Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Se consider curba caracteristic a unui oel pe care n poriunea liniar se fixeaz dou puncte B i C, infinit apropiate.
Punctului C i corespund coordonatele ( ; ), iar punctului B, coordonatele (+d ; +d). Forele exterioare care solicit elementul (epruveta) efectueaz lucru mecanic care se acumuleaz ca energie de deformaie n element. Dac elementul are seciune constant de arie A, efortul axial trebuie s fie:
Prin trecerea de la punctul C la B cnd se poate considera c efortul axial N este constant (punctele sunt infinit apropiate), elementul se lungete cu:
Lucrul mecanic produs de fora exterioar egal cu efortul axial N, n domeniul comportrii elastice a materialului, conform principiului lui Clapeyron, se transform integral n energie de deformaie:
n domeniul n care sunt plasate punctele C i B, fiind valabil legea lui Hooke, se poate scrie:
Dac se integreaz ntre limitele 0 i , se obine expresia lucrului mecanic al forelor exterioare i implicit a energiei totale de deformaie nmagazinat n bar:
unde: V volumul barei (s-a considerat aria seciunii transversale, constant). Energia de deformaie specific (a unitii de volum) este:
Pentru un element la care aria seciunii nu este constant, energia total de deformaie se calculeaz cu relaia:
Dac pe intervalul de lungime l, bara are efortul axial N i rigiditatea EA constante, atunci pe acel interval, energia total de deformaie este:
Dac se neglijeaz tensiunile tangeniale, relaia este valabil i pentru solicitarea de ncovoiere pur. nlocuind expresia tensiunii normale la ncovoiere determinat cu relaia lui Navier
Sau n cazul general al barei cu seciune i moment ncovoietor variabil, expresia energiei de deformaie este:
Pentru stabilirea relaiei energiei de deformaie la torsiune, se pornete de la relaia energiei de deformaie stabilit la solicitarea axial, ns particularizat pentru torsiune:
Pentru o bar de seciune circular constant i lungime l, solicitat la torsiune, energia de deformaie are expresia: