In studiul de fata,asocierile dintre functiile executive,metacognitie si competentele autopercepute in contextul rezultatelor academice timpurii au fost examinate.

Un total de 209 de copii care frecventeaza clasa intai au fost evaluati initial din punct de vedere al functiilor executive si a conceptului de sine academic. Un an mai tarziu, functiile executive ale copiilor,conceptual de sine academic,monitorizarea si controlul metacognitive,precum si realizarile lor in matematica si alfabetizare au fost evaluate. Modelarea ecuatiilor structurale arata ca functiile executive au fost semnificativ legate de controlul metacognitiv,atat in sectiunea transversala cat si longitudinala. Diferentele individuale in functionarea executiva si de control metacognitiv au fost semnificativ legate de rezultatele academice, controlul metacognitiv aparand sa obtina o influenta mai limitata in rezultatele academice (doar de alfabetizare) ,comparative cu functionarea executive (alfabetizare si matematica).

Indivizii difera foarte mult in capacitatea lor de a face fata emotiilor, rezista tentatiilor, aranja gandurile si de a monitoriza si controla procesele cognitive si motivationale desfasurate in medii de invatare si testare. Factorii care explica diferentele individuale si consecintele abilitatilor bine dezvoltate de autoreglementare au fost vizati studiului empiric si dezvoltarii teoretice. In literatura de specialitate exista doua conceptualizari teoretice ample de autoreglementare si ambele cercetari descriu abilitatile de autoreglementare ca un set eterogen de procese cognitive si afective care permit individului sa se adapteze continuu si flexibil la schimbul de situatii si sarcini. Pe de o parte si intrun cadru de cercetare a functiei executive, procesele ca stabilirea unui telul, aparare ,inhibarea raspunsurilor impulsive sau automate,flexibilitate cognitiva si a atentiei , precum si actualizarea, sunt de obicei incorporate. Pe de alta parte, intrun cadru de invatare a autoreglementarii,capacitatile unui individ de a stabili obiective,de a detecta discrepante intre obiective si starea actuala de progres,de a monitoriza continuu si cu precizie comportamentul de invatare desfasurat,precum si de a initia procese de reglementare in beneficiul performantei sarcinii sunt incluse in termenul mai larg de metacognitie. Cu

toate acestea,cercetarea empirica care leaga direct aceste concepte este foarte rara.

Functiile executive Termenul de functie executiva este folosit pentru a descrie o varietate de procese de autoreglementare inclusiv comportamentul intentionat de orientare a telurilor,procesele cognitive care permit flexibilitatea,detectarea erorilor si solutionarea conflictelor. Desi nu exista o definitie generala acceptata a functiei esecutive,cei mai multi cercetatori sunt de acord ca functia executiva cuprinde inhibarea atentiei si raspunsuri puternice,comutarea atentiei si actualizarea de informatii. In special in ontologie, abilitatea de a mentine activ un scop abstract constituie un aspect central suplimentar a functiei executive (cu sarcini de fluenta verbala folosita pentru a cuantifica capacitatea de accesare a informatiei stocate in memoria semantica si pentru a comuta intre categoriile semantice). De o importanta deosebita pentru studiul de fata,functiile executive au fost gasite in mod repetat ca un puternic prezicator a pregatirii si rezultatelor scolare. Desi efectele directe par a fi deosebit de puternice in matematica,diferentele individuale in functiile executive sunt de asemenea substantial legate de citire,scris si realizarea stiintifica. Avand in vedere ca functia executiva este o constructie psihologica eterogena definita cu mai multe faete,masurand fiabil diferentele individuale,mai ales probele de tineri,reprezinta o problema serioasa pentru cercetatori. Singurele dimensiuni teoretice ale functiilor executive nu pot fi masurate in izolare pentru ca procesele cognitive specific sa fie incorporate intr-un anumit context a sarcinii care este probabil sa declanseze de asemenea alte functii executive si procese non-functionale executiv.

Metacognitia Conceptul de metacognitie este de asemenea ,in linii mari, si mai ales vag,definit in literatura de specialitate referindu-se la procesele cognitive auto-reflexive de nivel superior care pot fi utilizate in reglementarea procesarii informatiei. In

oricare dintre diferitele modele de invatare autoregmentata, procesele metacognitive detin o pozitie intermediara intre realizarea generala de obiective si legarea de sarcini,procese specific de informare declansate sau activate intr-o anumita situatie de invatare sau testare. In cele anterioare,modelele traditionale de invatare autoreglementata, procesele metacognitive au fost conceptualizate ca si operatiuni cognitive pure de ordin superior si structure de cunostinte. De exemplu,Borkowski a extins modelul good information processor(procesor de informatii bune) incluzand experientele de invatare si feedback-ul in bucle care-prin procesele executive-construiesc treptat functiile metacognitive. In mod similar,Efklides presupune ca anumite experiente metacognitive legate de invatare joaca un rol important in dezvoltarea,diferentierea si eficienta abilitatilor metacognitive ,un impact asupra comportamentului legat de invatarea ulterioara. Important si de interes deosebit pentru studiul de fata,cadrele contemporane de invatare autoreglementata de asemenea integreaza competenta unui individ de autoperceptie ca un factor important pentru ambele microprocese,eforturile de reusita pe termen lung si sarcinile specific. De fapt,Winne and Hadwin disting doua tipuri de monitorizare,cu monitorizarea cognitive privind perceptia generala de performanta a cuiva, si termentul de monitorizare metacognitive fiind folosita pentru a monitorizarea procesele de invatare autoreglementara in special. Pe de o parte,cunostintele metacognitive declarative,de obicei evaluate cu chestionare,au un impact sistematic pe termen lung asupra carierelor scolare si un impact pe termen scurt asupra performantei de testare. Pe de alta parte,abilitatile metacognitive procedural,adica,procesele metacognitive de monitorizare si control,explica cantitati substantiale de diferente individuale in testul de performanta,chiar si dupa controlul pentru inteligenta psihometrica. Persoanele care sunt mai in masura de a face predictii exacte de performanta sau care sunt mai in masura sa estimeza corectitudinea raspunsurilor furnizate,de obicei controleaza mai efficient comportamentul lor de studiu si detecteaza si corecteaza mai multe erori sau dificultati de inelelgere.

