EVOLUTII ALE ANTROPOLOGIEI LINGVISTICE Domeniul antropologiei lingvistice a ost o!iectul unor trans ormari consi"era!

ile #n ultimele "ecenii$ Cursul "e ata urm%rete pre&entarea principalelor tr%s%turi ale acestor trans orm%ri$ In locul unei pre&ent%ri e'(austive a trecutului acestui "omeniu) autorul a optat pentru evitarea unor elemente stereotipe ale stu"iului antropologiei lingvistice) ca "e e'emplu a!or"%rile teoretice) "escriptive care ar i putut consoli"a aspectele te(nice ale anali&elor onemice) istorice) care ar i ost "e natur% s% "etermine reticena a% "e continuarea lecturii$ Proiectul este conceput ca un raport asupra cercet%rilor contemporane #n "omeniul lim!ii i culturii$ Acesta ace re erire la cercet%rile personale "ar i ale altor cercet%tori in "omeniul antropologiei, lingvisticii, sociologiei, filozofiei, etnomuzicologiei, lingvisticii aplicate, folclorului i comunicrii$ C(iar "ac% unii "intre acetia) la care m*am re erit pe parcursul lucr%rii) nu se consi"er% specialiti ai "omeniului) cercet%rile lor urni&ea&% elemente importante #n stu"iul lim!ii ca enomen socio*cultural$ Ceea ce le "% consisten%) sunt practicile comunic%rii ca orm% a culturii "e iecare &i) care sunt m%sura orei pe care lim!a oare ca instrument al comunic%rii) i nu ca oglin"% a realit%ilor sociale$ A!or"area istoric%) logic% sau etic% ce se va "esprin"e "in acest proiect este comun%) mai "egra!%) antropologiei) i mai puin lingvisticii) care se a"resea&% politicii "e repre&entare i e ectelor sociale ale cercet%rilor lor$ E'perienei "e stu"ent) tra"uc%tor) cercet%tor i) mai apoi "e pro esor i s*a a"%ugat curio&itatea) pl%cerea "e a #nv%a i #nelege enomenul lingvistic i laturile sale socio pro esionale) "ar i componenta sa cultural% #n "e&voltare in"ivi"ual% i macrostructural%$ Obiectul antropologiei lingvistice Aceasta carte porneste "e la pre&entarea antropologiei lingvistice ca "isciplina "istinct%) cu acoperire relativ stramta "ar "inamic%) ce merit% sa ie stu"iat% pentru reali&%rile ei "in trecut ca i pentru vi&iunea asupra cercetarilor inter"iciplinare "e viitor$ Stu"iile asupra naturii lim!ii) ca instrument "e "e&voltare sociala si e'ercitiu "e practica culturala) "au sens tra"itiilor trecute si curente in "omeniul stiintelor umaniste si sociale "esc(i&an" noi ori&onturi asupra relatiei "intre lim!a si cultura$ Antropologia lingvistica) isi trage seva "in cele "oua "omenii asociate in "enumirea sa+ lingvistica si antropologie "e&voltan" o i"entitate intelectuala proprie "omeniului sau "e stu"iu asupra lim!ii ca practica sociala si culturala$ Stu"iul lim!ii "in punct "e ve"ere antropologic are menirea "e a in luenta stiintele umaniste in mo" unic si creativ$

1.1 Definitie Domeniul avut in ve"ere "e proiectul pre&ent este "e numit) ie antropologie lingvistica, lingvistica antropologica sau etnolingvistica$ Acesta "in urma s*a !ucurat "e o oarecare popularitate in SUA anilor ,-*.- /Olmste" 01.-2 Garvin an" Riesen!erg 01.34) si a"optat in Europa continentala$ pre erence) up to recentl5) in Continental Europe or 6et(nolog57 an" its cognates over 6ant(ropolog5$7 Optiunea pentru "enumirea "e antropologie lingvistica are in ve"ere stu"iul lim!ii si culturii "in punct "e ve"ere antropologic$ Domeniul este "e init "e 85mes /019:+ 3;;4 ca 6stu"iul lim!ii si al e'primarii in conte't antropologic7/the study of speech and language within the context of anthropology$74$ Stu"iul "e ata priveste limba ca sursa de cultura iar exprimarea ca practica a culturii$ Domeniul a starnit interesul cercetatorilor pentru toate lim!ile europene$ <alino=s>i oloseste etnolingvistica pentru a "enumi "omeniul in lucrarile sale "e inceput e'priman" 6 nevoia "e ela!oarare a unei teorii etno*lingvistice pentru structurarea si relationarea inter"isciplinara a cercetarilor in "omeniul lingvistic si etnogra iei$7 Un "omeniu inter"isciplinar ca cel al antropologiei lingvistice se !a&ea&a si "e&volta meto"ele "e cercetare speci ice celor "oua "omenii asociate avan" "rept scop "e&voltarea intelegerii aspectelor pluri si inter"isciplinare ale lim!ii ca set "e practici culturale in comunicare$ Acestea implica repre&entari inter*psi(ologice /intre in"ivi&i4 si intra* psi(ologice /la nivelul aceluiasi in"ivi"4 ale or"inii sociale in ela!orarea actelor sociale$ La inceputul secolului trecut) cercetarile asupra teoreti&arii lim!a?ului ca instrument al culturii antropologice au i"enti icat structuri lingvistice cu caracter etnogra ic ancorate in realitatea umana si sociala ime"iata$ Acestea au pus vorbitorii in centrul stu"iilor ca actori in context social a"ica interactionan" in ca"rul comunitatilor "e asteptari) cre"inte) valori umane$ Ceea ce "i erentia&a antropologia lingvistica ata "e alte "iscipline "in acceasi arie stiinti ica) cum ar i "ialectologia) socio*lingvistica /8u"son 01@-4 este cercetarea lim!a?ului ca sursa "e sim!oluri cu speci ic social si cele ale repre&entarilor in"ivi"uale$ Aceasta a!or"are "esc(i"e posi!ilitati "e cercetare ale unor pro!leme speci ice "omeniului antropologiei cum ar i politicile "e repre&entare) constituirea autoritatii) politica repre&entarii) constituirea autoritatii) legitimarea puterii) !a&ele culturale ale rasismului) si ale con lictelor rasiale) procesele sociali&arii) constructia culturala a in"ivi"ului) /sinelui4) structura emotionalului) relatia "intre ritual si orme ale controlului social) relatia "intre cunoastere si cognitie) per ormanta artisitica si politica consumului estetic) contactul cultural si sc(im!arile sociale) etc$ Antropologia lingvistica este a"esea pre&entata ca una "intre cele patru ramuri ale antropologiei /celelalte iin" ar(eologica) !iologica A i&ica) si cea socio*culturala4 Antropologia lingvistica e'aminea&a lim!a prin prisma antropologiei) a"ica capacitatea acesteia "e a transmite si repro"uce cultura ) relatia "intre structurile culturii si "i eritele orme "e organi&are sociala) si rolul con"itionarii materiale in cultura$

E'istenta antropologiei lingvistice ca "omeniu "e stu"iu in"epen"ent) se ?usti ica in masura in care aceasta isi asigura stu"iul speci ic prin in ormatii "e tip antropologic) "ar acestea nu sunt "eterminante in re&ultatele o!tinute$ Antropologia lingvistica stu"ia&a lim!a ca set "e practici care ?oaca un rol esential in me"ierea si i"eilor si a aspectelor materiale ale e'istentei umane care "etermina un mo" particular "e e'istenta$ Tocmai acest aspect "inamic al lim!ii este acela care con era antropologiei lingvisitce un loc unic intre stiintele sociale$ /Durante) A$4 1.2 Studiul practicilor lingvistice Ca "omeniu al cunoasterii) antropologia lingvistica isi un"amentea&a stu"iul pe rolul cuvintelor in comunicare si pe non*neutralitatea legaturii "intre semnul lingvistic ca repre&entare a lumii si legatura propriu*&isa cu lumea$ Acestea sunt olosite in mo" constant pentru reconstructia a initatilor si "i erentierilor culturale$ A!or"area structuralista in lingvistica) antropologie si alte stiinte sociale) este ?usti icata "e aptul ca o !una parte a interpretarilor se !a&ea&a pe procesul "e comparare pentru intelegerea si interpretarea "i erentelor$ Antropologia lingvistica isi a"uce contri!utia stiinti ica la evi"entierea "i erentelor nu numai in co"urile sim!olice care le repre&inta$ Aceste "i erente nu se mani esta "oar in inlocuirea unui sunet cu alt sunet) /poaleAvsAfoale4 sau a unui cuvant cu alt cuvant$ Di erentele se mani esta si la nivelul actului concret al e'primarii ver!ale) ca "e e'emplu) com!inarea cuvintelor cu actiunele) su!stituirea cuvintelor prin actiuni$ Structuralismul ne invata "e asemenea) sa ne in"reptam atentia catre ceea ce ramane nee'primat) catre posi!ilele intre!ari sau raspunsuri) catre tacerea e'presiva$ /Basso 01;32 Bauman 01@:4$ Atunci can" ne concentram asupra a ceea ce se e'prima) C(en =e t(in> a!out =(at is sai" in contrast =it( =(at is not sai") =e set up a !ac>groun" against =(ic( to evaluate t(e sai" /T5ler 01;@4$ But (o= =i"e an" (o= "eep s(oul" =e searc(D 8o= man5 levels o anal5sis are su icientD Oamenii sunt singurele apturi care constienti&ea&a capacitatea lor "e gan"ire$ Aceasta capacitate este strans legata "e repre&entarea sim!olica care generea&a acultatea lim!ii$ Dar lim!a este mai mult "ecat un instrument re le'iv care "a sens gan"urilor si actiunilor noastre$ Aceasta ne ne permite sa interactionam intr*un spatiu care a ost mo"elat si pregatit pentru noi) intr*o lume in care anumite "istinctii sunt mai importante "ecat altele) o lume in care iecare optiune a noastra este o legatura intre ceea ce e'ista "e?a si ceea ce va i$ Salutul) "e e'emplu) poate lua orma unei intre!ari) ca in lim!a engle&a$ /6(o= are 5ouD74$ In alte societati) salutul poate cuprin"e intre!ari) ca "e e'emplu in lim!ile pan poline&iene acesta consta in intre!area+ Un"e mergiD /Eirt() 01;34$

Eenomenul lingvistic "e mai sus poate i evaluat "in multe puncte "e ve"ere$ Aceste intre!ari sunt ormulaicD Daca "a) raspunsul lor are vreo pon"ere comunicationalaD Acest sc(im! "e rutina intre interlocutori) "e&valuie in ormatii "espre participantiD De ce se saluta oamenii) in on"D Cum "e au a?uns sa stie can" sa salute) pe cine) sau can"D Asemanarile) "i erentele "e salut intre varietatile "e lim!a) graiuri) si tipuri "e intalniri sunt in masura sa e'prime ceva "espre cel care vor!este si "espre cel caruia acesta i se a"resea&aD Cu toate ca antropologia lingvistica oloseste meto"e "e cercetare etnogra ice) acestea capata speci icitatea "omeniului$ De asemenea) practicile scrisului) a"ica mo"alitatile in care e'primarea si alte activitati cu caracter sim!olic) pot "eveni o!iectul anali&ei si mai apoi argumentarii) prin mi?locirea unor conventii "e scriere sau te(nologii noi$ <eto"e "e cercetare sunt "e natura sa cree&e tensiuni creative intre teorie si practica) a"ica sa "e ineasca unicitatea "omeniului$ Unicitatea antropologiei lingvistice re&i"a in interesul ata "e vor!itori) ca actori sociali) in lim!a?ul acestora) ca sursa si pro"us al interactiunii sociale in comunitatile lingvistice care repre&inta entitati reale "ar si imaginare) in acealasi timp) si care sunt mo"elate si negociate in permanenta prin actul "e vor!ire$ Domeniul antropologiei lingvistice "eriva "in lingvistica structuralista) "ar "in alta perspectiva$ Gramatica teoreti&ea&a com!inarea elementelor lingvistice componente ara inteles /phoneme4 si tran ormarea lor in componente cu inteles /morfeme4 care la ran"ul lor se concreti&ea&a in cuvinte) ra&e) propo&itii$ Teoria lingvistica structuralista ace legatura intre sistemul a!stract al lim!ii si lim!a propriu*&isa prin structurarea enomenelor lingvistice a!stracte relevante teoretic$ Aceasta structurare a lim!a?ului contri!uie la intelegerea nu numai proprietatilor lingvistice ormale si "e continut ale lim!ii la nivel in"ivi"ual si colectiv) ci si gan"irea umana in termeni lingvistici$ In sc(im!) antropologia lingvistica poate i "e inita cu o inspirata meta ora olosita Toni <orrisonFs /011,4 ca Glimba ca masura a vietii noastre7$ Antropologia lingvistica se concentrea&a asupra per ormantei lingvistice si a "iscursului situational) asupra capacitatii lim!ii "e a crea "i erentieri intre grupuri) in"ivi"ualitati) i"entitati) pro!an" a irmatia potrivit careia lim!a este cel mai puternic si e icient instrument intelectual "e&voltat "e om$ Una "intre cele mai importante unctii ale lim!ii este aceea a "e re lectare a lumii$ <ic(ael Silverstein /01;9!) 01@0) 011:4 scoate in evi"enta capacitatea lim!ii "e a re lecta evolutia antropologica a propriei structuri prin lim!a?ul comun) "e iecare &i$ Antropologi ca Boas) <alino=s>i au evi"entiat capacitatea lim!ii "e a interpreta evenimente o!serva!ile etnogra ic$ Doar cercetarea lim!ii) a evolutiei ei ne inga"uie sa locali&am si sa intelegem evenimente "in evolutia unei natii care motivea&a "irectia "e&voltarii acesteia$

