Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA BOGDAN VODA, FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE, MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Energia oraganismu ui uman, mun!a si o"osea a

SUR#AT ALE$ANDRU, MASTERAT, MM%, ANUL I

Organismul uman trebuie studiat in ansamblul sau, ca un tot unitar. El este fomat din cellule si tesuturi. Organele sunt grupari de cellule si tesuturi care s-au diferentiat in vederea indeplinirii anumitor functii in organism. De exemplu, mana este oraganul principal in munca fizica, cu cel mai inalt grad de precizie si finite in munca. Organele interne sunt denumite viscere, pe cand celelalte formatiuni existentein organism formeaza soma sau partea somatica a corpului. Gruparea de organe, pentru a indeplini o functie fundamentala a organismului formeaza un sistem sau un aparat : sistemul muscular, sistemul nervos, aparatul respirator etc. Indiferent de pozitia sau activitatea corpului uman repaus, munca, concentrare omul dezvolta in permanenta energie, a carei valoare depinde de greutatea si dimensiunile corpului, precum si de sex. entru a putea reface energia consumata, organismul poseda un sistem de nutritie. !nul din procesele vitale in organism este ansamblu fenomenelor de transformare a energiei c"imice, primita sub forma alimentelor, in energie mecanica, in aparatul digestiv, alcatuit din tubul digestiv si glandele anexe # glandele salivare, ficatul care realizeaza sinteza glicogenului, avand functii biliare, metabolice si de reglare a diferitelor mecanisme din organism: pancreasul$ se realizeaza o transformare progresica a alimentelor, in urma careia principiile nutritive trec prin peretii intestinului in sange. %ransformarile sunt de doua feluri : %ransformari fizice: modificarea starii fizice a alimentelor # inmuiere, macerare, taiere $& %ransformari c"imice : desfacerea in compusi din ce in ce mai simpli sub actiunea sucurilor digestive.

%ransformarile c"imice incep in gura, sub actiunea salivei, continua in stomac sub actiunea sucului gastric si mai departe in duoden unde intervine bila secretata de ficat, si in intestine. 'e obtin produsi absorbabili si asimilabili care trec in mediul intern al organismului, respectiv in sange si in limfa, cea mai intensa absorbtie a substantelor nutritive se realizeaza la nivelul intenstinului subtire. Organismul omenesc se dezvolta si isi mentine vitalitatea asimiland deci principiile nutritive, numite si factori de nutritie, extrase din alimentele ce le consuma. Desi numarul alimentelor poate fi mare, variat, cu specific geografic, numarul principiilor nutritive este redus, format din : proteine, lipide, glucide, saruri minerale si vitamine. roteinele sunt componente de baza ale tuturor celulelor vii, alaturi de lipide, za"aride, vitamine, enzime, apa si saruri anorganice, formand impreuna un sistem complex in cadrul caruia se petrec o serie de reactii c"imice care asigura reproducerea, dezvoltarea si functionarea normala a fiintelor vii. 'unt componente ale structurilor celulare si au functii biologice fundamentale : enzimatice, "ormonale , imunologice. 'unt proteine unele substante cu puternica activitate biologica ale celulelor ca: enzimele, pigmentii respiratori, multi "ormoni si anticorpii. 'ubstanta contractila din fibrele musculare, din cilii si din flagelele organismelor inferioare, care poseda proprietatea de a transforma

