III.

EVALUAREA INDICATORILOR DE CALITATE A AERULUI

Succesul tuturor programelor de proteclie a calitdlii aerului este condi[ionat de focalizarea atenfiei asupra monitorizdrii temporale gi spafiale a concentraliilor poluanlilor gi caracteriz[rii gi cuantificdrii emisiilor. Totuqi, atmosfera este un sistem analitic extrem de complicat, din cauza concentra(iilor infime ale substanlelor de analizat, variatriilor pronun(ate, in timp qi spafiu, ale acestora, diferenlelor de temperaturd qi umiditate gi dificult[1ilor in atingerea punctelor dorite de prelevare a probelor. Starea atmosferei poate fi descris6 din punct de vedere calitativ. Astfel, calitatea aerului este considerat[: - inferioari(slaba), atunci cAnd poluan[ii: l)cauzeazd o reducere a vizibilitalii; 2) degradeaz[ solul gi construcliile; 3)degradeazd vegeta\ia(culturile agricole) sau 4) afecteazd sf, n [tatea pu bl ic6; - bun[, in situafiile in care aerul apare curat gi nu sunt evidenfiate efecte adverse asupra mediului. Deqi indic[ natura poluanlilor eventual prezen\i, evalu[rile calitative sunt inutilizabile in elaborarea unor programe gi strategii de proteclie a atmosferei. Atingerea acestui scop necesitd evaluiri cantitative ale calit[1ii aerului. in acest context, calitatea aerului este definit6 prin prisma concentraliilor poluanfilor lint5 specifici, a cf,ror determinare poate viza: o evaluarea nivelului polulrii gi a fluctua{iilor de concentrafie, atunci cdnd sursele gi speciile poluante sunt bine cunoscute; o examinarea cauzelor polu[rii, in cazurile in care existd dubii asupra surselor qi poluantrilor; o cunoa$terea nivelului poluarii gi a tipurilor de poluanfi emigi, dac[ sursa a fost identificat6; . specificarea sursei gi estimarea gradului ei de contribu(ie, atunci cdnd s-a identificat poluantul; o aprecierea ariei de rispAndire a poluanfilor gi a centrilor de expunere, pe anumite perioade de timp.; . cunoa$terea gravit5trii polulrii gi a fluctuafiilor acesteia. Pentru realizarea acestor obiective se recurge, in general, la o metodologie analiticd aplicabila in analiza automatd gi controlul continuu. Imbundtdjirea continu[ a

tehnicilor existente

de analizd a poluanlilor atmosferici nu exclude necesitatea concentr[rii atenliei asupra elabordrii unor metodologii analitice noi.
I[.1. CALITATEA AERULUI _ DEFINITII

Pentru o cdt mai corectl prezentare a problematicii abordate,se vor folosi definiliile principalilor termeni din domeniul calit[1ii aerului, stabilite prin standardul SR 9081: 1994. Aceste definilii sunt: Aer. Amestec format din azot qi oxigen, in raport volumetric 4:1, care este absolut necesar, organismelor aerobe, gi care mai conline $i cantiffiti din alte gaze(CO2, Ar, Ne, He, Kr, Xe etc), vapori de api qi diverse particule. Aer contaminat. Aer care confine microorganisme gi / sau substanle radioactive
peste concentrafiile maxime admise.

Aer curat. Aer lipsit de substante care manifest6 acliune agresivd asupra omului /
sau mediului.

gi

Aerosol. Sistem dispers cvasi-stabil, in care mediul de dispersie este aerul, iar
faza dispersatd este solidd gi/sau lichida.

Aer exterior(ambiental). Aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele gi bunurile materiale, in spalii deschise. Aer interior. Aer din spafii inchise(locuin{e, clddiri publice etc.) Aer poluat. Aer care confine poluan]i in concentrafii la care acegtia ac\ioneazd nociv asupra organismelor vii gi ddundtor asupra mediului inconjurdtor. Aer viciat. Aer cu propriet[li frzice alterate qi cu o compozilie modificat[ in urma unor procese fiziologice in spafii inchise, aglomerate gi neventilate. Atmosferd Inveligul gazos al PdmAntului. Calitate a aerului. Stare a aerului dehnitd prin ansamblul caracteristicilor sale
cantitative qi calitative. Concentralie la emisie. Concentrafie a unui poluant la punctul de evacuare in aerul exterior. Concentralie la nivelul solului. Concentrafie a substanfelor solide, lichide sau gazoase, misuratl in aerul exterior, la o inillime specificata de pAnI la2 m. Concentralie medie pe termen scurt. Concentra{ie medie a unui poluant in aer, intr-un interval de timp scurt(de exemplu 30 minute), determinat[ pebaza reglementdrilor specifice. Concentralie medie pe termen lung. Concentralie medie a unui poluant in aer, intr-un interval lung de timp(de exemplu 24 ore, 30 zile, lan),determinat6, pe baza reglementdrilor specifi ce. Control al nivelului poludrii. Mdsurarea diferitelor tipuri de concentra(ii a poluanfilor din aer, in scopul compardrii cu standardele de calitate a aerului. Emisie de poluanli. Eliminare in aer a poluan[ilor. Fum. Aerosol vizibil, in care faza dispers[ este formatd din parlicule solide, rezultate, de regul[, din arderi, iar mediul de dispersie este gazos. Funingine. Particule fine, solide, aglomerate, de obicei sub formd de flocoane, provenind din arderi incomplete gi care confin carbon qi substan(e organice pa(ial carbonizate. Grad de poluare(Nivel de poluare).Concentra{ie a unui poluanlilor din aer, intrun punct sau intr-o zond, evaluatd in raport cu anumite criterii(poluare de fond, concentra[ii maxime admise,risc pentru sinltate gi/sau mediu etc.) . Imisie. Transfer al unui poluant din aer c[tre receptor. Nocivitate. Proprietate a unui poluant de a induce efecte dlundtoare asupra organismelor vii. Normd de emisie. Reglementare privind concentra[ia admisd la emisie a unui poluant, precum qi frecven{a gi amplitudinea acceptatd a depdqirii acesteia. Norme de proteclie a aerului, Ansamblul prevederilor legate de reglementf,rile privind prevenirea gi combaterea poludrii aerului.

Noxd. Agent chimic, frzic sau biologic, cu ac[iune d[undtoare

organismului viu in mediul luat in considerare. Ploaie acidd. Precipitalii atmosferice al c[ror pH este mai mic de 5,8.

asupra

pulmonare.

Poluant.Substants(solida, lichida sau gazoasd) prezentd, in aer, cu potenfial de ac{iune nocivd asupra s6n6tAtii, generare de disconfort, gi/sau alterare a mediului inconjuritor. Poluant alergizant. Poluant care declangeazl in organism fenomene alergice. Poluunt cancerigen Poluant care poate fi incriminat ca agent determinant sau favorizant al cancerului. Poluant Jibrozant. Poluant care determinl sau favorizeazd aparilia fibrozei