Stu"iul etnogra ic al lim!ii presupune per ectionarea acelor instrumente "e evaluare a interactiunii umane pe plan lingvistic) care sa permita perceptia corecta a semni icatiilor) intelesurilor) sensurilor pe care comunitatea lingvistica avuta in ve"ere le mani esta in con"itii "e interactivitate$ Se olosesc inregistrarile au"io) vi"eo) "ar si alte instrumente "e anali&a speci ica) mult mai so isticate$ Anali&a lingvistica "in punct "e ve"ere antropologic presupune) "ivi&area lu'ului "e e'periente lingvistice in unitati care sa permita o corespon"enta !iunivoca intre o!iectivele cercetarii si cele ale comunicarii$ Concepte cum ar i mor emele) propo&itiile) ?ocul "e cuvinte) si altele nu pot i intelese in a ara unei anumite para"igme a cercetarii$ Stu"iul "imensiunilor intelegerii umane) criteriilor "e evaluare au in"reptat atentia asupra "ialogului pe care unii teroreticieni il consi"era punctul "e intersectie intre interactiunea umana si ortele sociale care operea&a "incolo "e aceasta$ Pierre Bour"ieu /011-2 Bour"ieu an" CacHuant 01134 consi"era ca orice "ialog uman este pre*"e init "e relatiile rasiale) gen) clasele sociale$ Nici un stu"iu "e antropologie lingvistica nu va contesta rolul me"iului social glo!al$ <icrostructurilor sociale corespun" enomenelor linvistice anali&a!ile cu a?utorul mi?loacelor "e stu"iu speci ice+ inregistrarile au"io vi"eo) transcrierile letrice care ac o!serva!il tipul "e relatie sociala me"iat "e "iscursul social si institutional$ Sta!ilirea cu "i icultate a a acestor legaturi nu este "ova"a precaritatii teoretice$ Ceea ce ar putea aparea ca iin" un (an"icap teoretic) se "atorea&a) "e apt) unor stu"ii stu"ii empirice "iscuta!ile$ A irmatia potrivit careia) Gsc(im!urile lingvistice contin intot"eauna un potential act "e putere7 /Bour"ieu an" CacHuant 0113+ 0,.4 semni ica aptul ca lingvistii pot ignora "etaliile pro"ucerii unor ast el "e acte$ Cunosterea clasei sociale "in care ac parte participantii la "ialog) me"iul amilial) sau genul) urni&ea&a "oar o parte a constructului$ Asa cum Susan Gal /01@14) respinge i"eali&area 6lim!a?ului emeii7 si implicit cultura "istincta a acesteia) si promovea&a ipote&a unor practici lingvistice care "i erentia&a emeile apartinan" unor clase sociale sau grupuri etnice "i erite) ranging rom accommo"ation to opposition) su!version) re?ection or reconstruction o reigning cultural "e initions7 /Gal 01@1+ ,4$ Vor!in" "espre gen) vor!ire) putere) Gal sugerea&a ca este necesar sa i"enti icam ce anume construieste puterea in e'primare$ Puterea se e'prima "i erit) in culturi "i erite$ Pentru antropologia lingvistica) notiunea "e putere se e'prima prin practici lingvistice "i erentiate in unctie "e gen) clasa sociala) grup etnic$ Aceasta "istri!utie nu se poate i"enti ica in mo" simplist) e'clusiv) pe !a&a "ominatiei ori (egemoniei lingvistice$ Antropologia lingvistica stu"ia&a "imensiunile e'pimarii care pot i i"enti icate prin stu"iul atitu"inii pe care vor!itorul il a"opta prin asocierea anumitor cuvinte) taceri)

gesturi in unctie "e conte't$ Consecinta acestei po&itii programatice este i"enti icarea multitu"inii "e cai prin care e'primarea "evine un act social si o!iect al constrangerilor sociale$ Stu"iul antropologic al lingvisticii permite perceptia asupra mo"ului in care lim!a?ul si e'primarea in luentea&a socialul) lumea) umanitatea$ 11.3 Raportul dintre antropologia lingvistica si alte discipline De&voltarea antropologiei lingvistice este strans legata "e stu"iile "e olclor) cercetari in "omeniul per ormantei) /Bauman 01;.2 01;;2 01@92 Bauman an" Briggs 011-2 01132 Briggs 01@@2 85mes 01@04) ilologice) e"ucatie$ /Coo>*Gumper& 01@92 8eat( 01@:2 Sc(ie elin an" Gilmore 01@92 Scollon an" Scollon 01@02 Scri!ner an" Cole 01@04) sociologie cognitiva) /Cicourel 01;:4) sociologie interactiva) interactional sociolog5 /Go man 0190) 019:) 01;3) 01;,) 01@04) cognitie sociala) /8utc(ins 011.2 Lave 01@@2 Lave an" Cenger 01102 Rogo 011-2 Rogo an" Lave 01@,4) ac(i&itia lim!a?ului "e catre copii) /Oc(s an" Sc(ie elin 01@,2 011.2 Sc(ie elin an" Oc(s 01@94$ Stu"iile "e antropologie lingvistica sunt "e asemenea) im!ogatite "e cercetarile in psi(ologie$ Americanii <ic(ael Cole si Iames Certsc( au a"us in atentia pu!licului stu"ii ale scolii "e stu"ii socio*istorice "in Rusia) con"use "e Lev V5gots>5$ Acestea contri!uie la sporirea interesului ata "e contri!utiile teoretice ale cercetatorilor rusi Russian in special ale criticului literar <i>(ail Ba>(tin si a cercului acestuia$ /Ba>(tin 019@) 01;:) 01@0a2 Clar> an" 8olHuist 01@,2 Cole an" Gri in 01@92 VolosJinov 01;:2 Certsc( 01@.a2 01@.!2 01104$ Cateva "in conceptele intro"use "e acestia) ca "e e'emplu activitate) vor!irea in"irecta) "iate&a) (eteroglossia) au capata un rol important in mo"elele contemporane ale utili&arii lim!a?ului$ <eto"ologia "e cecetare in "omeniul etnogra iei au a"us) "e asemenea) posi!ilitati suplimentare "e investigare si interpretare a a actorilor sociali /Gar in>el 01;34$ A!or"area enomenologica isi a"uce) "e asmenea) contri!utia) la reconstituirea culturii comunicationale in societate$ Bunaoara) principiile etno*meto"ologice) structura sociala nu este o varia!ila in"epen"enta) "e sine statatoate) ci pen"inte "e practicile e'terioare) care se e'prima su! orma categoriilor sociale GstatutFsau Grol7 /Cicourel 01;34 sau Ggen7$ Structura sociala este un pro"us evolutiv al interactiunii) in care actorii sociali pro"uc cultura prin tipurile speci ice "e intelegere si comunicare$ Cu alte cuvinte) mem!rii societatii se ac responsa!ili pentru constructia propriei culturi prin mo"ul in care isi olosesc lim!a in scopuri practice$ <eto"ele "e cercetare speci ice in acest "omeniu presupun o!servarea si evaluarea tipurilor "e interactiune sociala si pro esionala) ca "e e'emplu comportamentul lingvistic si semiotic "e &i cu &i) tipologia ver!ala in relatiile "e prietenie) "e amilie) pro esionale$ Registrul semiotic /gesturi) atitu"ini) arti acta) ormatul "ocumentelor) etc4 constituie) "e asemenea) o importanta sursa "e stu"iu etnologic$ Anali&a conversatiei) "e e'emplu) repre&inta meto"a prin care s*au acut "i erentieri si clasi icari ale tipurilor "e relatii sociale in ve"erea anali&ei antropologice$

O alta sursa si meto"a "e stu"iu o repre&inta teoriile re eritoare la constituirea culturii "e iecare &i+ teoria practica a lui Bour"ieu /01;;) 011-4) teoria stucturalista a lui Ant(on5 Gi""ens /01;1) 01@,4) te(nologia cunoasterii ca te(nologie a puterii a lui <ic(el Eoucault /e$g$ 01;:) 01;1) 01@-a) 01@@4$ Lucrarile lui Bour"ieu) in mo" special) se remarca pentru critica culturii ca sistem rational constituit "in cre"inte) sau organi&at pe !a&a "e reguli "e ierar(i&are$ El su!linia&a importanta sociali&arii si a e'perientei "e viata in categori&area si temati&area sociala$ Aceasta perspectiva) care urmareste integrarea teme 8ei"eggeriene a primatului e'istentei personale in stiintele sociale tra"itionale) urni&ea&a acel mo"el al interactiunii si participarii sociale "e tip rutinar) !a&at) pe inconstient) nici"ecum pe cunoastere rationala) o!tinuta prin procesul cognitiv$ Potrivit vi&iunii lui Gi""ens) agentii sociali si structurile sociale constituie procese repro"uctive temporale si spatiale prin care societatea asigura resursele pentru organi&area vietii sociale ale mem!rilor sai) in vreme ce acestia le olosesc pentru perpetuarea acestora$ I"eea si principiile lui Gi""ens ) "enumite G"ualitatea structurilor7) potrivit carora) proprietatilor structurale ale sistemului social atat ca mi?locitor) cat si ca pro"us ale practicilor sociale) este impartasita "e stu"iile "e antropologie lingvistica ce i"enti ica e'primarea ver!ala ca o realitate in"epen"enta "ar si ca sursa "e reconstructie a lim!a?ului ca realitate sociala) care re lecta raportul intre putere si "epen"enta$ Asa cum evi"entia&a Dre5 us /0110+ 3-.4) 8ei"egger si Bour"ieu impartsesc vi&iunea potrivit careia Fcomportamentul uman poate si se pro"uce ca urmare a "e&voltarii a!ilitatilor) ara legatura cu starea mentala si emotionala7/e' cre"ine) "orinte) intentii) etc4$$$7 Stu"iile lui Gi""ens asupra regionalizarii) "e inita ca G&onarea timpului si spatiului in unctie "e practicile sociale &ilnice7 Gi""ens 01@,+ 0014 constituie sursa pentru anali&a lingvistica asupra mo"alitatii in care actul ver!al si resursele materiale) in care sunt incluse me"iu si alte arte acte) sunt olosite "e vor!itori in practicile comunicative u&uale$ Sinteti&an" stu"ii ale lui Teun 8agerstran" si ale altora) Gi""ens atrage atentia asupra rolului pe care spatiul vital) ca "e e'emplu) casa "evine localul unei inlantuiri "e interactiuni speci ice) &ilnice /01@,+ 0014$ Spatiul repre&inta un "omeniu "e stu"iu ca o meta ora a gan"irii sociale in stu"iile lui Eoucault "espre raportul "intre cunoastere si putere$ /Eoucault 01@-!2 So?a 01@14$ El sugerea&a ca intelegerea si cunoasterea nu sunt neutre) ci constituie o orma a puterii$ Lim!a?ul repre&inta e'ponentul puterii prin capacitatea "e utili&are a"ecvata a acestuia in unctie "e conte't$ $ Eoucault oloseste termenul "e 6"iscurs7 in sens mai larg "ecat cel care "e ineste te'tul sau o inlantuire a actelor vor!irii$ Pentru Eoucault ) "iscursul constituie o orma

particulara "e organi&are a cunoasterii prin vor!ire "ar si prin alte surse si practici semiotice$ /"e e'$ Conceptuali&area si institutionali&area igienei in sec$ KVIII in Eranta4

E'tin"erea sensului acestui termen a avut "rept re&ultat importante consecinte asupra relatiei "intre lim!a? si conte't$ In s arsit) "iscursul ca te(nologie a cunoasterii) ne in"reapta atentia asupra rolului pe care il are lim!a?ul in cultura institutionala /scoli) spitale) penotenciare4 in organi&area ssi "eci controlul vietii private a mem!rilor societatii) care inclu"e conceptuali&area sinelui) i"entitatea etnica) ) relatiile "e gen$

031.3.1 Lingvistica antropologica si sociolingvistica Intre "isciplinele stiintelor sociale si umaniste) stu"iul comunicarii si sociolingvistica) sunt cele mai apropiate "e "omeniul antropologiei lingvistice$ Perspectiva istorica c(iar le aprpie oarte mult$ In vreme ce socialingvistica isi !a&ea&a stu"iile pe meto"ele cantitative si tin" sa se re ere mai mult la me"iu ur!an) antropologia lingvistica avori&ea&a meto"ele "e cercetare la scara mica) c(iar "aca ele se in"reapta) "in ce in ce mai mult) "e asemenea supra me"iului ur!an$ Am!ele &one "e interes sunt insa legate "e perspectiva istorica$ Antropologia lingvistica constituie una "intre su!"ivi&iunile antropologiei) asa cum este aceasta "e inita Boas si partenerii lui) la inceputul sec$ KK$ Sociolingvistica "eriva si se "e&volta "e sine statator "in "ialectologia ur!ana in anii .-*9-$ Distanta "intre cele 3 "iscipline tin"e sa se a"anceasca "ar sa se si apropie prin e ortul lui Dell 85mes care incearca sa "e ineasca un "omeniu inter"isciplinar in ?urul folosirii limbii$ Acesta se conturea&a si in intro"ucerea colectiei lui Gumper& an" 85mesFs /019,4 un"e 85mes lucrea&a asi"uu la constituirea "omeniului ethnografia comunicarii prin i"enti icarea tuturor cone'iunilor care se pot sta!ili intre lim!a) cultura) societate$ Acestea sunt repre&entate "e+ lingvistica sociologica) /Bernstein4) olclor) /Are=a L Dun"es4) sociolingvistica interactionala) /Ervin*Tripp4) sociolingvistica comparativa /Eerguson4) antropologie cognitiva si etnostiinta /Era>e4) lingvistica istorica /<al>iel4) sociolingvisitca cantittiva /La!ov4) microsociologie interactionala /Go man4$ Un alt grup "e cone'iuni poate i i"enti icat) ca "e e'emplu comunicare nonver!ala / >inetica4 /Bir"=(istell4) scoala etnometo"ologica /Gar in>el) Sac>s) an" Sc(eglo 4$ Gumper& si 85mes si*au a"us contri!utia la sta!ilirea si ormarea cone'iunilor intelectuale intre antropologia lingvistica ca "omeniu inter"isciplinar) ara insa a a?unge la un consens in privinta consoli"arii "omeniului "e cunoastere in care toti contri!utorii sa se recunoasca$

Stu"iile sociolingvistice continua procesul "e i"enti icare a mo"alitatilor si "irectiilor "e evolutie ale lim!ilor) cautan"u*se ormali&area gramaticala si "e inirea competentelor lingvistice corespun&atoare$ Sociolingvistii sunt) "e asemenea) preocupati "e "e inirea comunitatilor lingvistice ca re erinta pentru investigarea limitelor in"ivi"uale "e utili&are a lim!ii acestora$ variationin language use$ Stu"iul enomenului lingvistic repre&entat "e lim!ile pi"geon si creoles) ori plani icarea lingvistica se "ove"esc a i !ogate surse "e in ormatii$ Stu"iile asupra registrului lingvistic) /speec( register4) lim!a?ului si genului) actelelor vor!irii) ecun"ea&a aceste "iscipline$ Contri!uita antropologiei lingvistice la "e inirea concepului "e cultura) se concreti&ea&a in meto"elor "e cercetare speci ice si a o!iectivelor teoretice "istincte ata "e cele ale cercetarii sociolingvistice$ 1.4 Preocupari teoretice in antropologia lingvistica contemporan Antropologia lingvistica a "e&voltat : "irectii ma?ore "e cercetare in ultimele cateva "eca"e$ Eiecare "intre ele se "e"ica intelegerii urmatorelor notiuni analitice+ /i4 per ormanta) /ii4 in"e'icalitatea) si /iii4 participarea$ 1.4.1 erformanta Conceptul "e per ormanta "eriva "intr*un numar "e surse care pot i interpretate "i erit$ Unul "intre acestea isi are originea in lucrarea teoretica a lui Noam C(oms>5 un"e acesta ace "i"stinctia intte competenta si performanta in !spects of the "heory of #yntax /019.4$ Distinctia "intre limba si cuvant /languageLparole4este acuta prima "ata "e Eer"inan" "e Saussure in 01.1$ Prima se re era la lim!a ca sistem i"epen"ent) olosit "e "e vor!itorii sai) si cel "e*al "oilea) la lim!a?ul unui singur utili&ator ain"epen"ent$ In acest conte't) competenta "escrie capacitatea lingvistica) a"ica cunoasterea) aproape inconstienta) a vor!itorului nativ a principiilor care permit interpretarea si utili&area acesteia in mo" per ormant$ Per ormanta consta in olosirea curenta a unei lim!i care este va&uta "e catre C(oms>5 ca !a&an"u*se pe anumite principii ca atentia) perceptia) memoria) care nu sunt invocate in ca&ul lim!ii materne$ In acest ca&) competenta inseamna cunoasterea lim!ii "e catre un vor!itor per ormant) nenativ$ Per ormanta este implementarea acelor cunostinte "o!an"ite prin invatare in actul vor!irii$ Notiunea "e performanta este olosita aici in mo" "i erit ata "e notiunea iloso ului I$ L$ Austin /01934 atunci can" acesta se re era la ver!ul per ormant /performative verb$) prin care ace e'plicit tipul "e actiune pe care vor!irea il e'prima$ In t(e utterance % order you to leave the room sai" !5 a person =(o (as t(e aut(orit5 to issue suc( a comman" to anot(er =(o is in a position to e'ecute t(e comman") t(e ver! order is not "escri!ing =(at t(e spea>er !elieves to !e true a!out an in"epen"entl5 e'isting realit5$ It is instea" an attempt to a ect realit5) !5 ma>ing it con orm to t(e spea>erFs =ants an" e'pectations$ T(is is an e'ample o t(e =a5s in =(ic( =or"s do

