale. %5'.& Serviciul profesional competent impune e,ercitarea unei judec*i solide in utilizarea cuno"tin*elor "i aptitudinilor profesionale in realizarea acestui serviciu. 3ompeten*a profesional poate fi impr*it in dou faze distincte: $a( dobandirea competen*ei profesionale; "i $b( men*inerea competen*ei profesionale. %5'.5 :en*inerea competen*ei profesionale necesit cunoa"terea continu "i in*elegerea volu*iilor te/nice, profesionale "i de afaceri relevante. Dezvoltarea profesional continu ii d posibilitatea profesionistului contabil s i"i dezvolte "i s i"i men*in capacit*ile de a ac*iona 3ompetent in mediul profesional. %5'.9 Pruden*a implic responsabilitatea de a ac*iona in concordan* cu dispozi*iile privind o misiune, cu grij, meticulous "i la timp. %5'.0 In profesionist contabil trebuie s ia msurile necesare pentru a se asigura c persoanele care lucreaz sub autoritatea profesionistului contabil in calitate de profesionist au o pregtire "i o supraveg/ere corespunztoare. %5'.4 -tunci cand este cazul, un profesionist contabil trebuie s in"tiin*eze clien*ii, angajatorii sau al*i utilizatori ai serviciilor profesionale de limitrile inerente din serviciile respective Biletul nr.122 1.Care sunt pasii :etapele! pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei Tntreprinderi? - studiul rezultatelor trecute $5 ani( - e,amenul previziunilor - mi,ajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacit*ii beneficiare +. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilan* care ndepline"te cumulativ 9 condi*ii: %. este un profit stabil; &. este un profit real; 5. este un profit cert; 9. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.

Se porne"te de la profitul din bilan* cruia i se aduc corec*ii: -. corec*ii pe orizontala intre e,erci*ii care scot in evidenta modificrile din legisla*ie. Deci trebuie sa facem comparabile bilan*urile si sa le aducem la nivelul ultimului an. 8. 3orec*ii pe verticala adic pentru fiecare e,etcitiu in parte de la 3- pana la profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatrilor din diagnosticul de evaluare.: - marja bruta; - valoarea adugata - e,cedent brut)net din e,ploatare; - profit net -. prima categorie de corec*ii se refera la corectarea profitului ob*inut din diferen*e de curs valutar; 8. a doua categorie de corec*ii sunt legate de amortismente - se nltura orice e,ces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referin*a constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de e,per*ii te/nici; 3. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau e,agerrile trebuie adugate sau eliminate, referin*a constituind-o standardele si studiile efectuate de e,per*i in munca si protec*ia sociala; D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sf!r"it de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; 7. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi e,cep*ionale - se re*in numai acele profituri care provin din opera*iuni obi"nuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor ?. corec*ii legate de sinergii @. alte corec*ii care pot rezulta din diagnostic +n concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii. ++. 7,amenul previziunilor 7valuatorul face discu*ii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa rezulte ca ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lic/ida*i ve. +++. 3alculul matematic prin 9 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una: a( capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil. b( 3apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se folose"te in evaluri pt fuziuni, divizri, majorri de capital. c( 3apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si viitoare; se utilizeaz in evaluarea pt v!nzri intre proprietari priva*i. d( 3apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare, de e,: 5 ani din trecut si l an viitorsau l an trecut si 5 ani viitor. 2.Cum e+plicati necesitatea reglementarii profesiei contabile? 1. 7ecesitatea reglementarii profesiei contabile. #eglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaQie care sa fie ndeplinite de membrii acelei profesii. =ecesitatea "i natura reglementarii depend de urmatorii factori: %. 3apacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economice "i societatii. &. 3onditiile de piata in care activeaza profesia. 5. 7,istenta unui dezec/ilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile respective si furnizorul acestor servicii adica profesionistul contabil care detine e,perienta necesara pantru a fi stabilite relatiile intre cele doua domenii Biletul nr.12" 1. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu amortizarile si pro)izioanele pentru deprecierea imobilizarilor? - +nfluen*eaz amortizrile te/nice reale "i cea fiscal - <nltur amortizrile n e,ces 2. Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar? 3. &tatutul auditorului F auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata - auditorul intern face parte din structura intreprinderii; &. =eneficiarii auditului : - auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare $consumatorii finali(; - auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor interne ale intreprinderii; 5. #biectivele auditului - -udit statutar F are ca obiectiv e,primarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei, situatiei si performantei financiare; - auditul intern are ca obiectiv e,istenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor , deci a sistemului de control al intreprinderii ; Controlul intern F constituie pentru auditul intern un S3OP iar pentru auditul statutar un :+\;O3. 9.Domeniul de aplicare -uditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare ; -uditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii , dar in integralitatea acestora $ se ocupa de toate procedurile c/iar daca au sau nu legatura cu practicile financiare Fe,. Probleme de recrutare de personal. -ctual managerii gresesc deoarece incarca activitatea audit intern cu peste >'1 parte financiara(. 0. ozitia fata de frauda -uditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare, in afara altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare. -uditorul intern F desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este mult mai in masura sa contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespctari a procedurilor de control intern. >.Independenta 7ste diferita in sensul ca: --uditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere . --uditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata , nu si fata de conducere . 2. eriodicitatea auditurilor --uditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori ; --uditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. -l interocutorilor , potrivit planului de audit intern . $-uditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o opinie fara rezerva . =eparticiparea acestuia atrage dup sine intocmirea raportului cu rezerva pt. incertitudinea stocurilor de e,( . 6. 0etodologia : --uditul statutar se e,ercita pe bza unei metodologii unice si unitare stabilite de +--S8 $3onsiliul pt. Standarde +nternationale de -udit si -sigurare ( --uditul intern , desi se e,ercita pe baza unei metodologii unice stabilite de ++-+ $+nstitutul +nternational al -uditului +ntern ( , in aplicare el este adaptat la specificul si cultura intreprinderii , in folosul conducerii . Biletulnr.12. 1.>+plicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a fntreprinderii. 7fectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. De e,emplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata. Printr-un diagnostic bine e,ecutat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare

2.Prezentati rolul consiliului de administratie Tn cadrul societatii pe actiuni. 3onsiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu e,ceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor. 3onsiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor: a( stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii; b( stabilirea politicilor contabile "i a sistemului de control financiar, precum "i aprobarea planificrii financiare; c( numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor; d( supraveg/erea activitatii directorilor; e( pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea /otararilor acesteia; f( introducerea cererii pentru desc/iderea procedurii insolventei societatii, potrivit ;egii nr. 60)&''4 privind procedura insolventei. De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor. 3onsiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie. Daca prin actul constitutiv sau printr-o /otarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general. 3onsiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. +n lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau. Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor. Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa inc/eie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni. +n cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii ,puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general. 3onsiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. -cestea depun la registrul comertului specimene de semnatura. :embrii consiliului de administratie isi vor e,ercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator. -dministratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei decizii de afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor informatii adecvate. Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea societatii. :embrii consiliului de administratie isi vor e,ercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii. :embrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. -ceasta obligatie le revine si dupa incetarea mandatului de administrator. Biletui nr.120 1.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar? Publicul se a"teapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prinoferirea unei resigurri referitoare la: -acurate*ea declara*iilor financiare; -continuitatea e,ploatrii "i solvabilitatea firmei; -e,isten*a unor fraude; -respectarea de ctre firm a obliga*iilor sale legale; -comportamentul responsabil al firmei fa* de problemele legate de mediu "i probleme sociale. 2.#arcinile directorilor Tn cadrul societatilor pe actiuni. Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor msurilor aferente conducerii societ*ii, nlimitele obiectului de activitate al societ*ii "i cu respectarea competen*elor e,clusiverezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului de administra*ie "i adunrii generalea ac*ionarilor. Biletul nr. 121 1.Care sunt )ariantele teoretice de calcul matematic al capacit<ii beneficiare a unei 5ntreprinderi? 3apacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante: - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute; - ca medie a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare 2.=bliga<iile administratorilor 5n cadrul societ<ilor pe ac<iuni. & -rt. %99 . - $%( -dministratorii sunt rspunztori de ndeplinirea tuturor obliga*iilor, potrivit prevederilor art. 2& "i 25. $&( -dministratorii rspund fa* de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele ndeplinite de directori sau de personalul ncadrat, c!nd dauna nu s-ar fi produs dac ei ar fi e,ercitat supraveg/erea impus de ndatoririle func*iei lor. $5( Directorii vor n"tiin*a consiliul de administra*ie de toate neregulile constatate cu ocazia ndeplinirii atribu*iilor lor. $9( -dministratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imedia*i dac, av!nd cuno"tin* de neregulile sv!r"ite de ace"tia, nu le comunic cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni "i auditorului financiar. $0( <n societ*ile care au mai mul*i administratori rspunderea pentru actele sv!r"ite sau pentru omisiuni nu se ntinde "i la administratorii care au fcut s se consemneze, n registrul deciziilor consiliului de administra*ie, mpotrivirea lor "i au ncuno"tin*at despre aceasta, n scris, pe cenzori sau auditorii interni "i auditorul financiar. -rt. 2&. - Obliga*iile "i rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozi*iile referitoare la mandat "i de cele special prevzute n aceast lege. -rt. 25. - $%( -dministratorii sunt solidar rspunztori fa* de societate pentru: a( realitatea vrsmintelor efectuate de asocia*i; b( e,isten*a real a dividendelor pltite; c( e,isten*a registrelor cerute de lege "i corecta lor *inere; d( e,acta ndeplinire a /otr!rilor adunrilor generale; e( stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun. Biletul nr.122 1.Care sunt elementele de calcul necesare pentru e)aluarea Tntreprinderii prin rentabilitate? 7lementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt: - rata de capitalizare $fructificare sau actualizare(; - profitul respective acel profit care e,prima capacitatea beneficiara a intreprinderii; - perioada de referinta 2.Cine reprezinta societatea pe actiuni Tn raport cu tertii si Tn 'ustitie? $%( 3onsiliul de administra*ie reprezint societatea n raport cu ter*ii "i n justi*ie. <nlipsa unei stipula*ii contrare n actul constitutiv, consiliul de administra*ie reprezintsocietatea prin pre"edintele su.$&( Prin actul constitutiv, pre"edintele "i unul sau mai mul*i administratori pot fi mputernici*i s reprezinte societatea, ac*ion!nd mpreun sau separat. O astfel de clauzeste opozabil ter*ilor.$5( Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezint societatea doar ac*ion!nd mpreun pot mputernici pe unul dintre ei s nc/eie anumite opera*iuni sau tipuri deopera*iuni.$9( <n cazul n care consiliul de administra*ie deleag directorilor atribu*iile deconducere a societ*ii n conformitate cu art. %95, puterea de a reprezenta societateaapar*ine directorului general. Dispozi*iile alin. $&(-$9( se aplic directorilor n modcorespunztor. 3onsiliul de administra*ie pstreaz ns atribu*ia de reprezentare asociet*ii n raporturile cu directorii.$0( 3onsiliul de administra*ie nregistreaz la registrul comer*ului numele persoanelor mputernicite s reprezinte societatea, men*ion!nd dac ele ac*ioneaz mpreun sauseparat. -cestea depun la registrul comer*ului specimene de semntur.

Biletul nr.233 1.Ce 5n<elege<i prin perioada de referin< a unei 5ntreprinderi 5n e)aluarea acesteia prin rentabilitate. Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea sc/imbari in viata intreprinderii incat sa-+ permita sa-si reia ciclul vietii. -stfel de sc/imbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea ec/ipamentelor si te/nologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc. Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al investitiei. 2.*e ctre cine sunt numi<i membrii consiliului de supra)eg&ere? -dunarea general ordinar se ntrune"te cel pu*in o dat pe an, n cel mult 0 luni de la nc/eierea e,erci*iului financiar. $&( <n afar de dezbaterea altor probleme nscrise la ordinea de zi, adunarea general este obligat: b( s aleag "i s revoce membrii consiliului de administra*ie, respectiv ai consiliului de supraveg/ere, "i cenzorii; Biletul nr.231 1.Ce este si cum se determina prima de rise a unei Tntreprinderi? Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar ev al ua ris curil e s peci fi ce afl u, ur il or de numerar. Prim a de ri sc s e stabil es te pe b a z a e s t i m a r i l o r d e p i a t a l a c a r e s e a d a u g a p r i m e l e d e r i s c s p e c i f i c e i n t r e p r i n d e r i i evaluate. 2.Atributiile principale ale consiliului de supra)eg&ere. -rt. %05>. - $%( 3onsiliul de supraveg/ere are urmtoarele atribu*ii principale: a( e,ercit controlul permanent asupra conducerii societ*ii de ctre directorat; b( nume"te "i revoc membrii directoratului; c( verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv "i cu /otr!rile adunrii generale a opera*iunilor de conducere a societ*ii; d( raporteaz cel pu*in o dat pe an adunrii generale a ac*ionarilor cu privire la activitatea de supraveg/ere desf"urat. Biletul nr.232 1.Ce rela<ie este 5ntre rata de actualizare- capacitatea beneficiar i )aloarea 5ntreprinderii. +ntre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 2.C6<i cenzori )a a)ea o societate pe ac<iuni? -rt. %0>. - $%( Societatea pe ac*iuni va avea 5 cenzori "i un supleant, dac prin actul constitutiv nu se prevede un numr mai mare. <n toate cazurile, numrul cenzorilor trebuie s fie impar. 3enzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata mandatului lor este de 5 ani si pot fi realesi. 3enzorii trebuie sa-si e,ercite personal mandatul lor.3el putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau e,pert contabil. Biletul nr.23 1.Ce este )aloarea de randament propriu%zisa si cum se determina? Caloarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentultotalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea 2.Rolul cenzorilor Tn cadrul societatii pe actiuni. $%( 3enzorii sunt obliga*i s supraveg/eze gestiunea societ*ii, s verifice dac situa*iilefinanciare sunt legal ntocmite "i n concordan* cu registrele, dac acestea din urm sunt*inute regulat "i dac evaluarea elementelor patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea "i prezentarea situa*iilor financiare.$&( Despre toate acestea, precum "i asupra propunerilor pe care le vor consideranecesare cu privire la situa*iile financiare "i repartizarea profitului, cenzorii vor prezentaadunrii generale un raport amnun*it. :odalitatea "i procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de 3amera -uditorilor ?inanciari din#om!nia.$5( -dunarea general poate aproba situa*iile financiare anuale numai dac acestea sunt nso*ite de raportul cenzorilor sau, dup caz, al auditorilor financiari.$0( 3enzorii sau, dup caz, auditorii interni vor aduce la cuno"tin* membrilor consiliului de administra*ie neregulile n administra*ie "i nclcrile dispozi*iilor legale "iale prevederilor actului constitutiv pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cuno"tin* adunrii generale. Biletul nr. 23" 1. Ce este )aloarea de rentabilitate limitata si cum se determina? Caloarea de rentabilitate limitata . valoarea flu,urilor de lic/iditati limitatate pentru un numar de ani. 2. Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni? <n afar de eviden*ele prevzute de lege, societ*ile pe ac*iuni trebuie s *in: a( un registru al ac*ionarilor care s arate, dup caz, numele "i prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul ac*ionarilor cu ac*iuni nominative, precum "i vrsmintele fcute n contul ac*iunilor. 7viden*a ac*iunilor tranzac*ionate pe o pia* reglementat)sistem alternativ de tranzac*ionare se realizeaz cu respectarea legisla*iei specifice pie*ei de capital; b( un registru al "edin*elor "i deliberrilor adunrilor generale; c( un registru al "edin*ei "i deliberrilor consiliului de administra*ie, respectiv ale directoratului "i consiliului de supraveg/ere; d( un registru al deliberrilor "i constatrilor fcute de cenzori "i, dup caz, de auditori interni, n e,ercitarea mandatului lor; e( un registru al obliga*iunilor, care s arate totalul obliga*iunilor emise "i al celor rambursate, precum "i numele "i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, c!nd ele sunt nominative. 7viden*a obliga*iunilor emise n form dematerializat "i tranzac*ionate pe o pia* reglementat sau printr-un sistem alternativ de tranzac*ionare va fi *inut conform legisla*iei specifice pie*ei de capital; f( orice alte registre prevzute de acte normative speciale. Biletul nr.23, 1. Ce este )aloarea de rentabilitate continua si cum se determina? Caloarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de metodacapitalizarii veniturilor, valoarea de rentabilitate se determina prin aplicarea la cpacitatea beneficiara a intreprinderii $38( e,primata prin profitul net, a unui multip licator capitalistic LCaloarea de rentabilitate continua:C. 38 W 38)iInde:38. e,prima profitul net mediu anual previzionat;38)i. valoarea de rentabilitate 2.Prezentati o serie de aspecte legate de societatile in comandita pe actiuni. Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati si comanditari. 3omanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor lacapitalul social. Eoate celelalte trasaturi specifice S- se regasesc si in cazul S3-. Biletul nr.23. 1.*efini<i capacitatea beneficiar a unei 5ntreprinderi i prezenta<i formele de e+primare a acesteia. 3apacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condi*ii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o sc/imbare semnificativa nu a avut loc . randamentul totalitarii capitalurilor care finan*eaz ntreprinderea 3apacitatea beneficiara se poate e,prima prin urmtorii indicatori: - profit brut $diagnosticul financiar-contabil(;

- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor; - dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului; - prin flu, de trezorerie sau cas/-floS folosit in evaluarile bazate pe actualizarea flu,urilor degajate de

