Sunteți pe pagina 1din 47

Clasificarea i caracteristicile agenilor biologici utilizai ca arme biologice Bacteriile

Prof. Dr. Olga Mihaela Dorob

Bacteriile
Organisme vii unicelulare - Dimensiuni 0,1-5 microni - Cea mai veche, simpl i numeroas forma de viat - 3.5 billioane ani - Mii de specii
Nucleu Membrana citoplamica Perete Capsula

Prezint dou forme de existen


Vegetativ coci bacili Spori forme de rezisten

Se inmulesc prin diviziune direct la fiecare 20 min. (9 minute 35 ore)

Bacteriile
Se gsesc peste tot 1g pmnt 2,5 bilioane bacterii Rol important in meninerea ecosistemului natural Descompunere materii organice animale, plante, materiale plastice, cauciuc, etc Readuc compuii nutritivi eseniali in sol, ape Rol important in fixarea nitrogenului (rotaia culturilor). Plantele verzi nu pot utiliza azotul atm., bacteriile il transform in nitriti Omul poart 1014 bacterii vii (>10X dect celule umane) In intestin ajut digestia i produc vitamine Constituie un ecosistem la suprafaa pielii i a mucoaselor

Bacteriile
Utilizate in industria alimentar - branza, iaurt, smantna, murturi. In medicin vaccinarea, producere de medicamente, hormoni Ajut la producerea de combustibil
Unele descompun compostul, gunoaiele in gaz metan Schimbarea presiunii pmntului a dus la transformarea animalelor moarte i a plantelor in crbune

Pot produce mbolnviri in mod obisnuit Pot produce mbolnviri prin utilizare ca arme biologice

Apararea faa de infecii


Fagocitoza
Celule care inglobeaz /distrug bacteriile
Variate- leucocite, monocite, macrofage alveolare, celule microgliale..osteoclaste

Sistemul complement Anticorpii Celule T


protecie faa de infecii intracelulare

Clasificarea in funcie de risc a bacteriilor utilizate ca arme biologice Categoria A - risc naional
Pot fi rspndii uor/ rspndii interuman Produc mortalitate mare Pot produce panic public i dezorganizare social Sunt necesare programe speciale din partea Organelor de Sntate Public Necesit pregtirea medicilor din reeaua de asisten medical primar

Categoria B
Ageni moderat/ usor de rspndit Produc morbiditate moderat Produc mortalitate scazut Necesit creterea capacitaii de diagnostic Este necesar intensificarea supravegherii

Categoria A
Bacterii
Bacillus anthracis (Antrax) Yersinia pestis (Pesta) Francisella tularensis (Tularemia)

Toxine
Toxina Clostridium botulinum (Botulism)

Categoria B
Bacterii
Brucella spp. (Bruceloza) Enterobacterii (Salmonella spp.,Escherichia coli O 157 H7, Shigella spp.) Burkholderia mallei (Morva) Burkholderia pseudomallei (Melioidoza) Chlamidia psitacii (Psitacoza) Coxiella burnetti (Febra Q) Rickettsia prowazekii (Tifos exantematic) Vibrio cholerae (Holera)

Categoria B
Toxine
Epsilotoxina Clostridium perfringens Enterotoxina stafilococica B Staphylococcus aureus

Bacillus anthracis
2 forme vegetativ bacil distrus 600 C spor rezisten mare in mediul ambiant la srare / tbcire distrus 1210C 15 min autoclav 1400C 3 ore etuv 1600C 2 ore Anthraxul - boal natural a animalelor in special ierbivore care inger sporii odat cu iarba Pn la introducerea vaccinarii- frecvent la bovine, ovine, caprine, cabaline i porci, acum rar

Aspect microscopic Microscop optic X1000


Cultura In organismul viu

Aspect microscopic Microscop electronic


Forma bacilar Sporii

Bacillus anthracis
Forme de boal Natural
Infecie cutanat - cea mai frecvent Infecie pe cale aerian extrem Infecie prin ingestie de rar Meningita complicaie rar a formelor precedente