t(ings$ Eor Austin) it turne" out) all utterances "o somet(ing) even t(ose t(at seem to simpl5 "escri!e a state o a airs /t(e s>5 is !lue4$ T(e5 "o t(e ?o! o in orming$ Desigur) antropologia lingvistica stu"ia&a ce fac vorbitorii cu limba lor$ In acest sens) stu"iile lor se plia&a ie pe notiunea "e performanta a lui C(oms>5 "e inita ca 6abilitatea de utilizare a sistemului lingvistic7 ) ie pe notiunea "e performanta a lui Austin 6"oing o t(ings =it( =or"s$7 Cele "oua perceptii ale notiunii nu sunt complete "aca am ignora un al treilea sens al acesteia) care provine "in stu"iul olclorului) poeticii si artei in general$ /Bauman 0113!2 Bauman an" Briggs 01132 Palmer an" Ian>o=ia> 01194$ Notiunea la care acem re erire se a"resea&a G unctiei poetice7 lim!ii nuita "e Roman Ia>o!son /019-4$ Per omanta este ceva Gcreativ, realizat, implinit7 &something creative, realized, achieved' /85mes 01@0+ @04$ Este acea "imensiune a vietii care este parte a mu&icii) teatrului) orice alte "omenii "e creatie artisitica$ Este speci ica "e&!aterilor ver!ale) povestirii) mu&icii vocale) si altor orme "e e'primare orala care sunt evaluate con orm unor canoane artistice) a"ica rumusetea inlantuirii ra&elor) sau a interpretarii) a ectelor pe care le are asupra au"itoriului) respectiv pentru capacittea acesteia "e a impresiona$ /Briggs 01@@4$ Aceeasi notiune a per ormantei poate) "e asemenea) sa "escrie ceea ce un actor social ace pentru a atrage atentia asupra a!ilitatilor sale "e e'primare sau "e interpretare$ De inirea acestei notiuni este "e natura sa e'tin"a "imensiunea estetica supra lim!a?ului inteles ca atentie acor"ata ormei e'presiei ver!ale$ Notiunea e'prima) "e asemenea) e'punerea e'primarii scrise evaluarii) reactiei si cola!orarii au"ientei) care interpretea&a) con irma) apro!a) sanctionea&a) e'tin"e sau minimi&ea&a i"eile e'primate$ /Duranti an" Brenneis 01@94$ Aceasta ultima acceptiune a notiunii implica "imensiunea riscului sa a provocarii /Bauman 01;;4$ Si cel mai competent vor!itor poate sa pronunte gresit un cuvant) sa*l oloseasca intr*un moment nepotrivit) asa "upa cum cel mai !un actor poate sa sa calcule&e gresit pau&ele) sau un interpret "e opera sa ai!e pro!leme cu vocea si sa nu poata ataca un sunet acolo un"e era nevoie$ Aceasta "imensiune "ramatica a per ormantei ver!ale este olosit% in stiintele sociale) inclusiv "e catre meta orele "ramaturgiei$ Cu sensul acesta) notiunea "e per ormanta constituie o "imensiune pre&enta permanent in in olosirea lim!a?ului) evaluarea acestuia) tinan" cont ca lim!a?ul olosit "e vr!itori este in permanenta evaluat "e ascultatorii vor!itorilor$ erformanta implica creativitatea /Palmer an" Ian>o=ia> 01194 si improvi&atia /Sa=5er 01194$ Acestea sunt pre&ente in toate ca&urile "e e'primare orala) "e la cea mai rituala) si ormala)pana la ceam mai ordinary and casual$ Tra"itia "in Memenul "e Nor" stu"iat "e catre Steven Caton) impune ca poetul sa*si e'prime calitatile ver!alenu numai prin recitarea unor versuri memorate) ci si "e a se a"apta conte'tului "e moment$ /Caton 011-+ 0-94$ Aceasta inseamna ca poetul tre!uie sa isi conecte&e versurile la me"iu si la moment$

Unul "intre atri!utele aimosilor oratori "in Samoa era capacitatea acestora "e a*si conecta prelegerile la situatiile concrete) prin intro"ucerea unor meta ore) prover!e a"aptate situatiei si au"itoriului carora li se a"resau) c(iar nume si titluri ale celor pre&enti$ 1.4.( %ndexalitate Eilo&o ia a"mite ca e'ista numeroase eluri "e semne$ Immanuel Nant) in Antropologia "in punct "e ve"ere pragmatic) /O0;1@P 01;,4) ace "istinctia intre semnul arbitrar si natural$ Literele repre&entan" sunetele lingvistice ar repre&enta un ast el "e e'emplu$ Nu e'ista vrea corespon"enta intre orma literei si calitatea sunetului) "upa cum arata) "upa cum "emonstrea&a aptul ca acelasi sunet poate i repre&entat "e "i erite litere in al a!ete "i erite$ /e$g$ Latin vs$ c5rillic4$ O litera repre&inta un sunet si evoca acel sunet in cititor "atorita conventiei care a ost sta!ilita si acceptata "e comunitatea "in care acesta ace parte$ Pe "e alta parte) semnul pe care il repre&inta umul anuntan"un pericol) nu repre&inta o conventie a comunitatii) ci intelegerea unui pericolului$ Semnul / umul4 si enomenul natural pe care acesta il repre&inta) / ocul4 constituie sunt legate prin conctiguitate$ Orice persoana poate intui pericolul atunci can" intelege semnul umului$ Eumul insa nu constituie un semn) asa cum cuvantul oc poate i olosit penttru "escrierea unei istorii trecute$ Eumul este "e apt) corelat) spatio*temporal) "e alte enomene naturale si acumulea&a inteles "in cone'iunea spatio*temporala$ Pornin" "e la aceste o!servatii) ilo&o ul american C(arles Peirce "enumeste umul index si il "i erentia&a "e semnele ar!itrare /sim!oluri4 si semne si incearca sa repro"uca unele aspecte "e re erinta$ /icoane4$ In"icele sunt semne care pre&inta unele legaturi cu o!iectul la care ace re erire$ /Bur>s 01,14$ Aceasta categorie poate i e'tinsa la categorii lingvistice cum ar i "e e'$ pronumele "emonstrativ) this) that) those) pronumele personal) Eu si Tu ) e'presii temporale) now) then) yesterday, si e'presii pentru spatialitate) ca "e e'$ up) down) below) above. Proprietatea acestor e'presii a capatat "enumirea "e indexalitate in comunicarea lingvistica. 1.4 !specte teoretice Eilo&o ia lui Paul Grice /01.;A01;04 cali ica aceasta orma "e inteles "rept 6naturala7 in vreme ce conventia sta!ilita "e counitate "rept 6nenaturala7) aceasta "in urma iin" caracteri&ata "e intentionalitate$ Lima!?ul uman cuprin"e nenumarate e'emple "e e'presii lingvistice care se leaga sau "irectionea&a atentia catre conte'tul socio*cultural$ Din punct "e ve"ere topologic) in"e'alitatea este) prin "e initie) un concept ra"ial sau polari&at al semioticii$ Ast el) o e'presie ca aceast mas contine o s%geat% imaginar% c%tre ceva cunoscut "e c%tre am!ii vor!itori) in momentul vor!irii$ Un cuvQnt sau e'presie se olosesc #n ve"erea i"e'ali&%rii unei e'periene trecute sau viitoare$

Sc(im!area "e co" este "eseori olosit% pentru o ast el "e in"e'ali&are$ Prin simpla pronunie a unui cuvQnt intr*o lim!a str%in%) un vor!itor poate "irectiona perceptia c%tre un alt spatiu sau timp un"e el) sau ascult%torul au ost sau vor i$ In comunit%ile !ilingve) un"e sc(im!area co"ului lingvistic se petrece &ilnic) optiunea pentru o anumit% lim!% in"ic% o anumit% etnicitate sau un anumit parti&anat politic a%$ Acesta este ca&ul in Rue!ec /8eller) 01@3) 011.4$ In "iscuia tele onic% ce urmea&%) olosirea lim!ii rance&e "e c%tre un pacient care "oreste s% solicite o programare la me"ic) este interpretat% ca o pre erin% pentru lim!a rance&% #n locul lim!ii engle&e$ /04 Cler>+ Central Boo>ing) ma5 I (elp 5ouD Patient+ Oui) alloD Cler>+ Bureau "e ren"e&*vous) est*ce Hue ?e peu' vous ai"erD )from *eller 1+,(- 11($ Datorit% implicaiilor politice) alegerea unei lim!i sau alta) #ntr*un conte''t !ilingv) poate s% constituie o pro!lem%) ca in e'emplul urm%tor+ Anglais ou rancais) Englis( or Erenc(D Bilinguals+ Bien) les "eu' $$$ 6Cell) !ot( $$$7 Caiter+ No) mais) anglais ou rancaisD 6No) !ut) Englis( or Erenc(D7 Bilinguals+ It "oesnFt matter) cFest comme vous voule&$ 6=(atever 5ou =ant$7 Caiter+ /sig(4 ON) ON) IFll !e !ac> in a minute$ )from *eller 1+,(- 11.$ Aceste e'emple arat% c% gra"ul "e in"e'ali&are) poate acoperi o arie larg% "e conte'tuali&%ri) pornin" "e la o simpl% i ino ensiv% #ntre!are /can 5ou spea> Erenc(D4 pQn% la implicarea politic% /=(ic( si"e are 5ou onD4$ De aceea) este important s% acem "istincia #ntre "i eritele eluri sau nivele "e in"e'alitate$ De e'emplu) Silverstein /01;9!4 sugerea&% in"e'ul 7acesta7 presupune e'istena unei re erine i"enti ica!il%$ Eolosirea pronumelui tu) pe "e alt% parte) presupune) nu "oar e'istena concret% a unui a"resant) ci ace) "e multe ori posi!il% a"resarea c%tre o categorie social% anume$ O persoan% nu e'ist% "ecQt atunci cQn" vor!itorul i se a"resea&% cu tu sau dumneavoatr$ Lim!ile #n care se ace "istincie social% prin olosirea pronumelui personal "e persona II*a #n mo" "i ereniat) Erenc( tu/vous) Spanis( tu/0sted) German du/#ie) an" Italian

tu/1oi or tu/Lei4) e'ploatea&% proptiet%ile lim!ii respective in avoarea conte'tuali&%rii coor"onatelor sociale relevante+ egalitateAinegalitate soli"aritateA putere$ /Bro=n an" Gilman 019-4$ Silverstein /01;9!4 "enumeste aceste in"e'ali&%ri 7creatoare sau per ormative7 Eelul #n care "e inim lumea ace parte "in lumea propriu*&is%$ Tocmai acest aspect creativ si per ormativ al in"e'alit%ii este olosit "e vor!itorii unei lim!i pentru a crea i a "e&volta i"entitatea etnic i "e gen al culturii respective$ /Gumper& 01@3a) 01@3!2 8all an" Buc(olt& 011.4$ In"e'ali&area cuvintelor a% "e anumite o!iecte sau aspecte ale lumii) #nseamn% a"miterea aptului c% lim!a este purt%torul unei culturi) i puteri care vine "e "incolo "e "escriere sau i"enti icare cu vor!itorii ei$ Aceastas presupune o intens% cercetare asupra mo"ului #n care lim!a "evine instrumentul prin care conte'tul nostru social poate i "escris) ineles) evaluat) repro"us$ Potrivit lui Gumper&) stu"iul interacional se poate reali&a prin interme"iul unor lungi siruri "e conte'tuali&%ri a su!clasei "e semne in"e'ali&ate care pot con"uce la percepia cultural% a lim!a?ului olosit #n "i erite situaii$ Cum irurile conte'tuali&%rilor sunt inegale #n ca"rul aceleiasi populaii) in"e'alitatea constituie un important aspect al i"enti ic%rii relaiilor "e putere i a "inamicii acesteia #n ca&ul #n care un grup minoritar se con runt% cu un set nou "e in"e'ali&%ri$ Practica conte'tuali&%rii "i u&e) #n me"iul instituional este limitat "e constrQngeri materiale) politice) i"eologice care se pun #n slu?!a cre%rii "e minorit%i #n ca"rul populaiei$ Acest enomen cap%t% importan% pe m%sur% ce populaiile can"va i&olate sunt a!sor!ite "e naiile statelor mo"erneS /Gumper& 0119+ ,-34) care avori&ea&% #nelegerea leg%turii strQnse "intre in"e'alitate i per orman%$ Acest% legatur% este i mai evi"ent% pentru cea "e a treia noiunie) participarea$ 1.4.3 articiparea Aa cum s*a speci icat anterior) antropologia lingvistic% "e&volt% strQnse leg%turi cu alte tiine sociale interesate "e rolul social al lim!ii$ Acest aspect epistemologic este surprins "e 85mes #n critica noiunii C(oms>iene "e competen%+ 7tre!uie s% inem cont "e aptul c% un copil nu ac(i&iionea&% "oar competenele gramticii lim!ii materne) ci i simul a"ecv%rii acesteia la anumite situaii) evenimente) conte'te$ Acesta va #nv%a cQn" s% vor!easc%) cQn" s% tac%) cum s% se a"rese&e anumitor persoane #n uncie "e po&iia social% a acestora) s% aprecie&e per ormanele "e lim!% ale interlocutorilor$ Aceast% speci icitate a competenei lingvistice este completat% "e atitu"ini) valori) motivaii) care constituie o #nc%rc%tur% socio*lingvistico*cultural% pe care vor!itorul o olosete atunci c#n" #nva% constient) alte co"uri "e con"uit% comunicativ% ale unei lim!i str%ine$ /85mes 01;3!+ 3;;T@4

A!ilitatea "e utili&are a unei lim!i re&i"% #n apartenena comunit%ii vor!itoare a lim!ii respctive$ Aceasta) la rQn"ul ei) tre!uie s% ai!% acces la anumite activit%i i oportunit%i "e olosire a lim!ii respective$ Un vor!itor competent) avi&at al unei lim!i poate participa activ la activit%ile societ%ii interpreta!ile "in punct "e ve"ere cultural$ Noiunile eveniment comunicativ, eveniment de vorbire, activitate de vorbire constituie elemente ale e'prim%rii #n "omeniul "e specialiate $ Aceste sunt cuprinse #n noiunea curent% "e participare care sinteti&ea&% contri!uia lim!ii la constructul socio*cultural$ Aceasta evi"enia&% rolul calit%ii oric%rui act "e vor!ire) #n "e&voltarea social%$ A!ilitatea e'prim%rii orale permite interacionarea social% prin evocarea unui univers mai larg "ecQt cel ime"iat percepti!il$ Conectarea la aceast univers se reali&ea&% prin interme"iul cuvintelor care construiesc) la rQn"ul lor) universuri "incolo "e sensurile lor imme"iate prin propriet%ile lor "e in"e'ali&are$ articiparea presupune capacitatea cunoaterii "e a e'trage acea in ormaie necesar% previ&iunii i evalu%rii aciunilor necesare a l%rii "e soluii$ Participarea) presupune) "e asemenea) o component% corporal%) material% / "e e'emplu) atingerea4) care acilitea&% interaciunea i&ic% "ar i cea intelectual%$ Comple'itatea procesului "e evaluare i interpretare a relaiei noatre spaiale i temporale cu lumea #ncon?ur%toare are nevoie "e instrumentul lim!ii #n continu% per ecionare i evolutie$ /8ei"egger 01932 <erleau*Pont5 01934$ articiparea implic% contri!uia resurselor materiale i i"eatice /inclusiv ale lim!a?ului4$ Stu"iului participrii #n conte'tul practicilor culturale re&i"% #n "i erenele care caracteri&ea&% iecare comunitate cultural%$ Aspectul analitic al conceptului) re&um% "i(otomiile vor!itor*ascult%tor sau sen"er*receiver$ Orice coninut poate repre&enta mai multi autori) simultan prin ?u'tapo&iia "i eritelor voci "i ereniate prin lim!a?e) "ialecte) stiluri$ 1. !onclu"ii In aceast% prelegere am acut intro"ucerea noiunilor "e antropologie lingvistic% i a celor teoretice legate "e istoricul stu"iilor #n "omeniu c#t i a o!iectivelor acestora$ Am su!liniat importana consi"er%rii lim!ii ca un comple' "e practici culturale i un"amentarea stu"iului inter"isciplinar al lim!ii "in punct "e ve"ere al tiinelor ilologice i al celor sociologice ca parte a evalu%rii evoluiei culturale a societ%ii i a contri!uiei acesteia in acest "emers$ Antropologia lingvistic% se #nru"ete cu stu"iul socio*lingvisticii cu care #mparte interesul pentru lim!% ca element "e interaciune social%) #n ormele) repertoriul) activit%ile "e vor!ire) "istri!uia social% a lim!a?ului$ Antropologia lingvistic% p%strea&% "ialogul cu tiinele sociale) prin "e&voltarea unor concepte c(eie+ per orman%) in"e'ali&are) participare$