ntreprindere. 2. Ce 5n<elege<i prin audit 5n general$ dar prin audit financiar- dar prin audit statutar? =o*iunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de e,per*i independen*i n vederea e,primrii unei opinii asupra regularit*ii "i sincerit*ii acestora. Prin audit, n general, se n*elege e,aminarea profesional a unei informa*ii n vederea e,primrii unei opinii responsabile "i independente prin raportarea la un criteriu $standard, norm( de calitate. Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbunt*irea utilizrii informa*iei. Semnifica*ia auditului financiar: dac este vorba de Aaudit financiar care conduce la certificarea situa*iilor financiareB, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul

legal sau auditul statutar. Denumirea simpl de Aaudit financiarB poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de e,emplu: -auditul financiar al procedurilor informatizate de *inere a contabilit*ii; -auditul financiar al opera*iunilor de sc/imb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situa*iile financiare; -auditul financiar al contabilizrii c/eltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legisla*iei sociale; -auditul financiar asupra situa*iei fiscale; -auditul financiar asupra conturilor de clien*i pentru a verifica dac evaluarea crean*elor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc. -ltfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare "i orice studiu asupra unei sec*iuni sau a unei pr*i din contabilitate sau din situa*iile financiare ale unei entit*i poate fi calificat ca Aaudit financiarB. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit opera*ional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma Aaudit financiarB este mult mai cuprinztoare dec!t cea de Aaudit statutarB. #eglementarea european $Directiva a C+++-a( "i reglementrile na*ionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situa*iilor financiare ale entit*ii. Din acest punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei Aaudit financiarB n legisla*ia rom!neasc n vigoare n locul celei de Aaudit statutarB folosit n legisla*ia european este de natur a crea confuzii. Prin audit statutar se n*elege e,aminarea efectuat de un profesionist contabil competent "i independent asupra situa*iilor financiare ale unei entit*i n vederea e,primrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare "i complete a pozi*iei "i situa*iei financiare precum "i a rezultatelor $performan*elor( ob*inute de acesta. -ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care e,amineaz "i certific n totalitatea lor situa*iile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activit*i "i opera*ii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispozi*ii legale $legea contabilit*ii, legea societ*ilor comerciale, legea pie*elor de capital etc.(, ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii $ac*ionari, asocia*i(. Biletul nr.230 1.Cum se determina si ce semnificatie au flu+urile de trezorerie Tn e)aluarea unei Tntreprinderi? ?lu,urile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. 3are sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor. ?lu,ul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea c/eltuielilor si impozitelor pe imobilizri, dar naintea dob!nzii. ?;I`I; D7 E#7iO#7#+7 S7 PO-E7 SE-8+;+ +=D+#73E: Profit $pierdere( pe an W dob!nda pe datoria la ter*i - economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilit*ii dob!nzii pentru datoria la terti Wimpozitul pe venit care poate fi compensate W deprecierea si alte c/eltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numerar - c/eltuieli de capital W)- deducerea)cre"terea fondului de rulment, inclusiv a lic/idit*ilor)datoriilor ?lu, de trezorerie 2.Care sunt obligatiile principale ale adunarii generale a asociatilor Tn cadrul societatilor cu raspundere limitatei? -dunarea general a asocia*ilor are urmtoarele obliga*ii principale:a( s aprobe situa*ia financiar anual "i s stabileasc repartizarea profitului net; b( s desemneze administratorii "i cenzorii, s i revoce)demit "i s le dea descrcarede activitate, precum "i s decid contractarea auditului financiar, atunci c!nd acesta nuare caracter obligatoriu, potrivit legii;c( s decid urmrirea administratorilor "i cenzorilor pentru daunele pricinuitesociet*ii, desemn!nd "i persoana nsrcinat s o e,ercite;d( s modifice actul constitutiv Biletul nr.231 1. /n ce const metoda flu+urilor de disponibilit<i actualizate? :etoda D3? consta in nsumarea flu,urilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,nB, c!nd se apreciaz ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,nB se stabile"te valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii 2.Cum poate fi redus sau ma'orat capitalul social? -rt. &'2. - $%( 3apitalul social poate fi redus prin: a( mic"orarea numrului de ac*iuni sau pr*i sociale; b( reducerea valorii nominale a ac*iunilor sau a pr*ilor sociale; c( dob!ndirea propriilor ac*iuni, urmat de anularea lor. $&( 3apitalul social mai poate fi redus, atunci c!nd reducerea nu este motivat de pierderi, prin: a( scutirea total sau par*ial a asocia*ilor de vrsmintele datorate; b( restituirea ctre ac*ionari a unei cote-pr*i din aporturi, propor*ional cu reducerea capitalului social "i calculat egal pentru fiecare ac*iune sau parte social; c( alte procedee prevzute de lege. -rt. &%'. - $%( 3apitalul social se poate mri prin emisiunea de ac*iuni noi sau prin majorarea valorii nominale a ac*iunilor e,istente n sc/imbul unor noi aporturi n numerar "i)sau n natur. Biletul nr.232 1.Care sunt cele " etape :pai! 5n e)aluarea 5ntreprinderii prin metoda flu+urilor de disponibilit<i actualizate? -plicare metodei se face in patru etape: %. 