Ca agent biologic/ arm biologic


Infecie pe cale aerian - aerosoli foarte fini

Bacillus anthracis
Istoric
Vechiul testament epidemia a 5-a i a 6-a probabil produs de anthrax 1600 in Europa moartea a 60.000 bovine black bane anthrax 1870 Robert Koch si Louis Pasteur studiaz anthraxul
Boala se produce prin transfer de material infectat de la un animal la altul Bacilii produc spori rezisteni care persist in natur Explicaia pentru care apar cazuri noi dup ce animalele bolnave au fost indeprtate 1881 Pasteur demonstreaz eficacitatea vaccinrii cu tulpin vie atenuat

Bacillus anthracis Factorii de virulen


Capsula
rezistena la fagocitoz asigur protecia fa de imunitatea umoral

Toxina 3 proteine
Antigen protectiv Factor edematos Factor letal
Fiecare separat lipsit de aciune Impreun complex - ptrunde in celula umanmoartea celulei

Bacillus anthracis
Secolul XX-ncercri de utilizare ca agent biologic/arm biologic a sporilor - In I-ul rzboi mondial se crede ca Germania a infectat un nr.
mare de bovine, ovine, caprine - In al II-lea razboi mondial Germania experimenteaz cu acordul guvernului britanic utilizarea intr-o mic insula Guinard a sporilor de anthrax - dup 40 ani spori inc vii-necesar formaldehida pe sol -Japonia folosete ciocolata cu anthrax pentru uciderea copiilor chinezi in alII-lea razboi mondial - In Rodesia guvernul a intrebuinat anthrax impotriva bovinelor si a oamenilor in 1978-1979 in timpul luptelor cu nationalitile negre 1979 Sverdlovsk Rusia accidental aerosoli 75 decese civili din vecinatate 1985-1989 ATCC cu acordul guvernului SUA trimite in Irak antrax i ali patogeni

In iulie 1993, o suspensie lichid de Bacillus anthracis a fost imprastiat sub form de aerosoli de pe acoperisul unei cldiri cu opt etaje in Kameido, Tokyo, Japonia, de catre gruparea religioas Aum Shinrikyo (fotografie facut la 1 iulie 1993 de ctre Department of Environment, Koto-ward) Fr cazuri umane Tulpina atenuat Dispersie necorespunzatoare Inactivarea sporilor de radiaia solar

SUA 2001
Epidemie de anthrax cutanat/ pulmonar Scrisori contaminate cu spori (Unele 2 g of pulbere, cu 100 bilioane 1 trilion spori anthrax/gram) 22 cazuri (11 inhalaionale si 11 cutanate) 5 decese dintre cazurile inhalaionale (rata fatalitaii 45%)

Tipuri de tulpini de antrax


89 tulpini, cel mai obinuit cunoscut ca virulent tulpina AMES atacul terorist din 2001 din America Tulpina Vollum poate fi folosit ca arma bacteriologic - izolat in 1935 de la o vac in Oxfordshire, Anglia O variant "Vollum 1B" a fost utilizat de SUA i Anglia in cadrul programelor de arme biologice in cursul anilor 1960. Vollum 1B a fost izolat de William A. Boyles, un cercetator american care a decedat din cauza tulpinii Vollum in 1951 Tulpina Sterne, numit dupa numele unui cercetator din Africa de Sud, este o tulpin atenuat folosit ca vaccin.

In iulie 2006 un artist care lucra cu piei netratate de animale a fost singura persoan care a murit de anthrax in mai mult de 30 ani in Anglia

Cultivarea i obinerea sporilor de anthrax poate necesita


echipamente minimale i puine cunostinte de microbiologie.

Totui pentru a obine forma de aerosoli pentru sporii anthrax, corespunzatoare pentru utilizarea ca arma biologica sunt necesare
(procesul de inarmare a sporilor)

echipamente speciale i o pregtire deosebit a personalului.


Bentonita este una din substanele identificate care poate ajuta la reducerea incrcturii statice a sporilor de anthrax, contribuind la dispersarea lor mai usoar. Sporii de anthrax de o calitate inalt au fost utilizai pentru bioterorism in atacurile din 2001, rspnditi prin scrisori. Un experiment fcut de un student (publicat mai trziu in Journal of Medical Toxicology sugera ca fierul obinuit de clcat potrivit la cel putin 400 grade Fahrenheit, utilizat timp de cel puin 5 minute distruge toi sporii de anthrax dintr-un plic contaminat.