Poluant fotochimic. Poluant secundar rczultat din acfiunea radialiei solare asupra unor substanle prezente in aer. Poluant oxidant. Poluant cu acliune puternic oxidantd. Poluant iritant. Poluant care determin6 reacfii subiective gi modificdri la nivelul tegumentelor gi mucoaselor cu care vine in contact. Poluant odorant. Poluant cu miros distinct gi caracteristic. Poluant primar. Poluant al aerului emis direct de o sursd. Poluant secundar. Poluant rczultar in urma unor procese fizico chimice la care au fost supugi poluanfii primari sau alte substan]e. Poluant toxic speciJic. Poluant care determina leziuni specifice la nivelul anumitor organe sau sisteme. Poluare antropicd. Poluare a aerurui rezultatd, din activitdti umane. Poluare de fond a atmosferei. Poluare existent[ in zonele in care nu se manifestd direct influen(a surselor de poluare. Prag de acliune. Concentrafie minimS a unui poluant in aer la care apar primele efecte decelabile asupra omului gi mediului inconjurdt-or. Ptag de nocivitate. Concentra{ie minimd a unui poluant in aer la care apar efecte diunStoare asupra organismelor vii. Proteclie a aerului. Ac(iune de prevenire gi / sau reducere a polu6rii aerului prin mdsuri tehnice gi legislative. Puritate a aerului. proprietate a aerului de a fi lipsit de elemente strdine de compozitria sa normald. Sinergism. Ac{iunea concomitentd a doi sau mai multri poluanfi, a c[ror nocivitate se exercitd in acelagi sens(prin adilie sau potenlare) Smog.Poluare intensd, format[ din ceafd gi fum, care ia na$tere in zone puternic industrializate, in anumite condilii meteorologice. smog acid. smog rezultat in urma prezenfei in aer a unor poluan{i acizi. Smog , fotochimic. Smog rezultat in urma reacfiilor care se produc in atmosferl intre oxizii de azot, compuqii organici gi substan{e oxidante, sub influenfa radia1iei solare 9i care conduce la formarea unor substan{e care nu au numai caracter oxidant. Standard de calitate a aerului. Calitate a aerului, specificatd, avdnd un statut legal, definitd de cele mai multe ori statistic, prin fixarea unei limite de concentratie ' medie a poluantului pe un interval. Supruveghere a calitd\ii aerului, Mdsurare sistematicd a concentra(iei poluan!ilor in aer, in scopul stabilirii nivelului de poluare gi / sau pentru cunoa$terea eficacitdlii mf,surilor de prevenire gi combatere a poludrii. sursd de poluare. Loc, proces sau activitate care genereazd.poluan{i.

medie.

Timp de mediere. Interval de timp in care calitatea aerului este exprimat6 ca Zond poluatd. Teritoriu

in

concentrafia maximd admisibild.

care se evidenliazd, concentralii de poluanJi peste

trr.2. POLUANTT ATMO SFERTCT

atmosferd astfel: gaze anorganice, care cuprind a) derivali oxigena{i ai sulfului ( SOz, SO:, HzSOa, sulfa{i etc. ); b) derivali oxigena{i ai azotulsi ( NO, NO2, HNO2, HNO3 ); c) CO qi COz; d) altri poluanti anorganici gazogi : derivali ai plumbului, H2S NH:, clor, cloruri, ,

In categoria poluanlilor atmosferici se poate include aproape orice substanld naturald sau artificial[ capabild de a fi aeropurtat[ qi care apirut[ in concentralie suficientd poate produce un efect mdsurabil asupra omului, animalelor, plantelor qi materialelor. Rolul de poluant atmosferic poate fi indeplinit atAt de substanfele care nu sunt prezente in aerul pur, c6t qi de substantele care intrd in compozitria normal6 a aerului gi care, in functie de concentra{ie gi / sau timp de ac}iune exercitd un efect nociv urrpiu omului sau mediului. Dup[ modul de formare , poluan]ii aerului pot fi clasificati in primari gi secundari. Poluan{ii primari sunt emigi direct din surse identificate sau-ideniificabile (monoxidul de carbon emis din procesele de combustie care se desfrgoard in centrale electrice, industria metalurgicd, motoare cu ardere internd ).Poluanfii secundari se formeaza in atmosferd, prin reaclii chimice la care participi gi constituenlii atmosferici sau alti agentri poluanfi prezen{i (ozonul generat prin reacliiie fotochimice din atmosferd ).Este imposibil de facut o delimitare netd intre aceste 2 categorii, astfel incdt unul gi acelaqi poluant poate fi considerat, in unele cazuri, primar (illOz emis direct in atmosfera prin gazele de e$ap^ament ), iar in altele secundar ( No2 format prin oxidarea No in aer ). In func{ie de forma lor de existen{r in atmosferd, poluan{ii pot fi giupali in: D gaze Si vupori toxici ; D particule Gazele Si vaporii toxici din atmosfer6 se definesc prin : r stabilitatea inalt[ ; o puterea ridicatd de difuzie. Aceste trdsSturi definitorii pentru poluan{ii prezen(i in stare gazoasdin atmosferd sunt in str6nsd corelalie cu temperatura qi umidiiatea aerului. pe"de parte,cregterea o temperaturii favodzeazd volatilizarea, iar scdderea ei creeazd condi{ii favorabile pentru condensarea gi trecerea in starea de aerosoli. Pe de altd parte, gi mdriiea umiditdlii poate actiona asupra stirii de agregare, care se modifica prin dizolvarea poluanlilor iazogi in vapori de apd condensa{i. Natura chimicd extrem de diversd diferenliazd intre gazele qi vaporii toxici din

I)

2)

HF , fluoruri etc.

gaze organice,cum ar : a) hidrocarburi alifatice, hidrocarburi aromatice;

fi

b) aldehide gi cetone ( formaldehidd, acroleind, acetond ); c) alli poluan(i organici gazoqi : alcooli, hidrocarburi clorurate, mercaptani etc. Poluanlii particulali se caracterizeazdprrn dimensiuni cuprinse intre 0,1 qi 100 pm gi diversitate .in aceastd categorie se cuprind : r suspensii qi aerosoli solizi a) elemente {6rE via(d - netoxice ( pral cdrbune, cenuq6, ciment ); - toxice ( metale, metaloizi, substanle anorganice gi organice ) b) elemente vii : bacterii, virusuri, spori . aerosoli lichizi : acid sulfuric , acid azotic, etc. Pe baza efectului lor asupra sin5tI{ii, poluan(ii aerului se subdivid in categoriile prezentate in tabelul 1. Tabelul 1. Clasificarea poluan(ilor atmosferici in funcfie de ac(iunea lor asupra

ismului

Ciclul de viafd al poluan{ilor atmosferici implicl urmitoarele faze . emisia;

. o o

dispersia; transportul ; transformarea chimicd

III.3. METODOLOGIA DE CERCETARE A NIVELULUI DE POLUARE A

AERULUI l.Cercetarea nivelurilor de poluare a aerului

depunerea (uscatd - din aerul nesaturat cu vapori de precipitalii ) la suprafala Pdmdntului .

apd

sau umedd

prin

--P.ntru

determinarea concentrafiei poluanlilor din aer, a teritoriului expus poludrii, precum gi a evolu{iei in timp a fenomenului trebuie cunosculi tofi factorii care concur[ [a realizareaunui anumit nivel de poluare, respectiv: emisiile poluante, factorii geografici 9i climatici, precum gi cei urbanistici. Emisiile poluante pot proveni din diferite surse de poludri.Cunoa$terea lor permite stabilirea naturii poluantrilor, a volumului in care acegtia sunt eliminafi in atmosfer6, precum qi a punctelor in care sunt elimina[i. Metod"l" d" cunoaqtere a emisiilor de poluanli includ procedee mai simple sau mai complicate, in func[ie de amploarea cercetdrii qi de mijloacele materiale dsiponibile (personal, echipament etc.):

Cel mai simplu procedeu il reprezintd utilizarea datelor existente la diferite institulii sau organisme centrale. Astfel, pentru estimarea emisiilor poluante provenite de la sistemele de inc[lzit se pot folosi datele privitoare la natura combustibilului, cantitatea folositl precum gi asupra sistemului sau sistemelor de incflzire existente in zond, randamentul de incdlzire etc. in caz,tl polu[rii produse de autovehicule putem estima emisiile cunosc6nd numirul acestora, natura gi cantitatea carburan[ilor.Pentru sursele industriale se pot obline date referitoare [a procesul tehnologic, noxele rezultate, sistemele de evacuare a gazelor(organizate, neorganizate), inll{imea cogurilor de evacuare, volumul 9i compozilia gazelor evacuate, regimul de funclionare(continuu, cu 1-2 schimburi), existen{a sistemelor de epurare a gazelor qi eficien[a acestora. b) O metodd mai exactd cuprinde folosirea chestionarelor care s5 includl intrebiri privitoare la datele necesare cunoaqteriii emisiilor, chestionare care pot fi trimise spre completare unit[lilor producdtoare de poluare sau pot fi completate de personalul propriu care efectue azd ancheta; c) Cea mai completd metod[ de cunoagtere a emisiilor cuprinde determin[rile concentraliei poluan(ilor la locul de emisie. Metoda este aplicabil[ in special la sursele industriale organizate, in parte prin sondaj gi la centralele termice sau autovehicule. Aceste mdsurdtori pot fi cu caracter continuu, cazin care se oblin date complete asupra concentraliei poluanfilor gi varia]iei acestora, sau pot fi efectuate periodic, volumul qi concentrafia poluanlilor emiqi pe o . perioadd de timp fiind estimatd prin calcul. Datele oblinute asupra emisiilor poluante permit, in primul r0nd, stabilirea naturii agenlilor poluanfi, esen{iala pentru alegerea metodelor de determinare a polu[rii aerului. De obicei numdrul de poluanli este foarte mare gi practic nu este posibild efectuarea determinarii tuturor. Se recurge la determinarea indicatorilor celor mai caracteristici in raport cu cantitatea emis[ gi agresivitatea pentru om gi mediu. Num5rul de poluanli indicatori folosili depinde in primul rAnd de posibilitalile tehnice disponibile. Cel mai frecvent pentru poludrile produse de arderea combustibililor fosili in focare fixe se utilizeazd dioxidul de sulf, oxizii de azot, pulberile in suspensie gi suspensiile negre (funingine). Pentru poluarea produs[ de autovehicule, indicatorii folositri, de obicei, sunt

a)

oxidul de carbon, oxizii de azot, suspensiile negre (funingine), plumbul. Pentru poluarea produsf, de surse industriale, poluantrii caracteristici sunt in func{ie de profilul industriei
respective.

2. Stabilirea ariei de rispflndire a poluantilor(teritoriul expus poludrii) Pentru estimarea acestei zone este necesarl cunoa$terea emisiilor precum 9i a cond itri ilor meteoro lo gice, geografi ce qi urbanistice ale teritoriului. Stabilirea ariei poluante se poate face prin calcul qi/sau prin observalie direct6. Determinarea prin calcul se realizeazd pe baza unor formule matematice care utilizeazit datele caracteristice privitoare la emisii gi principalele date meteorologice (temperatur6, inversie termic[, umiditate, ceafd etc.). la care se pot adiuga 9i cele privitoare la configurafia terenului. Un procedeu mai exact - dar extreme de costisitor - este ..p.oiu""r.a experimental[ pe machet6 a situaliei reale gi urmlrirea difuziei poluanlilor in func[ie de diferite condilii meteorologice. Observatria directd cuprinde cercetarea teritoriului, urmdrindu -se efectele produse de poluare asupra mediului (afectarea vegetaliei, efectul asupra construcliilor), date care se tompleteaza prin anchete in popula{ie asupra disconfortului creat de poluarea aerului. Ancheta se realizeazd cu ajutorul chestionarelor, stabilindu-se aleator un numdr reprezentativ de familii pe intreg teritoriul, ciut6ndu-se a se dep69i limita stabilitd de calcul gi/sau observalie. in chestionare sunt incluse atAt intrebiri cu privire la degradarea mediului, cit qi cu privire la efectele dezagreablle produse (miros, iritalii oculare 9i respiratorii etc.) in estimarea ariei poluate, dar qi pentru interpretarea corectd a rezultatelor determin6rilor de poluanfi, este necesari cunoagterea caracteristicilor meteorologice ale teritoritoriului: temperatura aerului, frecvenfa inversiilor termice qi plafonul de inversie, umiditatea qi regimul precipitaliilor, curenJii de aer ca direc{ie gi ca frecvenld, frecven[a ce1ii, nebulozitatea etc. Stabilirea ariei de rdsp6ndire a poluan[ilor constituie un moment important al studiului poludrii aerului, in funcfie de aceasta fixAndu -se numdrul 9i locul punctelor de
recoltare.

3.

Determinarea nivelului de poluare a aerului ridic[, din punct de vedere metodologic, 3 probleme: stabilirea metodelor de determinare, fixarea punctelor de recoltare qi a frecvenfei optime de efectuare a recolt[rilor. Pentru a evidenlia concentrafia reald a unui poluant, metodele de determinare folosite vor fi cdt mai specifice gi sensibile. Aceste metode pot fi automate, manuale
(manuale integratoare) qi semiautomate. Metodele automate sunt reprezentate de dispozitivele care inregistreazd

automat concentratiile gf,site, fiind necesard doar reglarea periodicd a aparatului 9i schimbarea reactivilor. Pentru aflarea valorilor medii (valorilor integrate) pe un interval de timp dorit (24 ore, I or5, 30 min, 5 min. etc) aparatul dispune de un integrator automat care inscrie aceste valori. Metodele manuale cuprind metodele in care recoltarea se face prin metodele clasice de aspira(ie sau sedimentare a suspensiilor, iar proba recoltati este analizat[ in laborator. Valorile ob(inute sunt implicit valori integrate,corespunzitoare timpului de recoltare (24 ore,30 min etc.) Metodele semiautomate sunt, de fapt, variante ale metodelor manuale, fiind automatizatd numai schimbarea probelor pentru recoltare la intervalul de timp dorit.

in

mod

Fixarea punctelor de recoltare depinde de caracterul surselor de poluare, de natura poluan{ilor, de aria de r[spindire a acestora, de populafia expus6, precum gi de echipamentul qi personalul disponibil. Se disting recoltdrile in puncte (stalii) mobile gi puncte(sta[ii fixe). Recoltirile prin sistemele mobile constau in deplasarea echipamentului de recoltare in diferite puncte din teritoriul controlat qi efectuarea determin[rilor respective. Recoltdrile mobile sunt indicate indeosebi in studiile preliminare, in vederea stabilirii unei re{ele de puncte fixe de control. De asemenea, sistemele mobile pot fi folosite pentru verificarea unor situafii speciale (semnalarea unor conditrii de poluare deosebiti) sau pentru controlul polulrii produsl de circulafia autovehiculelor pe anumite trasee, pentru luarea unor m[suri corespunzdtoare. Recoltirile in puncte fixe sunt mult mai frecvent folosite pentru determinarea nivelului de poluare.Existenfa unui numir mare de puncte fixe intr-un teritoriu constituie o refea de control a poludrii aerului. ln stabilirea locului de amplasare a sta{iilor de recoltare, precum qi a num[rului de stalii trebuie avutd in vedere necesitatea asigurdrii reprezentativit6tii rezultatelor oblinute pentru intregul teritoriu controlat. Sistemul cel mai recomandat este al impar{irii teritoriului in zone reprezentative din punct de al riscului de poluare, al densit[1ii urbanistice a teritoriului, al condiliilor topografice etc. Cu c6t selectarea locului de amplasare a statiilor este mai corect[, numirul necesar de puncte este mai redus. Frecven{a recoltdrilor trebuie s[ asigure oblinerea unor rezultate care s[ reflecte situalia real[ a poludrii aerului in perioada cercetatS. Cel mai corect rezultat se obline prin determinarea permanentd,, zilnicd, a nivelului de poluare. Dacf, acest mod de recoltare permanentl cu caracter continuu nu se poate asigura, se pot utiliza sisteme de control permanent cu caracter discontinuu (la intervale ritmice de timp: 2, 3,5 zile). Sistemele periodice de recoltare se preteazd foafte pufin la aprecierea riscului pentru populalie gi constau din recoltdri efectuate pe perioade scurte de timp(10-15 zile)gi eventual repetate periodic(trimestrial, semestrial, anual). Rezultatele oblinute nu corespund realit[1ii, dar oferi unele indicafii in situa(ii cum ar fi: cercetdri preliminare pentru stabilirea relelei de control, efectuarea de expertize sanitare, efectuarea controlului poludrii in cursul episoadelor de poluare, largind mult releaua de control existentd. In studiul nivelului de poluare a aerului se poate folosi - ca determinare suplimentard, uneori de mare utilitate - cercetarea prezen(ei qi acumulSrii poluanlilor in organisme vegetale gi animale, precum qi in alli factori de mediu(ap[, sol) 4. Evaluarea datelor . Datele oblinute sunt tratate matematic Ai stocate prin diverse metode. Cel mai frecvent se utilizeazd valorile integrate de 24 ore, mult mai rar cele de scurtd duratd (30 minute). Din datele medii de 24 ore, se pot calcula - in cazul controlului permanent rnediile lunare, sezoniere, anuale qi multianuale. Procedeul stocdrii qi prelucr[rii automate a datelor in mod centralizat (pe zone sau pe ![ri) apare cel mai raJional.