energia c"imica in energie mecanica, este de asemenea o proteina. Ele intra in structura tuturor celulelor, si a(uta la cresterea si refacerea celulelor. )a aspect , la microscop , proteinele sunt subtiri , ca niste bastonase gelatinoase. In organele animale apar sub forma de musc"i , piele ,par . Ele se gasesc si in plante , in cantitati mai mici . %oate sunt amestecuri de compusi complecsi , continand carbon , "idrogen , azot , oxigen , uneori si fosfor , fier , iar de multe ori sulf . roteinele sunt principali constituenti ai corpului animalelor . Indeplinind o mare varietate de functii , se descopera o diversificare deosebita in alcatuirea lor . '-a demonstrat ca proteinele constituie partea cea mai insemnata din substanta uscata a celulelor . In corpul omenesc , *+ , din greutate se datoreaza proteinelor. -naliza lor elementara a fost facuta de c"imistul olandez Gerardus Io"annes .ulder # */01 - *//1 $ , extragandu-le din tesuturi animale si vegetale . -cesta le-a dat , in anul */2/ , la sugestia fostului sau profesor 3.3. 4erzelius , numele de proteine , de la grecescul 5protos5 , care inseamna primul , in prima linie . .ulder publica aceasta denumire in */60 # in unele tratate apare anul */62 $ , in limba olandeza , tradusa apoi si in limba franceza . 7ipidele sunt prezente 8n alimente dar 9i 8n corpul uman. rincipalul lor rol este de a furniza organismului energia necesar: unei bune func;ion:ri dar au 9i rol de transport al anumitor proteine, anumi;i "ormoni 8n s<nge. Ele intr: 8n constitu;ia tuturor membranelor celulare. 7ipidele formeaz: un grup eterogen de compu9i care au ca proprietate comun: insolubilitatea 8n ap: 9i solubilitatea 8n solven;i organici. 7ipidele au urmatoarele roluri :

rol energetic: *g lipide elibereaz: =,2 >cal #glucidele 6>cal?g, proteinele 6,+ >cal?g$ transportul vitaminelor liposolubile acizii gra9i polinesatura;i sunt precursori ai unor substan;e cu importan;: fiziologic: sau farmacologic:: prostaglandine, tromboxanii, leucotrienele rol structural: intr: 8n constitu;ia membranelor celulare rol de izolare: sfingomielinele asigura izolarea electric: a neuronului, lipidele de rezerv: asigur: izolarea termic: a organismului, lipidele din lo(ele perirenale asigur: izolarea mecanic: a rinic"ilor.

7ipidele alimentare apar sub dou@ forme:


lipide AascunseB, respectiv lipidele din compozi;ia alimentelor 9i lipide AvizibileB, reprezentate prin gr:simile alimentare utilizate la preg:tirea alimentelor sau consumate ca atare #uleiurile, untul, untura, margarinele$.

7ipidele din compozi;ia alimentelor, deci lipidele AascunseB, reprezint: cca C0, din aportul zilnic de lipide, aduc<nd 8n alimenta;ie acizi gra9i satura;i 8n detrimentul acizilor gra9i polinesatura;i. Glucidele sunt alcatuite din carbon, oxigen si "idrogen, prin ardere furnizeaza organismului energie 6, * calorii?gram, ca si proteinele. )"iar daca absenta sau insuficienta de glucide poate fi suplinita de proteine sau lipide, conseintele sunt negative, deoarece in lipsa glucidelor, de

exemplu, lipidele arse duc la formarea corpilor cetonici, care sunt substante toxice. De aceea, este necesar ca glucidele sa reprezinte minumun *0 , din valoarea carbonica a ratiei alimentare. 'arurile minerale aflate in alimente sub forma de fosfati, carbonati, bicarbonati, cloruri se dizolva in apa aflata in organism, indeplinind rolul important de biocatalizatori in mentinerea unei anumite concentratii a mediului intern, un rol plastic si au o contributie in activitatea unor "ormoni si enzime. Ditaminele reprezinta un grup de substante organice naturale, necesare organismului #desi in cantitati mici$, pentru realizarea in conditii optime a unor procese metabolice esentiale. Ditaminele, prin moleculele lor, nu elibereaza energie si nu au nici roluri plastice, insa sunt esentiale in generarea acesteia. Deoarece ma(oritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, acesta trebuie sa le primeasca prin dieta #fie ca atare, fie sub forma de provitamine$. Exista *2 vitamine esentiale #lipsa lor afecteaza functionalitatea normala a organismului$: -, ), D, E, E, tiamina #4*$, riboflavina #41$, niacina #42$, acidul pantotenic, biotina, vitamina 4C, vitamina 4*1, acidul folic. Functiile vitaminelor sunt complexe, incluzand aici: functie de "ormoni sau "ormon-li>e #vitamina D$, antioxidanti #vitamina E$, rol in cresterea si diferentierea tisulara #vitamina -$ si lista poate continua. Ditaminele sunt grupate in doua categorii #aceasta clasificare fiind utila mai mult din punct de vedere nutritional$: - liposolubile #-, D, E, E$, acestea depozitandu-se in tesuturi liposolubile si in ficat - "idrosolubile #), , 4$ pe care organismul le foloseste imediat, altfel se pierd prin urina. 'ingura vitamina "idrosolubila ce poate realiza depozite este vitamina 4*1 #la nivel "epatic$, aceste depozite mentinandu-se ani de zile. Ditaminele liposolubile sunt solubile in lipide si insolubile in apa, iar utilizarea #digestia si absorbtia lor$ depinde de capacitatea organismului de a procesa lipidele alimentare. Ditaminele "idrosolubile se absorb in proportii mari din tubul digestiv, insa au nevoie de prezenta acidului clor"idric in sucul gastric. Excesul lor este eliminat urinar, organismul nerealizand, cu o singura exceptie, de(a amintita, depozite #in caz de insuficiente, carentele lor apar foarte repede$. -nsamblul proceselor de asmilatie si dezasimilatie care se desfasoara intr-un organism viu, -vand ca rezultate mentinerea vietii poarta denumirea de metabolism. -cesta se poate asemana cu un proces de ardere lenta, intrucat consuma oxigen ce a(unge in celule prin sistemul respirator si prin sange.

In cadrul ciclului metabolic, energia c"imica potentiala a alimentelor ingerate, sub influenta oxigenului, se transforma in energie mecanica si calorica. rincipiile nutritive, obtinute prin transformarea progresiva a alimentelor in cadrul aparatului digestiv, trec in sange prin peretii intenstinelor, de unde apoi, a(ungand in ficat, se constituie in rezerve de energie care la nevoie pot sa treaca din nou in sange, sub forma de glucoza. %oate aceste transformari metabolice au loc printr-un proces de ardere lenta ce se desfasoara in prezenta oxigenului. )aldura dega(ata este corepsunzatoare metabolismului bazal, adica acelui consum energetic necesar pentru a asigura functionalitatea de baza a organismului si intretinerea vietii celulare. Energia mecanica este corespuncatoare metabolismului de effort si este generata de activitatea fizica, care depinde de intensitatea si natura muncii prestate. 'ursa energetica cea mai importanta pentru transformarea energiei c"imice a alimentelor in energie mecanica, o reprezinta glucoza si combinatiile fosforice care au loc in prezenta oxigenului si care sunt asigurate sistemului muscular prin irigatie sanguina. In stabilirea necesitatilor energetice ale omului se are in vedere consumul de energie atat la nivel bazal cat si pentru munca. Fiziologic este corect, dar ergonomic nu, deoarece ergonomia are ca lege specifica asigurarea reproductiei fortei de munca de la o zi la alta, in consecinta trebuie stabilita necesitatea de energie prin conditii alimentare corespunzatoare efortului depus, specific fiecarei profesiuni. -tat necesitatile cat si consumul de energie umana se masoara in >ilocalorii. #Ecal$ )onsumul de energie umana se masoara in mod indirect, pe baza raportului cunoscut dintre metabolism si consumul de oxigen. -rderea unui litru de oxigen in organismul uman corespunde unei transformari energetice medii de 6,/ Ecal. -casta cantitate poate denumirea si de valoare calorica a oxigenului. rodusul intre valoare calorica a oxigenului si cantitataea de oxigen cosnumata reprezinta cosnumul energetic in Ecal. )onsumul total de energie se compune astfel : ErGEmbHEdaHEmap # Ecal$ ErGconsum total de energie& EmbGconsumul de energie calorica in timpul metabolismului bazal& EdaGcosnsum de energie pentru digestie, procese de asmilare si activitati extraprofesionale # spalat, imbracat, mers$&

