Ideea si Identitatea Europeana I.

Ideea Europeana in Occident

Europa ca idee este produsul imaginatiei intelectualilor si politicienilor baza ideei apare in antichitatea in elenism si in lumea romana, precum si in epoca moderna in Renastere si Iluminism. Europa nu s-a nascut insa in timpurile vechi intrucat stadiul respectiv de cunoastere era unul care conducea la concluzia ca lumea civilizata se grupa in jurul Mediteranei.

A.
In sens geogra ic si destul de neprecizat, notiunea teritoriala de Europa se configureaza pentru prima data, si inca destul de nebulos, in Grecia Antica . !ot de la greci avem si mitul Europei. "nii autori ac o distinctie intre Europa si europenism Michel Devze spune ca europenism s-a conturat in perioada medievala si insemna inainte de orice apartenenta la credinda in Christos si calitatea de enorias al unei congregatii Bisericesti tutelate ierarhic de Roma . La sfarsitul evului mediu, pe urma #crestinatatii$, apare conceptul politic de Europa. %esi de asta data notiunea se umplea de o incarcatura politica, conotatiile religioase continuau sa ie prezente. In intreaga epoca moderna, Europa se va suprapune ccidentului . &a inceputul sec '(III se vorbeste despre #intrarea$ Rusiei in Europa, semn ca aceasta din urma devenise o realitate politica vie, prestigioasa si perceputa dintrun unghi care ii surprindea o anume unitate. Revolutia !ranceza a marcat un moment de turnura in evolutia Europei. "apoleon # concepe trei planuri diferite de unificare si organizare a continentului. )*+* daca la s arsitul sec '(III revolutionarii rancezi dorisera sa poarte noile idei si trans ormari ale societatii in toate cele patru vanturi, la )*+* revolutia depasise stadiul intentiilor $%&% # revolutie europeana. "ationalismele s-au manifestat din plin in noul suvoi revolutionar, insa acestea nu au obsturat solidaritatea general europeana pentru cauzele revolutionarilor.

,ractic, primele realitati institutionale ale Europei politice se nasc dupa cel de Al %oilea Razboi Mondial- $'() tratatul privind utilizarea energiei atomului *E+RA, -. si ormarea, in $'/% a Comuntatii Economice Europene *CEE.0 In intreaga perioada postbelica de pana la Revolutia din ).*., Europa e unita doar economic, ca piata comuna cuprinzand, in esenta, statele occidentale. Abia in $''1 ,ratatul de la -aastricht marcheaza inceputurile unei Europe unite din punct de vedere politic0

/.
Europa ca idee. Europa ideologiilor. Joseph Mitsuo Kitagawa atrage atentia ca in zorii modernitatii europenismul a devenit o adevarata religie careia i-au fost inchinate toate marile actiuni imperialiste # cucerirea si convertirea Africii, Asiei, Australiei nu atat pentru imprastierea valorilor crestine cat si, prin intermediul acestora, a valorilor civilizatiei europene. apogeul sec '(III 'I( odata cu curerirea Indiei si a A ricii. %upa 00II, pana la s arsitul anilor $12 sistemul colonial european se destrama europenismul dispare in ostele colonii cel putin teoretic marile trusturi internationale si politica economica a acestora implanteaza in continuare elemente de civilizatie euroatlantica *civilizatia americana nefiind fundamental diferita de cea europeana.0 Conform lui Pierre Chaunu # termenul de 2Europa3 s-a impus abia prin $)(4 in locul celui de crestinatate0

II.
,roiecte de uni icare europeana
O idee se poate naste spontan, insa un proiect presupune operatiuni de ansamblare si cantarire ideatica, masuratori de tot elul si comparatii. Jean-Baptiste Duroselle vorbeste de patru tipuri de proiecte incercate in pentru realizarea telului unitatii5 $ unitate dupa un principiu 15 unitatea in diversitate 65 unitatea prin forta &5 unitatea prin acord reciproc . In primul caz, principiul principal pare sa fie cel religios, insa au e7istat totusi si anumite idei culturale # umanismul # unitatea in 8urul unei idei culturale 3sau chiar a unei #mode$ culturale romanismul, barocul etc4

In cazul unitatii prin forta, doua e7emple ne vin in minte # 9itler si "apoleon0 +nitatea prin diversitate # echilibrul puterilor din sistemul 5oncertelor de e6emplu 3dupa )*)74 nu este totusi o unitate reala ci mai degraba o coe6istenta pasnica intrerupta adesea de crize acute, marturie a concurentei dintre state.

III.
Ideea Europeana in Occident
In Europa Centrala - tentative e7pansioniste bazate pe forta care desi au durat mult s-au dovedid neviabile toate - marele purtator al ideii de #comunitate superioara$ in Europa 5entrala a ost Imperiul 9absburgic # el s-a afirmat devreme ca un campion al ideii imperiale si, vreme de $444 de ani, a reusit sa-si onoreze ambitiile . %upa 00) caderea imperiului cele $' puncte ale lui :ilson au decis pentru Europa Centrala si Rasariteana un destin consumat in limitele nationalului0 E7perienta central-europeana demonstreaza, daca mai era cazul, necesitatea unor constructii intemeiate pe acord mutual,

Miscarea paneuropeana
# promotorul fiind "i;olaus von Coudenhove-<alergi # un austriac miscarea s-a ormat cand imperiul mai e6ista 3imperiul unitate #inchisoare a popoarelor$4. 8iloso ia personala # Coudenhove-<alergi # considera politicianul ideal ca fiind un gentleman, o persoana onesta, cu simt al curtoaziei si al fair-pla=ului si aderent al discursului rational0 A incercat sa inlocuiasca idealul nationalist German bazat pe rasa cu ideea unei natiuni europene inclusive, omogene etnic bazata pe o cultura comuna0

5oundenhove-9alergi este recunoscut ca fondatorul primei miscari populare pentru unitatea Europei. In politica, a ost un sustinator entuziast al celor )+ puncte ale lui 0ilson In $'11 a cofondat +niunea >an-Europeana 3,E", pan-european "nion4 impreuna cu arhiducele tto ?on 9absburg ca #singura metoda de a ne apara de o eventuala hegemonie mondiala a Rusiei$. In anul urmator, a publicat un mani est numit ,anEuropa, iecare copie continand un ormular care permitea cititorilor sa se inscrie in miscarea ,an-Europeana. %in ).:+ pana in ).;* 5oudenhove-9alergi a lucrat ca editor si autor principal al jurnalului ,aneuropa, in care si-a publicat lucrarea principala 9amp um ,aneuropa. (iziunea- <tatele "nite ale Europei, "niunea ,an-Americana 3america de = > <4, 5ommon?ealthul /ritanic, "<<R eurasia si o uniune ,an-Asiatica intre 5hina si @aponia. A continuat sa militeze pentru unitatea europeana si in timpul 00:. In ).77 a propus oda bucuriei ca imn al Europei.

Ideea Europeana in Rasarit

!rei incercari de a agrega in jurul sau o #comunitate superioara$ incercand sa polarizeze in jur parti cat mai intinse ale continentului). <ud-estul /izantin 3si prestigiul acestuia4 continuitatea romana si crestinismul rasaritean :. Moscova, ca a treia Roma ortodo6ia in strai slavon panslavismul ;. 5omunismul idealul mar6ist ca vehicul al hegemoniei Moscovei

Romanii si Europa 3 orma scurta4

$%&% # marturie a optiunii de sincronizare cu Europa revolutionara. ccidentala ,

5on orm istoricului Adrian Niculescu5 @Caracteristica principala si totodata meditul fundamental al generatiei pasoptiste ramane imensa capacitate de sincronizare si de adaptare la valorile si la ritmurile lumii civilizate ABCD

Regulamentele Organice, impuse de Rusia dupa caderea domniilor anariote 3dupa Rev. lui ! (ladimirescu din )*:)4 inceputul 3re4europenizarii noastre. $%(' # +nirea # se dorea un domn strain, dintr-o familie domnitoare E+R >EA"A. plus, dorinta unei monarhii constitutionale de tip occidental. >ana in $'&( # s-au acut pasi pentru instaurarea moravurilor si institutiilor internationale, insa Romania nu a ost accentuat democratica, ci mai degraba predispusa spre totalitarism si dictatura, cu puternice conotatii autohtonizate. Ascensiunea regimurilor asciste 3anii ;*-+24 planurile uni icatoare esueaza pentru moment. 00IIE FRazboi 5ivil EuropeanD Aupa $'&( # ocupatia sovietica # tara se inscrie pe fagasul antioccidental . %esi ideologia era de origine occidentala, mar6ismul supus de &enin si <talin devin un instrument al hegemoniei Imperiului Rus. Romania, a lata printre satelitii "R<<, n-a acut decat sa urmeze in linii mari politica sovietica, asistand din a ara la e orturile statelor de a sterge contradictiile dintre ele si de a crea o unitate europeana. Mai mult decat atat, in ultimii ani ai lui =icolae 5eausescu, atunci cand insisi liderii "R<< initiasera un nou curs politic, dictatura s-a straduit sa se distanteze de perestroiGa si de glasnost, incercand sa mentina inghetul ideologic. In acel moment, Romania nu se indepartase doar de Occident, ci si de varianta sovietica a socialismului, tinzand parca spre o varianta autohtona a despotismului comunist de tip asiatic. Aupa $'%' se produce reinsertia Romaniei printre statele cu o optiune prooccidentala. %orinta de a intra in =A!O si demersurile acute de guvernanti pentru primirea in "E sunt dovezile cele mai vizibile in acest sens.

Ideea Europeana in 5ultura Romaneasca Interbelica

Odata ormat statul unitar, s-a pus problema F,e ce cale evoluamHD %oua tabere,raditionalismul al carui port-drapel a ost revista Iandirea a lui =ichi or 5rainic. - se insista pe promovarea speci icului autohton, respinge modelul occidental, urbanismul, industrializarea, accentuand nationalismul antieuropeist. Europenismul 3sau modernismul4 accentueaza necesitatea racordarii la tabla de valori europene, a sincronizarii 3cum zicea &ovinescu4 cu evolutia generala a Occidentului, adoptarea modelului apusean in cultura, urbanismul, industrializarea, democratia. Iorga cel mai mare istoric roman al vremii se preocupa de istoria universala, priveste istoria romanilor din perspectiva universala, dar intra si in curentul traditionlaist. Gheorghe Bratianu alt mare istoric ace comparatism istoric intre romani si alte popoare europene. Este lider al ,=& si deci modernist. Lovinescu mentorul curentului europenist prin publicatia <buratorul #Istoria civilizatiei romane moderne$ ).:+ are un mare impact asupra culturii vremii sale. El ace o critica dura traditionalismului. <ustine ca civilizatia moderna a Romaniei este un apt sociologic necesar, datorat actiunii unor actori e6terni de ordin ideologic si cultural, si nu economici cum considerau traditionalistii. ,eoria sincronismului cultural *interdependenta culturala. Ion 9eliade si ,itu -aiorescu *inca din sec BIBC. # dezvoltata de Lovinescu # presupune ca fiecare societate si cultura nu este doar o continuitate a propriului trecut ci un proces continuu de restructurare dupa formele cele mai intalnite ale civilizatiei contemporane0 Gheorghe Bratianu a irma cu tarie unitatea civilizatiei europene dar o Europa ce cuprinde nu numai Occidentul ci si Europa Rasariteana. El subliniaza rolul Europei Orientale in istoria Europei. istoria vazuta nu doar de la ,aris si &ondra ci si de la 5onstantinopol si /ucuresti. Revista 2Ideea Europeana3

$'$' - Condusa de C Radulescu--otru sustine ideea unui compromis in atitudine, in concilierea celor doua tendinte, publicand luari de pozitie divergente, polemici. <copul revistei saptamanale amiliarizarea publicului roman cu curentele de idei si trans ormarile sociale din Europa, precum si interpretarea acestora in mod obiectiv. F,oporul roman nu poate trai decat in atarnare de iinta EuropeiD 5R Motru arata ca romanii au o situatie speciala - a landu-se intre Orient si Occident au posibilitatea optiunii. In timp ce vecinii rusi s-au autoe6clus din Europa prin bolsevism, romanii au optat si vor opta spre Europa. 5R Motru respinge ideea ca Romania sa ie o #colonie culturala$ a unei mari culturi. E o revista de tip enciclopedic, cu articole politice, iloso ice, istorice, literare. Articol #Intre militarism si balcanism$ #Militarismul trebuie pastrat pentru apararea suveranitatii$. In concluzie, in Romania Interbelica, ideea europeana nu este re lectata la nivel politic, statul evitand orice limitare a suveranitatii sale la nivel cultural, insa ideea europeana se impleteste cu cea nationala, pentru ca a irmarea nationalului, progresul societatii romanesti, sunt legate de sincronizarea cu europa.