III. 4. METODE DE DETERMINARE A

COMPOZITIEI NORMALE A AERULUI III.4.I. COMPOZITIA CHIMICA NATURALA A AERULUI Aerul este un amestec de gaze in propo(ii foarte diferite. in acest amestec predomind, azotul qi oxigenul, care forme azd, peste 99 o/o din aerul atmosferic(figura I ).

ffi.:
f :;t+:rjlg?rii{i,tjr }r

r*z,}.# ::::l ii&zt]**:*4:rrf,.3

trr;irr"
j+.*.1

ffiS$.-,
u d7*.1;,ti*,i!5\

lt:

"**'

Figural. Aerul - amestec gazos complex Compozilia chimicd a aerului atmosferic este prezentatd in tabelul 1. Azotul atmosferic constituie o verigf, importantd in circuitul azotului in naturd. Datoritl oxigenului pe care-l conline, aerul este unul dintre factorii esenliali ai existenlei vie(ii pe PEmAnt. Deosebit de importantd este qi prezen\a dioxidului de carbon, implicat in
asimi lafia clorofi liand.

Al6turi de constituenfii indicafiin tabelul l, aerul atmosferic mai conline: cantit[ti variabile de vapori de apd (0 - a %) ; compu$i ai azotului ( amoniac Ai oxizi de azot ) ; ozon in concentrafii foarte mici ( 0,02 - 0,03 mg I ^t); gaze care se degaja din scoa(a terestr[ , de origine biochimicd ( CH+, H2S, H2 , etc. ) ; abelul 1.Com ia aerului atmosferic Formula Masa Concentra{ia Concentra(ia Densitatea, Component:*l1. chimici moleculari in aer, %o in in ppm sau ell volume ul / dm3 .!i? 0i,800 AZOT Nz 28,013 78.08 ;'=fi?r*]tl ONIGEN O$rr 3,1', 8 20.95 209 500 ii+itli:==,1';4 ARGQNiI Ar 39.94 0932 9 320 1.78 Dloffi,ffE Coz 44,011 0,03 325 1,97

o o . .

,CARBON#

NEON

HEilIU
{<zupluoN XENON,IiI

Ne He

Kr
Xe

20,11 4.003 83,90

131,30

0,00046 0,0016r
0.0001
I

l8

0,90

5) - 70,5

0.r8
a Jr -1 l)

0,0060

0.08

5.90

praf terestru $i cosmic ; microorganisme qi vaporii lor ; vapori de mercur ( 0,02 y I cm31; vapori de iod (l y lcm'lpana b52y lcm3 -pemalul mdrilor)) Compozilia chimicd natural5 a aerului este influenfati de urmdtorii factori cu acliune determinantd la diferite altitudini : l. curenfii verticali de aer genera(i de diferen[ele termice dintre straturile atmosferice; 2. tendin(a naturald a gazelor de a se amesteca ;

. . o .

3. gravitalia; 4. radialiile solare.

compozitiei prezentate in tabelul 1, pind la o indl1ime de circa 100 km. La altitudini de peste 100 km, devine pregnant[ acliunea gravitaliei, care produce o separare a gazelor in funcfie de masa lor. in acest context, ta indllimi foarte mari, devin preponderente gazele ugoare - hidrogenul qi heliul. Un alt factor cu influenla decisivd asupra compoziliei chimice a aerului atmosferic, la diferite indllimi este reprezentat de radialiile solare. Datorit[ capacitdtrii aerului de a absorbi cea mai mare parte a acestor radialii, gazele constituente sunt implicate in diverse reaclii chimice a cdror desfEgurare genereazd modificdri semnificative ale compoziliei sale. Dintre aceste reaclii se evidenfiaz[ desfacerea mofeculelor de gaze in atomi liberi qi fotoionizarea lor. ln straturile atmosferice superioare se produc urm6toarele reacfii chimice
exoterme
:

Astfel, acliunea cumulat[ a primilor doi factori asigurd invariabilitatea

02 + hv --- 20 O+ 02 + M ---+ O:

03+hv+Oz*O
03 +O ---2Oz

M*

in jurul altitudinii de 100 km, atmosfera con{ine specii reactive de tipul : O , H, OH , 03 qiNO. Ionizarea atomilor qi moleculelor de gaze sub acliunea razelor solare se soldeazd cu formarea, la altitudini mari ( in ionosfer[ ), de cationi : C.2* , O*, N* , H* He+ , H3O* , H:O*' HzO, Oz* . HzO qi respectiv anioni : NOz-, NO:-, CO:'- . A fost semnalati gi prezenla sporadicd a ionilor Na*, Mg*, Fe* , Si* gi Ca*, provenili din meteorifii pulverizali in straturile superioare ale atmosferei.

rri.l.z.onrERMrNAREA GAZELoR
NORMALA A INRUT,UT

CARE INTRA

iN

COMPOZITIA

Pentru determinarea gazelot care intr[ in compozilia normalS practic6: a)determinarea oxigenului din aer; b) determinarea dioxidului de carbon din aer. Observa{ie: Conlinutul de azot se apreciaz[ prin calcul. a) Determinarea oxigenului din aer
l.Generalititi:

a aerului

se

Oxigenul este elementul cu cea mai largd rdsp6ndire din scoar{a Reprezinta 20,goh din volumul aerului atmosferic ;i23% din masa acestuia.
a
o

terestr6.

Este un gaz incolor, inodor gi insipid;

I

Oxisenul atmosferic este un amestec format din izotopii '60199, 7587yo), solo .2039o/o); ''oio.ogz+xy ;i Solubilitatea in apd este relativ mica(31 ml Oz intr-un litru de ap6',la 200C;, dar
suficient[ pentru u fu.. posibil6 viala florei qi faunei acvatice. Este dependentd de temperatur[.

