-

A fost Secretar de Stat al Administraiei Americane n timpul lui Richard Nixon i al lui Gerald Ford, a jucat un rol cheie n diplomaia mondial ntre 1969 i 1977. n anul 1973 i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuia sa decisiv la ncetarea conflictului din Vietnam. Kissinger a ncercat s critice i s reformeze ceea ce a considerat a fi atitudinea american tradiional fa de restul lumii. Aceasta este o tem permanent n lucrrile sale ncepnd cu teza de doctorat, O lume restaurata (1957), pn la cea mai recent carte, Diplomatia (1994). Abordarea sa se bazeaz pe tradiia diplomatic european, adesea numit realpolitik, aa cum s-a dezvoltat din secolul al XVII-lea pn n secolul al XlXlea.

Aceast tradiie are dou idei centrale. Prima este conceptul de raison d'Etat, sau raiune de stat, n care interesul statului justific folosirea de mijloace externe care ar putea prea de neconceput ntr-un sistem politic intern ordonat, n ceea ce privete a doua idee, Kissinger crede c este datoria omului de stat, mai ales dac aparine unei mari puteri ca Statele Unite, s manipuleze echilibrul de putere pentru a menine o ordine internaional n care nici un stat s nu le domine pe celelalte In Armele Nucleare si politica americana externa, (1957). Kissinger a afirmat c Statele Unite nu se mai puteau bizui pe strategia ripostei masive" urmat de Eisenhower i Dulles. Kissinger a avertizat c, imediat ce Uniunea Sovietic ar fi egalat puterea nuclear a Statelor Unite, o asemenea strategie ar fi lsat Statele Unite fr opiune n cazul unui atac necugetat" cu arme convenionale din partea URS S. La sfritul anilor '50, Kissinger a prevzut apariia unei confruntri primejdioase ntre superputeri, rzboiul rece. Kissinger a susinut c, n anii '90 i n secolul urmtor, nevoia unei ordini legitime internaionale este tot att de mare pe ct a fost i nainte i c Statele Unite trebuie s vegheze ca idealismul" lui Wilson s nu apar din nou n politica extern. El a observat c tradiia american" dominant consider politica extern doar un mijloc de a proteja i a promova libertatea i bunstarea individului.