Pentru cunostintele noastre,efectele pe termen lung a metacognitiei procedurale asupra carierei scolare a copiilor ,din pacate,nu au fost inca investigate.

Relatiile dintre functiile executive, conceptul de sine, i metacogniia

Studiile empirice care testeaza premisa ca functiile executive,metacognitia si conceptul de sine sunt legate intre ele in mod semnificativ sunt inca rare. Totusi, cateva studii neuroimagistice sugereaza ca in timp ce,fie se efectueaza functii executive tipice sau anumite sarcini metacognitive, activarea creierului este pronuntata in mod special in cortexul prefrontal. La nivel de comportament,cateva studii furnizeaza dovezi pentru asocierea directe dintre functiile executive si metacognitie,aceste studii concentrandu-se in principal pe actualizare. Innoirea mai buna a abilitatilor pare sa fie legata de o eficienta mai mare a functiilor metacognitive,atat la adulti, cat si la copii. Totusi,alte dimensiuni a functiei executive,cum ar fi inhibarea si flexibilitatea cognitive,sunt de asemenea discutate in momentul de fata ca legate de procesele metacognitive.

Schimbare de dezvoltare in functiiile executive, metacogniie, i conceptul de sine Fara indoiala,functiile executive sunt observabile(si masurabile)timpuriu in dezvoltare si continua sa se imbunatateasca in adilescenta,impunatatirile pronuntate in copilarie sunt observate cu precizie respectabila in performanta,probabil reflectand abilitatea crescuta a copiilor de a selecta constient printre raspunsuri diferite,analizand optiunile disponibile,comutand sarcinile cerute in timp ce actualizeaza obiectivele si sarcinile specific. In timpul anilor de scoala elementara,progreul in performanta functiilor elementare este de obicei gasit reflectat de aparitia schimbului viteza-precizie care corespunde gradului de constientizare in crestere al copiilor cu o discrepanta intre sarcinile cerute,pe de o parte, si propria lor performanta,pe de alta parte.

In ceea ce priveste dezvoltarea metacognitive,cei mai multi cercetatori sunt de accord ca abilitatile metacognitive pot fi observate in curs de dezvoltare de la o varsta de 3 ani. Intre varsta de 5 si 8 ani,constientizarea copiilor de certitudine/incertitudine precum si fiabilitatea si validitatea monitorizarii creste treptat. Intre varsta de 7 si 8 ani aproximativ,o asociere sistematica intre dificultatea elementelor si monitorizare judecatii pentru raspunsuri incorecte a fost documentata,indicand ca de la aceasta varsta indivizii iau in considerare proprietaile,o importanta si folositoare euristica in monitorizare. Imbunatatiri de varsta legare de abilitatile de autoreglementare,cum ar fi alocare de timp de studio,retinere raspunsurilor incerte,sau revizuirea respunsurilor intrun test de realizare sunt de obicei gasite in timpul anilor de scoala elementara. Dezvoltarea conceptului de sine la copii cu varste cuprinse intre 6-8 ani poate fi cel mai bine caracterizat de o vedere generala si mult prea optimista,care este,de un nivel ridicat de competenta de auto-perceptie cu doua domenii distincte,o perceptie a sinelui sociala si una academica. Teoretic,s-ar putea spune ca abilitatile functionale executice precoce pot prezice un control metacognitive in orice situatie de studiu.

Studiul de fata Studiul longitudinal vizeaza urmarirea a doua intrebari majore de cercetare:primul,interrelatiile dintre abilitatile metacognitive ale copilor de scoala primara,functiile executive,si perceptia de sine in forma conceptului de sine,care sunt explorate. Concluzii Un obiectiv major al acestui studio a fost de a exploata relatia dintre functiile executive,conceptul de sine si metacognitia,precum si impactul lor relativ in performanta academica timpurie.

Rezultatele au aratat ca functiile executive si metacognitive de monitorizare si procesele de control sunt semnificativ legate de rezultatele academice ale copiilor. Luand totul in considerare,ancheta prezenta a documentat legaturi semnificative intre functiile executive si controlul metacognitiv si intre conceptul de sine si monitorizarea metacognitiva,intr-o sarcina naturala legata de scoala. Diferentele individuale in procesul de monitorizare metacognitiva la sfarsitul celui de-al doilea an scolar al copilului au fost semnificativ legate de realizarile lor raportate la autoconcepte care sugereaza legaturi importante intre aspect cognitive si afectiv motivationale ale dezvoltarii. Progresele metodologice in masurarea monitorizarii si controlului metacognitiv,precum si aplicarea procedurilor ecuatiei structurale de modelare pun in lumina contributia atat a functiilor executive cat si a proceselor metacognitive pentru rezultatele academic,precum si in interrelatiile lor, cand sunt considerate simultane.