Oxigenul molecular se remarc6 prin capacitatea sa deosebitd de a reac{iona cu o gamd extrem de numeroasi 9i variatd de substanle chimice' Reaclia de transformare oxidativl a unei substan{e chimice, avdnd drept caracteristic6 definitorie degajarea unei cantit[ti semnificative de energie se numeqte ardere. Arderile pot avea loc cu oxigen(mai violent) sau in curent de aer. in functie de viteza de desfrsurare, se disting: ARDERI VII - se produc raPid ;i cu ARDERI LENTE - particularizate prln degajlri mai de lumin[ 9i cdldur6. temperatura joasl la care se desfr9oard ;i durata mare de timp in care se degajd Exemple: cantitAli de energie echivalente cu cele ale - arderea hidrogenului: ZHz + Or*grg arderilor vii. Exemple: - arderea sulfului: S + Or-59, -reacliile de ardere lent[ din cursul procesului de respiralie a viefuitoarelor; - arderea carbonului: C * Oz-COz - oletirea vinului - arderea fierului: 3Fe + 2O2-P" Oxigenul molecular este indispensabil vielii pe Pimdnt. Exist[ un numir limitat de organisme inferioare(drojdii, unii microbi) numite anaerobe care pot tr[i frr[ oxigen. Esenla vielii celorlalte organisme - aerobe- constd in desfE;urarea a 2 procese biologice naturale, consumatoare de oxigen: respiralia 9i putrezirea.

l.RESPIRATIA

Vieluitoarele aerobe absorb oxigenul din aer gi il consumd in arderile lente care au loc in organismele 1or. Pioces biochimic deosebit de complex, respiralia poate fi reprezentatd schematic
CoHrzOo(s) + 6OzG)

astfel:

-O

COz(g) + 6 H2O(l) + ENERGIE

Energia eliberatd din aceste arderi este folosita de fiinlele vii pentru sinteza substanlelor organice necesare organismelor lor, iar in cazul animalelor ;i pentru producerea travaliului muscular.
2.

PUTREZIREA organismelor moafte Dupd moartea animaelelor gi plantelor, in procesele de degradare a materiei

con!inute in organismele lor(putrezite), se consum[ oxigen molecular.

3.

IN ASIMILAUA CLOROFILIANA. CIRCULATIA OXIGENULUI

ATMOSFERA AdaugAndcelor2procesevitaleanteriorprezentateardereacombustibililor,ar pdnd la disparilie, dac[ nu s-ar rezulta cd rezerva de oxiien atmosferic s-ar diminua
reinnoi continuu. are loc numai in plantele vetzi' Procesul de primenire a oxigenului din atmosfer[ in cursul acestui proces expuse luminii ,olur., prin asimila:1ia clorofilianS(fotosinteza)' din aer,relin carbonul sub formd (figura 3), plantete #oru (asimileaz[) dioxid de carbon

Ciclut oxigenului in n*tura

:--?"-:",-.---e,mYxwmgrmsew;@

*'T;';;{

*/'"*'.
16

o2

co.%#
Ivlaterie orgarrica

ffiW
Sxl0e

CO
s{,) Fe( )

4x

lO5

Scoarra 1>arnarrt trltti

Figura 3. Circulalia oxigenului in atmosferd tot oxigenul. Aqadar, exist[ o circulafie atmosfericd a de combinalii organice Ei "ti.lna care poate fi oxigenului (figura 3), puternic intrepatrunsa cu cea a carbonului Ei reprezentat6 schematic astfel :

organice * 02 -99' atmosferic este Calcule estimative au indicat cd intreaga cantitate de oxigen ani. reciclatd prin biosfer[ intr-un interval de aproximativ 6000 2.Metode de determinare de concentralia oxigenului din aer se determin[ cu ajutorul analizoarelor gaze(figura 4) sau prin aplicarea unei metode gaz - volumetrice'

COz 'u >materii

ry

fislig#tr

i,##*,
a4 ,*.'!t /F II
a* I Hry'

UWr

Figura

4. Analizoare

de oxigen

1. Metoda de referintd

Fiecare din cei doi atomi care alcdtuiesc o moleculd de oxigen posedd cAte un electron necuplat. Datoritd existen{ei acestor electroni necuplali, oxigenul molecular are o proprietate excepfionald, fiind PARAMAGNETIC. Aceast[ proprietate std la baza metodei de referinlI pentru determinarea oxigenului din aer. Analiza se executd conform SR EN 14789; 2006. Emisii de la surse -fixe. Determinarea concentratiei volumetrice de o x i ge n (O z\ . Me to da de r qfe r int d. P ar am a sne t i s m.
2. Metoda gaz

Principiul metodei: Aerul de analizat este pus in contact cu o substanfa chimica(pirogalolul) care are proprietatea de a fixa oxigenul. Prin calcularea diferenlei
dintre volumul de aer inainte qi dupd fixarea oxigenului se ob(ine cantitatea de oxigen din proba de aer:

- volumetricd(STAs

10500-1,611976)

OH
HO OH

4 C6H3(OH)r + Oz ---+ (OH3)C aH.z- HzCo(OHr) + 2H2O Prin calcularea diferen[ei dintre volumul de aer inainte gi dupd fixarea oxigenului se obline cantitatea de oxigen din proba de aer: b) Determinarea dioxidului de carbon din aer

Concentralia atmosfericd a dioxidului de carbon variazd in intervalul de 0,03 0,04 %.Se estimeazd cd dioxidul de carbon atmosferic inglobeazd circa765 x lOe tone de carbon. Sursele generatoare de dioxid de carbon in atmosferl (transform[rile biochimice din sol, activitatea vulcanici, respiralia umanl gi animal6, procesele de combustie a substan{elor organice, in prezenfa unor cantitd]i suficiente de oxigen sau de aer) sunt in echilibru dinamic cu procesele consumatoare a dioxidului de carbon atmosferic (asimilafia clorofiliand, formarea continul de carbonat de calciu in apele mirilor 9i oeeanelor etc.). > PROPRIETATI FTZTCE o Dioxidul de carbon este un gaz incolor cu miros qi gust slab acid, inlepdtor. o Este mai greu dec6t aerul. o Solubilitatea COz in apa este destul de redusS qi dependent6 de temperatur[ gi presiune. La presiunea atmosfericd, un litru de apd dizolva 1,7 I COz la 00C gi 1,0
I COz la 150C.

1. Generalitlti:

o .

Dioxidul de carbon nu arcle gi nu intrefine arderea. La dizolvare, o mic[ parte din dioxidul de carbon are tendin(a de a reac]iona cu
apa, formdnd acidul carbonic, HzCO:
:

CO2 + HzO =HzCO: Acidul carbonic este extrem de instabil, astfel inc6t nu poate fr izolat din solu(ie. Expusd la aer sau prin barbotare de aer, solu{ia elimin[ tot dioxidul de carbon dizolvat. Dioxidul de carbon reac[ioneazS cu bazele. La barbotarea sa printr-o solu(ie de hidroxid de bariu, Ba( OH)2, precipitd carbonatul de bariu, BaCO:, alb , insolubil :

CO2 + Ba( OH)2 ---+ BaCO3i + HzO Aceastd reaclie se aplicd tn scopul identiJicdrii Si dozdrii dioxidului de carbon.

> PROPRIBTATI BIOCHIMICE Dioxidul de carbon din atmosfer[ reprezintd un uriag rezervor de carbon, din care plantele verzi i;i construiesc substanlele 1or. Astfel, prinfotosintezd, mediatd de clorofild, plantele verzi capteazd energia solar[ pe care o utihzeazd pentru promovarea unei serii de reaclii chimice generatoare de carbohidrali generatoare de carbohidrafi din dioxidul de
carbon atmosferic anterior absorbit. Reaclia globalS a fotosintezei poate 6COz(g)

+ 6HzO(l) o'

fi reprezentat[ schematic astfel:

>CuHrzOo(s) + 60z(g)

Glucoza sintetizatl in acest proces poate fi convertitd in carbohidrali cu structurd mai complexd (cum ar fi celuloza gi amidonul), care reprezintd 60-90Yo din intreg materialul vegetal solid qi o sursd de hranS(energie) pentru animale. Fotosinteza( procesul opus respiraliei) este o verigi importantd din ciclul carbonului in naturi (figura 5), care se intrepitrunde cu circulalia atmosfericf, a oxigenului. Viala pe Pdm6nt depinde de abilitatea celor doud cicluri de a se contrabalansa unul pe celdlalt. In epocile geologice trecute,cdnd viala vegetald a fost, probabil, mult mai intensd dec6t in prezeflt, o proporlie semnificativd din carbonul atmosferic a fost fixatd in scoar{a Pam6ntului sub forma z[cdmintelor fosile de combustibili.Prin extragerea combustibililor fosili din pdmdnt ;i arderea lor de c[tre oameni, exemplificatd prin reac]iile: CH+(g) + 2 Oz .*COz(g) + 2HzO(g)
metan
C+Hro(g)

+ 13 Oz -8CO2(g) +

lOHzO(g)

butan

ffi

se

pierdut odinioard' restituie atmosferei o parle din dioxidul de carbon in apele pe de alt6 parte, interacliunile continue dintie ionii de calciu conlinuli soldate cu formarea carbonatului de mSrilor qi oceanelor Ei dioxidul de carbon atmosferic, disponibil pentru viafi. calciu, reprezint6 o pl"rdere dehnitiv6 de carbon

mari ale. Coz in aerul Dioxidul de carbon nu este toxic. Totuqi, concentraliile procesului normal de datorate inhiblrii inspirat sunt asociat-J^", u,r.f" efecte. toxice activitAti metabolice' Prin perelii permeabili eliminare a dioxidului de carbon prou"nii din intre dioxidul de carbon dizolvat in ai capilarelor pulmonare se stabilegte un echilibru sAngeqiaeruldinpl6m6ni.PoziTiaacestuiechilibruestecuatdtmaimultdeplasat[spre mai mic[ . sa pa4ial[ in aerul din pl6m6ni este desorbtria co2, cu

"aif.".iun.a

Figura 5. Ciclul carbonului in naturi

qi manifestarea efectelor intre concentra(ia volumetricd a COz in aerul inspirat toxice existi urmbtoarea dependentr6 : dureri de cap etc' ; - la 3 - 4 % iparprimele tuiburlri : accelerarea respirafiei, _ la g yoposiuititilite de supravie[uire sunt foarte limitate in timp ;

'la2}

o/o

moartea survine fulgerdtor'

de azot din Dioxidul de carbon, alaturi de vaporii de ap6, metanul qi protoxidul care manifest[ un efect atmosfer[, face parte din aga - numitele gazi de serd, Gazele de ser[ permit radialiilor considerabil asupra echilibrului termic al P6m-0ntului. lumina solar[ s[ treacd prin infraroqii, vizibile qi ultraviolete( numai unele ) din

parte din energia acestor radia(ii este troposferfl cdtre suprafala Pdmflntului. Cea mai mare suni apoi re - emise cu lungimi de undl absorbitd de scoarfa terestr[. Radialiile absorbite din energia re - emisd este mai mari ( energie mai mic[) in troposfera. O fracfiune de ser[, care i$i aduc astfel contribu[ia radiatd in spaliu, iar o alta este absorbitdde gazele in troposfer[ se numeqte efect de la incalzirea aerului. Aceast[ captare a enerfiei termice prea rece pentfu a intreline serd( figura4) in absenla cdruia suprafala Fa.antrlui ar fi via[a.

Figura 4. Efectul de ser[ serd' aiu - numita incilzire globalS este determinata de efectul am^''ticat de de emisiilor antropogene Acesta const[ in extra - absorbfia caldurii re - emise, datorit[ care locul principal revine dioxidului ot "3i111;',]n.rutt1tJX"iY"T: rrrLrw wr gaze deser[, )\'r4' intre YdLv \tv la 2 - 30c' E'fectul produce o cre$tere a temperaturll, cu cI medie anual' aproximatd normald a proceselor amplificat de slrd limiteaz[ circula{ia aerului qi inhibS desfrgurarea de ^-- ^i, "- r[cire. de carbon a fost timpurile preindustriale, concentrafia atmosfericd a dioxidului de-a lungul mai constant[ rdmas dgal6 cu aproximatii ;80 ,ri, J*ipp*;, ,uiour" care a actuale au multor milenii. Creqterea' poprtuli"i gi superindustrializarea din timpurile de carbon, a cdrui concentrafie dererminat ucu.rlurlu ,r.piuti de noi tantiiali de dioxid cd in ultimul deceniu al atmosferica a ajuns in anul 2000 la 370 ppm. Se estimeazd in medie cu 1'5 ppm / an' secolului XX , concentralia COz in aerul atmosferic a crescut , fosili 9i in principal, datoritd ,po.i.ii num[rului de procese de ardere a combustibililor o prezent' in con(ine, deiriglriior masive. Calcule orientative indicl cd atmosfera terestr[ Dacd dec6t in utm[ cu doud secole' cantitate de carbon, cu p"t,.200 x 106 tone maimare mondiale de combustibili se menfine acelagi ritm intensiv de exploatare a rezervelor 400 - 800 ani' valoarea de fosili, concentrafia atmosferi cd, a coz va atinge, in urm[torii declt cea actuall. Diferite modele I I 00 1200 ppm, adicd va fi de circa 3 ori mlai mare

computationale, apreciazd, cu un grad avansat de incertitudine c6, in aceste condilii, temperatura ar putea cre$te cu 3 - l0 'C. Concluiia unanim[ a tuturor studiilor qi observaliilor efectuate prognozeazd o creqtere temperaturii p6nd la valori pe care omenirea nu le-a mai cunoscut in existenta sa
milenar6. 2. Metode de determinare:

Determinar.u di*idrlri d. carbon interferometric sau conductometric'

din aer se poate face

titrimetric,

b) principiul metodei interferometrice: se bazeazd pe fenomenul de refraclie ;i interferenli a luminii care variaza in functie de densitatea mediului prin care trece un
fascicul luminos.

c)Principiul metodei conductometrice: probele de aer de analizat sunt barbotate printr-o iofuti. O" hidroxid de stronliu, Sr(OH)2. Descregterea conductibilit6tii electrice a solutriei, rezultatdin urma adsorb[iei CO2 pe Sr(OH)2 este proporlionald cu COz adsorbit. Metoda permite determinarea unor concentra(ii micromolare (2-8) de dioxid de carbon.

III.8. DETERMINAREA POLUANTILOR CU ACTIUNE CANCERIGENA Poluanfii atmosferici a clror acliune este cancerigenl pot fi clasificafi conform tabelului l. Tabelul 1. Clasificarea cancerisenilor anti atmosferici

III.8.
1.

l.

Determinarea hidrocarburilor aromatice policiclice

Generalitlti

Hidrocarburile aromatice policiclice((HAP) constituie o clasd importantd de compugi organici, care conlin 2 sau mai multe nuclee aromatice unite. HAP se formeazd, in procesele de ardere incomplet[ a altor hidrocarburi, procese in care se consum[ mai mult hidrogen qi mai pufin carbon. Existen]a unui numdr foarte mare de procese de ardere pa(ial6 qi pirolizd care favorizeaz[ producerea de hidrocarburi aromatice policiclice determind aparigia acestora in atmosferS, in sol gi in orice alt loc din mediul ambiant in care existl surse, precum: focul, mijloacele de transport, fumul de \igard etc. Nivelul de impurificare cu aceste substan{e depinde de sursele de poluare din teritoriul respectiv, de distanfa de la sursa de poluare qi de anotimp. Hidrocarburile aromatice policiclice se caracterizeazd printr-o solubilitate redusf, in apd qi printr-o tensiune de vapori joasd. Din cauza proprietdlilor lor hidrofobe, HAP se acumuleazd in soluri, sedimente acvatice, plante gi animale.

Din cele cele peste 100 de hidrocarburi aromatice policiclice detectate p6n[ in prezent, cea mai studiatd este, benzo[a] pirenul, CzoHtz, cu urm[toarea structur[:
2. Metode de determinare

Metoda

determinarea HAP este cea prevdzutd, in standardul SR EN 15549 - Calitatea aerului tnconjurator. Metoda standardizatd pentru mdsurarea concentraliei de benzo(a)piren in aerul inconjurdtor. ln absenla standardelor CEN pentru prelevarea qi analiza HAP se utilizeazd, metoda descrisd in standardul SR ISO 12884 - Aer inconjurdtor. Determinarea hidrocarburilor aromatice policiclice totale (faza gazoasd qi particule). Prelevare pe adsorbant ;i filtru urmatd de analiza prin cromatografie tn faza gazoasd/spectrometrie de masa
3. Norme

de referinta pentru prelevarea gi

Benzo(a)ni."n i1 *-"--\-.,r-'-" pentru un an calendaristic

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Hidrocarburi Aromatice Policiclice (HAP) pglm' - valoarea lintd pentru conlinutul total din fraclia PM10, mediatd

III.

8.2. Determinarea

plumbului

1. Generalitlti: plumbul se gdsegte in aerul atmosferic din apropierea industriei de extragere ;i de prelucrare a plumbului qi a fabricilor de acid sulfuric. Gazele de e$apament de la autovehicule elimind circa l7%o din emisia totald de plumb. #.,..=,.::::;;;/,ji!iill:,liiiiiffi li5-N:':?lili....$=..r Plumbul se gdsegte in aer in cea mai mare i.:' t :::;:;;;?;;iilll!,i: iiii i.= ili;:' := iiAii lllT i rl i,:l parte sub formd de suspensii solide gi un procent mai mic sub formd de compu;i gazogi. Plumbul face parte din categoria substanlelor toxice care au tendinla de a se acumula in organism. in concentralie mai micd intervine in metabolismul hemului a cSrui sintez6 o poate afecta. in concentralie mai mare qi/sau prelungitd, afecteazd" sistemul nervos, tractul gastro- intestinal, aparatul circulator gi rinichii. 2. Metode de determinare Principiul metodei: plumbul are proprietatea de a reacliona cu ditizona, in mediu alcalin, cu care formeazd, un complex colorat in rogu, ditizonatul de plumb, colorimetrabil. Metoda de referinld pentru mdsurarea Pb este prevazutd, in standardul SR EN
jF._...I ; t
. .
l

I 1902.

3. Norme

vatoaie

limitn

LEGEA nr. 104 din i5 irnie iOii Plumb - Pb td,s pglm3 - valoarea limit[ anuald pentru protec]ia

sAnAtAIii umane

[I.10. DETERMINAREA POLUANTILOR CARB PROVOACA NTSCONFORT

'i*i

Fomaldehvde .1-4:1* i tt: t:'

;3:Btllader6

?i|,",(

In aceastd grupA sunt incluqi poluan{i care frrA a fi lipsitri de toxicitate

proprie-produc miros persistent qi nepldcut la niveluri de concentra(ie situate mult sub pragul toxic, fapt care

Benaene'1696

face ca factorul disconfort in efectul asupra popula{iei.

si

prevaleze

..1

ilI.t0.l.Determinarea acroleinei din

aer

Aaat*lld*i&d 7% Acroleio ?4eai

l.Generalitlti:
gi care se gAse$te

Acroleina este aldehida care se din jurul fabricilor care in atmosfera obtine prin deshidratarea glicerinei folosesc gr[simi care trebuie deshidratate. Se prezintd sub form[ de aerosoli lichizi cu miros specific.
Z.Metode de determinare 4 - hexilrezorcina reaclioneazd cu acroleina in prezen\a acidului Prtr*rpirl "r.t"d.i, tricloroacetic gi a clorurii mercurice gi formeazd un complex colorat in roqu - violet a clrui absorbanld se misoard la lungimea de unda de 605 nm.

il[. 1 0.2,Determinarea mercaptanilor din aer l.Generalititi: in atmosferele industriale se ?ntAlneqte frecvent amestecul omologilor metil, etil, propil qi butilmercaptan (R - SH )la care se adaugd dimetilsulfura (CH3)2S qi
d

imetildisulfura (C H:)zSz. Mercaptanii se caracterizeazdprin mirosul respingdtor gi pdtrunzdtor,care poate fi perceput gi la concentralii foarte mici. Ei ac\ioneazd asupra sistemului nervos central putdnd provoca, la concentrafii mari, leginuri, convulsii, paralizie sau chiar moarte prin oprirea respira[iei.
2. Metode de determinare

# N
N

Principiul metodei: mercaptanii formeazd cu N,N- dimetil - p - fenitendiamina, in mediu acid gi in prezenla clorurii ferice, un compus colorat in ro$u. Intensitatea colora{iei compusului rezultat este propo(ionald cu
concentraf ia mercaptani I or.

& w

ilL l 0. 3.Determinarea l.Generalititi:

aldehidei formice aerul

Aldehidele prezente in

atmosferic rezult[ in mod obignuit prin oxidarea incompleta a hidrocarburilor. Din acest motiv, se poate considera c[ principala sursd de aldehide, in particular de aldehid[ formicd, o constituie transpofturile, gi indeosebi, motoarele cu aprindere prin compresie.

Aldehida formtca La temperaturi obignuita, aldehida formicd este un gaz incolor, inflamabil, cu miros caracteristic, detectabil la concentra[ii de ordinul 60 - 65 ppb. Principala caracteristicd a formaldehidei este ac[iunea iritanti asupra mucoaselor(ochi, nas, gAt) $i a

pielii.
2. Metode de determinare

s*r

lX

r,1,,:.:rii;$m*a;, :*r
X$"]tr{p..i,,.9n"q;.,.,v,il.

.{Jffit}
,

S,!0ict-!a '''ilid

!rts.:-{

s.:.q

*lri-#ry, :a..:':ll ,,:'@};

formaldehida, in prezen\a acidului sulfuric, reacfioneaz[ cu acidul cromotropic ai formeaz[ un complex colorat in roqu - violaceu, care are absorblia maximi la 580nm. Intensitatea culorii complexului este proporfional[ cu cantitatea de formaldehidd qi se m[soar[ colorimetric.

Principiul metodei

de

determinare:

ituids{<

IV. EVALUAREA INDICATORILOR

DE CALITATE A
SOLURILOR

POLUARIT

Solul este un amestec comPlex de componenli anorganici, materii organice,

organisme vii. Aceste componente sunt distribuite in trei faze

apd, aer

gi

(tabelul2)

Tabelul2. Solul

un sistem trifazic

Faza

'Ponddra
-rro,lumetric5. aProxima+ivd

Compozilia chimicd

Rolul

ToltnX- i}o/,

. -,,mate1=! - ''-,., . ,;

Faza bicomponent[ care inglobeaza:

"==ll

f i

ineral(anorg6h

c) :ar$i15,

lStP,P. oxizlPaluqi,4

scheletCtul solului t-i ,t ii - ....,i.iE..

'

A*iZi.d6;fier,;-Sllr r,i;

ffiaie.i'ili;:u.4ga
::=:lii.r:.::::::l
:

+l-dt*1,o

L'.::::]:.j

:.:::{ii: :.:::
:i:::::::]

::::

:"' :ii:":

LICHIDA

:::.: :..::,::1:=r,, rrl=: ..,--i . r.LN1;fi.Ji1r11

.i2!PI.B

hemiceluloze, lignin[ qi deriva{i, " proteine,'aminci'acizi si zaharuri, pectine, cerufi 9i Pigmenli , Apa din sol,care confine o varietate ,' de materiale(s6ruri minerale, ' compuqi organo - minerali, compuqi ': organici, gaze) dizolvate

R$fi.rezi1i1t-i . =',''.-'

;offfiow
ti:

r"t

'r

..=.]

t
.

Este principala sursfl prin care plantele absorb elementele nutritive ale

GAZ9ASX-}F%;'"1-' i'-1... Amestec aseminltor cu aerul

f ,.t' 'liJi
,"

'$,,,,, .','- =",",l:t

-

' :i

atmosferic. Spre deosebire de acesta, in aerul din sol con{inutul ,,,=f .l in COzeste mult mai mare(3' -':-' S"/o\,,iar cel de oxigen este mult

solului Umple spa{iul poros dintre particulele fazei

solide.

dintre componentele din faza solidS, lichid[ qi gazoasd "ornpt"*" pe suprafala Pdmdntului' conferd solului capacitateide a intrefine viafa plantelor existi se i, afarA ie componentele chimice care datoresc calitdtii solului, polulrii' urma in provin numeroase substanfe chimice care imbog[fesc solul 9i care anorganicf, organicd Ei au efecte nocive asupra 9i Substanfele poluante sunt de natur[

1"t".*ttrrtl.

rlqInreQuP-ll%L

activitalli biologice din sol, incetinind sau inhibdnd procesele de autopurificare.

IV.l. DEFINIREA $I CLASIFICAREA POLUARII SOLURILOR Solul este stiatul afdnat al scoarlei Pdmdntului, care impreun[ cu

atmosfera

invecinat6, constituie mediul de via![ ale plantelor' qi Solurile sunt sisteme deschise ,upur" unui schimb continuu de substanle energie Ei substanle cu atmosfera, hidrosfera qi biosfera' Solul este sediul de producere a elementelor nutritive necesare majoritalii poluanli' organismelor vii qi,in acelagi timp, receptorul unor cantitati mari de poluarea solului reprerinta rnoiifi"ur.u echilibrului natural al constituenlilor s[i, pentru cauzatd de introducerea unor substan[e sau energii potenfial d[un[toare ismele vii , bunurile materiale qj ullllzareq!g*q]!!onqE

Fiincipalele cavze ale poludrii solurilor sunt : gospoddrii, de pe descdicarea pe sol de reziduuri solide menajere provenite din menajere in str[zi, din pie[e agioalimentare etc. , precum qi deversarea de ape reziduale
I

scopul epurArii lor sau fertilizarii culturilor agricole. Utilizarea n[molurilor rezultate prin .puiu..u apelor reziduale urbane in agriculturd sau depozitarea lor la suprafafa solului poate, de asemenea , determina poluarea acestora. Nocivitatea reziduurilor solide qi

ii.f,ia. const6 , in special , in conlinutul lor organic putrescibil, in

germeni patogeni

virusuri qi parazitri intestinali. . tratareaterenurilor agricole cu substanle chimice in scopul fertilizdrii lor sau a combaterii dlundtorilor. Dac[ aceste substan{e se folosesc in mod ira{ional sau in exces, poate rezulta o poluare accentuat[ a solului, care se transferd 9i produselor alimentare, aerului, surselor de apd. . descdrca."u p" sol de reziduuri ( solide sau semisolide) provenite din activitdti poate industriale gi care conlin substanfe nocive sau toxice. Prin infiltrarea lor in sol se pot produce poiuu."u apelor subterane, sau prin spilarea lor de cdtre apele meteorice se irnpurifica apele de suprafald din apropiere. De remarcat cd solul poate fi contaminat 9i in mod natural, fie prin prezenta excesivd a unor microelemente (cum ar fi de exemplu seleniul ) generatoare de intoxicalii irr regnul animal,fie prin prezen[a unor plante direct otr[vitoare, sau care con{in produqi, a (unele c6ror introducere in'tantut alimentar se soldeaz[ cu efecte v[tdm[toare la animale substanle cu ac{iune fitodinamicd). Sursele de poluare a solului Pot fi : - directe -deversdri de reziduuri pe terenuri urbane sau rurale, ingrdg5mintele qi pesticidele aruncate pe terenurile agricole etc. ; 'indirecte -depunerea agenlilor poluanli evacuali ini(ial in atmosferd , apa ploilor contaminate cu agen(i poluanli ,,spdlafi"din atmosfera contaminat[, transportul agenlilor poluanfi, de pe un loc pe altul, prin vdnt,infiltrarea prin sol a apelor impurificate' Institutul de Cercetdri pentru Pedologie Si Agrochimie prin Laboratorul de Cercetdri pentru Prevenirea Si Combaterea Poludrii Solului a elaborat (1980) o clasificare a solurilor din punct de vedere al polu[rii. Criteriile avute in vedere pentru aceast[ clasiflcare au fost : natura, sursa qi gradul de poluare' Astfel, in func[ie de natura poludrii, poluarea solurilor se clasificd dupd cum
urmeazd'.

l. II. [I. IV.

in
solului:

poluare fizicd (simbolizatl prin PF); poluare chimic[ (simbolizata prin PC); poluare biologicd (simbolizatd prin PB); poluare radioactivd (simbolizatd prin PR) funclie de sursa de poluare, s-au diferenliat urmdtoarele tipuri de poluiri ale

1.

2.

poluarea prin lucrdri de excavare la zi (exploatlri miniere, balastiere, cariere etc.)- pentru care simbolul propus este Pa; poluarea prin acoperirea solului cu halde, sterile, gunoaie - simbol
propus Pb; 3. poluare prin deseuri Si reziduuri

anorganice (minerale, materii anorganice, inclusive metale, siruri, acizi, baze) de I a indu stri e(inclusiv

industria extractivd)

simbol propus Pc

4. pofuarea cu substantre purtate de vdnt (hidrocarburi, etilenS, amoniac, dioxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, de carbon, ai sulfului, compugi cu plumb etc) - simbol

5. poluarea cu materiale radioactive - simbol propus Pe; 6. poluarea cu deSeuri Ei reziduuri organice de la industriile alimentard gi ugoar6 - simbol propus Pf;

poluarea cu deSeuri Si reziduuri vegetale agricole gi forestiere - simbol

propus Pg;

7.

8.

poluarea cu dejeclii animale simbol propus Ph, 9. poluarea cu excremente umane simbol propus Pi; 10. poluarea prin eroziune Si alunecare - simbol propus Pj;

luarea prin sdrdturare

simbol

l!#

t,

12. poluarea prin

acidifiere - simbol propus Pl;

13. poluarea prin deficit sau exces de apd - simbol propus Pm; 14. poluarea prin exces salt corenle de elemente nutritive-simbol propus
Pn;

15. poluarea prin

compactare,

inclusive formarea de crust6- simbol propus Po; 16. poluarea prin acoperirea solului cu sedimente produse prin eroziune - simbol propus Pp;

17. poluarea cu

pesticide

simbol propus Pq; 18. poluarea cu ogenli patogeni contaminali (agen{i infec{iogi, toxino- alergenli)- simbol propus Pr. Clasificarea solurilor in funcfie de pradul de poluare (reducerea cantitativd gi/sau calitativd) a producfiei vegetale pe solul poluat fa[a de solul normal) este prezentatd in tabelul 3. Tabelul 3. Clasificarea solurilor in func(ie de gradul lor de poluare

Excesiv
de vedere al poludrii un sol se va nota, mai intdi' cu poludrii (de exemplu litera P (de la poluare), apoi cu litera mare corespunzdtoare naturii pB-poluare biologicai'apoi cu litera mic[ corespunzdtoare sursei de poluare (de exemplu in final cu cifra corespunzdtoare gradului de poluare (de exemplu PBr 2)'

in aceste condilii, din punct

PBrjgi,

destul de etapa actual[, poluarea solutui este aproape pretutindeni in lume din 900 000 hectare de accentuatS, iar in anum ite'zone este destul de intens6. tn Romdnia, fapt ce le face total poluate, sol agricol poluate chimic, 200 000 hectare sunt excesiv neproductive.

ln