Tratatul de la Belgrad a fost un tratat de pace demnat pe 18 septembrie 1739, n B elgrad (Serbia), de ctre Imperiul Otoman i Imperiul Habsburgic.

Astfel se punea ca pt conflictului care durase timp de 2 ani (1737-1739), n care habsburgii, mpreun cu Imperiul Rus au luptatt mpotriva otomanilor. Prin acest tratat, habsburgii cedau Serbia de Nord cu Belgradul otomanilor, iar Oltenia, ctigat prin Tratatul de la Passarowitz n 1718, Valahiei (controlat de otoman i), stabilind linia de demarcaie de-a lungul rurilor Sava i Dunre. Retragerea habsburgic a forat Rusia s accepte pacea prin Tratatul de la Nissa punnd capt astfel rzboiului ruso-turc, obinnd ns permisiunea de a construi un port la Marea Azov, dorin mai veche a ei. Rusia ameninat de pericolul suedez accept s negocieze prin intermediul diplomailor fr ancezi i semneaz un tratat cu turcii la Belgrad, pe 10 noiembrie 1739. Rusia renun l a toate cuceririle din Moldova i Bugeac, iar fortificaiile de la Azov trebuiau dem olate ( terra nullis ), fiecare parte avnd dreptul de a-i construi cte o cetate la locur ile indicate n tratat ruii pe Don, iar turcii pe rul Kuban -Comerul se declara liber, dar pacea interzicea construirea i navigarea de vase ru seti n Marea de Azov i Marea Neagr. n scopuri comerciale se puteau folosi doar corbiil turceti cu plata taxelor convenite pentru negustorii altor state Privit n ansamblu, Pacea de la Belgrad din 1739 a nsemnat euarea politicii orientale a Rusiei i Austriei, cele dou puteri neputnd sili Imperiul Otoman s capituleze. Aceast pace a marcat un nou moment de oprire a avansrii Rusiei i Austriei spre Bal cani. S-a creat o stare de echilibru a forelor, care s-a meninut pn aproape de sfritul secolului al XVIII-lea