EmapGconsumul de energie necesar metabolismului din timpul activitatilor profesionale. Oboseala este o scadere, o diminuare reversibila a capacitatii de functionare a unui organ sau a unui organism ca urmare a unei activitati depuse. Ea este o consecinta fireasca a efortului # fizic sau intelectual$ depus de individ timp mai indelungat pentru executarea unor sarcini de munca. Ea se concretizeaza in diminuare sau tendinta de diminuare a capacitatii de munca a omului. Oboseala nu este o stare patologica, ea are urmari cu caracter temporar asupra individului, asupra capacitatii de munca a acestuia. Oboseala reprezinta un fenon de prevenire a epuizarii capacitatii de munca si nu epuizarea ca sare a rezervelor de energie ale organisumului. rincipala carcteristica a oboselii este reversibilitatea. In urma solicit:rilor organismului de c:tre activitatea uman: apare o stare de oboseal:. 'tarea de oboseal: are o baz: obiectiv: determinat: de consumul de energie 8n timpul activit:;ii, urm<nd ca aceasta s: fie compensat: prin alimenta;ie 9i odi"n:. Ea 8ndepline9te o func;ie de protec;ie a organismului semnal<nd individului respectiv c: au fost atinse limitele de solicitare pe care organismul nu le poate dep:9i. )auzele care determin: oboseala sunt: 7egate de factorul uman #deficien;e de ordin fiziologic, la nivelul proceselor 9i calit:;ilor psi"ice, st:ri afective negative$ 7egate de ma9in: #caracteristicile func;ionale ale utila(ului, starea utila(ului, c<mpul semnalelor de control 9i reglare, gradul de automatizare$ 7egate de caracteristicile mediului #temperatura, zgomot, umiditate, mediul social$

7egate de sarcina de munc: #regimul de munc:, monotonia muncii, suprasolicitarea, responsabilitate 8nalt:$ Formele oboselii: Oboseala muscular: Oboseala senzorial: Oboseala vizual: Oboseala auditiv: Oboseala general: Oboseala nervoas: Oboseala mintal:

Oboseala cronic:

Deci, oboseala se reduce la 1 forme: muscular: 9i nervoas:. Depistarea factorilor generatori ai oboselii presupun o studiere atent: a muncii, iar 8nl:turarea cauzelor oboselii impune cunoa9terea riguroas: a modului 8n care diferi;i factori de natur: fizic:, psi"ic: sau nervoas: se recupereaz: asupra poten;ialului de munc: al omului. .etodele de investigare 9i evaluare a oboselii se 8mpart 8n metode directe 9i indirecte. .etodele directe se folosesc pentru determinarea oboselii musculare cu a(utorul unor aparate speciale. Dintre metodele indirecte amintim m:surarea produc;iei, deoarece aceasta depinde de un num:r important de al;i factori ca de exemplu, interesul pentru c<9tig, condi;iile sociale 9i elementul psi"ologic de munc:. -pari;ia oboselii poate fi am<nat: 8n anumite limite, iar dup: ce a ap:rut poate fi atenuat: prin: Jeglementarea duratei zilei de munc:, a duratei s:pt:m<nii 9i a concediilor de odi"n:

Organizarea corect: a regimului de munc:, a pauzelor de odi"n: 9i prin organizarea muncii 'tresul este situa;ia 8n care buna stare a organismului sau integritatea sa fizic: 9i psi"ic: este amenin;at:, persoana neav8nd la dispozi;ie r:spunsuri gata fabricate pentru a reduce amenin;area. O situa;ia devine stresant: 8n urm:toarele condi;ii: 2 Factorii ce provoac: oboseala sunt: )ondi;iile de munc: )ondi;iile de mediu 'olicit:ri numeroase 'ubiectul se simte amenin;at 'ubiectul este izolat 'ubiectul este 8mpiedicat s:-9i desf:9oare activitatea

Condiii de munc sunt:

Durata zilei de munc: conform legisla;iei nu va dep:9i / ore 8n cazul de 60 ore pe s:pt:m<n: Jegimul de munc: presupune organizarea activit:;ilor 8n mai multe sc"imburi, pentru 8ntreprinderile de prelucrare se practic: activit:;i 8n 1-2 sc"imburi 8n perioad: de sezon Gradul de intensificare al muncii se reglementeaz: de normele de produc;ie sau de timp 8n vigoare 9i vor corespunde nivelului organizatoric, tipului produc;iei, etc. Experien;a 8n munc: 9i cerin;ele te"nice vor determina categoria din care face parte executantul, categoria activit:;ilor va corespunde categoriei tarifare a muncitorului Kivelul organizatoric al procesului de munc:

'tabilirea regimului ergonomic de munca si odi"na consta in gasirea, pentru fiecare gen de activitate, a unor corelatii si alternante optime intre durata perioadelor de munca, durata pauzelor pentru odi"na, numarul, continutul si momentul introducerii acestor pauze, in asa fel incat sa se asigure obtinerea unei eficiente sporite a activitatii omului, un inalt grad al productivitatii muncii.