3alculul flu,ului de lic/iditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor &. Proiectarea flu,ului de lic/iditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna viziune, o n*elegere a flu,urilor trecute: v!nzri, preturi, structura c/eltuielilor, riscuri, etc. 5. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cas/-floS-ul din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cas/ floS-ul ultimului an prognozat $Cr.i,3?( sau aplicand modelul @ordon , hhh%hhh, unde V este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cre"terea pe , V-g termen lung a flu,ului de numerar 9. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea flu,urilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra 7a poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat. 2.Cum poate fi e+clus un asociat din societatea 5n nume colecti)- 5n comandit simpl sau cu rspundere limitat? 7,cluderea unui asociat se pronunta prin /otarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui asociat. % Poate fi e,clus din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat: a( asociatul care, pus n nt!rziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b( asociatul cu rspundere nelimitat n stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c( asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept n administra*ie d( asociatul administrator care comite fraud n dauna societ*ii sau se serve"te de semntura social sau de capitalul social n folosul lui sau al altora. 3ererea societatii de e,cludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o /otarare a tuturor asociatilor, cu e,ceptia asociatului in cauza. Daca cererea de e,cludere a unui asociat se face numai de catre unul dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de e,cludere a celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. -cest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas /otaraste continuarea e,istentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. +n toate cazurile de admitere a cererii de e,cludere a unui asociat din societate, /otararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in termen de %0 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul /otararii se va publica in :onitorul Oficial. Biletulnr.213 1.Ce este )aloarea rezidual- cum se determin i c6nd se folosete 5n e)aluarea 5ntreprinderii?

Caloarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in sc/imbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute. Caloarea reziduala, de regula se calculeaza : %. prin aplicarea unui multiplicator z la cas/ floS-ul ultimului an prognozat $Cr.i,3?( sau &. aplicand modelul @ordon, hhh%hhh, unde V este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe termen lung a flu,ului de numerar V-g 2. Care sunt mi'loacele prin care se pot dizol)a societ<ile comerciale? Societatea se dizolv prin. -trecerea timpului stabilit pentru durata societ*ii; -imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societ*ii sau realizarea acestuia; -declararea nulit*ii societ*ii; -/otr!rea adunrii generale; -/otr!rea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum ne n*elegerile grave dintre asocia*i, care mpiedic func*ionarea societ*ii; -falimentul societ*ii; -alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societ*ii. Erecerea timpului stabilit pentru durata societatii Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel putin 5 luni inainte de e,pirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. 3onsultarea asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului. +mposibilitatea realizarii obiectului de activitate +n cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale. Declararea nulitatii societatii comerciale Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza /otararii instantei de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea societatilor comerciale. =ulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui. Dotararea adunarii generale +n conformitate cu prevederile art. &5% din ;egea nr. 5%)%>>', asociatii pot reveni asupra /otararii de dizolvare a societatii $cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv( atat timp cat nu s-a facut nicio repartitie din activ. Eotodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva /otararii, in termen de 5' de zile de la publicarea acesteia in :onitorul Oficial al #omaniei partea a +C-a. Dotararea tribunalului Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. =eintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele administrate in cauza. ?alimentul societatii ?alimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de radierea din #egistrul 3omertului. -lte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii ;egea nr. 5%)%>>' mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului =ational al #egistrului 3omertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile urmatoare: Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni. Societatea nu a depus, in cel mult 4 luni de la e,pirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. 7ste e,ceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 5 ani. Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii