Energia potenial de deformare specific. Energia potenial de modificare a volumului . Energia potenial de modificare a formei.

Energia potenial de deformaie

Ecuaiile de echilibru pentru un volum detaat din corp se exprim n funcie de tensiuni. Dar tensiunile sunt legate de deformaii specifice (ecuaiile constitutive) care la rndul lor sunt legate de deplasri (condiiile de compatibilitate). Aceasta impune rezolvarea unor ecuaii cu derivate pariale de ordinul doi care ofer aa-numita soluie exact. Astfel de soluii exacte se pot calcula ns numai pentru corpuri cu geometrii simple i pentru ncrcri i condiii la limit relativ simple La corpuri cu configuraii geometrice complexe i condiii la limit i de ncrcare generale, obinerea unor astfel de soluii este imposibil. Se recurge la soluii aproximative, bazate pe lucrul mecanic i energia potenial, i la metode variaionale care impun condiii mai puin stricte asupra funciilor care aproximeaz cmpul de deplasri. n cazul general de solicitare, cnd n seciunea transversal acioneaz eforturile N, T, Mi i Mt , energia de deformaie acumulat de o bar dreapt, n echilibru static, este

Al doilea termen din membrul drept al relaiei reprezint energia de deformaie acumulat datorit forelor tietoare, n care aria de forfecare Af = k f A, iar este factorul de forfecare Pentru o bar solicitat la ntindere

Pentru un arbore solicitat la rsucire

Pentru o bar solicitat la ncovoiere simetric pur,

Pentru o bar solicitat la ncovoiere simpl, nsumnd energia de ncovoiere i de forfecare), se obine

Considerndu-se procesul de deformare reversibil, ntregul lucru mecanic exterior sau ntreaga energie potenial de poziie a forelor exterioare se va transforma in energie potenial de deformaie, iar la descrcare, aceasta va fi restituit integral. Aadar, energia potenial de deformaie nu va depinde de modul n care sunt aplicate forele exterioare asupra corpului, ci numai de intensitatea lor final.

Energia potentiala de deformatie specifica

Energia potentiala de deformatie specifica (U1) se obtine din raportarea energiei la volumul aferent. Rezulta:

.
sau pe directiile principale 1, 2, 3:

(V.26)

(V.27)

Aceasta energie, n ipoteza solicitarii elementului numai cu tensiuni normale principale, se poate considera ca este formata din doua componente:

(V.28) U1V U1f - energie potentiala de deformatie specifica modificatoare de volum; - energie potentiala de deformatie specifica modificatoare de forma. Prin prisma componentelor energiei (V.28) se observa ca numai modificarea volumului are loc n conditiile unei stari de solicitare omogena de forma . Se constata ca aceasta conditie este ndeplinita de tensiunea normala octaedrica, (III.47), tensiune ce are aceeasi valoare si nclinare n raport cu directiile principale 1, 2, 3. Astfel, situatie n care tensiunea tangentiala octaedrica este nula. nlocuind n relatia (V.27) , rezulta: ,

(V.29) Cunoscnd U1 si U1V , din relatia (V.28) rezulta :

sau:

(V.30) Separarea energiei potentiale de deformatie specifica n energie potentiala de deformatie specifica modificatoare de volum si energie potentiala de deformatie specifica modificatoare de forma, corespunde descompunerii tensorului tensiunilor conform paragrafului (III.6), relatia (III.47), si descompunerii tensorului deformatiilor conform paragrafului (IV.3), relatiile (IV.30) , (IV.31). Prin urmare, rezulta ca tensorul sferic produce variatie de volum fara variatie de forma, iar tensorul deviator produce variatie de forma fara variatie de volum. n expresia (V.30), tinnd seama de invariantul starii de tensiune I1, si de relatiile (V.26) si (V.29), pentru un sistem de axe oarecare are forma:

(V.31)
Daca solicitarea pe directiile normale principale are o aceeasi valoare , din (V.27), respectiv (V.31) rezulta:

, si Caz particular

(V.32)

n cazul solicitarii de forfecare pura plana, evidentiata prin tensiuni , relatiile (V.29 si V.30), se obtine: , , .

Fig. V.6 Starea de forfecare pura

Rezulta:

(V.33)

Energia potentiala specifica de deformatie, pentru o aceeasi solicitare, se poate determina si numai functie de , relatia (V.26), n care:

Rezulta:

(V.34)
Din egalitatea relatiilor (V.33) si (V.34) rezulta:

(V.35)
Deoarece n starea de forfecare pura plana, tensiunile pe directiile 6 si 6', au aceeasi valoare cu tensiunea de pe directiile 1 si 3, dupa simplificare rezulta:

(V.36)