Arma biologic - AEROSOLI Utilizarea de particole mici Concenratie mare de spori Tratament pentru reducerea aglutinrii Neutralizarea incrcturii electrice Utilizarea de tulpini rezistente la antibiotice sau modificate genetic pentru creterea virulenei i eludarea proteciei conferit de vaccin CONTAMINAREA APEI SI A HRANEI CU SPORI
Pentru ap - posibil contaminarea surselor mici (sporii viabili cteva zile) Pasteurizarea laptelui nu distruge sporii

Bacillus anthracis
Rspndire actual
Anthraxul endemic in Africa, Asia, Orientul mijlociu, unele teritorii din America i Australia Anthraxul astazi boal rar SUA -16 cazuri 1980 -2000 - cutanat Infecii umane sporadice asociate cu mnuirea:
carcaselor animalelor infectate lnii i a pieilor animalelor infectate

Anthraxul inhalator
Cea mai severa form de boal Rata mare a mortalitii Sporii patruni in plmn
sunt ingerai de macrofage ajung in ganglionii limfatici mediastinali sporii germineaz i bacilii se multiplic Se rspndesc rapid in tot organismul

Simptome iniiale insidioase, uoare, asemntoare gripei, nespecifice

Yersinia pestis
X2000 Bacterie Gram negativ familia Enterobacteriaceae Virulena antigene- F1 si V W supravieuire in monocite 1894 Alexandre Yersin izoleaz din epidemia Hong-Kong Denumire Pasteurella pestis
x2000

1967 Yersinia

pestis

Rezervor natural roztoarele principal > 200 specii de mamifere transmitere prin purice (80 specii) Epizotii continu s apar in Africa, America, Asia in zone rurale In SUA ultima 1924-1925

Transmiterea pestei
Frecvent De la animal la animal De la animal la om prin inepturi purice infectat

Epidemii umane de cium implic in mod obinuit obolanii i puricii lor (25.000 - 100.000 bacterii o ineptur) Mai putin frecvent bacteriile patrund la nivelul unor leziuni cutanate prin contact direct cu tesuturi sau lichide organice de la animale infectate- jupuirea iepurilor /alte animale Prin inhalarea picaturilor infectate eliminate prin tuse de o persoan sau animal-pisici cu pest pneumonic (100 500 bacterii) Transmiterea pestei de la o persoan la alta este neobisnuit. Nu s-a observat in SUA din 1924 dar este important in unele ri in curs de dezvoltare

Pesta = Ciuma = Moartea neagr


Una din cele mai vechi boli infectioase > 150 epidemii 3 mari pandemii - 541-544 biotip Antiqua - ciuma lui Justinian - 1330-1480 biotip Medievalis - Moartea neagr - 1885 biotip Orientalis A treia pandemie 30 milioane cazuri / 12 millioane decese 1896-1930 Antiqua - Africa Acum- biotip Medievalis - Kurdistan Orientalis majoritatea rilor dezvoltarea navigaiei sec XIX

Pesta uman
1985-1999 -23 tari 29.020 cazuri OMS fatalitate 11% Tanzania 1991, Zair 1992-1993, Peru 19931994, India 1994, Madagascar 1995 In SUA 297 cazuri 1977-1998 23 sursa pisicile 5 forma respiratorie Congo - epidemii de pest pneumonic decembrie 2004 - martie 2005 muncitori mina diamante 130 cazuri , 57 decese iulie oct. 2006 provincia Orientala 620 cazuri, 42 decese
Plague: Current, comprehensive information on pathogenesis, microbiology, epidemiology, diagnosis, and treatment Last updated December 5, 2006

Situaia actual pesta uman


Nu exist in Australia
Nu exist in Europa; ultimul caz raportat dup al II-lea rzboi mondial In Asia i sud-estul extrem al Europei pesta este distribuit de la M-tii Caucaz pn in estul Chinei i pn in sud-estul Asiei, apar cazuri izolate i ocazional epidemii. Frecvent apar focare in Madagascar. In Africa, pe coasta estica i in sud se gsesc focare (Uganda, Kenia, Tanzania, Mozambic, Botswana) Majoritatea cazurilor de infectare uman din USA apar in doua regiuni, una care acopera nordul statului New Mexico, nordul statului Arizona si sudul statului Colorado i cealalta care acopera California, sudul Oregonului i zona de vest a Nevadei Februarie - iulie 2006 13 cazuri de pesta New Mexico 7, Colorado 3, California 2 si Texas 1.

In America de Sud, focare active de pest sunt in dou regiuni: munii Andean (incluznd pri din Bolivia, Peru i Ecuador) i in Brazilia. Sunt inc raportate aproximativ 2000 cazuri anual in intreaga lume Este evident c pesta nu a fost eradicat i nu va fi curnd eradicat

OMS a catalogat pesta ca o boal infecioas reemergent (2005)

Patogenitatea Y.pestis
Capacitatea de a invinge mecanismele de aprare Cretere rapid mai ales extracelular La 370C se exprim factorii de virulena Rspuns inflamator la locul inepturii Rspndire pe cale limfatic gg regionali

Natural - 3 forme de imbolnviri bubonic pneumonic septicemic

Ca agent biologic / arm biolgic forma pneumonic


Bacteriile trebuie rspndite ca aerosoli Epidemia de pest pneumonic se aseamn iniial cu a altor infecii respiratorii Mrimea epidemiei depinde de cantitatea de agent utilizat caracteristicile tulpinii condiiile de mediu din momentul rspndirii

Y.pestis este corespunzatoare ca agent patogen care poate fi utilizat ca arma biologic

Bacteriile pot fi imprtiate sub forma de aerosoli Pesta pneumonica este o boal grav cu o rat mare a fatalitii Pesta pneumonic este transmisibil mari epidemii s-au produs in trecut Un atac bioterorist care produce pesta pneumonica va cauza fric i panic, dificil de stpnit, parial datorit naturii transmisibile a bolii Y.pestis poate fi modificat genetic pentru a-i crete virulena sau se pot crea tulpini rezistente la antibiotice

Utilizare intenionat
In a II-a epidemie in conflicte militare 1346 Caffa (acum Feodosia,Ucraina) ttarii cadavre catapultate in ora epidemie Procedeu utilizat i in secolele urmtoare In al II-lea rzboi mondial armata japonez a rspndit purici infectai cu Y.pestis asupra unor teritorii din China i Manciuria Cercetri privind utilizarea Y.pestis dup al II-lea razboi mondial in SUA i Uniunea Sovietic In1970 OMS estimeaz urmrile utilizrii in arii populate 30 Kg aerosoli ora 5 milioame locuitori 150.000 pest pneumonic 36.000 decese Bacteriile rmn vii ca aerosoli 1 or pe o distan de aprox. 10 Km

Francisella tularensis
Cocobacil pleomorf Gram negativ (0.2-0.5 microni X 0.7-1.0. microni) Se coloreaz bipolar cu Gram sau Giemsa Persist pe sol si in ape contaminate cteva zile La 100C in culturi rmne viabil mai muli ani In carnea ingheat de iepure rezist 3 ani Bacterie distrus prin caldur in 10 min. la 550C

Boala Tularemie/ Deer fly fever/ Rabbit fever/ Ranchers fever/ Market mans disease

Subspecii de Francisella tularensis


4 subspecii (biovaruri) de F. tularensis The biovar tularensis (sau type A) se gseste predominent in America de Nord,este cea mai virulent , asociat cu infecii pulmonare letale

Biovarul palearctica (cunoscut ca biovar holarctica sau

type B) se intlnete predominent in Europa i Asia , rareori determin o form de boal letal. O tulpina atenuat din paleartica este utilizat pentru producere de vaccin - inc neaprobat de FDA nonvirulenta; a fost izolat numai din dou cazuri de tularemie la persoane imunocompromise central. Se cunosc puine date despre capacitatea de a infecta omul

Subspecia novicida se caracterizeaz prin relativ

Biovarul mediasiatica se gsete in principal in Asia

Francisella tularensis
Istoric 1818 - descris boala in Japonia la iepurele de cmp 1911 - prima descriere in SUA de catre McCoy ca o boal asemntoare pestei la roztoare 1912 recunoaterea unei boli severe fatale la om i izolarea bacteriei - Edward Francis Initial denumit Bacterium tularense dup numele inutului Tulare din California Schimbat denumirea Francisella tularensis ca recunoatere a contribuiei lui Edward Francis la inelegerea bolii

REZERVOR animale salbatice : oarece de cmp, obolani, oarece de ap, veveria, iepurele, caprioara ape, sol, vegetaie
VECTORI cpuse, mute de animale, anari, mediu contaminat MOD de TRANSMITERE Inepturi de insecte Prin piele i mucoase integre mnuirea esuturilor i lichidelor animalelor infectate contact sau ingestie de material contaminat Inhalarea de aerosoli contaminai Doza infecioasa pentru om, cnd Francisella tularensis este injectat intradermic este de 10 - 50 bacterii Nu se transmite de la om la om

Mecanismele virulenei
Nu sunt bine cunoscute (hemolizinedistrugere fagosom, pili-aderenta la celule) Bacterie facultativ intra celular Capabil de infecteze majoritatea tipurilor celulare La inceput infecteaz macrofagele. Ptrund in macrofage prin fagocitoz Bacteriile intracelulare distrug fagosomul Se multuplic intracelular in citosol Celula se distruge, bacteriile eliberate reiau ciclul.

Patogenie
Calea de infectare: pielea i mucoasele, tractul gastrointestinal, tractul respirator. Dupa inoculare, F. tularensis se multiplic in tesutul local, se rspndeste in ganglionii limfatici regionali, se multiplic in macrofage i disemineaz in diferite organe. Se formeaz leziuni supurative la locul inocularii, care se transform in granulom cu necroz central. Organele int sunt ganglionii limfatici, plmnul i pleura, splina, ficatul i rinichii Ptrunderea pe cale aerian duce la broniolite, bronhopneumonie i inflamaie hemoragic, urmat de pleurit i adenopatie hilar.

BOALA NATURALA Persoane de orice vrst i de ambele sexe sunt la fel de susceptibile de a se imbolnvi Grupe de risc - mai ales vntorii, mcelarii, fermierii Cei ce lucreaz in laboratoare DISTRIBUTIE Este o boal rspndit in emisfera nordic, absent in cea sudic Boala apare aproape in totalitate in zone rurale, cteva excepii in zone urbane i suburbane America: in majoritatea statelor SUA cu excepia statului Hawaii Incidena mare in- Missouri, Arkansas, Oklahoma, S. Dakota Incidena in SUA - 0.05 cazuri /100,000 locuitori Europa: Spania, Suedia, Finlanda, Rusia, Cehia, Kosovo, Slovacia Asia: Japonia, Turcia, Kazakhstan, Afghanistan America de Sud, Africa, Australia: nu s-au comunicat imbolnviri EPIDEMII Cea mai mare epidemie in Suedia pe cale aeriana in 1966-1967 cu Francisella tularensis biovar palaearctica (type B)- 600 fermieri

F.tularensis ca arma biologica potentiala


F. tularensis - studiat ca agent potential in Japonia (19321945) i in SUA in anii (1950 i 1960), cnd se credea ca Rusia posed tulpini rezistente la antibiotice i la vaccin Comitetul de experi OMS a stabilit c dispersia sub forma de aerosoli a 50 kg. de F. tularensis virulent deasupra unei arii metropolitane cu 5 milioane locuitori va duce la 250.000 imbolnviri, incluznd 19.000 decese Dispersarea de aerosoli asupra unei arii dens populate va duce la stri febrile in 3-5 zile, urmate de pleuropneumonite i de infecii sistemice Desfurarea i fatalitatea este mai mic dect in cazul anthraxului i a pestei dar boala va persista cteva sptmni cu recidive Virulena i rezistena la antibiotice poate transforma bacteria intr-un agent mult mai periculos (letal) CDC estimeaza c un atac cu aerosoli cu F.tularensis va costa 5.4 billion $ pentru 100.000 persoane expuse